2 REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 292-293 (1092-1093) - 4 martie - 4 aprilie 2008

�Întâlniri de la suflet la suflet,pentru sufletul evreiesc�

- În ce mãsurã Simpozionul Internaþional s-aadresat sufletului, în ce mãsurã - minþii?

- O departajare e dificilã. Când am admiratExpoziþia de fotografie artisticã realizatã deTeodor Rãileanu, deschisã la Universitatea�Bar Ilan�, prolog al Simpozionului, am fãcut-ocu inima ºi mintea, deopotrivã. Erau imaginiimpresionante, demare forþã sugestivã, reliefândfrumuseþea artei sinagogale din România, cuprecãdere, dinMoldova.Mã urmãreºte, bunãoarã,imaginea Aron Kodeº-ului din Sinagoga dinBotoºani: cu inscripþiile în limba noastrã sfântã,ebraica, leii puternici, înaripaþi simbolizândvigoarea poporului evreu, vulturul � metaforã adorinþei de cunoaºtere ºi perfecþionare continuã,care ne caracterizeazã. Când am luat parte laceremonia de deschidere ºi la sesiunile decomunicãri, am trãit satisfacþii spirituale ºi omarebucurie sufleteascã.

- Ce le-au determinat?- Mai întâi - calitatea discursurilor rostite de

personalitãþi ºtiinþifice eminente din Israel ºiRomânia: preºedintele Universitãþii din Bar Ilan,prof. univ. dr. Moshe Kaveh, decanul Facultãþiide Studii Iudaice, prof. univ. dr. Moises Orfali,ambasadorul României în Israel, E.S. EduardIosiper, directorul Institutului Cultural Român înTel Aviv, dr. Madeea Axinciuc, conf. univ. dr. IliaRodov, organizatorul principal, de fapt, sufletulSimpozionului. Apoi � profunzimea ºi farmeculideilor. Un exemplu: la conferinþa profesoruluiMoshe Idel, despre hasidismul nãscut înRomânia, am retrãit �colocviile� mele dincopilãrie cu zeida Avrum, în care am auzit, nu odatã, povestiri despre vizitele lui Baal Shem Tovîn roteº-urile (hanurile) din Moldova.

- Ce v-a reþinut mai mult atenþia?- Din pãcate, spaþiul nu-mi îngãduie sã

enumãr subiectele de mare varietate ale tuturorcomunicãrilor susþinute de cercetãtori ºtiinþificidin Israel, România, Ungaria, Polonia. Toate aufost deosebit de interesante. Mi s-a pãrut ineditãcomunicarea lui Morel Koren, de la Universita-tea Bar Ilan, �Voci în sinagogi�. Remarcabilã -þinuta academicã a comunicãrilor susþinute dedr. Mãriuca Stanciu ºi de Alina Popescu.

- ªi dvs.?- Am vorbit despre prezentul ºi viitorul

sinagogilor din România. Avem, în prezent, 94 desinagogi, din care � 41 în funcþiune, o treime fiindmonumente istorice. Cea mai veche, Sinagogadin lemn, de la Piatra Neamþ (secolul XVIII) serenoveazã cu sprijinul Guvernului României.Sinagogile existente, azi, în România au fostconstruite pânã în 1930, ceea ce înseamnã cã,pânã în deceniul al treilea, evreii români auconstruit mult, solid ºi frumos, ca expresie aataºamentului lor la iudaism. Am subliniatpreocupãrile de perspectivã: menþinerea înfuncþiune a sinagogilor, ca puternicemãrturii aleprezenþei evreilor în România ºi atractive þinteturistice. Au prezentat interes informaþiilereferitoare la eforturile financiare ale F.C.E.R. ºiale statului român în ultimii doi ani pentrurealizarea acestui deziderat. Mesajul a fostoptimist, fãrã a ignora realitatea. De altfel, vizitade documentare, inclusã în programulSimpozionului, la Þipori, Beit ªearim, Kfar Naum(Kapernaum), mi-a confirmat proiectele.

- Concluzii?- � Nevoia continuãrii Proiectului �Sinagogiîn România, cu accentul pe interesul turistic

� organizarea de vizite - schimburi de idei ºi deexperienþã - pentru cercetãtori interesaþi desinagogile din România, parte integrantã apatrimoniului cultural românesc ºi european� realizarea unei reþele computerizate pentrustudierea artei sinagogale � intensificareacercetãrii documentelor de arhivã despresinagogi � creºterea numãrului de lucrãriconsacrate temei � organizarea, în 2008, a unuiseminar cu acelaºi subiect la Centrul de iudais-ticã al Universitãþii Bucureºti � dezvoltareacercetãrilor despre arta sinagogalã la C.S.I.E.R.� publicarea de cãrþi pe aceeaºi temã la EdituraHasefer � organizarea unui simpozion ecumenic�Sinagogi ºi biserici în România�.

- Caracteristici ale comemorãrii din acest ana victimelor de pe �Struma�?

- 1) Anvergura participãrilor: Ambasadorul

Invitat de onoare la Simpozionul Internaþional �Arta ºiarhitectura sinagogilor din România� (24-28 februarie a.c.),organizat de Universitatea Bar Ilan ºi Institutul CulturalRomân (I.C.R.) din Tel Aviv, la comemorarea victimelor depe vasul �Struma� de laMuzeul ºi Sinagoga cu acelaºi nume

Interviu cudeputat dr. AUREL VAINER,

preºedintele F.C.E.R.

României în Israel, lideri ai evreilor originari dinRomânia (A.M.I.R., H.O.R.), oficialitãþi locale,istorici, media de limbã românã din Israel,personalitãþi culturale, rabini veniþi din diferiteoraºe israeliene. 2) Sinagoga. Am avut senza-þia cã vãd o frumoasãsinagogã din România,este drept, cu un gradmaiaccentuat demodernitate.3) Comunicãrile - deautenticã simþire evre-iascã ºi de emoþionantãrememorare a tragediei de pe �Struma�. 4) Muzeul�Struma�. Realizarea funcþionalã ºi esteticã,prezentarea de fotografii frumoase, relevantepentru viaþa victimelor naufragiului.

- O intervenþie personalã?- I-am felicitat pe evreii din Beer-Sheva care

au construit o asemenea sinagogã splendidã ºipe fondatorii Muzeului �Struma�. Într-oscrisoare a conducerii F.C.E.R. ºi C.E.B. cãtreconducerea Muzeului, am propus ca o fotografiea Monumentului dedicat victimelor de pe

�Struma� de la Cimitirul Giurgiului, dinBucureºti, sã-ºi gãseascã locul în Muzeul dinBeer-Sheva.

- Cum vi s-a pãrut oraºul?- Am simþit o schimbare fantasticã în bine a

acestui oraº situat înpustiu, faþã de anii �80-�90,când l-am vizitat primaoarã. Asta � de cum amcoborât din trenul carem-a adus de la Tel Aviv.Am ºi spus-o când, invitat

la Camera de Comerþ ºi Industrie din Beer-Sheva,am propus intensificarea schimburiloreconomice între aceastã zonã din Israel ºiRomânia.

- Ce a însemnat vizita la Curtea Rabinicã dinBuhuºi de la Bnei Brak?

- O experienþã de mare emoþie, datoratãiniþiativei domnului ing. BaruchTercatin, autenticºi foarte hotãrât prieten al comunitãþii noastre, ºiinvitaþieiAdmorului din Buhuºi de a vizita aceastãaºezare religioasã, cu o impozantã sinagogã ºi

clase de ieºiva, unde m-am întreþinut cu ieºivãkinders ºi ieºivã buhãrs � copii ºi adolescenþi deieºiva. Am retrãit timpuri dragi ale proprieicopilãrii ºi adolescenþe. Le-am vorbit despre noi,evreii români de azi, ºi i-am invitat sã petreacãun sejur iudaic la Centrul nostru de Instruire ºiRecreere de laCristian. Întâlnindu-mã cuAdmorulFriedman,m-am referit la recentulAcord încheiatîntre F.C.E.R. ºi Curtea din Buhuºi pentru maibuna valorificare a Sinagogii ºi restaurarea CurþiiRabinice din stetl-ul de altã datã.Admorul a fãcuto braha - o binecuvântare pentru viitorul ºiprosperitatea evreilor din România, pentrupreºedintele F.C.E.R.

- A fost singura coborâre în �fântânatimpului�?

- Nu. Însoþit de domnul ing. Baruch Tercatinºi deRav Solomon, aflat în frunteaCurþii Rabinicedin ªtefãneºti în Israel, am fost la Cimitirul �NahlalIþhak� din Ghivataim, unde m-am recules lamormântul Rabinului Matitiahu Friedman,vestitul þadik din ºtetl-ul meu natal, ªtefãneºti.De asemenea, la mormântul Rabinului ZviGuttman. L-am cunoscut ºi admirat, fiindcã înºil-ul lui s-au rugat bunicul meu, zeidaAvrum, ºitatãl meu, Ionas Vainer.

- Cât adevãr conþine aforismul lui Wiesel:prezent-trecut, trecut-prezent?

- Cred cã o ilustrare a fost chiar acest periplu.Încã douã exemple. 1) În casa Rabinului YoelTobias am discutat cu Rabinul Halpert, membruîn Knesset, despre situaþia cimitirelor dinRomânia. Reprezentanþi la vârf ai UniuniiRabinilor din Israel originari din România(U.R.I.O.R.) s-au solidarizat cu poziþia F.C.E.R.privind nemodificarea Statutului de proprietateasupra patrimoniului sacru evreiesc.Amconvenitasupra numãrului membrilor Comisiei consulta-tive pentru terenurile eventual disponibile dincimitirele noastre: câte doi reprezentanþi aiRabinatului din România ºi Israel ºi un rabin dinEuropa ºi S.U.A. Scrisoarea de solidarizare aU.R.I.O.R., adresatã preºedintelui CamereiDeputaþilor ºi Comisiei juridice a acesteia, esteînsoþitã de oDeclaraþie de solidarizare cu F.C.E.R.a Conferinþei Rabinice Europene. 2) De ªabat, laSinagoga �Rav Zvi Guttman�, am vorbit enoria-ºilor despre perspectivele vieþii noastre reli-gioase, eforturile de reabilitare a sinagogilor dinBucureºti ºi din þarã, Programul �Israel�60�,Congresul Mondial al Evreilor Originari dinRomânia. Mi-am amintit cu nostalgie deªabat-urile din SinagogaMare ºi Sinagoga �HavriGah� din ªtefãneºtii de odinioarã, în care gabaierau cei doi bunici ai mei, ªmil ºiAvrum. RabinulEfraim Guttman ºi-a exprimat recunoºtinþa faþãde eforturile F.C.E.R. de a pãstra veºnicãmemoriamartirilor din pogromul de la Bucureºti, printrecare ºi a celor doi fraþi ai domniei-sale.

- O sintezã a întregului?- Au fost întâlniri de la suflet la suflet, pentru

sufletul evreiesc.IULIA DELEANU

La invitaþia conducerii Muzeului �Struma� din Beer Sheva, cu ocaziacomemorãrii tragediei vasului �Struma�, la 66 de ani de când a fostscufundat, am avut ocazia sã mã aflu în compania dr. Aurei Vainer, timp detrei zile de neuitat. În ziua de 13 martie, am fost invitaþi de Admorul dinBuhuºi, Rabi David Menahem Friedman din Bnei Brak, la sediul ieºivei,sinagogii ºi în apartamentul sãu. La ora 11:00 dimineaþa am fost aºteptaþide cãtre conducerea Mosadot-urilor Buhuºi: directorul general, RabinulIacov Kaufman, Rabinul ªalom Kaufman,Rabinul Leibiº Tobias ºi familia Admorului.Am fost conduºi în Sinagoga Mare aAdmorului Buhuºi-Paºcani, unde am fostimpresionaþi de atmosferã ºi de mãrimea ei.Alãturi de Sinagogã se aflã aula undeAdmorul se roagã exact cum a fost la Buhuºiîn România. Interesant cã, în prezent, atâtSinagoga din Buhuºi, cât ºi cimitirul de acoloau fost încredinþate de cãtre F.C.E.R.Admorului ºi hasidimilor din Israel,printr-un contract semnat, pentru a fipãstrate ºi îngrijite de aceºtia. E un lucru cear trebui fãcut ºi de alþi Admori ºi Curþirabinice pentru locurile lor de origine dinRomânia. Rabanit Sara Friedman, mamaAdmorului, ne-a primit în apartamentul ei.Deºi soþul ei, Rabinul Israel Friedman, a decedat în urmã cu numai douãsãptãmâni, a þinut mult sã-l cunoascã pe dr. Aurel Vainer. La întâlnire auparticipat dna Þipora Levanon ºi direcþia ieºivei. Ne-am întreþinut mult timp,povestind despre Buhuºi ºi Ploieºti, despre tatãl dnei Þipora Levanon, carea fost ucis de legionari, ca ºi despre ªtefãneºti, localitatea de origine afamiliei Vainer. În vizita fãcutã într-una din aulele ieºivei, dr. Aurel Vainer acerut permisiunea Rabinului Moºe Iosef Þvibel de a adresa câteva cuvinteelevilor. El a spus cã este convins cã învãþãtura Torei þine poporul unit demii de ani. Numai prin aprofundarea învãþãturii Talmudului vom putea existaca un popor care face cinste întregii lumi. Vizita la instituþia Buhuºi din

Trei zile cu preºedintele F.C.E.R.Bnei Brak a culminat cu primirea fãcutã de Admorul Iacov MenahemFriedman. A avut loc o discuþie interesantã despre situaþia evreilor dinRomânia ºi ea a culminat când Admorul i-a oferit dr. Vainer o gravurã înargint a Ierusalimului, în semn de apreciere a activitãþii acestuia pentrumenþinerea flãcãrii iudaismului. Admorul a promis cã va vizita România încurând. În aceeaºi zi, dupã-amiazã, a avut loc comemorarea victimelor depe �Struma� la Beer Sheva. În cuvântul sãu, dr. Vainer a menþionat cã, pânã

la venirea sa în Israel, considera cã în Româ-nia existã 94 de sinagogi, dar acum, când avãzut sinagoga ºi Muzeul �Struma�, consi-derã cã existã 95 de sinagogi, deoarece acestlãcaº aparþine originarilor din România.

Vineri, dupã o întâlnire cu conducereaorgani-zaþiei AMIR, am avut ocazia de a-lînsoþi pe dr. Vainer în pelerinaj la mormântulAdmoruluiMatitiahu Friedmandinªtefãneºti.M-a impresionat faptul cã preºedinteleF.C.E.R. s-a rugat, a aprins o lumânare ºi ascris un �Kvitel�, pe care l-a pus la locul spe-cial destinat acestui gen de cereri. De altfel,ºi preºedintele Shimon Peres ºi Ben Eliezerau scris �Kvitel� asemãnãtoare, adresateþadicului din ªtefãneºti. La mormântulRabinului Zwi Gutman (z.l.), dr. Aurel Vainer

a rostit �El Male Rahamim�. Ne-am întâlnit ºi cu alte personalitãþi rabinice dinBneiBrak, cudeputatulªmuelHalpert, cuRabinulYoel Tobias ºi alþii. Întâlnireacu rabinii din Bnei Brak a demonstrat cã dr. Aurel Vainer este apreciat ºisprijinit de cercurile ultra-religioase caunevreu care doreºte binele poporului.

Convorbirile au dat un rezultat pozitiv în legãturã cu pãstrareapatrimoniului sacru evreiesc din România.

În sfârºit, am avut plãcerea de a-l avea ca oaspete de ªabat, la mineacasã, pe dr. Vainer ºi cu aceastã ocazie s-a dovedit în plus cã avem un omde valoare în fruntea obºtii F.C.E.R. (Din �Jurnalul sãptãmânii� - Israel)

Ing. BARUCH TERCATIN

din Beer-Sheva, în vizitã la Curtea Rabinicã din Buhuºi, cusediul în Bnei Brak, la Sinagoga �Rav Zvi Guttman� din TelAviv (12-16 martie a.c.), preºedintele F.C.E.R., deputat dr.Aurel Vainer, ne-a împãrtãºit impresiile de participant laaceste celebrãri academice ºi rememorãri.

ÎN NUM|RULVIITOR

Eveniment important în viaþa internaþionalã ºi în cea a României, SUMMIT-ul NATO de la Bucureºti îºiva gãsi reflectarea ºi în paginile publicaþiei noastre. Dat fiind faptul cã datele de desfãºurare corespund celorîn care revista noastrã se aflã la tipar, relatarea despre ceea ce s-a întâmplat ºi principalele concluzii alereuniunii la nivel înalt vor fi publicate în numãrul urmãtor al revistei ce va apãrea la sfârºitul acestei luni.