Pentru Legionari

7/21/2019 Pentru Legionari

http://slidepdf.com/reader/full/pentru-legionari-56e09a53d2c11 1/279

CORNELIU ZELEA CODREANU

PENTRU LEGIONARI

În acest volum este scrisa povestea tineretii mele, de la 19 la 34 ani, cu simtirile,credinta, gândurile, faptele si greselile ei.

CORNE!" #EE$ CO%RE$N"

CUPRINSUL

egionari

PASIND ÎN VIATA

În padurea %o&rina

a universitate din !asi

'e pregatea revolutia

(arda Constiintei Nationale

Constantin Pancu

Ocuparea Regiei Monopolurile Statului de catre Garda Constiintei Nationale

Steagul tricolor deasupra Atelierelor de la Nicolina

Socialismul national-crestin, sindicatele nationale



Crezul socialismului national-crestin

Un tablou fidel al situatiei de la !!

Conducatorii muncitorilor rom"ni

$titudinea presei )idanesti

*rimul congres studentesc dupa ra+&oi

%esciderea "niversitatii din !asi -n toamna anului 19/

$nul universitar 19/0191

#liminat pentru totdeauna din Uni$ersitatea ieseana

Consiliul %acultatii de &rept

$nul universitar 191019

Presedinte la Societatea Studentilor 'n &rept

(izita la Uni$ersitatea din Cernauti

Re$ista )Apararea Nationala*

+nfiintarea Asociatiei Studentilor Crestini

Angaament de onoare

a sf"rsitul studiilor uni$ersitare

(ara anului !..

+n Germania

MISCAREA STUDENTEASCA

1/ decem&rie 19

Numerus clausus

Numarul idanilor

Problema pam"ntului rom"nesc



Noi si pam"ntul nostru

Problema oraselor

Problema scolii rom"nesti

Problema paturii conducatoare rom"nesti

Problema culturii nationale

Re-ntoarcerea -n tara

a /asi

a 0ucuresti

a Clu

$dunarea de la !asi din 4 martie 193, Înfiintarea igii $pararii Nationale Crestine

1 martie !.2

$lte organi+atii antisemite sau nationaliste

%ascia Nationala Rom"na si Actiunea Rom"neasca

odificare art. 2 din Constitutie

Prima mea arestare

asile Conta, asile $lecsandri. iail ogalniceanu, iail Eminescu, !on5eliade Radulescu, 6ogdan *etriceicu 5asdeu, Costace Negri. $. %. 7enopol

ogodna

*rocesul ota0lad

În )urul celor petrecute la gradina

+ntrunirile de protestare contra lui Manciu

Se ordona anc3eta administrati$a, memoriul d-lui Maior Ambrozie

#iua fatala, 8 octom&rie 194

&oua articole 'n urul cazului Manciu

Gre$a foamei

Singur la Galata



Mutarea procesului la %ocsani

a 4urnu Se$erin

*rocesul

Spre /asi

IUNIE 1925 – IUNIE 1927

Nunta

0otezul de la Ciorasti

%upa un an re-ncepe munca

Primedii care p"ndesc o miscare politica

Critica conducatorului

Un proces de constiinta

În ranta, la carte

a Grenoble

Alegeri generale 'n tara

+n Muntii Alpi

a 6ucuresti, iga $pararii Nationale Crestine s:a rupt -n doua

Ce se 'nt"mplase5

Cum am procedat 'n fata acestei situatii

LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL

egiunea $rangelului iail

Materia



(asile Conta

(asile Alecsandri

Mi3ail 6ogalniceanu

Mi3ail #minescu

/on 7eliade Radulescu

0ogdan Petriceicu 7asdeu

Costac3e Negri

A8 &8 9enopol

(reva generala a studentimii continua

/unie !.2

*lanurile iudaismului

Planurile mari ale iudaismului fata de pam"ntul si neamul rom"nesc

Planurile iudaismului fata de miscarea studenteasca

Argumente si atitudini idanesti

Congresul conducatorilor miscarilor studentesti

Congresul de la C"mpulung al 8A8N8C8

Complotul studentesc din octom&rie 193

Afara

Obolul motilor

G"nduri de $iata noua

/zolarea politicianismului

Pedepsirea tradarii si procesul

a !asi

UN AN DE MARI ÎNCERCARI



MAI 1924 – MAI 1925

Caminul Cultural Crestin

Prima tabara de munca

O noua lo$ire

Coplesit de lo$ituri

Sus, 'n cabinetul prefectului

+ncercarea de sfar"mare a blocului nostru

Ratiunea

+n contra miseliei

Primele 'nceputuri de $iata legionara

Programul nostru

Pri$elisti din $iata publica rom"neasca

G"nduri 'n fata acestei lumi

Etapele de de+voltare ale egiunii

Continutul primului numar :)Pam"ntul Stramosesc*;

)Pam"ntul Stramosesc* nr8.

&ezinteresarea 'n lupta

&isciplina si dragostea

upta pentru mentinerea re$istei

Alte nume care se desprind citind primele numere ale re$istei

Cum era pri$ita actiunea noastra

&incolo de forme

Miscarile nationale si dictatura

Primele 'nceputuri de organizare



egam"ntul primilor legionari

O noua batalie

Probleme de ordin material

(ara lui !.<

+n lupta cu mizeria

Profesorul Ga$anescul primeste sacusorul cu tar"na

2=1 ianuarie !.!

SPRE MASELE POPULARE

a moti

(ara lui !.!

5otarârea de a pasi -n mase

> decembrie !.!

+n Ardeal, la udosul de Mures

+n 0asarabia

&in nou 'n 0asarabia

%ram"ntari 'n Maramures

Marsul 'n 0asarabia

Atentatul contra Ministrului Ang3elescu

%i+olvarea egiunii $rangelului iail si a (ar+ii de ier

Procesul

iscarea egionara -n primele alegeri

upta de la Neamt



DEMOCRATIA ÎMPOTRIVA NEAMULUI

În *arlament

C"te$a obser$atiuni asupra democratiei

#lectiune, selectiune si ereditate

/ndi$id, colecti$itate nationala, natiune

Neamul

4elul final al neamului

Monar3ia si legea monar3iei

upta de la ;utova

$ doua di+olvare a (ar+ii

Noi alegeri generale

Pentru a doua oara 'n Parlament

Cum se pre+enta organi+atia legionara -n 19301933

OFENSIVA CALOMNIILOR

<iscarea anarica si terorista=

)+n sluba strainilor*

)Suntem 'n solda 3itleristilor*

%abrica de bancnote false de la Rasinari

Ecipa mortii

a 4eius

%igul de la isani

Camara+i,



? &ecembrie !2>,

Carmen S@l$a

#G/ONAR/,

Scriu pentru familia noastra legionara8 Pentru toti legionarii din sat, din fabrica si din uni$ersitate8

Nu tin seama de nici un fel de regula impusa autorilor de carti8 N-am timp8 Scriu 'n fugacondeiului, de pe c"mpul de lupta, din milocul atacurilor8 a ora aceasta suntem 'nconurati dintoate partile8 &usmanii ne izbesc miseleste si tradarea musca din noi8

&e doi ani de zile stam legati cu lanturile infamei cenzuri8

&e doi ani de zile numele nostru si acela de legionar nu sunt tol!"t #$ %&"! '()t *$t!+ " ,&&$-+lt"t. Curge asupra noastra ploaie de miselii 'n aplauzele dusmanilor si 'n sperantele lor ca$om pieri8 &ar acesti ca$aleri ai lasitatii, ca si stap"nii lor, se $or con$inge, de altfel, 'n cur"nd, catoate atacurile 'n care si-au acumulat nadedile de nimicire a miscarii legionare, toate fram"ntarilesi toate sfortarile disperate, ram"n 'ncercari zadarnice8 egionarii nu mor8 &repti, nemiscati,ne'n$insi si nemuritori, pri$esc pururea biruitori la toate z$"rcolirile urii neputincioase8

+mi este indiferenta parerea pe care ar putea s-o aiba lumea nelegionara si nu ma intereseazaefectele pe care ele l-ar a$ea 'n acea lume8

#u $reau ca $oi, soldati ai unor alte orizonturi rom"nesti, citind aceste amintiri sa recunoasteti 'nele propriul $ostru trecut si sa $a aduceti aminte de luptele $oastre8 Sa retraiti suferintele 'nduratesi lo$iturile primite pentru neam8 Sa $a umpleti inimile de foc si de 3otar"re 'n lupta grea sidreapta, 'n care $-ati 'nclestat si din care a$em cu totii porunca de a iesi biruitori sau morti8 a$oi ma g"ndesc c"nd scriu8 a $oi, acei care $eti trebui sa muriti, primind cu seninatateastramosilor 43raci, botezul mortii8 Si la $oi, acei ce $eti trebui sa pasiti peste morti si mormintelelor, duc"nd 'n m"inile $oastre steagurile triumfatoare ale Rom"nilor8

PASIND ÎN VIATA

MAR4/# !!



+N PA&UR#A &O0R/NA

+n prima$ara anului !!, iata-ne adunati 'ntr-o dupa-amiaza 'n padurea &obrina care sta destraa pe 'naltimile din urul 7usului8 Cine5 Un grup de $reo .B ele$i de liceu din cursul superior8 A

?-a, a -a, a <-a8

Con$ocasem pe acesti tineri camarazi, pentru a discuta cu ei o problema gra$a, desi $iatanoastra abia 'nmugurea8 Ce facem daca $in bolse$icii peste noi5 Parerea mea, asupra careia aucazut si ceilalti de acord, era aceasta daca armata bolse$ica $a trece Nistrul si apoi Prutulaung"nd sa 'ncalce si locurile noastre, noi sa nu ne supunem, ci sa ne retragem cu totii 'npadure 'narmati8 Aici sa organizam un centru de actiune si de rezistenta rom"neasca, si prinlo$ituri date cu maiestrie sa zdruncinam inamicul, sa mentinem o stare de spirit de neaplecare, sisa 'ntretinem o sc"nteie de nadede 'n milocul masei rom"nesti din sate si orase8 Am depus cutotii uram"nt 'n milocul padurii seculare8 #ra aceasta padure un colt al acelui $estit codru al4ig3eciului, pe cararile caruia, 'n decursul istoriei Moldo$ei, multi dusmani 'si gasisera moartea8

Am 3otar"t sa ne procuram arme si munitii, sa pastram un secret desa$"rsit, sa facemrecunoasteri si eDercitii de lupta 'n padure si sa gasim o forma care sa masc3eze intentia

noastra8

%orma am gasit-o usor si 'n scurt timp am pus-o 'n practica o societate cultural-nationala aele$ilor liceului din 7usi, careia i-am dat numele EMi3ail 6ogalniceanuE8 #a a fost aprobata dedirectiunea liceului8 Au 'nceput sezatori si conferinte 'n oras8 +n public tratam obisnuitele subiecte,dar 'n padure faceam eDercitii de lupta8 Arme pe $remea aceea erau pe toate drumurile 'nc"t 'n$reo doua saptam"ni ne adunasem tot ce ne trebuia8

FFF

#ra 'n timpul acela o stare de 3aos 'n tara, pe care noi desi copii, abia trecuti de < ani, o 'ntelegeam prea bine8 umea se afla sub impresia re$olutiei bolse$ice care se desfasura 'n toiulei la c"ti$a pasi de noi8 4aranimea din instinct se opunea acestui $al distrugator, dar complect

dezorganizata, nu prezenta o posibilitate serioasa de rezistenta8 Muncitorimea 'nsa aluneca$ertiginos spre comunism, 'ntretinuta sistematic 'n cultul acestor idei, de presa idaneasca, si 'ngeneral de toata idanimea oraselor8 %iecare idan, comerciant, intelectual sau banc3er-capitalist,

'n raza sa de actiune, era un agent al acestor idei re$olutionare anti-rom"nesti8 Rom"niiintelectuali erau indecisi, aparatul de stat dezorganizat8 &in moment 'n moment, te puteaiastepta, fie la o izbucnire interna a unor elemente organizate si decise, fie la o na$alire de pesteNistru8 Aceasta actiune eDterna coordonata cu aceea a bandelor iudeo-comuniste din interior,care, napustindu-se asupra noastra, distrug"nd podurile si arunc"nd 'n aer depozitele de munitii,ar fi 3otar"t de soarta noastra ca neam8

+n atari 'mpreurari, fram"ntati de g"nduri si tremur"nd de gria $ietii si libertatii tarii noastre abiaunita, 'n urma unui greu razboi, a 'ncoltit 'n mintea noastra de tineri ideea unei actiuni care ne-aadus la uram"ntul din padurea &obrinei8

%acusem cinci ani de liceu militar la Manastirea &ealului, la umbra capului lui Mi3ai (iteazul sisub oc3iul cercetator al lui Nicolae %ilipescu8 Acolo sub comanda Maiorului si apoi ColoneluluiMarcel Olteanu, Comandantul scolii, a Capitanului (irgil 0adulescu, a ocotenentului #milPalangeanu si sub 'ndrumarea profesorilor, mi-am facut o se$era educatie ostaseasca si mi-amcapatat o sanatoasa 'ncredere 'n puterile mele8



&e altfel, educatia militara de la M"nastirea ma $a urmari toata $iata8 Ordinea, disciplina siierar3ia turnate la o $"rsta frageda 'n s"ngele meu, alaturi de sentimentul demnitatii ostasesti, $or forma un fir rosu de-a lungul 'ntregii mele acti$itati $iitoare8

4ot aici am fost 'n$atat sa $orbesc putin, fapt care mai t"rziu ma $a duce la ura contra $orbariei sia spiritului retoric8 Aici am 'n$atat sa-mi placa transeea si sa dispretuiesc salonul8

Notiunile de stiinta militara capatate acum ma $or face sa udec mai t"rziu totul prin prismaacestei stiinte8

/ar cultul sentimentului demnitatii de om si de ostas, 'n care m-au crescut ofiterii, 'mi $a creagreutati si ma $a eDpune la suferinte, 'ntr-o lume lipsita adesea si de onoare si de simtuldemnitatii8

(ara lui !? am petrecut-o acasa la 7usi8

4atal meu era concentrat de doi ani si plecat cu regimentul 'n Carpati8

+ntr-o noapte m-a trezit din somn mama mea care, pl"ng"nd si 'nc3in"ndu-se, mi-a spusEScoala, ca trag clopotele la toate bisericileE8 #ra > August !?, Sf"nta Maria8 Am 'nteles ca s-adecretat mobilizarea si ca 'n acel moment armata rom"na a trecut muntii8

Cuprins de emotie, 'mi tremura trupul8 Peste trei zile am plecat de acasa dupa tatal meu, 'mpinsde dorul de a fi si eu printre luptatorii de pe front8 +n sf"rsit, dupa multe peripetii, am auns laacelasi regiment 'n care era si tatal meu comandant de companie, Regimentul .> /nfanterie desub comanda colonelului (8 Piperescu, pe c"nd 'nainta 'n Ardeal pe $alea Oituzului8

Nenorocul meu a fost mare, deoarece, nea$"nd dec"t ani, comandantul regimentului a refuzatsa ma primeasca $oluntar8 4otusi am luat parte la 'naintarea si retragerea din Ardeal, iar la .Bseptembrie c"nd tatal meu a cazut ranit deasupra So$atei pe muntele Ceres-&omu, i-am fost defolos, aut"ndu-l 'n fata inamicului care 'nainta8 &esi ranit, a refuzat sa se lase e$acuat

conduc"ndu-si compania tot timpul retragerii si apoi 'n grelele lupte cari au urmat la Oituz8

+ntr-o noapte pe la ora doua, regimentul a primit ordin de 'naintare8 Ofiterii 'si inspectau 'n tacerede morm"nt trupele masate pe sosea8

4atal meu fusese c3emat de colonel8 Re$enind dupa putin timp 'mi spune EN-ar fi bine sa te 'ntorci tu acasa5 Noi o sa intram 'n lupte si nu e bine sa murim am"ndoi aici, caci mama ram"neacasa cu sase copii mici, fara nici un spriin8 Si Colonelul m-a c3emat si mi-a spus ca nu $rea sa-si ia raspunderea ram"nerii tale pe frontE8

Simteam ca e cu sufletul 'ndoit ezita sa ma lase 'n miezul noptii singur, 'n c"mp, pe drumurinecunoscute, la 1B m8 de linia ferata8

Obser$"nd insistenta lui, am predat carabina si cele doua cartusiere si 'n timp ce coloaneleregimentului paseau 'nainte, pierz"ndu-se 'n linistea si 'ntunericul noptii, eu am ramas singur pemarginea unui sant, lu"ndu-mi apoi drumul catre $ec3ea frontiera8

Mai t"rziu, peste un an, la Septembrie, am intrat 'n Scoala Militara de /nfanterie, de la 0otosani,cu acelasi g"nd de a putea aunge pe front8 Aici mi-am completat educatia si cunostintele militare,de la Septembrie ! la /ulie !<, 'n compania acti$a a Scolii Militare8 Cei patru ofiteridistinsi Colonelul Sla$escu, Capitanul Ciurea, ocotenentul %lorin Radulescu si Maiorul Steflea,mi-au 'ndrumat pasii pe caile luptelor si al sacrificiilor pentru tara8



Si acum, dupa un an = !! = era pace8 /ar noi, copiii cei gata de moarte, eram rasp"nditi pe lacasele noastre8

4atal meu, profesor de liceu, a fost o $iata 'ntreaga luptator nationalist8 0unicul meu a fostpadurar, strabunicul tot padurar8 Neamul a fost din 'nceputuri, 'n $remuri de restriste, neamulcodrilor si al muntilor8 &e aceea educatia ostaseasca si s"ngele din $ine imprimau actiunii de la

&obrina = nai$a ca manifestare = o nota de seriozitate pe care $"rsta noastra frageda n-ar fipresupus-o8

+n acele momente, noi simteam 'n inimi, sfatul si eDperienta lor, prezenta sirurilor de stramosi,care au luptat pentru Moldo$a pe aceleasi carari nepatrunse de dusmani8

A UN/(#RS/4A4#A &/N /AS/

S#P4#M0R/# !!

(ara a trecut8 +n toamna mi-am dat bacalaureatul si grupul nostru s-a despartit 'ndrept"ndu-sefiecare spre uni$ersitati8

&e la &obrina nu ne-au ramas dec"t amintirile de a ne apara tara 'n contra $alurilor de $ramasiecare se ridicau amenintatoare si dinlauntru si din afara 3otarelor8

FFF

Plecam din 7usi 'n momentul acestei rasp"ntii pentru fiecare t"nar, 'nscrierea la uni$ersitate,mult asteptata 'nscriere la uni$ersitateH Ca pregatire a$eam bagaul de cunostinte pe care mi-ldaduse liceul8 iteratura de senzatie, de per$ertire sufleteasca ce astazi ocupa un loc important

'n procesul de formatie al ele$ului de liceu = spre nenorocirea lui = eu n-am gustat-o8 Pe l"ngaliteratura fireasca a clasicilor rom"ni citisem toate articolele din ESemanatorulE si ENeamulRom"nescE ale lui N8 /orga si A8 C8 Cuza8 4atal meu le a$ea 'n niste lazi, 'n podul casei8 +nceasurile libere, ma suiam acolo si ma ocupam cu acest soi de literatura8 #senta acestor articolecuprindea manifestarea 'ntr-o forma 'nalta, a celor trei idealuri de $iata ale poporului rom"n

; Unirea tuturor Rom"nilor8

.; Ridicarea taranimii prin 'mproprietarire si drepturi politice8

2; Rezol$area problemei idanesti8

&oua maDime 'nsoteau manseta tuturor publicatiilor nationaliste din acea $reme

ERom"nia Rom"nilor, numai a Rom"nilor si a tuturor Rom"nilor8E N8/orga

ENationalitatea este puterea creatoare a culturii umane, cultura e puterea creatoare anationalitatii8E A8 C8 Cuza

Cu mare e$la$ie ma apropiam de /asiul pe care nu era rom"n sa nu-l iubeasca, sa nu-l 'nteleagasau macar sa nu doreasca a-l $edea8



Multe orase din Moldo$a au c"te o far"ma de glorie8 Nu putem pronunta numele 7otin, 0"rlad,(aslui, 4ig3ina, Cetatea Alba, Soroca, fara ca sa nu ne simtim sufletul rascolit8

&easupra tuturor 'nsa se ridica Sucea$a si /asiul8

Sucea$a cetatea lui Stefan cel Mare, /asiul orasul lui Cuza (oda8

Orasul unirii de la <>!, care prin 'nfiintarea Uni$ersitatii, de$ine orasul tineretii si a celor maicurate aspiratii ale ei8

+n /asi au trait Miron Costin, 0ogdan Petriceicu 7asdeu, Mi3ail #minescu, /on Creanga, (asile Alecsandri, Costac3e Negri, /acob Negruzzi, Mi3ail 6ogalniceanu, Simion 0arnutiu, (asile Conta,N8 /orga, /on Ga$anescul8 Aici lumineaza ca un far, la catedra de #conomie Politica, mareapersonalitate a profesorului Cuza8 Uni$ersitatea de$ine o scoala a nationalismuluiI /asiul, orasulmarilor a$"nturi rom"nesti, al 'naltimilor, al idealurilor, al aspiratiunilor noastre nationale8 Mareprin durerile de la !, c"nd aici si-a gasit refugiul 'n ceasurile grele mult c3inuitul suflet alRegelui %erdinand, mare prin destinul de a fi la !< orasul unirii tuturor Rom"nilorI mare printrecutul sau si mare prin tragedia lui prezenta = caci orasul celor patruzeci de biserici = moareuitat 'n fiecare zi sub nemiloasa cotropire idaneasca8 /asiul zidit pe sapte dealuri, ca Roma, este

si ram"ne cetatea eterna a rom"nismului8

C"te amintiri glorioaseH

Aici s-au auzit pentru prima data rasun"nd acele armonioase $ersiuni ale lui Alecsandri

E7ai sa dam m"na cu m"na,

Cei cu inima rom"naE

888888888888888888888888

Aici, ca nicaieri 'n alta parte, studentul simte plutind prin $azdu3 pe deasupra /asului tacut, cuc3emari nepatrunse si cu 'ndemnurile lor sfinte, du3urile marilor 'naintasi8 Studentul iesean, 'nlinistea noptii t"rzii, aude alerg"nd 'nnebunit de durere pe strazile 'ntortoc3eate si straine ale/asiului, sufletul lui Mi3ail #minescu care c"nta ca o naluca

ECine-a 'ndragit strainii,

M"nca-i-ar inima c"inii,

M"nca-i-ar casa pustia

Si neamul nemernicia888E

&e acest oras ma apropriam, cu ad"nca e$la$ie, 'n toamna lui !! atras de marea lui aureola,dar si miscat pentru ca ma nascusem aici, cu douazeci de ani 'n urma8 Si ca orice copil $eneamemotionat sa re$ad si sa sarut pam"ntul natal8

FFF

M-am 'nscris la %acultatea de &rept8



F

Uni$ersitatea ieseana, 'ntrerupta 'n timpul razboiului, se redesc3isese de un an8 Studentii $ec3i, 'ntorsi acum de pe front, pastrau linia traditiei nationaliste a $ietii studentesti dinainte de razboi8#rau 'mpartiti 'n doua tabere una sub conducerea lui abusca de la itere si alta sub aceea a luiNelu /onescu, de la &rept8 Grupul acestora, redus ca numar, era coplesit de masa imensa a

studentilor idani $eniti din 0asarabia, toti agenti si propagatori ai comunismului8

Profesorii Uni$ersitatii, afara de un grup foarte restr"ns 'n frunte cu A8 C8 Cuza, /on Ga$anescul siCorneliu Sumuleanu, erau partasii aceleasi idei de st"nga8 Profesorul Paul 0uor, unul dineDponentii maoritatii, rostise c3iar lapidar 'n plin senat al Rom"niei E umina $ine de la RasaritE,adica de peste Nistru8

Aceasta atitudine a profesorilor care considerau ca EbarbarieE orice idee si nota nationalista, aa$ut ca efect dezorientarea totala a studentilor8 Unii sustineau bolse$ismul pe fata, altii = cei maimulti = spuneau E Orice s-ar zice, a trecut timpul nationalismului, omenirea merge spre st"ngaE8Grupul abusca a alunecat de-a binelea 'n directia aceasta8 Grupul Nelu /onescu, careia maafiliasem si eu, s-a risipit cu timpul 'n urma unor alegeri din care iesisem 'nfr"nti8

+naintarea acestor idei antirom"nesti, sustinuta de o masa compacta de profesori si studenti si 'ncuraata de toti dusmanii Rom"niei 'ntregite, nu mai gasea 'n lumea studenteasca nici orezistenta rom"neasca8 C"ti$a care mai 'ncercam sa ram"nem pe pozitie eram 'n$aluiti 'ntr-oatmosfera de dispret si dusmanie8 Colegii de alte pareri, cei cu E libertatea de constiintaE si cuprincipiul tuturor libertatilor, scuipau 'n urma noastra, c"nd treceam pe strada sau pe salilefacultatilor si de$enisera agresi$i, din ce 'n ce mai agresi$i8 +ntruniri peste 'ntruniri cu mii destudenti, 'n care se propaga bolse$ismul, se ataca Armata, Justitia, 0iserica, Coroana8 O singurasocietate 'si mai pastra un caracter rom"nesc E A$ram /ancu E a 0uco$inenilor si Ardelenilor desub conducerea studentului (asile /asinsc3i8

Uni$ersitatea cu traditie de nationalism de la <?B, de$enise un focar de antirom"nism8

S# PR#GA4#A R#(OU4/A

&ar nu numai 'n uni$ersitate era aceasta situatie8 Masa muncitoreasca ieseana, cuprinsaaproape 'n 'ntregimea ei de comunism, statea gata sa izbucneasca 'n re$olutie8 +n fabrici se lucrafoarte putin8 Se tineau ceasuri 'ntregi comitete, consilii, adunari8 Se facea mai mult politica8 Negaseam 'n plina sabotare sistematica, facuta cu plan si cu ordin E sfar"mati, distrugeti masini,creati starea de mizerie materiala generala care duce la izbucnirea re$olutiei E8 Si 'ntr-ade$ar, cuc"t ordinul se eDecuta mai bine, cu at"t mizeria se 'ntindea, foamea se proiecta maiamenintatoare si re$olta crestea 'n sufletul multimilor8

a fiecare 2=1 zile, pe strazile /asiului, mari demonstratii comuniste8 Cele B->8BBB de lucratori, 'nflam"nziti si mane$rati de m"na criminala de la Mosco$a, parcurgeau strazile 'n c"ntecul/nternationalei, 'n strigate de EJos ArmataHE, EJos RegeleHE, purt"nd placarde pe care se puteaciti E4raiasca re$olutia comunistaHE, E4raiasca Rusia So$ieticaHE8

&aca ar fi 'n$ins acestia5 Am fi a$ut cel putin o Rom"nie condusa de un regim muncitorescrom"nesc5 Ar fi de$enit muncitorii rom"ni stap"nii tarii5 NuH Ar fi de$enit de a doua zi robii celeimai murdare tiranii tirania talmudica, idaneasca8



Rom"nia Mare, dupa mai putin de o secunda de $iata, s-ar fi prabusit8

Noi, poporul rom"n, am fi fost eDterminati fara mila, ucisi sau deportati pe drumurile Siberieitarani, muncitori, intelectuali, cu totii de-a $alma8

Pam"ntul din Maramures p"na la Marea Neagra, rupt din m"na rom"nilor, ar fi fost colonizat de

mase idanesti8 Aici s-ar fi ridicat ade$arata Palestina8

A$eam constiinta clara, ca 'n acele ceasuri uca balanta $ietii si a mortii poporului rom"n8

Aceeasi constiinta o a$eau toti idanii, care 'mpingeau de la spate pe muncitorii rom"ni lare$olutie8 N-a$eau nimic comun cu 'ngriorarea, care 'n acele clipe, t"snea din oc3ii si din inimilenoastre8 #rau constienti8 NUMA/ /N4##C4UA/ ROMKN/ #RAU /NCONS4/#N4/8 /ntelectualiicare au 'n$atat carte si care a$eau c3emarea de a lumina calea poporului 'n clipe grele = cacipentru aceasta erau intelectuali = lipseau de la datoria lor8 Acesti ne$rednici 'n ceasurile AC##A7O4ARK4OAR# sustineau cu o inconstienta criminala, ca E lumina $ine de la Rasarit E8Coloanelor re$olutionare, care strabateau amenintatoare strazile tuturor oraselor, cine sa li seopuna5 Studentimea5 NuH Politia5 Siguranta5 Acestia, c"nd auzeau ca se aproprie coloanele,intrau 'n panica si dispareau8 Nici armata nu le putea sta 'n cale8 Caci nu era $orba de 8BBB de

oameni, ci de >8BBB, de .B8BBB, organizati si 'nflam"nziti8

GAR&A CONS4//N4#/ NA4/ONA#

+ntr-o seara ploioasa din toamna lui !!, 'n sala de mese a Scolii de Arte si Meserii, unde erampedagog, un prieten 'mi arata o notita dintr-un ziar8

E Garda Constiintei Nationale tine sedinta asta seara, Joi, ora ! 'n Str8 Alecsandri Nr8 2 E8

Am plecat imediat 'n goana cu o mare nerabdare de-a cunoaste si a ma 'nrola 'n r"ndurileacestei organizatii ale carei manifeste de lupta anticomunista le citisem cu c"te$a luni 'nainte8

+n camera din Str8 Alecsandri Nr8 2, amenaata cu banci de lemn de cur"nd facute, am gasit unsingur om de $reo 1B de ani8 Statea la o masa, posomor"t si aspru, astept"nd sa se adune lumeapentru consfatuire8 Un cap mare, niste brate puternice, pumni grei, statura milocie8 #raConstantin Pancu, presedintele Garzii Constiintei Nationale8

M-am prezentat, spun"ndu-i ca sunt student si ca doresc sa fiu primit ca soldat 'n Garda8 M-aprimit8 Am asistat la consfatuire8 (enisera $reo .B de persoane un tipograf culegator, (oinescu,un student, $reo 1 mecanici de la R8 M8 S8, $reo doi de la calea ferata, c"ti$a meseriasi simuncitori, a$ocatul (ictor Climescu, un preot8 S-au discutat c"te$a c3estiuni 'n legatura cu

dez$oltarea si a$"ntul luat de miscarea comunista 'n di$erse fabrici si cartiere si apoi problemede organizare a Garzii8

&in seara aceea drumul meu se bifurca umatate 'n lupta de la uni$ersitate si umatate cuConstantin Pancu, 'n r"ndurile muncitorimii8 #u m-am legat sufleteste de acest om si am ramascu el, sub conducerea lui, tot timpul p"na la desfiintarea organizatiei8



CONS4AN4/N PANCU

Constantin Pancu, numele acesta flutura pe acea $reme pe buzele tuturor /esenilor din ambeletabere, rostit cu nadede de Rom"ni si cu groaza de ceilalti, nu era un intelectual8

#ra meserias8 /nstalator de apa si electricitate8 Nu a$ea mai mult dec"t patru clase primare8 A$eao minte clara, asezata, pe care si-o 'mbogatise singur cu suficiente cunostinte8 &ouazeci de anise ocupase cu probleme muncitoresti8 &e mai multi ani era presedintele corporatiei metalurgice8(orbitor de m"na 'nt"ia8 a tribuna, 'n fata multimii, impunea8 Un suflet si o constiinta clarrom"neasca8 +si iubea tara, armata, Regele8 Un bun crestin8 O musculatura de luptator de circ sio forta 'n ade$ar 3erculeana8 /esenii 'l cunosteau 'nca demult8

+nainte de razboiu $enise la /asi un circ cu atleti8 uptau toate natiile Unguri, 4urci, Rom"ni, Rusietc8 +ntr-una din seri, c"nd unul singur batuse pe toti ceilalti luptatori, din milocul multimiispectatorilor se ridica in cetatean, care cere sa lupte si el cu 'n$ingatorul8 / se admite8 Sedezbraca si lupta 'ncepe8 +n doua minute Ungurul a fost tr"ntit la pam"nt, 'n$ins8 Rom"nul carebiruise 'n milocul sentimentelor de admiratie de admiratie ale multimii, era Constantin Pancu8

&e aceea c"nd a aparut pentru prima data pe strazile /asiului c3emarea la lupta a lui Pancu,lumea, care are cultul fortei, a primit-o cu 'ncredere8

Actiunea lui a durat un an8 S-a marit 'n masura primediei bolse$ice si apoi s-a micsorat 'nmasura scaderii ei8

a 'nceput consfatuiri, apoi 'ntruniri care aungeau p"na la >=? si c3iar BBBB de oameni8 Acestea erau, 'n perioada critica, saptam"nale8 A$eau loc 'n sala Principele Mircea si uneori c3iar 'n Piata Unirii8 Printre cei care luau cu$"ntul regulat eram si eu8 Atunci am 'n$atat sa $orbesc 'nfata multimii8 #ste incontestabil ca Garda Constiintei Nationale a 'naltat 'ntr-un moment criticconstiinta nationala a Rom"nilor 'ntr-un punct de importanta ca acela al /asiului si a asezat-o ca obariera 'n fata $alului comunist8

Acti$itatea aceasta nu s-a marginit numai la /asi8 Ne-am deplasat si 'n alte orase8 Apoi foaiaEConstiintaE, care aparea regulat, patrunsese cu strigatul ei de alarma aproape 'n toate oraseledin Moldo$a si 0asarabia8

+n domeniul actiunii, ciocnirile 'ntre cele doua tabere, ciocniri inerente, s"ngeroase, erau aproapezilnice8

&in ele noi ieseam cu mai multi raniti8 Situatia aceasta de 'ncordare a durat p"na 'n prima$ara8&upa doua mari $ictorii ale noastre, puterea ofensi$a a ad$ersarilor a fost cu mult redusa8

OCUPAR#A R#G/#/ MONOPOUR/OR S4A4UU/ &# CA4R# GAR&A CONS4//N4#/NA4/ONA#

#ra pe la B sau %ebruarie !.B8 &e doua saptam"ni se $orbea de gre$a generala 'n toatatara8 Se apropia batalia decisi$a8 Pe la ora ., se z$oneste 'n oras ca la Regie, unde erau circa



8BBB de lucratori, s-a declarat gre$a, a fost arborat drapelul rosu, tablourile Regelui au fost date os si sfar"mate 'n picioare, iar 'n locul lor asezate fotografiile lui 6arl MarD, 4rotzi si RacoLsi8

Oamenii nostri au fost batuti, mecanicii de la masini, care erau din Garda, raniti8 a ora , suntemla sediu adunati cam o suta8 Ce facem 5 Pancu prezideaza discutia8 &oua pareri8 Unii sustineausa trimitem telegrame gu$ernului, cer"nd inter$entia armatei8 #u eram de parere sa mergem toti

cei prezenti la Regie si cu orice risc sa dam steagul os8 Se admite punctul meu de $edere8 Amluat steagul nostru si la ora am pornit cu Pancu 'n frunte pe apusneanu si Pacurari, 'n marsfortat, c"nt"nd E&esteapta-te Rom"neE8 +n apropierea fabricii, 'n strada, c"te$a grupuri decomunisti sunt date peste cap8

/ntram 'n curtea fabricii8 Patrundem 'n cladire8 Ma urc cu steagul p"na la acoperis si 'l 'nfig sus8&e acolo 'ncep sa $orbesc8 Apare armata si ocupa fabrica8 Noi ne retragem c"nt"nd8 Nere'ntoarcem la sediu8 Ne g"ndim /ncursiunea noastra rapida a fost buna8 +n oras $estea atitudiniipe care am a$ut-o se rasp"ndeste ca fulgerul8 4otusi gre$a continua8 Armata nu poate dec"t sapazeasca steagul, ea nu poate pune fabrica 'n miscare8 Ce facem 5 +n mintea noastra 'ncoltesteo idee8 Sa cautam 'n tot /asiul m"na de lucru si sa desc3idem fabrica8 +n trei zile, 1BB de lucratorinoi, adunati din toate colturile /asiului, sunt introdusi 'n fabrica8 Aceasta 'ncepe sa functioneze8Gre$a a esuat8 Peste doua saptam"ni, umatate din gre$isti cer sa fie reprimiti la lucru8 (ictoria

noastra e mare8

Cel dint"i pas catre gre$a generala este respins8 Planurile consortiului iudeo-comunist 'ncep safie deucate8 Actiunea aceasta a a$ut un rasunet puternic 'n r"ndurile rom"nesti, ridic"ndu-lemoralul8

S4#AGU 4R/COOR &#ASUPRA A4#/#R#OR &# A N/CO/NA

Cel mai puternic centru comunist 'l formau Atelierele C8%8R8 de la Nicolina8 Aici erau peste 18BBBde lucratori, aproape toti bolse$izati8 Cartierele din urul acestor ateliere, Podul Ros, Socola siNicolina erau cotropite de un numar considerabil de idani8 &e aceea conducatorul din /asi almiscarii comuniste, &octorul G3elerter si ag3iotantul sau, G3eler, 'si fiDasera aici punctul derezistenta8

Nu trecuse o luna de la 'nfr"ngerea suferita la Regie si ca un semnal de 'ncepere a gre$eigenerale si a luptei decisi$e, apare steagul rosu flutur"nd pe ateliere8 Gre$a este declarata8 Miilede lucratori parasesc atelierele8 Autoritatile sunt neputincioase8

Noi con$ocam pentru a doua zi, prin manifeste, pe toti Rom"nii la o 'ntrunire 'n sala PrincipeleMircea8 &upa discursuri, iesim cu steagurile afara si pornim 'ntreaga multime spre Nicolina8 +nPiata Unirii, autoritatile ne opresc si ne sfatuiesc sa nu mergem, deoarece sunt peste >8BBB de

comunisti 'narmati care ne asteapta si $or fi mari $arsari de s"nge8

Noi apucam atunci din Piata Unirii spre gara8

Aici arboram drapele pe depou si pe cladirea garii8 Apoi ocupam un tren care se afla la peron sipornim cu el spre Nicolina8 +n gara Nicolina cine$a sc3imba macazul si patrundem cu tren cu tot

'n ateliere8 Cobor"m8 +n ateliere, nimeni8 Pe una din cladiri, steagul rosu8 #u 'ncep sa ma catar peniste trepte de fier prinse 'n perete lu"nd 'n gura un steag tricolor8 Cu oarecare greutate, pentruca era o 'naltime mare, aung p"na la acoperis8 Ma ridic deasupra si ma t"rasc p"na la $"rf8



Smulg steagul rosu si 'n milocul uralelor 'n ade$ar de nedescris, care se prelungesc c"te$aminute, ridic si leg steagul tricolor8 &e acolo am $orbit8 &incolo de ziduri, comunistii se adunamereu 'n masa compacta si manifesteaza amenintator8 O muzica infernala8 +nauntru urale, afara3uiduieli si 'nuraturi8 Cobor 'ncet p"na os8 Pancu da ordin de plecare8 a poarta 'nsa comunistiimasati bareaza iesirea si striga ESa $ina Pancu si Codreanu HE8 4recem 2B de metri 'nainteamultimii si pornim spre poarta8 a miloc, Pancu, 'n dreapta un meserias, Margarint si 'n st"ngaeu8 4oti trei cu m"inile 'n buzunare pe re$ol$ere 'naintam fara sa $orbim nimic8 Cei din poarta nepri$esc tacuti si nemiscati8 /ata-ne la c"ti$a pasi8 Ma astept la un tiuit de glont pe la urec3e8Pasim 'nainte drepti si 3otar"ti8 4otusi un moment sufletesc neobisnuit8 Suntem la doi pasi8Comunistii se dau 'ntr-o parte si alta las"ndu-ne loc liber8 Pe o distanta de aproape zece metri,trecem 'ntr-o tacere morm"ntala, prin milocul lor8 Nu ne uitam nici la dreapta nici la st"nga8 Nu seaude nimic, nici macar rasuflarea omeneasca8

&in urma $in ai nostri8 4rec si ei, dar nu se mai pastreaza tacerea8 +ncep 'nuraturi, amenintari deambele parti8 Nici o 'ncaierare8 Ne 'ndreptam compacti pe linia ferata spre gara /asi8 Pe deasupraatelierelor bate $"ntul 'n p"nza tricolorului biruitor8

#fectul moral al acestei actiuni este incomparabil8 /asiul 3uieste8 Pe strada nu se $orbeste dec"tde Garda Constiintei Nationale8 Un curent de redesteptare rom"neasca pluteste prin aer8

4renurile duc mai departe, spre cele patru parti ale tarii, re'n$ierea8

Ne dam seama, ca bolse$ismul $a fi 'n$ins, pentru ca 'n fata lui, la dreapta, la st"nga s-a ridicat obariera de constiinta care nu-i $a mai permite sa se eDtinda8

4oate drumurile de 'naintare 'i sunt 'nc3ise8 &e acum $a trebui sa dea 'napoi8

Nu mult dupa aceasta a inter$enit si actiunea 'ntreprinsa de gu$ernul Generalului A$erescu carea taiat orice perspecti$a acestei miscari8

SOC/A/SMU NA4/ONA-CR#S4/N8 S/N&/CA4## NA4/ONA#

Garda Constiintei Nationale a fost o organizatie de lupta, de dar"mare a ad$ersarului8

&e multe ori $orbeam cu Pancu 'n serile lui !!, caci necontenit eram 'mpreuna si aproaperegulat la masa sa8 Si-i spuneam

= Nu-i de-auns sa 'n$ingem comunismul8 4rebuie sa si luptam pentru dreptatea muncitorilor8 Audreptul la p"ine si dreptul la onoare8 4rebuie sa luptam 'n contra partidelor oligar3ice, cre"ndorganizatii muncitoresti nationale care sa-si poata c"stiga dreptatea 'n cadrul statului, nu 'ncontra statului8

Nu admitem nimanui ca sa caute si sa ridice pe pam"ntul rom"nesc alt steag dec"t acela alistoriei noastre nationale8 Oric"ta dreptate ar putea a$ea clasa muncitoare, nu-i admitem ca sa seridice peste si 'mpotri$a 3otarelor tarii8 Nu $a admite nimeni ca pentru p"inea ta sa pustiesti si sadai pe m"na unei natii straine de banc3eri si camatari, tot ce a agonisit truda de doua ori milenaraa unui neam de muncitori si de $itei8 &reptatea ta, 'n cadrul dreptatii neamului8 Nu se admite capentru dreptatea ta sa sfarmi 'n bucati dreptatea istorica a natiei careia apartii8



&ar nici nu $om admite ca la adapostul formulelor tricolore, sa se instaleze o clasa oligar3ica sitiranica, pe spatele muncitorilor de toate categoriile si sa-i upoaie literalmente de piele, flutur"ndprin $azdu3 necontenit Patrie = pe care n-o iubesc = &umnezeu = 'n care nu cred, = 0iserica = 'ncare nu intra niciodata, = si Armata = pe care o trimit la razboi cu bratele goale8

Acestea sunt realitati, care nu pot fi embleme pentru escroc3erie politica 'n m"na unor scamatori

imorali8

Am 'nceput apoi organizarea muncitorilor 'n sindicate nationale si c3iar a unui partid politicESocialismul national-crestinE :8 Nu auzisem pe acea $reme de Adolf 7itler si de National-Socialismul german8;8 Pancu a scris atunci

CR#U SOC/A/SMUU/ NA4/ONA-CR#S4/N

ECred 'ntr-unul si nedespartit Stat Rom"n de la Nistru la 4isa, cuprinzatorul tuturor Rom"nilor sinumai al Rom"nilor, iubitor de munca, cinste si 'n frica lui &umnezeu cu durere de tara si neam8&atatorul de drepturi egale, ci$ile si politice la barbati si femei8 Protector al familiei, salariindfunctionarii si muncitorii pe baza numarului de copii si pe baza muncii depuse, 'nteleg"ndcantitatea si calitatea, si 'ntr-unul Stat spriinitor al armoniei sociale prin restr"ngerea numaruluide gradeI iar pe deasupra salariului socializ"nd fabricile, proprietatea tuturor muncitorilor, sipam"ntul distribuit tuturor plugarilor8

Repartizarea beneficiilor 'ntre patron :stat sau particular; si muncitori8 Patronul :particular; pel"nga salarierea muncii sale $a primi un procent descresc"nd proportional cu marimea capitalului8Si 'ntr-unul Stat asigurator al muncitorilor prin Efondul riscurilorE8 +ntemeietor de depozite de 3ranasi 'mbracaminte pentru muncitori si functionari care organizati 'n sindicate nationale $or a$eareprezentanti 'n comitetele administrati$e de pe l"nga diferite institutii industriale, agricole sicomerciale8

Si 'ntr-unul mare si puternic Eparinte al muncitorilorE si Rege al taranilor, E%erdinand /-iuE, carepentru fericirea Rom"niei totul a ertfit si care pentru m"ntuirea noastra una cu poporul s-a facut8Care 'n fruntea ostilor de la Marasti si Marasesti a biruit, si care din nou cu dragoste si 'ncrederese uita catre ostasii ce-i datoreaza credinta, si care $or gasi 'n cazarmi o ade$arata scoala anatiunii, pe care sa o treaca 'n termenul de un an8

+ntr-un tricolor 'nconurat cu razele Socialismului National-Crestin, simbol de armonie 'ntre fratii sisurorile Rom"niei Mari8

+ntr-una Sf"nta 0iserica Crestina cu Preoti traind din #$ang3elie si care sa se ertfeascaapostoleste pentru luminarea celor multi8

Marturisesc alegerea ministrilor de catre Camera, suprimarea Senatului, organizarea politieirurale, impozitul progresi$ pe $enit, scoli de agricultura si meserii la sate, EcercusoareE pentrugospodine si adulti, azile pentru in$alizi si batr"ni, case nationale, cercetarea paternitatii,aducerea legilor efecti$ la cunostinta tuturor, 'ncuraarea initiati$ei particulare 'n interesulNeamului si dez$oltarea industriei casnice taranesti8

Astept 'n$ierea constiintei nationale la cel din urma pastor si cobor"rea celor luminati 'n miloculcelor truditi spre a-i 'ntari si auta 'n ade$arata fratie, temelia Rom"niei de m"ine8 AminH



EGarda Constiintei NationaleE

iarul EConstiintaE, uni ! %ebruarie !.B8

Ne-am apucat apoi de organizarea sindicatelor nationale8

/ata un proces-$erbal de constituire a unui sindicat8 +l public pentru a scoate 'n relief constiintamuncitorimii iesene 'n acele ceasuri

EProces-$erbal

Subsemnatii meseriasi, muncitori si functionari ai %abricii de tutun R8M8S8, 'ntruniti aseara, uni .%ebruarie !.B 'n localul EGarzii Constiintei NationaleE Str8 (8 Alecsandri No8 2, sub presedintia &-lui C8 Pancu, presedinte acti$ al Garzii, fata cu tendintele criminale ale unor indi$izi care ser$escalte interese dec"t acelea ale Neamului lor si fata cu propaganda pe care o fac, pentru a lo$i si 'nbunul mers al acestei institutii ti 'n eDistenta noastra a acelor care muncim de o $iata 'ntreagapentru bucatica de p"ine, care e si singura 3rana a noastra si a copiilor nostri, noi muncitorirom"ni cinstiti si legali care 'ntelegem sa mergem sub steagul tarii noastre, si care 'ntelegem samergem pe drumul pe care 'l dicteaza interesele supreme ale neamului acestuia, pentru bunulmers al acestei institutii, pentru a face sa se 'nceteze odata propaganda dusmanului printrer"ndurile noastre, am 3otar"t sa ne constituim 'ntr-un sindicat national profesional, pentru caream ales urmatorul comitet si un delegat al EGarzii Constiintei NationaleE8

Urmeaza <2 de semnaturi8

EConstiintaE ! %ebruarie !.B8 Nr8 si <8

UN 4A0OU %/&# A S/4UA4/#/ A !!

+ncerc sa redau momentul de la !!-.B, lu"nd din ziare si manifeste ceea ce cred a fisemnificati$8

Primul manifest lansat de Constantin Pancu 'n /asi 'n August !!, lipit pe toate zidurile /asiului, 'ntr-un moment de dezorientare generala, este semnalul de lupta al /asiului muncitorescrom"nesc

EAP# CA4R# M#S#R/AS/, MUNC/4OR/, SO&A4/ S/ 4ARAN/ ROMKN/

%ratilor,

&upa ani de groaznice lupte lumea sarbatoreste pacea 'ntre oameni, conducatorii luminati dintoate tarile ci$ilizate se silesc sa 'nlature razboiul prin 'ntemeierea unei legi pentru unei $ietuiripasnice 'n $iitor8

&ar iata ca din rasarit se aud glasuri de ura care $adesc nazuinta dusmanilor nostri de a nesf"sia, prin 'n$rabire si ne'ntelegerile dintre noi8 &in Rusia, stap"nita de 'ntunericul 'n$ataturilorgresite, pornesc 'ndemnuri de lupta la foc si la uciderea fratilor de acelasi s"nge8



&in Ungaria, care-si pl"nge marirea de altadata, se aud aceleasi 'ndemnuri8 &usmanii din rasarits-au unit cu cei din apus ca sa tulbure linistea noastra pentru ca apoi sa ne poata cotropi8

Strainii de peste 3otare 'ncearca sa 'mparta pa3arul cu otra$a 'ntre noi, prin 'nstrainatii caretraiesc la s"nul tarii noastre8 #i au cutezanta sa spuna ca 'ndemnurile lor le fac 'n numele pacii,

'n numele dreptatii si al libertatii, 'n numele muncitorilor8 Cu$"ntul lor e minciuna, 'ndemnul lor e

$enin omor"tor, caci

#i zic ca $oiesc pacea, dar ei singuri o nimicesc omor"nd pe cei mai $rednici8

Cer libertatea, dar cu amenintari de moarte, silesc lumea sa li se supuna8

&oresc 'nfratirea, dar ei seamana ura, nedreptatea si desfr"ul 'n milocul popoarelor8

Mai mult 'nca ei zic ca $oiesc desfiintarea capitalului c"stigat prin sudoarea fruntii8

Ne spun ca nu $oiesc razboiul dar ei se razboiesc8

Cer desfiintarea armatei, dar ei se 'narmeaza8 Ne 'ndeamna sa aruncam steagul tricolor, dar$oiesc sa ridice 'n locul lui steagul rosu al urii8 Sa nu dati crezare manifestelor si 'ndemnurilor lorprecum n-ati dat crezare manifestelor dusmane c"nd luptati la Oituz, Marasti si Marasesti8

&atoria oricarui bun Rom"n este de a se 'ngrii ca si pe $iitor sam"nta ne'ntelegerii, pe care o 'ncearca sa o arunce 'ntre noi, sa nu prinda radacini8

&esa$"rsiti lucrul 'nceput prin munca si cinstea $oastra8 &usmanii $ostri sunt lenea, ura sinecinstea care domnesc peste 3otare si care ne ameninta si pe noi8

%iti cu luare aminteH Pastrati-$a sufletul curat, nu uitati ca m"ntuirea noastra este munca, unireasi cinstea8

%rati soldati,

Cu credinta 'n &umnezeu ati 'nfr"nt puterea $ramasului8 Cu armele $oastre ati tras pentru$esnicie 3otarele tarii8

Cu s"ngele $ostru ati desa$"rsit si pecetluit ertfele $oastre8

&e aceea nu 'ngaduiti ca m"ini straine si nelegiuite sa strice ceea ce $oi ati sa$"rsit8 Pastrati maideparte iubirea de tara si credinta catre Rege8 Ati urat ca $eti apara cu ultima picatura de s"nge3otarele Patriei8 Paziti-le 'n luare aminte, contra relelor porniri ale $ramasilor, caci asa au facutparintii si strabunii nostri8

%rati tarani,

&umnezeul parintilor nostri s-a 'nduiosat de suferintele noastre si ne-a dat un an 'mbelsugat cumrar s-a $azut8 %iti recunoscatori fata de bunul &umnezeu prin munca si credinta $oastra8 +nnoiti-$aputerile de munca, str"ngeti cu s"rguinta roadele pam"ntului8 %iti linistiti caci pam"ntul din 4isa,&unare si Marea Neagra, l-ati c"stigat 'n 'ntregime8

Pastrati-l cu sfintenie, aparati bogatia lui prin munca si iubirea $oastra8



%rati rom"ni,

+n $oi sta nadedea si puterea acestei tari8 (oi sunteti si fericirea zilei de m"ine8 /ar $oi sa nu $aagonisiti blesteme, ci binecu$"ntari8

&usmanii ne ataca la Nistru si la 4isa8 #i 'ncearca sa tulbure si pacea 'nauntru tarii8

M"ntuirea noastra e munca, cinstea, iubirea de neam si credinta 'n &umnezeu8

%iti cu luare aminte, c3emati la calea ade$arata si pe cei care s-au ratacit si au trecut 'n r"ndurilecelor fara neam si credinta8 Str"nsi 'n urul tronului si uniti sub umbra steagului tricolor $eg3eati lalinistea tarii8

Spuneti strainilor si 'nstrainatilor care 'ncearca sa ne tulbure, ca 'n urul nostru s-a format o gardanationala care $eg3eaza si $a lupta contra celor ce $oiesc sa semene ne'ntelegeri 'ntre noi8

Rom"ni de pretutindeni, muncitori, meseriasi, soldati si tarani, fiti $rednici de stramosii nostri si de 'naltimea $remurilor pe care le traim8

:ss; Cercul rom"n al meseriasilor, Sindicatul tractiunii C8%8R8, Sindicatul profesional C8%8R8,Societatea in$alizilor de razboi, 0reasla fierarilor etc8E

EConstiintaE Anul /8 Nr8 , 2B August !!8

CON&UCA4OR// MUNC/4OR/OR ROMKN/

Conducatorii muncitorilor rom"ni comunisti, nu erau nici rom"ni si nici muncitori8

a /asi &r8 G3elerter, idanI G3eler, idanI Spiegler, idanI Sc3reiber, idan etc8

a 0ucuresti /lie Mosco$ici, idanI Pauer, idan etc8

+n urul lor o serie de muncitori rom"ni rataciti8

+n caz de reusita a re$olutiei, presedinte de republica, ce ar fi uzurpat locul maritului Rege%erdinand, trebuia sa fie /lie Mosco$ici8

+n parlamentul Rom"niei Mari la !!, 'n timp ce toti deputatii si senatorii tuturor tinuturilorrom"nesti unite, 'nfiorati de marele act al Unirii, se ridicasera 'n picioare si aplaudau pe MareleRege 'ntregitor, acest domn /lie Mosco$ici a refuzat sa se ridice, st"nd os ostentati$8

A4/4U&/N#A PR#S#/ J/&AN#S4/



#ste necesar de subliniat atitudinea presei idanesti 'n acele momente de mare primedie pentruneamul rom"nesc8 Ori de c"te ori natia rom"neasca a fost amenintata 'n eDistenta ei, aceastapresa a sustinut tezele care con$eneau mai bine dusmanilor nostri8

&upa cum, urmarind e$enimentele, usor se poate $edea ca aceleasi teze au fost combatute cu 'n$ersunare ori de c"te ori ele erau 'n fa$oarea unei miscari de renastere rom"neasca8

+ngriorarile noastre au fost pentru ei zile de bucurie, iar bucuriile noastre au fost pentru ei zile dedoliu8

/0#R4A4#A

ibertatea asa de mult contestata azi miscarii nationale, era atunci ridicata la rangul de dogma, 'ntru c"t ea trebuia sa ser$easca cauza nimicirii noastre8

/ata de pilda ce scria EAde$arulE din .< &ecembrie !! sub semnatura lui #mil &8 %agure:7onigmann;

E888Acord"ndu-se dreptul de libera manifestare partidului socialist, nu se poate sustine ca seacorda un pri$ilegiu acestui partid8 Oricare ar fi partidul care ar $oi sa manifesteze, $a trebui sase respecte acest drept888E8

URA

+n aceeasi foaie putem citi

EUra trebuie sa fie $esnic calauza contra partidului de ucigasi care a domnit 'n cap cu /on0ratianuE8

Ura iudaica 'mpotri$a Rom"nilor e binecu$"ntata8 # sustinutaI se face apel la ea8 Nu e o crima8Nu e o rusine medie$ala8

C"nd e $orba 'nsa ca Rom"nii sa-si apere drepturile lor 'ncalcate, actiunea lor este etic3etatadrept ura si ura de$ine un semn al barbariei, un sentiment 'nositor pe care nimic nu se poatecladi8

OR&/N#A #GAA

:EA&#(ARUE > OC48 !!;



batai, c"nd %rimu este cobor"t 'n morm"nt de zbirii sai, socialistii protesteaza, ce-i drept, cumulta demnitate, dar nu se a&at de la calea legilor 8

+n orice caz, ne trebuie nebuni8

Sa iasa nebunii care sa 'nceapa actiunea ilegala sau -n contra legii , 'mpotri$a starii de lucruri de

astazi8

COROANA

Coroana a constituit 'ntotdeauna pentru Rom"ni un patrimoniu scump8 #a fiind garantia unitatii sia rezistentei noastre 'n fata oricaror primedii, idanii n-au pregetat de a o ataca, de a o insulta side a o compromite prin orice miloace8

/ata, de pilda, cum trateaza )&imineata* din ? Noiembrie !!, pe Regele %erdinand

)%in cau+a unei greseli=

)Un animal are ne$oie de preocupari marginite, 'nsa mintea lui aunge ca sa le satisfaca8 Rareori,foarte rareori, animalul se 'nseala8 Si astfel, tot inteligenta lui, oric"t de mica, 'l 'mpiedica de acadea 'n greseli grosolane8

Nu tot astfel se 'nt"mpla cu Regele8

(oiesc sa $orbesc de regele creatiunii8

Regele creatiunii este mult mai inteligent dec"t un c"ne, un cal, un magar8 # cert8 &ar pe c"ndnici unul din aceste trei animale n-ar calca pe marginea unei prapastii, nu s-ar arunca pe $alurileapei spre a se 'neca ori n-ar 'ncerca o miscare $atamatoare, regele creatiunii sa$"rseste 'nfiecare zi greseli de neiertat8

88

+ntelepciunea cere ca Regele sa nu se lase prizonier 'n m"na unui singur om si a unui singurpartid8

Cu tot respectul sunt dator sa spun Maestatii Sale ca a gresit8 Situatia at"t de neclara este operaMaestatii Sale8 %iindca Maestatea Sa ced"nd unor obsesiuni $ino$ate si interesate, a fugit desolutiunile firesti pe care le poruncea situatia interna8

&aca nici astazi coroana nu se $a 3otar' sa intre pe caile firesti care sunt despartite de interesele$iitoare, natura 'si $a lua drepturile ei cu 'nca si mai mare 3otar're8

Regele creatiunii este a$izat*8



Sapte ani mai t"rziu, acest urias slabit de suferinta si de saracie, umbla ca o umbra pe strazile/asiului, cer"nd autor pentru a merge sa se caute de o boala de inima8

A murit bolna$ si sarac, uitat si neautat, 'n milocul unei tari nepasatoare si a unui oras pe care l-a aparat cu pieptul sau, 'n ceasurile cele mai grele8

PR/MU CONGR#S S4U&#N4#SC &UPA RA0O/

CUJ, 1, >, ? S#P4#M0R/# !.B

Congresul acesta a a$ut loc 'n sala 4eatrului National din Clu, 'ntr-o atmosfera de mareentuziasm, datorita unirii neamului rom"nesc prin forta armelor si ertfelor lui8 #ra cea dint"i

'nt"lnire a tinerilor intelectuali ai unui popor razletit 'n cele patru $"nturi de soarta si de nenoroc8&oua mii de ani si de nedreptati si suferinte se 'nc3eiau acum8

C"t entuziasm, c"te emotii sfinte, c"te lacrimi n-am $arsat cu totiiH

&ar pe c"t era de mare entuziasmul care ne coplesea inimile prim maretia lui, pe at"t era demare dezorientarea fata de linia $iitorului8 &e aceasta dezorientare a cautat sa profite putereaiudaica8 #a a sugerat si p"na la sf"rsit a facut presiuni la minister, prin masonerie si oamenipolitici, ca la ordinea de zi a congresului sa se puna intrarea studentilor e$rei 'n centrelestudentesti8

Cu alte cu$inte se 'ncerca transformarea unor centre rom"nesti 'n centre miDte rom"no-idanesti88Primedia era mare cu bolse$ismul bat"nd la usa si cu perspecti$a de a fi coplesiti ca numar deelemente iudeo-comuniste 'n propriile noastre centre8 Cel putin 'n doua dintre ele, /asi siCernauti, situatia era tragica8

Cu toate acestea, conducatorii congresului, abusca, presedintele /asiului, cu 'ntreg comitetul,Nazarie, presedintele 0ucurestiului, cu 'ntreg comitetul si cu toate societatile, Puscasu,presedintele Cluului, erau c"stigati de aceste idei8 4inerii studenti sunt foarte influentabili, maiales c"nd le lipseste o credinta8 #i se lasa amagiti nu at"t prin a$antaele materiale imediate careli s-ar oferi, c"t mai ales prin magulirile ce li se aduc si prin perspecti$ele de mare $iitor ce li seofera8

4"narul 'nsa $a trebui sa stie ca 'n orice post $a fi, este o santinela 'n sluba neamului si ca a selasa cumparat, flatat, ademenit, 'nseamna o parasire de post, poate 'nsemna o dezertare sauc3iar o tradare8

Micul nostru grup de la /asi, in$incibil prin 3otar"rea sa, unit cu grupul buco$inenilor, s-a luptat cu

'nd"rire timp de doua zile8 p"na al sf"rsit a 'n$ins8 Congresul a admis motiunea propusa demine, prin $ot nominal, 'mpotri$a motiunii sustinuta de 'ntreaga conducere studenteasca8 (otulacesta cred ca nu l-a dat congresul din con$ingere, ci mai mult impresionat de 3otar"rea sidisperarea cu care a fost dusa lupta8

Studentimea cernauteana, care nu trecea de ?B la numar, s-a purtat admirabil8 Micul nostru grupal iesenilor, nu trecea de .B, de asemenea8 &aca mai adaugam 'nca .B, grupul Cioc3ina, tot dela /asi, lupta de . zile a fost de BB contra >8BBB8



(ictoria noastra de atunci a fost 3otar"toare8 Centrele studentesti, daca punctul nostru de $ederear fi cazut, si-ar fi pierdut caracterul lor rom"nesc si, 'n contact cu idanii, ar fi apucat pe caleabolse$ismului8 Studentimea rom"na a fost la o mare rasp"ntie8

/ar cel mai t"rziu, la !.., n-am mai fi a$ut o izbucnire a unei miscari studentesti rom"nesti, cipoate o izbucnire a re$olutiei comuniste8

&#SC7/&#R#A UN/(#RS/4A4// &/N /AS/ +N 4OAMNA ANUU/ !.B

a celelalte centre uni$ersitare, liniste8 Noi eram 'nsa condamnati la razboire8

Pentru prima oara 'n istoria Uni$ersitatii iesene, senatul uni$ersitar anunta desc3iderea cursurilorfara preoti si fara ser$iciul religios8 Pentru a 'ntelege cine$a durerea noastra, trebuie sa stie caaceasta solemnitate era, ne'ntrerupt, de o umatate de $eac, cea mai frumoasa sarbatoare auni$ersitatii8 (eneau tot senatul uni$ersitar, toti profesorii, toti studentii si cei nou 'nscrisiI eraprezenta elita intelectuala a /asiului8 Mitropolitul Moldo$ei sau (icarul oficia sluba 'n aula,binecu$"nt"nd 'nceputul muncii pentru cultura poporului rom"n8 &ar acum uni$ersitatea noastrase dezbraca, printr-un gest al senatului uni$ersitar, de podoaba traditiei ei semiseculare8

Mai gra$ uni$ersitatea /asiului crestin, cea mai 'nalta scoala rom"neasca, proclama 'n ceasurilegrele de atunci, lupta contra lui &umnezeu, alungarea lui &umnezeu din scoala, din institutii, dintara8

Profesorii Uni$ersitatii din /asi, afara de cei 1-> cunoscuti, au primit cu mare satisfactie 3otar"reapag"na a senatului, acest pas 'nainte, care $a scoate )stiinta rom"neasca* din )barbarie* si din)preudecatile medie$ale*8 Studentii comunisti ubilau, idanimea triumfa, iar noi, c"ti$a, ne

'ntrebam cu durere oare c"t mai este p"na c"nd $or fi dar"mate bisericile iar preotii 'n odadii

rastigniti 'n altare5

Un numar de $reo opt studenti nationalisti, care ne aflam 'n /asi, am umblat zadarnic pe la usilemultor profesori, 'ncerc"nd sa-i con$ingem a re$eni asupra masurilor luate8 Repetatele noastreinter$entii n-au dus la nici un rezultat8

Si atunci, 'n aun, am 3otar"t un lucru gra$ sa ne opunem cu forta la desc3iderea uni$ersitatii8

Ne-am culcat cu totii 'n str8 Su3upan nr81, sediul actiunii noastre, pentru a ram"ne grupati8 a ?dimineata eu am plecat 'nainte cu (ladimir %rimu, urm"nd ca ceilalti sa $ina dupa noi8 Am 'nc3issi baricadat usa din dos a uni$ersitatii, las"ndu-l pe %rimu acolo8

#u am facut un afis scris cu creionul rosu, pe care l-am lipit pe usa cea mare de la intrare )Aduc

la cunostinta domnilor studenti precum si a domnilor profesori, ca aceasta uni$ersitate nu sedesc3ide dec"t 'n urma slubei religioase traditionale*8

Restul camarazilor n-a $enit dec"t t"rziu, prea t"rziu8

&e la ora < au 'nceput sa $ina studentii8 #u am rezistat singur la usa p"na la ora ! si umatate,c"nd 'n fata uni$ersitatii se adunasera peste 2BB de studenti8



+n momentul c"nd profesorul MQller de la matematici $oia sa intre cu forta, i-am spus )C"nd atiintrat profesor la uni$ersitate ati urat pe cruce8 Pentru ce $a ridicati cum 'mpotri$a crucii5 Suntetiun sperur, pentru ca ati urat 'ntr-un lucru 'n care nu ati crezut, iar acum $a calcati uram"ntul8

Atunci studentii, peste 2BB, 'n frunte cu Marin, seful comunistilor, cu 7ritcu, cu /onescu de la0otosani, s-au repezit asupra mea, m-au ridicat pe sus, au desc3is usa de la uni$ersitate, m-au

introdus 'n sala pasilor pierduti, unde m-au purtat ca 'ntr-un $"rte de la un capat la celalalt al saliitimp de aproape o umatate de ora, d"ndu-mi cu bastoanele si cu pumnii 'n cap8 Nici o aparare sinici o riposta nu mai era posibila, deoarece eram prins la miloc si 'mpins din toate partile primindlo$ituri de pretutindeni8

+n sf"rsit am fost lasat8 Pe c"nd stateam 'ntr-un colt si ma g"ndeam la nenorocul 'nfr"ngerii mele,au sosit si cei sase8 0iruinta ad$ersarilor n-a durat 'nsa mult pentru ca peste putin timp secretaruluni$ersitatii s-a cobor"t de la rectorat si a afisat urmatoarele )Se aduce la cunostinta tuturora carectoratul a 3otar"t ca uni$ersitatea sa ram"na 'nc3isa p"na Miercuri, c"nd se $a desc3ide cuser$iciul religios*8 #ra un mare triumf pe care l-am primit cu o bucurie nespusa8

Miercuri dimineata, peste doua zile, 'n sala ar3iplina de lume din 'ntreg orasul s-a oficiat ser$iciulreligios8 Pe mine m-au felicitat toti8 A $orbit ne'ntrecut de frumos profesorul A8 C8 Cuza8

&e atunci mi s-a 'nradacinat credinta care nu ma $a parasi, ca cel care lupta, c3iar singur, pentru&umnezeu si neamul sau, nu $a fi 'n$ins niciodata8

FFF

+n opinia publica a /asiului, aceste lupte, 'n special cele de la Regie si Ateliere si acum 'n urmacea de la Uni$ersitate au a$ut un puternic rasunet8 Ad$ersarii au 'nceput sa-si dea seama cabolse$ismul nu poate 'nainta fara obstacole serioase, c3iar atunci c"nd de partea lui suntaproape toti profesorii uni$ersitatii, toata presa, toata idanimea, marea maoritate a muncitorilor,iar de cealalta parte numai un minim grup de tineri care nu opun altce$a acestor $aluri uriasedec"t uriasa lor credinta 'n $iitorul tarii8 4inerii acestia prezentau rezistenta unor $ointe 'nfipte 'npam"nt ca niste st"nci peste care lumea usor putea $edea, nu numai ca nu se poate pasi fara

pericol, dar ca nu se poate pasi niciodata8

Ad$ersarilor le era teama, nu de noi, ci de 3otar"rea noastra8

umea cealalta, /asiul crestin si rom"nesc, ne 'ncuraa si ne urmarea cu simpatie8

ANU UN/(#RS/4AR !.B-!.

+nceput 'n conditiunile aratate mai sus, anul acesta a fost un sir ne'ntrerupt de lupte si ciocniri8Noi, studentii luptatori, nea-m organizat 'n urul cercului studentesc )Stefan (oda* al caruipresedinte eram8 &e aici ne-am atacat ad$ersarii, biruindu-i r"nd pe r"nd8

&ispretuitori fata de cultura rom"neasca, acestia ne pri$eau de sus uni$ersitatea si tot ce a$eamnoi 'n tara aceasta, cu pretentii de sa$anti si 'ndrumatori, ca niste oameni sositi dintr-o mare tarape un pacatos si 'napoiat pam"nt rom"nesc8



Or fi a$ut ei dreptate 'n unele pri$inte, dar 'n cur"nd a$eau sa se izbeasca 'n mica noastra tarade un mare bun simt rom"nesc secular, pe care acolo, 'n marea lor 'mparatie de peste Nistru, s-ado$edit a nu-l fi a$ut de loc8

a uni$ersitate 'ntrunirile de$enisera imposibile8 Nici o 3otar"re nu se mai putea lua8 Mareamaoritate a studentilor era formata din comunisti si simpatizanti de-ai lor8 &ar nu putea face nici

un pas 'nainte deoarece grupul nostru, care nu trecea de 1B, era totdeauna prezent8 #l ataca sinu mai permite $"nturarea ideilor si practicilor comuniste8

Gre$a generala 'ncercata 'n Uni$ersitatea ieseana, cu ocazia arestarii studentului comunistSpiegler, esueaza dupa o zi, deoarece grupul nostru ocupa cantina si interzice intrarea la masa agre$istilor, baz"ndu-se pe principiul )Cine nu munceste, nu man"nca*8 4oate inter$entiilerectorului si ale profesorilor de a ne con$inge ca acesti studenti sa fie lasati la masa, ram"nzadarnice8

FFF

Peste putin timp, grupul nostru $a c"stiga o alta $ictorie sc3imbarea uniformei8

Studentii comunisti purtau sepci rusesti8 Nu pentru ca nu a$eau altce$a, ci ostentati$, ca saafirme bolse$ismul8 Cu ocazia unei 'ncaierari la uni$ersitate, aceste sepci au fost luate si arse 'nPiata Unirii8 Apoi, 'n fiecare zi, la uni$ersitate, pe strazi, prin localuri, 'ncepe $"natoarea8 4oatesepcile sunt arse8 &upa o saptam"na au disparut complet si pentru totdeauna8

FFF

Grupul nostru trece mai departe8 Se ia la lupta cu presa iudeo-comunista8 #l 'nsa n-are presa casa se lupte pe calea scrisului8 +n urma unor articole necu$iincioase la adresa Regelui, Armatei si0isericii, grupul nostru scos din rabdari patrunde la redactiile si tipografiile ziarului )umea*,condus de idanul 7efter, si )Opinia* si sfarma tiparnitele care 'mprastiau otra$a si insulta8

Pro$ocam dezordini, fara 'ndoiala, dar acele dezordini $or opri marea dezordine, ireparabiladezordine pe care o pregateau 'n tara aceasta simbriasii re$olutiei comuniste8

FFF

4oate acestea 'nsa ma $or fiDa 'n obiecti$ul razbunarilor8

Presa idaneasca ne ataca8 #u $oi riposta $iolent8

+nt"lnind pe strada redactorii )Opiniei*, 'n urma unui sc3imb de cu$inte, dupa ce le cer socotealapentru ofensele aduse, ne 'ncaieram8 Ad$ersarii mei sunt batuti bine8

A doua zi 'nsa toate ziarele din /asi fac front contra mea )Opinia*, )umea*, )Miscarea*8

#/M/NA4 P#N4RU 4O4&#AUNA &/N UN/(#RS/4A4#A /#S#ANA



ucrurile nu se opresc aici8 /mediat inter$ine senatul uni$ersitar, se 'ntruneste si, fara a ma audia,ma elimina pentru totdeauna din Uni$ersitatea ieseana8

+n sf"rsit Uni$ersitatea si /asiul $or scapa de tulburatorul ordinii publice, care timp de doi ani astricat pacea iudeo-comunistilor si s-a opus la toate 'ncercarile acestora de a dezlantui re$olutiapentru detronarea regelui, arderea bisericilor, 'mpuscarea ofiterilor si masacrarea a sute de mii de

rom"ni8

Oamenii ordinii si legalitatii sunt, pentru senatul uni$ersitar, comunistii8 #u, sunt tulburatorulacestei ordini8

CONS//U %ACU4A4// &# &R#P4

&ar planul lor se sfarma8 Pentru ca inter$ine un fapt 'ntr-ade$ar unic, 'n manifestarile obisnuiteale $ietii noastre uni$ersitare8 Consiliul %acultatii de &rept se sesizeaza de eliminarea pronuntatade senat si, a$"nd 'n frunte pe profesorii Cuza, decan, Matei Cantacuzino si &imitrie

AleDandrescu se opune acestei eliminari8

+ncercarile consiliului de a tempera furia senatului uni$ersitar dau gres8 Senatul nu renunta lapedeapsa data8

Atunci %acultatea de &rept 'si retrage reprezentantul din senat, nu se supune 3otar"rii acesteia sise declara independenta8

Pe mine facultatea ma anunta ca ma pot prezenta la cursuri, deoarece consiliul profesoral refuzasa recunoasca 3otar"rea senatului uni$ersitar8

A ramas astfel pe mai departe, student al Uni$ersitatii din /asi8

+n urma acestui fapt, timp de trei ani, consiliul %acultatii de &rept nu si-a mai trimis reprezentant 'n senat8 Conflictul a durat ani de zile, c3iar dupa plecare mea din uni$ersitate8

Mai t"rziu, c"nd mi-am luat licenta, rectoratul a refuzat sa-mi elibereze diploma8 Nu mi-a eliberat-o nici p"na 'n ziua de azi8 Pentru 'nscrierea 'n barou si pentru continuarea cursurilor 'n strainatatem-am ser$it numai de certificatul eliberat de facultate8

ANU UN/(#RS/4AR !.-!..

Noul an uni$ersitar s-a desc3is 'n conditii normale8 Cu ser$iciu religios8 &in nou uni$ersitatea si/asiul sunt 'n sarbatoare8

+n 0ucuresti, acest mare e$eniment trece aproape neobser$at8



Acolo, multimea studentilor, masa studenteasca se pierde 'n multimea sutelor de mii de oameni,a zgomotului, a luminilor, a intereselor care se ciocnesc brutal8 a /asi, c"nd pleaca studentii, emelancolie generala, ca la plecare cocorilor si a pasarilor, toamnaI c"nd $in studentii, $inetineretea, $ine $iata8 # zi de sarbatoare8 a 0ucuresti studentul se simte singur 'n milocul uneilumi imense care nu-l $ede, nu-l apreciaza, nu-l mustra, nu se intereseaza de el, nu-l iubeste8

#ducatia studentului la /asi este incomparabila, pentru ca el se dez$olta ca si un copil sub iubireamamei sale, la adapostul dragostei rom"nilor8 Aici neamul 'si creste studentii8 #u 'nsumi datorezacestui /asi o parte 'nsemnata de recunostinta pentru tot ce am putut sa fac8 Am simtit totdeaunagria pe care mi-a purtat-o acest suflet al /asiului, am simtit raza iubirii lui, i-am simtit mustrarea,

'ncuraarea, 'ndemnul, c3emarea la lupta8

Pe noi, studentii de la /asi, ne urmaresc acestea si acum si ne $or urmari p"na la sf"rsitul $ietii,ca amintirea 'ndemnurilor si dragostei mereu prezenta a mamei8

&in toate generatiile studentesti care s-au perindat prin /asi, pe c"ti nu i-a urmarit toata $iata 'ndemnul, c3emarea la lupta a /asiuluiH Pe c"ti nu i-a urmarit, p"na 'n morm"nt, pe c"ti nu-iurmareste si astazi, mustrarea luiH

FFF

&e la 'nceputul anului se obser$a ca iudeo-comunismul dadea 'napoi dezorientat si cu moralulaproape pierdut8 Nici o 'ncercare de rezistenta8

Noul $al de studenti, acum 'nscrisi, auzisera cu totii de luptele noastre si de mult asteptau sa $inaalaturi de noi8 Aunsi aici, au intrat 'n r"nduri8

PR#S#&/N4# A SOC/#4A4#A S4U&#N4/OR +N &R#P4

+n toamna aceea am fost ales presedinte as Societatii Studentilor 'n &rept8 Senatul uni$ersitar n-a$oit sa ma $alideze sub preteDt ca sunt eliminat din uni$ersitate8 M-am $alidat singur8

Societatea Studentilor 'n &rept, ca si toate celelalte societati pe facultati, a$ea ca scop acti$itateastiintifica de completare si aprofundare a studiilor 'n domeniul respecti$8

Asa bunaoara, sub presedintia lui Nelu /onescu, cu doi ani 'nainte de mine, SocietateaStudentilor 'n &rept tinea sedinte aproape saptam"nal8 Un student citea o carte de drept sau 'nlegatura cu dreptul, o rezuma 'n sedinta, o critica si apoi urmau discutii contradictorii8

#u am pastrat norma generala, dar am $enit cu ce$a nou8 4oate aceste lucrari si referate nu seputeau face dec"t a$"nd ca obiect problema idaneasca 'n lumina stiintei8

Se citeau lucrari asupra acestei probleme 'n Rom"nia si 'n strainatate, asupra puterii iudaiceinternationale, asupra istoricului acestei probleme la noi si aiurea8 Studiam miloacele de lupta

'ntrebuintate 'n contra noastra, spiritul si mentalitatea iudaica si preconizam miloace de lupta side aparare8

Urmau, dupa fiecare eDpunere, discutii, completari si la urma formularea ade$arului stabilit pentruca fiecare sa poata pleca lamurit8 Apoi, 'n continuare, cautam 'n aceleasi sedinte, sa realizam



a8 identificarea la fiecare pas a acestui spirit si mentalitati iudaice infiltrate pe nesimtite 'nfelul de a cugeta si a simti al unei 'nsemnate parti dintre rom"niI

b8 dezintoDicarea noastra, eliminarea iudaismului introdus 'n cugetarea noastra, prin carti descoala, de literatura, prin profesori, prin conferinte, prin teatru, prin cinematografieI

c8 'ntelegerea si demascarea planurilor idanesti mascate sub at"tea forme8 Caci a$empartide politice, conduse de rom"ni, prin care $orbeste iudaismulI ziare rom"nesti, scrisede rom"ni, prin care $orbeste idanul cu interesele luiI conferentiari rom"ni, autori rom"ni,g"ndind, scriind si $orbind idaneste 'n limba rom"na8

Am 'nceput sa ne dam seama, studiind toate acestea, ca pentru prima data 'n istorie, poporulrom"n a $enit 'n contact cu un neam care 'ntrebuinteaza ca arme de lupta si distrugere, ca armanationala, $iclenia si perfidia8

Rom"nul n-a cunoscut dec"t lupta dreapta8 +n fata noilor miloace idanesti, el s-a gasit dezarmat8Ne-am dat seama ca totul se reduce la cunoasterea inamicilor si ca 'n momentul 'n care noi,rom"nii, 'i $om cunoaste, 'i $om 'n$inge8

FFF

Sedintele noastre au urmat regulat timp de un an de zile8

#le atrageau studenti de la toate facultatile 'n numar din ce 'n ce mai mare, 'nc"t centrulstudentesc 'si pierduse aproape fiinta8 +ntreaga studentime gra$ita 'n urul acti$itatii SocietatiiStudentilor 'n &rept8

Amfiteatrul de$enise ne'ncapator pentru multimea de studenti care $enise sa ia parte la acestesedinte8

+n numar din ce 'n ce mai mare participau studentii basarabeni8 O umatate de an de acti$itate neaduce un ade$arat miracol trei sferturi dintre studentii basarabeni crestini se trezesc, se simtc3emati la o $iata noua, se lumineaza la fata8

+n scurt timp, ei $or de$eni cei mai credinciosi soldati ai luptei noastre, aung"nd prin credinta,de$otament, curatenie sufleteasca si spirit de ertfa 'n fruntea miscarii care 'ncepuse a se 'nfiripa8Momentul acesta de 'nfratire 'ntre noi, 'n aceeasi lumina si de legam"nt de lupta pentru taracrestina 'n contra 3oardelor iudaice 'nselatoare, nu-l $om uita niciodata8 Cei ce ne razboisemp"na ieri, acum ne 'mbratisam8

FFF

+ndreptarele de orientare la aceste sedinte erau scrierile geniilor noastre nationale, 0ogdanPetriceicu 7asdeu, (asile Conta, Mi3ail #minescu, (asile Alecsandri etc8, si mai cu seama,scrierile si prelegerile profesorului Cuza, scrierile profesorului Paulescu, lectiile de educatienationala ale profesorului Ga$anescul8

4oate scrierile profesorului Cuza erau, nu o data citite, ci de trei-patru ori citite si studiate8 +nspecial cursurile sale de economie-politica ce tratau, de la 'naltimea catedrei, 'n c3ip stralucit,c3estiunea idaneasca, c3em"nd pe rom"ni la 'ntelegerea celei mai gra$e probleme prezente alor, ne-au fost calauza 'n fiecare moment 'n sfortarile pentru cunoasterea ei8 Cel mai mare norocal nostru si deci al rom"nilor a fost profesorul Cuza, unul dintre cei mai straluciti cunoscatori aiproblemei idanesti din lume, caruia 'i datoram puterea noastra de a ne orienta fata de toatemanoperele idanesti8



Cursurile lui, de o mare 'naltime academica, erau urmarite de toti studentii cu o nemai'nt"lnitaatentie8 Amfiteatrul %acultatii de &rept era totdeauna ne'ncapator8 +nca multa $reme de acum

'ncolo, Uni$ersitatea ieseana nu $a mai a$ea un profesor ale carui predici de nationalism satrezeasca un interes asemanator8

FFF

+n acest timp, $iata multora dintre noi 'ncepe sa-si gaseasca un rost unic pe deasupra tuturorintereselor acela de a lupta pentru neamul nostru primeduit 'n eDistenta sa8

(//4A A UN/(#RS/4A4#A &/N C#RNAU4/

a celelalte uni$ersitati, liniste8 a Cernauti, 'nca din prima$ara anului !., au 'nceput miscaripe tema rom"nizarii teatrului8 O lupta apriga de c"te$a zile s-a sf"rsit cu $ictoria studentilor8

Acum, 'n prima$ara anului !.., am organizat cu Societatea Studentilor 'n &rept o $izita aiesenilor la Cernauti8 Am fost bine primiti de profesori si studenti8 Cei peste BB de $izitatori, 'ntimpul celor trei zile c"t am stat acolo, n-am facut alta, dec"t sa 'mpartasim si colegilor cernautenicredinta cea noua care se 'nfiripase 'n sufletul nostru8

N-a fost greu8 Pentru ca Cernautii, ca si /asiul si mai mult 'nca gemea, cu strazile lui 'ntregi, cucomertul lui, cu bisericile lui paraginite, cu pam"ntul si cu rom"nii lui, sub cotropirea idaneasca8

+n scurt, s-a faurit 'ntre noi o str"nsa legatura sufleteasca, bazata pe dorul si $isul comun de a ne$edea odata neamul trezit la constiinta demnitatii, puterii si drepturilor lui de stap"n pe soarta sipe tara sa8 Aceasta legatura s-a 'ntarit apoi prin $izita pe care ne-au 'ntors-o cernautenii o lunamai t"rziu8 Acum l-am cunoscut pe 4udose Popescu, acea figura frumoasa de t"nar luptator, cuc3ip de pandur, care a fost mai t"rziu unul dintre conducatorii miscarii studentesti si care astazidoarme 'ntr-un cimitir sarac, sub o biata cruce uitata8

R#(/S4A )APARAR#A NA4/ONAA*

a Aprilie !.. apare re$ista bilunara )Apararea Nationala*, sub conducerea profesorilor Cuzasi N8 C8 Paulescu8 Oricine 'si poate da seama ce a 'nsemnat pentru noi, 'n milocul g"ndurilor sifram"ntarilor noastre, aparitia acestei re$iste8

+n ea gaseam tot ce ne trebuia pentru o perfecta lamurire si 'narmare a noastra8 Articoleleprofesorilor Cuza si Paulescu erau citite cu religiozitate de tot tineretul si a$eau pretutindeni 'n

r"ndurile studentilor, si la 0ucuresti si la Clu, un mare rasunet8

a si > ale lunii, pentru noi era un triumf8 Numerele re$istei erau ade$arate transporturi demunitii prin care noi 'n$ingeam argumentarile presei idanesti8

Cred nimerit sa dau aici c"te$a articole ale profesorilor Cuza si Paulescu aparute 'n acea $reme8



'piritul divin al adevarului va apar -n veci omenirea

În re+umat, ;almudul 0 legislatia politico:religioasa a ovreilor 0 -n loc sa com&ata, caEvangeliile, patimile de proprietate si de dominatie, el -mpinge din contra aceste vicii la o culmenemaipomenita, pentru ca sa reali+e+e visul lui !uda de a fi, -n acelasi timp, si proprietarul-ntregului pamânt si stapânul -ntregii omeniri.

%ar, 0 pe când apostolii crestini predicara idealul lor -n fata cerului, 0 ;almudul se ascunde> iatacele doua apendice ale sale, Caalul si rancmasoneria, sunt -nca si mai vi+i&ile ca dânsul.

;us:trei -ntre&uintea+a, pentru a ramâne -n -ntuneric, un mi)loc scâr&os si &lestemat, adicaminciuna.

inciuna este deci &a+a sistemului ) idovesc, caruia i se poate +ice> <vor&esti, deci minti.

%ar minciuna are un dusman pe care:l uraste de moarte, anume adevarul.

Or, adevarul este trasatura distinctiva a Crestinismului. 5ristos a +is> <Eu sunt adevarul= si deaceea doctrina lui este -n e?ecratie -naintea lui !srael.

inciuna, din contra, caracteri+ea+a ceea ce se numeste <'piritul raului= sau %iavolului. $stfel!isus, adresându:se ovreilor, le +ise>

<oi din tatal vostru %iavolul sunteti si poftele tatalui vostru voiti sa faceti. $cela ucigator deoameni a fost dintru -nceput si -ntru adevar n:a statut, caci nu este adevar -ntru dânsul=.

Când graieste minciuna, dintre ale sale graieste, caci mincinos este si tatal ei.

*arasind lumea, 5ristos a trimis ucenicilor sai o arma invinci&ila, adica %uul 'au. 'piritul divin al $devarului, care va apara -n veci omenirea, -n contra spiritului diavolesc al minciunii.

Înaintea acestui 'pirit al $devarului ma -ncin, strigând din adâncul sufletului> CRE% ÎN %"5"'@N;A

:Prof8 &r8 N8 C8 Paulescu, din i+iologia ilo+ofica. ;almudul, Caalul, ranc:asoneria, $ol8//,0uc8 !2, pag8 2BB-2B;

'tiinta antisemitismului

Înca o -mperecere de vor&e, ori&ila> stiinta antisemitismului. Cum poate fi antisemitismul,stiintaB 'e vor -ntre&a indignati savantii cu <rocele=, savantii cu <focele=, savantii cu <i?ele=,

savantii cu <sufi?ele=, savantii cu fi?ele lor pretinse <idei= de culturaB

$ntisemitismulB *entru savantii acestia e doar numai o sal&aticie> manifestatie oar&a de instincte&rutale, ramasite ale unor timpuri preistorice. O rusine -n mi)locul civili+atiei noastre, pe care ocondamna deopotriva stiinta si constiinta luminata a omului li&er de pre)udecati si patimi.

$ceasta este <atmosfera= pe care au creat:o, mai cu deose&ire )idanii 0 si pe care o -ntretin )idanitii 0 -n )urul antisemitismului, prostind pe naivi sau e?ploatând naivitatea celor prosti, cu pretentii> de a fi si ei <la -naltimea civili+atiei moderne=. 'i cine nu voieste sa fieB



'i ca o dovada ca argumentele de care se servesc )idanii para+iti, -mpotriva antisemitismului,sunt de o e?trema saracie 0 ca si ale )idanitilor si pururea aceleasi 0 iata ce spune, ciar acum -nurma, Curierul !sraelit, oficialul organ el "niunii Evreilor pamânteni, -n articolul de fond alnumarului sau de ineri, 18 'eptem&rie 19, su& titlul in)urios pentru noi, care scriem la

$*$R$RE$ N$;!ON$$, numindu:ne o &anda de misei>

<Este la antisemiti o stare de degenerare intelectuala a)unsa la perversitatea simturilor, un fel desadism mental, de care cei loviti sunt -mpinsi la minciuna si calomnie=.

Cum vedeti, este o e?plicatie foarte simpla dar si e?trem de naiva> tot ce se spune contra )idanilor este minciuna si calomnie, datorita unor degenerari intelectuale specifice.

%efinitia antisemitismului 0 de catre )idaniti si )idani 0 se re+uma, dar, -n aceste doua cuvinte>sal&aticie si ne&unie> se -ntelege> ale antisemitilor. Cât pentru )idani 0 ca fenomen social 0 ei nicinu intra -n e?plicatia aceasta. Ca si cum nu ar fi.

<'al&aticia= si <ne&unia= au facut ca toate popoarele, -n toate timpurile, egiptenii, persii, grecii,romanii, ara&ii precum si natiile moderne pâna -n ultimul timp, sa considere pe )idani ca un

pericol national si sa ia masuri -mpotriva lor.

<'al&aticia= si <ne&unia= au -ntunecat -ntelegerea celor mai straluciti repre+entanti ai culturiituturor natiilor, ca Cicero, 'eneca, ;acit, oamed, artin uter, (iordano 6runo, riederic cel are, oltaire, Napoleon !, (oete, 5erder, !mmanuel ant, icte, 'copenauer, Cerlesournier, udJig euer&ac, Ricard Kagner, 6ismarcH, Rudolf ircoJ, ;eodor 6illrot, Eugen%Lring, si altii nenumarati, -n toate domeniile, ca sa se pronunte contra )idanilor.

<'al&aticia= si <ne&unia=, -n sfârsit, e?plica antisemitismul celor mai alesi repre+entanti ai culturiinoastre, ca 'imeon 6arnut, 6. *. 5asdeu, asile $lecsandri, asile Conta, iail Eminescu.

'al&atici si ne&uni> toti acestia. Civili+ati si cuminti> )idanitii. !ar )idanii> ine?istenti.

$semenea a&eratii se sfarma de la sine. Cu toate acestea, pentru a confu+iona spiritul maselor,ele se produc necontenit. %e aceea tocmai si pentru ca asemenea <teorie= 0 vrednica de capul )idanilor si de im&ecilitatea si venalitatea )idanitilor 0 nu este capa&ila sa -nteleaga antisemitismul,ca fenomen social, noi -i vom spune <teoria antisemita=.

%upa aceasta teorie, a noastra, -n alcatuirea antisemitismului tre&uie sa deose&im trei momente>instinctul, constiinta, stiinta.

!nstinctul a facut ca -ntotdeauna multimea, care se preocupa -n primul rând de interesele salemateriale imediate, sa se -mpotriveasca para+itismului )idanilor, prin miscari populare, adeseorisângeroase, si generale, precum a fost -ntre altele multe, pretutindeni, teri&ila miscare aca+acilor, din "craina, condusa de 6ogdan 5melniscI si -n care au pierit peste 8/./// de

)idani -n 149.

Constiinta pericolului )idovesc se tre+este treptat, mai -ntâi -n clasele culte, si apoi se -ntinde latot mai multi, care se unesc cu multimea, spri)inind revendicarile ei, ele -nsele devenindconstiente.

'tiinta -ncepe cu cercetari partiale, pâna când a)unge 0 a&ia -n +ilele noastre 0 la determinareao&iectului ei, cercetând iudaismul ca fenomen social, despartit de mediul -n care cauta sa seconfunde si constatând ca el este o pro&lema umana, si cea mai mare, a carei solutie tre&uiegasita.



Cercetarile partiale, prin re+ultatele la care a)ung, am putut +ice ca formea+a antisemitismulstiintei. $ceasta este &a+a, care nu se confunda -nsa, cu stiinta antisemitismului. Ceea ce ledeose&este este o&iectul lor diferit. 'i iata definitia 0 prin determinarea o&iectului 0 a acesteistiinte, care se vede ca este o adevarata stiinta cu domeniul ei propriu> <'tiinta antisemitismuluiare ca o&iect iudaismul ca pro&lema sociala, fiind astfel, -n mod necesar, sinte+a tuturor stiintelorcare pot contri&ui la solutia ei=.

Care sunt aceste stiinte, care prin cercetarile lor partiale contri&uie la cunoasterea iudaismului,am va+ut. 'i iata -n ce fel stiinta antisemitismului se foloseste de re+ultatele lor, pentru a -ndrumasolutia ei.

!storia> constata ca de la -nceput )idanii sunt un popor ratacitor printre celelalte popoare, nomad,fara patrie. 'tiinta antisemitismului sta&ileste ca acest nomadism este contrar e?istentei

popoarelor sedentare agricole si nu poate fi tolerat.

$ntropologia> constata ca )idanii sunt un amestec de rase diferite -ntre dânsele, ne-nrudite, casemitii, arianii. negrii, mongolii. 'tiinta antisemitismului e?plica sterilitatea natiei )idanesti -ndomeniul culturii, ca un efect al acestei corciri si arata ca aceasta corcitura nu poate servi cunimic cultura celorlalte natii, pe care numai o falsifica, denaturând caracterele ei.

;eologia> constata ca religia )idaneasca este o religie particularista, &a+ata pe legamântul special-nceiat de %umne+eul lor, !ave, cu )idanii, considerati ca popor ales, ca popor sfânt amcodesF, despartit de celelalte popoare.

'tiinta antisemitismului deduce cu riguro+itate ca o asemenea conceptie e?clude posi&ilitateaoricarei conlucrari pasnice si a oricarei asimilari cu )idanii.

*olitica> constata ca pretutindeni, -n mi)locul celorlalte natii, )idanii au organi+atia lor socialadeose&ita, constituind stat -n stat. 'tiinta antisemitismului concide ca )idanii sunt un elementanaric, periculos e?istentei tuturor statelor.

Economia politica> constata ca )idanii au trait -n toate timpurile, ciar -n *alestina, ca poporsuprapus celorlalte natii, e?ploatând munca lor, fara ca ei sa fie direct producatori. 'tiintaantisemitismului +ice ca orice natie are dreptul sa:si apere munca sa productiva de e?ploatarea

)idanilor, care nu pot fi tolerati a trai ca para+iti, compromitând e?istenta popoarelor.

ilosofia> constata ca conceptia iudaismului despre viata este un anacronism contrar propasiriiumane. 'tiinta antisemitismului impune , ca o datorie catre civili+atie, ca aceasta monstruo+itateculturala sa fie -nlaturata prin silintele unite ale tuturor natiilor.

*e constatarile o&iective ale diferitelor stiinte speciale 0 deose&ite de dânsa, stiintaantisemitismului 0 -si &a+ea+a conclu+iile ei, care toate duc, cu necesitate, la aceeasi solutie>eliminare )idanilor din mi)locul celorlalte popoare, punând capat e?istentei lor nefiresti, para+itare,datorate unor conceptii anacronice, contrara civili+atiei si linistii tuturor natiilor si pe care ele nu o

mai pot tolera.

$ceasta teorie antisemita difera, cum se vede, de teoria )idaneasca si a )idanitilor, care reducee?plicatia antisemitismului la cele doua manifestatii sufletesti, individuale, si care de -ndata ce semanifesta -n masa, sunt ele -nsasi o pro&lema sociala> sal&aticie si ura. 'i o e?plica numai peaceasta.

!nstinctul antisemitismului> poate fi -nsotit uneori de sal&aticie si ura. *entru ca instinctul e or& 0cum se +ice 0 desi e asa de sigur -n apararea vietii.



Constiinta antisemitismului se adauga, -nsa, instinctului, -ntarind pornirile lui, oricât ar fi de <sal&atice=. Caci pentru a fi <civili+at=, tre&uie mai -ntâi sa e?isti.

'tiinta antisemitismului> vine, -n sfârsit, si e?plica fenomenul, luminând tot mai multe constiintamultimii si dând satisfactie deplina instinctului ei, cu i+&ucnirile lui violente, pe care le legitimea+a,de+valuind cau+a lor, -n para+itismul )idanilor. $stfel, ea ne da formula solutiei stiintifice, a

pro&lemei iudaismului 0 pe care nu ne mai ramâne decât s:o punem -n functie, pentru a o reali+a.

$ntisemitismul modern -ntruneste dar toate energiile> energia instinctului, energia constiintei,energia stiintei, a adevarului deplin dovedit, formând o formida&ila putere sociala, capa&iladesigur sa re+olve cea mai mare pro&lema a civili+atiei timpului nostru care este pro&lema

)idaneasca. 'i cu ce se apara )idanii si )idanitii -mpotriva acestei puteri uriase, cautând sa prelungeasca e?istenta condamnata a para+itismului lorB $m va+ut> clisee, in)urii si mofturi.

!udeofagia vulgara si feroce a antisemitilor nostriG ne compromit -n fata lumii civili+ateG armeruginite scoase din arsenalul prigonirilor medievaleG Rascolirea -n masele populare ainstinctelor &estialeG porniri asiaticeG Ne&unieG 'adism mentalG

$cestea sunt toate argumentele 0 caci altele nu au 0 pe care le opun antisemitismului nostru,

cre+ând a:l -nlatura cu prostii.

*e când -n sânul tuturor natiilor, revoltate -mpotriva para+itismului !udei nomade, clocotescenergiile ra+&unatoareG

A. C8 Cuza, $pararea Nationala, nr8?, > No$8 !.., an /;

+N%//N4AR#A ASOC/A4/#/ S4U&#N4/OR CR#S4/N/

a .B Mai !.., 'ntr-o adunare restr"nsa am declarat desfiintat Centrul Studentesc /asi, care seafla 'nca 'n m"inile unei ramasite de ad$ersari sustinuti de rectorat si am 'nfiintat <$sociatia'tudentilor Crestini=, care traieste si astazi8 Pornisem un grup restr"ns, 'nfiintasem un cercstudentesc, trecusem la Societatea Studentilor 'n &rept, iar spre sf"rsit, se nastea din trudanoastra ade$aratul Centru Studentesc sub denumirea de ASOC/A4/A S4U&#N4/OR CR#S4/N/,catre care bateau acum toate inimile studentimii iesene8 Alta 'nsa, dec"t cea de la !!8

FFF

&e acum ma apropiam, cu putina melancolie 'n suflet, dupa trei ani de lupte si de scumpe legaturicalite 'n focul at"tor 'ncercari, de ziua despartirii mele de uni$ersitate, de $iata de student, decamarazii mei de lupta8 Mai a$eam o luna p"na la eDamenul de licenta si nu ma puteam deprinde cu ideea ca $a trebui sa plec, ca noi, seria de la !!, asa str"ns 'nc3egati sufleteste, $ompleca si ne $om rasp"ndi fiecare, cine stie 'n ce colt de tara8

&e aceea, dupa ce am aranat succesori 'n locul meu la &rept pe Sa$a Margineanu, iar la Asociatia Studentilor Crestini pe /lie G"rneata, am facut un uram"nt cu .? de camarazi, care nesimteam mai legati, 'n scopul de a lupta pe oriunde $om fi pentru crezul ce ne-a legat pe bancileuni$ersitatii8 egam"ntul acesta l-am iscalit cu totii, l-am pus 'ntr-o sticla si l-am 'ngropat 'npam"nt8



/88S"rbu, Oficiul Attac3i, com8 Rudi, ud8 Soroca

Grigorie$ #use$ie, Oficiul /$ano$ca-Rusa, ud8 Cetatea Alba, com8 Caragiani

/lie G"rneata, str8 Muzelor 1B = /asi

AleDandru P8 7agiu, C3etresti = (aslui

/oan 0lanaru, str8 4abacari 2> = 7usi

Constantin C8 otta, Maior 4eleman 2 = 7usi

A88/braileanu, str8 G3ica (oda 2 = Galati

M8 0ert3et, com8 Purcari, ud8 Cetatea Alba

/acob /8 %ilipescu, 4g, %alciu, ud8 %alciu

eonid 0ondac, Soroca = str8 /8 7eliade Radulescu >

C8 Madarac, str8 Apostol = Galati

/88 Miclescu, Portului ?> = Galati

/onel /8 4eodorescu, Muzelor = Galati

ascu Nicolae, C3isinau = str8 Sinadino ..

0obo$ Mi3ail, C3isinau, str8 Podolsaia <>

Mi3ail (8 S"rbul, com, Mascauti, ud, Or3ei

Nicolae 08 /onescu = R8 Sarat, str8 Costantin 0r"nco$eanu >!

Pa$el #pure = Cetatea Alba, Catedrala

G38 0oca, 0alaceanca, ud8 Sucea$a = 0uco$ina

(asile Nicolau, str8 ascar Catargiu ? = 7usi

Andronic a3aria, Partestii de Sus p8u8 Cacica = 0uco$ina

(asile N8 Popa, com8 Paunesti, Putna

(asile Corniciuc, Putrauti, Sucea$a = 0uco$ina

Nicolae N8 Aurite, 4ereblecea, Sirete = 0uco$ina

Gr8 Mi3uta, Sc3eia, Sucea$a = 0uco$ina



Ciobanu Stefan = Sucea$a,str8 Sturza !, 0uco$ina

#ugen C"rdeiu, com8 0'lca, ud8 Radauti, 0uco$ina

#ug8 N8 Manoilescu, #pureni, %alciu

(ladimir %rimu, com, Calmatui, ud8 Ca3ul

G38 aroeanu = /asi, str8 Muzelor 1B

Prelipceanu 4it8 (asile, 7orodnicul de Jos, ud8 Radauti

Prelipceanu Gr8 (asile, 7orodnicul de Jos, ud8 Radauti

Constantin &arie, 7orodnicul de Sus, ud8 Radauti

Pascaru /oan a Stefan8 4ereblecea, ud8 Siret

Mi3ail /8 0abor, 0alaceana, Sucea$a = 0uco$ina

Sa$a Margineanu, Stroesti, Sucea$a = 0uco$ina

4aranu 4raian, Stroesti, Sucea$a = 0uco$ina

Al8 Pistuga, com8 4arnauca, ud, &oro3oi

&ragomir azarescu, 4arnauca, ud8 &oro3oi

Constantin C8 C"mpeanu, Sc3eia, ud8 Sucea$a = 0uco$ina

&8 Porosnicu, Gurmezoaia, %alciu

N8 G38 Ursu, Malusteni, Co$urlui

C8 G3ica, str8 Carol .2 = /asi

A S%KRS/4U S4U&//OR UN/(#RS/4AR#

Ramas acasa, 'mi treceau pe dinaintea oc3ilor cei trei ani petrecuti 'n uni$ersitate si ma 'ntrebamcum am putut noi razbi peste at"tea obstacole, cum am putut 'nfr"nge mentalitatea, $ointa a miide oameni, cum am 'n$ins senate uni$ersitare si cum am muiat cutezanta unei 'ntregi prese$ramase5 Am a$ut noi bani sa platim mercenari, sa ne scoata foi, sa facem deplasari, sa

'ntretinem acest ade$arat razboi5 N-am a$ut nimic8

C"nd m-am aruncat 'n cea dint"i lupta, n-am facut-o 'n urma $reunui 'ndemn din partea cui$a8Nici 'n urma $reunei consfatuiri, a $reunei 3otar"ri prealabile cu eDecutarea careia as fi fost eu



'nsarcinat8 Nici macar sub impulsul unei mari si 'ndelungi fram"ntari interioare sau cugetariad"nci, 'n care sa-mi fi pus aceasta problema8

Nimic din toate acestea8 N-as putea sa definesc cum am intrat 'n lupta8 Poate ca un om care,merg"nd pe strada cu griile, ne$oile si g"ndurile lui, surprins de focul care mistuieste o casa, 'siarunca 3aina si sare 'n autorul celor cuprinsi de flacari8

#u, cu mintea unui t"nar de !-.B de ani, am 'nteles numai at"t din toate cele ce $edeam ca nepierdem tara, ca n-o sa mai a$em taraI ca prin concursul inconstient al bietilor muncitori rom"nisaraciti si eDploatati, $a $eni peste noi stap"nitoare si pustiitoare 3oarda idaneasca8

Am pornit din porunca inimii, dintr-un instinct de aparare pe care 'l are cel din urma $iermet"r"tor, nu din instinctul de conser$are personala, ci din acela de aparare a neamului din carefaceam parte8

&e aceea, tot timpul, a$eam senzatia ca 'n spatele nostru sta neamul tot, cu $iii, cu alaiul de mortipentru tara, cu tot $iitorul lui8 Ca neamul lupta si $orbeste prin noi, ca multimea $ramasa, oric"tde mare, 'n fata acestei entitati istorice, nu-i dec"t un pumn de far"mituri omenesti pe care le$om 'mprastia si le $om 'n$inge8

Pentru aceasta au cazut cu totii, 'n frunte cu necugetatele senate uni$ersitare, care crez"nd calupta cu noi, o m"na de tineri nebuni, luptau 'n realitate cu propriul lor neam8

#Dista o lege a firii, care aseaza pe fiecare la locul sauI raz$ratitii 'n contra firii, de la ucifer sip"na azi, toti raz$ratitii acestia, de multe ori foarte inteligenti, dar totdeauna lipsiti de 'ntelepciune,au cazut strafulgerati8

+n cadrul acestei legi a firii, acestei 'ntelepte asezari, oricine poate lupta, are dreptul, are datoriasa lupte pentru mai bine8 +n afara, 'n contra, peste aceasta asezare nimeni nu poate acti$anepedepsit si ne'nfr"nt8

Globula de s"nge trebuie sa ram"na 'n cadrul si 'n sluba organismului omenesc8

O raz$ratire ar fi c"nd nu s-ar ridica 'n contra organismului, ci mai putin c"nd ar sta 'n propria eisluba, c"nd nu s-ar satisface dec"t pe ea 'nsasi, c"nd n-ar a$ea alta menire si alt ideal 'n afarade ea, c"nd ar de$eni propriul ei &umnezeu8

/ndi$idul 'n cadrul si 'n sluba neamului sau8

Neamul 'n cadrul si 'n sluba lui &umnezeu si a legilor &umnezeirii8

Cine $a 'ntelege aceste lucruri $a 'n$inge, c3iar de $a fi si singur8 Cine nu $a 'ntelege, $a cadea 'n$ins8 Sub imperiul acestor g"nduri 'mi terminam cel de-al treilea an uni$ersitar8

FFF

&in punctul de $edere al organizarii ne statornicisem pe ideea de sef si de disciplina8 &emocratiaera 'nlaturata, nu din calcule si nici din con$ingerea nascuta pe cale de teorie8

Antidemocratia noi o traisem din primul moment8 #u am condus mereu8 O singura data 'n trei aniam fost ales presedinte la Societatea Studentilor 'n &rept8 4ot restul timpului nu ma-u ales pemine sef luptatorii, ci eu mi i-am ales8



Oricum, era un protest aceasta lupta, era singurul protest 'n milocul unei lase si 'ngrozitoaretaceri8 A doua zi se 'ntorceau camarazii, plini de lo$ituri si de rani, caci nu era putin lucru ca ungrup de > tineri sa intre 'ntr-un teatru cu 2-1BBB de idani8 Si mai ales se 'ntorceau plini de ocarasi de batocura din partea rom"nilor nostri8

&e multe ori ma 'ntreb ce ne-a mentinut pe noi, un grup asa de mic, 'n fata at"tor lo$ituri, a

at"tor ocari $enite de pretutindeni 'n urul nostru5 N-am gasit nici un spriin nicaieri8 +n aceastalupta cu toata lumea, singurul spriin l-am gasit 'n noi8 +n credinta noastra ca suntem pe marealinie a istoriei noastre nationale, alaturi de toti cei care au luptat, suferit si murit, ca martiri, pentrupam"ntul si neamul nostru8

+N G#RMAN/A

+n toamna anului !.., m-am 'ntors la /asi8 Acolo am 'mpartasit camarazilor un $ec3i g"nd almeu, de a ma duce 'n Germania, pentru a-mi continua studiile de #conomie Politica si 'n acelasitimp a 'ncerca sa realizez c"t de putin g"ndul de a duce ideile si credintele noastre peste 3otare8Noi ne dadeam bine seama, din studiile pe care le facusem, ca problema ido$easca are uncaracter international si ca reactiunea nu poate fi dec"t tot pe plan internationalI ca o rezol$aretotala a acestei probleme nu se poate obtine dec"t printr-o actiune a tuturor neamurilor crestinetrezite la constiinte primediei idanesti8

Nu a$eam 'nsa nici bani, nici 3aine8 Camarazii mi-au procurat 3aine si au 'mprumutat suma de<8BBB lei de la inginerul Grigore 0eian, pe care urmau s-o plateasca lunar, contribuind fiecaredupa puteri8 Cu aceasta suma am plecat la 0erlin, condus la gara de toti acei de care madesparteam si care ram"neau sa lupte mai departe acasa8

Auns la 0erlin, mi-au fost de mare autor doi prieteni, studenti si ei, 0alan si C8 otta8 M-am 'nscris la Uni$ersitate8

+n ziua 'nscrierii m-am 'mbracat 'n costum national si m-am prezentat la acea frumoasasolemnitate, c"nd rectorul dupa un stra$ec3i obicei, str"nge m"na fiecarui nou 'nscris8 Pe salileUni$ersitatii am fost obiectul curiozitatii generale din cauza costumului meu rom"nesc8

FFF

Pe cititorul acestor r"nduri l-ar interesa cu deosebire doua c3estiuni din Germania de la !..8 Opri$ire asupra situatiei generale si stadiul miscarilor antisemite8

Ranile lasate de razboiul care se terminase de cur"nd si de 'nfr"ngere, s"ngerau8 Mizeriamateriala se 'ntindea peste 0erlin si peste restul tarii, deopotri$a8 +n ultimul timp fusese ocupata si

(alea Ru3rului, un 'nsemnat centru de bogatie8 Asistam la prabusirea $ertiginoasa si catastrofalaa marcii8 ipsa de p"ine, lipsa de alimente, lipsa de lucru prin cartierele muncitoresti8 Sute decopii acostau lumea pe strada, cer"nd autor8 Caderea marcii arunca 'n aceeasi mizerie siaristocratia germana8 Oameni care a$usesera bani, 'n c"te$a zile nu mai a$eau nimic8 Cei cupam"nturi si imobile care si le $"ndusera atrasi de miraul unui mare pret, numai 'n c"te$asaptam"ni ram"neau saraci8 Capitalurile idanesti din tara si strainatate faceau afaceri colosale8Cu c"te$a sute de dolari, detinatorii de $aluta forte de$eneau proprietari ai unor imobile uriase dec"te >B de apartamente8 Samsarii misunau pe toate strazile, d"nd lo$ituri formidabile8



Nu parerile maoritatii determina aceasta linie de $iata a neamului8 #le, maoritatile, se pot numaiapropia sau 'ndeparta de ea, dupa starea lor de constiinta si $irtute sau de inconstienta sidecadere8

Neamul nostru n-a trait prin milioanele de robi care si-au pus g"tul 'n ugul strainilor, ci prin 7oria,prin A$ram /ancu, prin 4udor, prin /ancu Jianu, prin toti 3aiducii, car 'n fata ugului strain nu s-au

supus, ci si-au pus flinta 'n spate si s-au ridicat pe potecile muntilor, duc"nd cu ei onoarea sisc"nteia libertatii8 Prin ei a $orbit atunci neamul nostru, iar nu prin )maoritatile* lase si )cuminti*8#i 'n$ing sau mor indiferent8 Pentru ca atunci c"nd mor, neamul traieste 'ntreg din moartea lor sise onoreaza din onoarea lor8 #i stralucesc 'n istorie ca niste c3ipuri de aur care, fiind pe 'naltimi,sunt batute 'n amurg de lumina soarelui, 'n timp ce peste 'ntinderile cele de os, fie ele c"t demari si c"t de numeroase, se asterne 'ntunericul uitarii si al mortii8 Apartine istoriei nationale nuacela care $a trai sau $a 'n$inge = cu sacrificarea liniei $ietii neamului = ci acela care, indiferentdaca $a 'n$inge sau nu, se $a mentine pe aceasta linie8

#a este predeterminata 'n 'ntelepciunea lui &umnezeuI ea a fost $azuta 'n ziua de B decembrie,de studentii rom"ni8 Si 'n aceasta sta $aloarea zilei o 'ntreaga tinerime rom"neasca a $azutlumina8

a B decembrie, delegati din toate centrele se aduna la 0ucuresti, 'si fiDeaza 'n zece puncteceea ce au crezut ca formeaza esenta miscarii lor si se declara gre$a generala pentru toateuni$ersitatile, cer"ndu-se realizarea acestor puncte8 Nu este B decembrie mare prin $aloareaformularii care s-a facut atunci, dupa c"t au putut delegatii formula din esenta ade$arului carefram"nta sufletul 'ntreg al studentimii rom"ne8 #ste mare prin miracolul trezirii acestei tinerimi lalumina pe care a $azut-o sufletul ei8 #ste 'nsemnata ca zi a 3otar"rii8 A 3otar"rii la actiune, adeclararii razboiului sf"nt, care $a cere acestei tinerimi rom"ne at"ta tarie de suflet, at"ta eroism,at"ta maturitate, at"tea ertfe cunoscute si necunoscute, at"tea morminteH B decembrie !..c3eama tineretul pam"ntului acesta la un mare eDamen8

Nici cei din 0ucuresti si nici eu care eram departe si nici altii, care poate erau copii prin liceu, darcare astazi l"ncezesc ad"nc 'n 'nc3isori sau dorm sub pam"nt, n-am crezut ca ziua aceasta ne$a purta prin at"tea primedii si ne $a aduce at"tea lo$ituri si at"tea rani 'n lupte pentru apararea

tarii noastre8

a 0ucuresti, Clu, /asi si Cernauti, izbucniri formidabile ale maselor studentesti, care, conduse deputerea lor de intuitie, = accentuez nu de conducatori = se 'ndreapta spre dusman8 #le $izeaza

'n primul r"nd presa idaneasca )Ade$arul*, )&imineata*, )M"ntuirea*, )Opinia*, )umea*, focarede infectie morala, de otra$ire si zapacire a rom"nilor8

Se 'ndreapta pentru a le distruge, dar si pentru a arata poporului rom"n primedia primei liniiinamice, fata de care el $a trebui sa fie 'n garda8 Manifestatia contra presei 'nseamna declarareaei de dusmana a intereselor nationale si prin aceasta atragerea luarii aminte a rom"nilor de a nuse lasa indusi 'n eroare8, orbiti sau condusi de presa scrisa de idani sau de rom"nii idaniti8

Presa aceasta ataca ideea religioasa la rom"ni, slabindu-le astfel rezistenta morala si rup"ndu-le

contactul cu &umnezeu8

Presa aceasta 'mprastie teorii antinationale, slabindu-le credinta 'n natiune si rup"ndu-i depam"ntul tarii, de dragostea pentru el, pam"nt care 'n toate timpurile a fost 'ndemn la lupta sisacrificiu8

Presa aceasta prezinta fals interesele noastre rom"nesti, dezorient"nd si 'ndrept"nd pe rom"nipe linii opuse intereselor nationale8



PRO/LEMA 0IDANEASCA

NUMARU J/&AN/OR

Numarul mare al idanilor ridica o serie de probleme

8 Problema pam"ntului rom"nescI .8 Problema oraselorI 28 Problema scolii rom"nesti si a clasei conducatoareI 18 Problema culturii nationale8

4oate acestea sunt tratate impecabil de profesorul A8 C8 Cuza 'n scrierile sale )Poporatia*,)Nationalitatea 'n arta*, )Articole*, )&iscursuri parlamentare*, )Curs de economie politica*8 Cele cesustin mai os apartin 'n esenta g"ndirii profesorului Cuza8

Numarul idanilor din Rom"nia nu se cunoaste eDact8 Pentru ca statisticile 'ncercate au fostfacute cu cea mai mar lipsa de interes de catre politicienii rom"ni, pentru a-si ascunde opera detradare nationala si pentru ca idanii de pretutindeni fug de ade$arul statisticii8 Un pro$erb spune)Jidanul traieste din minciuna si moare 'n contact cu ade$arul*8 &e altfel, multa $reme, &irectorulStatisticii Statului din Ministerul de %inanta era eon Colescu eon Coler8

Si au dreptate din punctul lor de $edere, pentru ca rom"nii pusi 'n fata numarului eDact alpopulatiei idanesti, si-ar da seama ca se afla 'n fata unei ade$arate primedii nationale si s-arridica pentru a-si apara patria8 &eci, 'n fata ade$arului statisticii, puterea iudaica se stinge, moare8

#a nu poate trai dec"t din ascunderea ade$arului, din falsificarea lui, din minciuna8

Noi credem ca sunt 'n Rom"nia 'ntre .-. T. milioane de idani8 &ar c3iar daca ar fi numai unmilion = asa cum sustin ei = poporul rom"n s-ar gasi 'n fata unui pericol de moarte8 Pentru ca nuintereseaza numai numarul 'n sine, cantitatea, ci si calitatea celor care 'l reprezinta si mai alesintereseaza pozitiile pe care le ocupa idanii 'n structura functionala a unui stat 'n $iata, sub toateformele, a unei natiuni8

Pam"ntul nostru a fost pam"ntul na$alitorilor8 #l 'nsa n-a cunoscut niciodata 'n decursul istorieica $reo armata sa fi auns la formidabilul numar al idanilor de azi8 Na$alirile treceau peste noimai departe na$alitorii de azi nu mai pleaca8 Se stabilesc aici, pe pam"ntul nostru, 'ntr-un numarne'nt"lnit p"na astazi si se prind ca r"ia de trupul pam"ntului si al natiei8

C"nd 'ncepe na$alirea idanilor5 +n urul anului <BB gasim un numar de abia c"te$a mii 'n toataMoldo$a8 a <., 'n 0ucuresti, se aflau .B de familii8

Aceasta t"rzie asezare pe pam"ntul nostru de datoreste faptului ca idanii s-au ocupat totdeaunacu comertul8 Ori comertul, pentru a se putea dez$olta, cere libertate si siguranta la eDercitarealui8

Pe pam"ntul rom"nesc aceste doua conditii lipseau, lipsea libertatea de eDploatare a soluluirom"nesc, deci perspecti$ele unui comert mai mare, si lipsea mai cu seama siguranta8 Pam"ntul



rom"nesc a fost cel mai nesigur pam"nt din lume8 N-a$ea taranul rom"n siguranta casei lui, a$itelor, a muncii, a recoltei sale de un an8 oc de na$alire si de lupte, teatru de razboi de secolenesf"rsite, iar dupa ele de multe ori dominatie straina cu biruri s"ngeroase8

Ce sa caute idanimea pe acest pam"nt5 Sa se bata cu 3unii, cu tatarii, cu turcii5

Na$alirea idaneasca 'ncepe abia acum BB de ani8 +n urma pacii de la Adrianopol <.!, secapata libertatea de comert si 'n acelasi timp 'ncep sa se arate zarile unei $ieti mai linistite8

&e acum 'ncepe na$ala care $a creste an cu an peste capul nostru, al rom"nilor si 'n special almoldo$enilor, secatuindu-ne de a$eri, nimicindu-ne moraliceste si amenint"ndu-ne cu pieirea8

a <1< comerciantii si industriasii moldo$eni 'ncep sa se pl"nga domnului Mi3ail Sturza, cer"ndmasuri 'mpotri$a comerciantilor idani si a concurentei neloiale practicata de ei8

&e atunci na$ala creste mereu8 Poate nu e bine zis na$ala, caci aceasta presupune ideea de$iolenta, de cura moral si fizic8 /nfiltratia iudaica este termenul cel mai potri$it, pentru ca cuprindemai mult ideea de strecurare pe nesimtite8 strecurare lasa si perfida8 Caci nu e putin lucru ca sarapesti pam"ntul si a$utiile unui neam, fara ca macar sa-ti ustifici prin lupta, prin 'nfruntareariscului, printr-o mare ertfa, cucerirea facuta8

#i au acaparat 'ncetul cu 'ncetul comertul mic si industria mica rom"neasca, apoi au atacat prinaceleasi manopere frauduloase comertul si industria mare si astfel au pus stap"nire pe oraseledin umatatea de nord a tarii8

Atacul asupra clasei de miloc rom"nesti a fost dat cu precizia pe care o 'nt"lnim numai la uneleinsecte de prada care, pentru a-si paraliza ad$ersarul, 'l 'mpung cu acul 'n sira spinarii8

Nu se putea un loc mai bine ales8

Clasa de miloc atacata cu succes, 'nsemneaza spargerea 'n doua a neamului rom"nesc8

# singura clasa care are un dublu contact 'n os cu cea taraneasca pe care sta suprapusa,eDercit"nd asupra ei o putere de autoritate si prin starea economica mai buna si prin aceea deculturaI 'n sus, cu ce conducatoare, pe care o sustine pe umerii ei8

Atacul reusit asupra clasei de miloc, adica nimicirea ei, atrage dupa sine, ca o consecinta fatala,fara efort din partea atacatorului

a8 naruirea clasei conducatoare :aceasta clasa conducatoare $a terminaprin a se prabusi;I

b8 imposibilitatea refacerii eiI c8 zapacirea si 'ndobitocirea, 'nfr"ngerea si robirea clasei taranesti8

+n ultima analiza, atacul iudaic asupra clasei de miloc rom"nesti aici tinde moartea, pieireapoporului rom"n nu 'nsemneaza moartea celui din urma rom"n, dupa cum 'si imagineaza unii8Moartea aceasta 'nsemneaza $iata 'n scla$ie8 Reducerea la stare de $iata de rob a c"tor$amilioane de tarani rom"ni, care sa munceasca pentru idanime8

/ata constatarile prof8 Nicolae /orga cu pri$ire la numarul idanilor si la data asezarii lor la noi8Profesorul /orga 'n )/storia #$reilor 'n 4arile noastre*, comunicare facuta la Academia Rom"na 'nsedinta de la 2 septembrie !2, eDpun"nd aceasta c3estiune, printre altele precizeaza



FF

Am dat acestea aici pentru ca sa stabilesc dupa o mare, recunoscuta si necontestata autoritatestiintifica, 'nceputurile asezarii idanilor pe pam"ntul rom"nesc8

PRO0#MA PAMKN4UU/ ROMKN#SC

Nu se poate ca un neam din lume, fie el c3iar numai un trib de salbatici, sa nu-si puna cu dureresf"sietoare problema pam"ntului sau, 'n fata unei na$aliri straine8 4oate neamurile din lume, de la

'nceputul istoriei p"na astazi, si-au aparat pam"ntul patriei8 /storia tuturor popoarelor, ca si istorianoastra rom"neasca, e plina de lupte pentru apararea pam"ntului8 Sa fie oare o anomalie, o starebolna$icioasa a noastra, a tineretului rom"nesc, faptul de a ne ridica sa ne aparam pam"ntulamenintat5 Sau anomalie, a nu ni-l apara atunci c"nd ni-l $edem primeduit5 Anomalie este a nune apara, adica a nu face ce toate neamurile au facut si fac8 Anomalie si stare bolna$icioasa estea ne pune 'n contradictie cu toata lumea si cu 'ntreaga noastra istorie8

&e ce oare toate neamurile s-au luptat, se lupta si se $or lupta necontenit pentru aparareapam"ntului lor5

Pam"ntul este &a+a de e?istenta a natiei8 Natiunea sta, ca un pom, cu radacinile ei 'nfipte 'npam"ntul tarii, de unde 'si trage 3rana si $iata8 Nu eDista neam care sa poata trai fara pam"nt,dupa cum nu eDista pom care sa traiasca at"rnat 'n aer8 O natie care nu are pam"ntul sau nupoate trai, dec"t daca se aseaza sau pe pam"ntul unei alte natii, sau pe trupul acesteia,sug"ndu-i $iata8

Sunt legi facute de &umnezeu, care or"nduiesc $iata popoarelor8 Una din aceste legi este legeateritoriului 8 &umnezeu a lasat un teritoriu determinat fiecarui popor ca sa traiasca, sa creasca, sa

se dez$olte si sa-si creeze pe el cultura sa proprie8

Problema idaneasca 'n Rom"nia ca si aiurea consta 'n -ncalcare de catre )idani a acestei leginaturale a teritoriului 8 #i ne-au 'ncalcat teritoriul nostru8 #i sunt infractorii, si nu eu, popor rom"n,sunt c3emat sa suport consecintele infractiunii lor8 ogica elementara ne spune infractorultrebuie sa suporte consecintele infractiunii sa$"rsite8 (a suferi5 Nare dec"t sa sufere8 4otiinfractorii sufera8 Nici o logica din lume nu-mi $a spune sa mor eu pentru infractiunea sa$"rsita dealtii8

&eci problema idaneasca nu naste din )ura de rasa*8 #a naste dintr-un delict sa$"rsit de idanifata de legile si ordinea naturala 'n care traiesc toate popoarele lumii8

Rezol$are problemei idanesti5

/at-o re'ntoarcerea delinc$entilor 'n aceasta ordine naturala uni$ersala si respectarea legalitatiinaturale8

&ar si legile tarii opresc in$azia idaneasca8 Art8 2 din constitutie spune )4eritoriul Rom"niei nu sepoate coloniza cu populatie d ginta straina*8

Ce 'nsemneaza, daca nu coloni+are, faptul instalarii a doua milioane de idani pe teritoriulrom"nesc5



&ar acest teritoriu este proprietatea inaliena&ila si imprescripti&ila a poporului rom"n8 Si dupacum scria cine$a, poporul rom"n, nu dupa >B de ani, nu dupa BB de ani, ci c3iar si dupa mii deani, ne $om re$endica dreptul asupra acestui pam"nt, dupa cum ne-am recucerit pam"ntul

Ardealului, dupa BB de ani de stap"nire mag3iara8

NO/ S/ PAMKN4U NOS4RU

4oate popoarele din urul nostru au $enit de unde$a si s-au asezat pe pam"ntul pe care traiesc8/storia ne da date precise despre $enirea bulgarilor, turcilor, mag3iarilor etc8 Un singur neam n-a$enit de nicaieri8 Acela suntem noi8 Ne-am nascut din negura $remii pe acest pam"nt odata custearii si cu brazii8 &e el suntem legati nu numai prin p"inea si eDistenta care ne-o da muncindu-ldin greu, dar si prin toate oasele stramosilor care dorm 'n tar"na lui8 4oti parintii nostri sunt aici84oate amintirile noastre, toata gloria noastra razboinica, 'ntreaga noastra istorie aici, 'n acestpam"nt sta 'ngropata8

Aici e Sarmisegetuza cu tar"na regelui &ecebal, cel nemuritor, pentru ca cine stie sa moara ca&ecebal, nu moare niciodata8

Aici odi3nesc Musatinii si 0asarabii, aici la Podul +nalt, la Razboieni, la Sucea$a, la 0aia, la7otin8, la Soroca, la 4ig3ina, la Cetatea Alba, la C3ilia, dorm rom"nii cazuti 'n lupte, boieri sitarani, multi ca frunza si ca iarba8

a Posada, la Calugareni, pe Olt, pe Jiu, pe Cerna, la 4urda, 'n muntii nefericitilor si uitatilor motidin (idra, p"na 'n 7uedin si p"na la Alba /ulia, locul de tortura al lui 7oria si fratilor lui de arme,sunt numai urme de lupte si morminte de $itei8

+n Carpatii toti, din muntii oltenesti la &ragosla$e si la Predeal, de la Oituz la (atra &ornei, pe

$"rfuri si 'n fund de $ai, pretutindeni a curs s"ngele rom"nesc 'n $aluri8

+n miezuri de noapte, 'n ceasurile grele ale neamului, noi auzim glasul pam"ntului rom"nesc,care ne 'ndeamna la lupte8

+ntreb si astept raspuns pe ce drept $oiesc idanii sa ne ia acest pam"nt5

Pe ce urma istorica 'si 'ntemeiaza pretentiile si mai ales 'ndrazneala cu care ne 'nfrunta pe noi,rom"nii, aici, acasa la noi5 Suntem legati de acest pam"nt prin milioane de morminte si prinmilioane de fire ne$azute pe care numai sufletul nostru le simte si rau de aceia ce $or 'ncerca sane smulga de pe el8

PRO0#MA ORAS#OR

+n cadrul acestui pam"nt rom"nesc idanii 'nsa, nu s-au asezat oriunde, la 'nt"mplare8 #i s-auplasat 'n orase, form"nd 'n ele ade$arate insule de populatie idaneasca compacta8



a 'nceput au fost in$adate si cucerite orasele si t"rgurile din nordul Moldo$ei Cernauti, 7otin,Sucea$a, &oro3oi, 0otosani, Soroca, 0urdueni, /scani, 0riceni, Secureni etc8

+n fata lor au disparut negustorul si meseriasul rom"n8 Azi o strada, m"ine alta, poim"ine uncartier, 'n mai putin de BB de ani centrele rom"nesti de un $ec3i renume si-au pierdut cu totulcaracterul lor rom"nesc, lu"nd 'nfatisare de ade$arate cetati idanesti8 Repede au cazut si

celelalte orase moldo$enesti Roman, Piatra, %alticeni, 0acau, (aslui, 0"rlad, 7usi, 4ecuci, Galatisi /asi, a doua capitala a Moldo$ei, dupa ce prima si stra$ec3ea noastra Sucea$a a fosttransformata pur si simplu 'ntr-un murdar cuib idanesc, care 'nconoara bietele ruine glorioaseale cetatii lui Stefan cel Mare8

a /asi, parcurg"nd strazi si cartiere 'ntregi nu mai 'nt"lnesti nici un rom"n, nici o casarom"neasca, nici un magazin rom"nesc8 4rece lume pe l"nga mari biserici 'n ruina si saraciebiserica 4alpalari, facuta de breasla talpalarilor rom"ni, biserica Curelari, facuta de aceea acurelarilor rom"ni8 4ot se dar"ma8 Nu mai este 'n /asiul acela mare nici un talpalar rom"n, nici uncurelar rom"n8 0iserica Sf"ntul Nicolae cel Sarac, a $ec3ii boierimi moldo$enesti s-a dar"matp"na la temelie, iar peste mormintele din urul ei, bodegile idanesti arunca si astazi laturile,gunoaiele si murdariile8

0iserica din Piata Mare, unde este cea mai mare aglomeratie de oameni, 'nc3isa din lipsa deenoriasi 8 Aglomeratia de oameni o constituieste numai populatia idaneasca8

Pe strada apusneanu geme de durere palatul domnesc al lui Cuza-(oda, transformat 'n banca idaneasca8 +n fosta lui gradina se ridica teatru idanesc 'n stil palestinian8 Strainul ne calca 'npicioare tot ce a$em mai sf"nt8

Geme inima 'n noi de durere8 Ne 'ntrebam, noi copii, sf"siati sufleteste, cum de s-au gasit rom"nicare sa se poarte cu at"ta $ramasie fata de neamul lor5 Cum de s-au gasit asa de multitradatori5 Cum de n-au fost pusi la zid cu totii sau arsi de $ii 'n clipa tradarii lor5 Cum de sta toatalumea5 Cum de stam noi5 Sunt probleme de constiinta care ne apasa, care nelinistesc sufletulnostru, care ne tulbura $iata8 Stim ca 'n nici un fel nu ne $om putea gasi linistea, dec"t 'n lupte, 'nsuferinta sau 'n morminte8 4acerea noastra ne acopera de lasitate si orice minut de 'nt"rziere

pare ca ne omoara8

Nu mai $orbim de orasele si t"rgurile 0asarabiei, care stau ca niste plagi desc3ise pe trupulisto$it si stors al tarii8

Nu mai $orbim de Maramures, unde rom"nii, aunsi 'n stare de robie, mor 'n fiecare zi8 Nu suntcu$inte care sa poata descrie marea tragedie a Maramuresului8

&ar boala s-a 'ntins ca un cancerI ea a atins R"mnicul-Sarat, a atins 0uzaul, a atins Ploiestii si apatruns 'n capitala tarii8

+n > ani de zile au cazut (acarestii, $ec3i cartier rom"nesc, au cazut 'n 'ntregime &udestii, au

cazut negustorii rom"ni de pe Calea Gri$itei8 Mor 'nlocuiti de idani $estitii comercianti din Obor, acazut Calea (ictoriei8 #a nu mai este astazi dec"t o ade$arata cale a )'nfr"ngerii* rom"nestiI caci2T1 din proprietatile de pe Calea (ictoriei sunt proprietati idanesti8 &e B ani au patruns 'nOltenia si au intrat 'n Craio$a lui Mi3ai (iteazul, au intrat 'n R"mnicu ("lcea, au intrat 'n Se$erin,sub protectia politicienilor rom"ni, care, bine platiti, pretind ca nu eDista problema idaneasca8

Acestor politicieni, a caror tradare fata de neam este asa de 'ngrozitoare, daca sunt $ii, neamul$a trebui sa le scoata oc3iiI daca sunt morti, $a trebui sa-i scoata din morminte si sa le dea focciolanelor, 'n pietele publice8 Pe copiii si nepotii lor, neamul $a trebui sa-i urmareasca 'n a$eri,confisc"ndu-le si sa-i stigmatizeze cu epitetul de )copii de tradatori*8



Pierderea oraselor noastre rom"nesti are consecinte nimicitoare pentru noi, caci orasele suntcentrele economice ale unei natiuni8 +n ele se acumuleaza toata bogatia natiei8 +nc"t cine estestap"n pe orase, acela este stap"n pe miloacele de subzistenta, pe bogatia natiunii8

Sa ne fie noua, rom"nilor, oare indiferent cine sunt stap"nii bogatiei nationale5 Noi sau idanii5Nici unui neam din lume nu-i poate fi indiferent acest lucru8 *entru ca o poporatie se -nmulteste si

se de+volta -n limita mi)loacelor de su&+istenta de care dispune8 Cu c"t aceste miloace sunt maiputine, cu at"t mai putine $or fi posibilitatile de crestere si de dez$oltare ale populatiei respecti$esi in$ers :aceste ade$aruri asupra legii poporatiei au fost cercetate de toti economistii si formulateinegalabil de profesorul Cuza;8

4recerea bogatiilor din m"inile rom"nilor 'n m"inile idanilor nu 'nsemneaza numai aservireaeconomica a rom"nilor si nu numai aser$irea politica, = pentru ca cine nu are libertate economicanu are libertate politica = ci 'nsemneaza mult mai mult o prime)die nationala care macina 'nsasi

puterea noastra ca numar 8 +n masura 'n care ne dispar miloacele de subzistenta, 'n aceeasimasura, noi, rom"nii, ne $om stinge de pe pam"ntul nostru, las"nd locurile noastre 'n m"inilepopulatiei idanesti, al carei numar creste pe zi ce merge si din cauza na$alirii din afara si dinaceea a acapararii miloacelor noastre de subzistenta, a bogatiilor noastre8

Orasele sunt, 'n al doilea r"nd, centrele culturale ale unei natiuni

:(ezi A8 C8 Cuza, )AparareaNationala*, no82, Mai !..;8 Aici 'n orase sunt plasate scolile, bibliotecile, teatrele, salile deconferinte, toate la 'ndem"na orasenilor8 O familie idaneasca 'si poate usor 'ntretine toti cei >-?copii la carte8 O familie a unui taran rom"n, din cine stie ce fundatura de sat, departe de oras, rar

'si poate 'ntretine un singur copil la scoli p"na la sf"rsit8 Si 'n acest caz este complet sleita deputeri si a$ere, 'nc"t pericliteaza eDistenta celorlalti 1 sau > copii ramasi acasa8 &eci cinestap"neste orasele, stap"neste posibilitatile de a se adapa la cultura8

&ar nu numai at"t, 'n orase si 'n scoli, o natie 'si 'mplineste misiunea ei culturala 'n lume8 Cumeste posibil ca rom"nii sa-si poata 'mplini misiunea lor culturala prin glasuri, prin condeie, prininimi, prin minti idanesti5

+n sf"rsit, orasele sunt centrele politice ale unei natii 8 &in orase se conduc natiile8 Cine

stap"neste orasele, are direct sau indirect conducerea politica a tarii8

Ce mai ram"ne din tara = 'n afara de orase5 O gloata de c"te$a milioane de tarani, fara miloacede eDistenta omeneasca, supti si saracitiI fara cultura, otra$iti de bautura si condusi de idanii

'mbogatiti, de$eniti stap"nii oraselor rom"nesti, sau de rom"nii :prefecti, primari, politai, andarmi,ministri; care numai de forma conduc, pentru ca nu sunt altce$a dec"t e?ecutorii umili aiplanurilor idanesti8 Pe acestia, puterea economica iudaica 'i sustine, 'i linguseste, le face cadouri,

'i coopteaza 'n consilii de administratie, 'i plateste cu luna :lui /uda i s-a platit o singura dataI aicise plateste lunar;, le eDcita poftele de bani 'ndemn"ndu-i spre luD si $iciu, iar c"nd nu se supundirecti$elor si $ederilor idanesti, sunt dati pur si simplu afara, c3iar daca sunt ministri, li se taiesub$entiile si platile, li se dau pe fata 3otiile si afacerile necorecte facute cu ei 'mpreuna, pentrua-i compromite8 /ata ce a mai ramas din aceasta patrie rom"neasca 'n momentul 'n care ne-ampierdut oraseleI o clasa conducatoare, fara onoare, un popor de tarani, fara libertate si toti copiii

de rom"ni, fara tara si fara $iitor8

PRO0#MA SCO// ROMKN#S4/

Cine stap"neste orasele, stap"neste scolile si cine stap"neste scolile, m"ine stap"neste tara8



/ata c"te$a statistici din anul !.B

'ituatia la "niversitatea din Cernauti

acultatea de ilosofie, semestrul de vara>

Rom"ni 1

#$rei >1

a %rept, -n acelasi oras, semestrul de vara>

&upa religie

Ortodocsi .2 :Rom"ni si Ruteni;

Catolici !<

uterani .?

Alte religii 2

Mozaici >B?

:&in )Situatia demografica a Rom"niei*, de #m8 (asiliu-Clu, pag8<1;

În 6asara&ia

Învatamântul primar rural>

0aieti .8.<! Rom"ni 8!1 straini crestini 8.< #$rei

%ete .8>>> ,, 82B. ,, .81 ,,

Învatamântul primar ur&an>

0aieti ?82<> Rom"ni .812> straini din care 82> #$rei

%ete >8>B ,, .812> ,, .81!. ,,



'coli secundare si profesionale>

8>2> ortodocsi, ?82B. mozaici

'coli secundare mi?te>

?!B ortodocsi, 821 mozaici

:op8 cit8 pag8 <1-<>;

În eciul Regat

iceul din 0acau Rom"ni 2?2 #$rei !<

,, ,, 0otosani ,, ..! ,, .

,, de fete, 0otosani ,, >> ,, 2

,, din &oro3oi ,, ,, ?

,, din %alticeni ,, >. ,, BB

,, National, /asi ,, .!. ,, .B

Gimn8 AleD8 cel 0un, /asi ,, !2 ,, .>

,, Stefan cel Mare, /asi ,, !1 ,, .B

iceul din Roman ,, .>? ,, >

,, din Piatra Neamt ,, 21 ,, !

'coli particulare

0ucuresti Rom"ni 11 #$rei <

/asi ,, 2 ,, B<

Galati ,, !B ,, !!

:Opera cit8 pag8 <>-<;



'ituatia la "niversitatea din !asi

%acultatea de Medicina Rom"ni >1? #$rei <2

,, %armacie ,, ! ,, .!!

,, itere ,, 2> ,, BB

,, Stiinte ,, .. ,, 2.

,, &rept ,, 812 ,, 2B

:Op8 cit8 pag8 <-<<;

Scoala rom"neasca, distrusa 'n modul acesta prin numarul mare al idanilor, naste douaprobleme gra$e

/8 - Problema paturii conducatoare românesti , pentru ca scoala creaza peconducatorii de m"ine ai neamului, nu numai pe conducatorii politici, ci sipe toti conducatorii din toate domeniile de acti$itate8

//8 - *ro&lema culturii nationale, pentru ca scoala este laboratorul 'n care sepregateste cultura unui popor8

Pentru a sublinia tragedia acestei scoli rom"nesti coplesita de idani, gasesc ca e deosebit deimportant sa citez mai os dureroasele constatari facute de unul dintre cei mai straluciti pedagogiai natiei noastre, prof8 /on Ga$anescul de la Uni$ersitatea din /asi

)Nu $rem sa mai $edem spectacolul ce-l ofera iceul National din /asi, unde maoritateazdrobitoare a ele$ilor o alcatuieste elementul e$reiesc8 Putinii ele$i rom"ni se simt straini 'npauzele dintre ore stau retrasi, sting3eriti si enati prin colturi8 Sunt minoritatea tolerata.

Maoritarii traiesc aparte, $orbesc 'ntre ei de preocuparile lor, de ocurile lor, de societatile lor,Macab@, 7acoa3, Macoa3 etc8, de sezatorile si conferintele lor, de sporturile lor, de planurile lorde lucru si petrecere8 Si c"nd $or sa se fereasca de indiscretia rom"nilor, minoritarii-maoritarisoptesc 'ntre ei ori o dau de-a dreptul prin idis

0ietii profesori rom"ni, 'n fata unor astfel de suflete de ele$iH 4e g"ndesti in$oluntar la gaina carea clocit oua de rata8 Uite-o cum sta ciocanind, speriata pe marginea lacului, cum 'si c3eama cudisperare bobocii, puii ei de alta speta, care au sarit 'n apa si aluneca zburd"nd sa treaca petarmul celalalt, unde ea nu-i poate urmari8

Ce scoala de nationalism sa faci cu astfel de auditori5 Poti sa $orbesti, daca simti 'n tine flacarapatriotismului, de aspiratiile si idealul rom"nesc5 Poti macar sa desc3izi gura5 4i se 'nclesteazafalcile, 'ti 'ng3eata cu$intele pe buze8

Marele 6ogalniceanu, 'n fata unor astfel de banci cu scolari straini ar fi putut pronunta elcelebrul discurs de introducere 'n istoria Rom"nilor pe care l-a rostit tocmai pe acele locuri undeazi liceul )National* rom"nesc a de$enit un liceul )National* e$reiesc5

/-ar fi pierit inspiratia care-si trage puterea din simpatia oc3ilor sclipitori de 'nselegere si credinta8*



/on Ga$anescul, )/mperati$ul momentului istoric*, pag8 ?

Si mai departe

)Unde s-a $azut $reodata 'n Anglia, 'n %ranta, 'n /talia, $reo scoala de orice grad, ca sa nemarginim la o singura latura a $ietii nationale, 'n care numarul preponderent al scolarilor saapartina altui neam dec"t neamului ce alcatuieste populatia de bastina a tarii si care a 'ntemeiatStatul National respecti$5

Se poate 'nc3ipui bunaoara, ca la o %acultate de &rept a $reunei Uni$ersitati din Anglia sa fie >1e$rei si .21 de englezi, proportia dintre e$rei si rom"ni de la %acultatea de &rept din Cernauti, 'nanul !.B5

Sau la o %acultate de %ilosofie din /talia, sa fie >1 e$rei si 1 italieni, proportia dintre e$rei sirom"ni la aceeasi Uni$ersitate din Cernauti5

Sunt aceste raporturi normale5 Nu sunt monstruozitati de biologie etnica, inadmisibile,inconceptibile5 Nu sunt un semn de inconstienta criminala pentru patura conducatoareresponsabila a neamului rom"nesc5*

/on Ga$anescul, op8 cit8

PRO0#MA PA4UR// CON&UCA4OAR# ROMKN#S4/

&ar cine sunt ele$ii si studentii de astazi5 #le$ii si studentii de azi sunt profesorii de m"ine,medicii de m"ine, inginerii de m"ine, magistratii de m"ine, a$ocatii de m"ine, prefectii de m"ine,deputatii de m"ine, ministrii de m"ine, cu un cu$"nt, conducatorii de m"ine ai neamului 'n toatedomeniile de acti$itate8

&aca ele$ii de astazi sunt >B, ?B, B idani, m"ine 'n mod logic $om a$ea >B, ?B, Bconducatori idani ai acestui neam rom"nesc8

Se mai poate pune problema daca un neam are dreptul sa-si limiteze numarul strainilor launi$ersitatile sale5

/ata ce raspunde acestei 'ntrebari, 'n 0uletinul Uni$ersitatii din 7ar$ard, citat de profesorul Cuza 'n )Numerus clausus*, pag8, Morris Gra@, fost student al acestei uni$ersitati :promotia !B?;,

studiind problema idaneasca de acolo8

Morris Gra@ 'ncepe prin a formula problema 'n principiu, 'ntreb"ndu-se

)Mai 'nt"i, care este functia unei uni$ersitati5 Care sunt datoriile ei5

&aca datoria ei este o datorie catre individ , admiterea trebuie sa fie bazata 'n mod franc simanifest, pe principiul democratic orice candidat trebuie sa fie admis cu conditia sa-si treacaeDamenele de intrare si de a plati primul termen al rede$entelor scolare8 Si aceasta fara anc3eta



Astazi, 'n ultimul moment, c"nd lumea asteapta ca poporul rom"n sa apara cu rodul s"ngelui sigeniului sau national, noi sa ne prezentam cu o infectie de caricatura culturala iudaica5

Cu inima str"nsa de durere, pri$im aceasta problema si nu $a fi rom"n, care $az"ndu-sipericlitata o 'ntreaga istorie, sa nu puna m"na pe armele sale, pentru a se apara8

#Dtrag din )/mperati$ul momentului istoric*, al profesorului Ga$anescul, aceste nemuritoarer"nduri

)Gria de capetenie a neamului rom"nesc tot asa de 3otar"toare pentru fiinta lui ca siconser$area fizica este afirmarea lui 'n sfera $ietii ideale a omenirii8

Crearea unei culturi cu caracter propriu rom"nesc8

Nu se poate ca o cultura rom"neasca sa creasca dintr-o scoala, organizatie politica saueconomica de caracter strain8

O institutie ca functiune a $ietii nationale poarta caracter rom"nesc atunci c"nd factorul uman ce-ida fiinta este rom"nesc8*

+n fata situatiei nenorocite, 'n fata numarului in$adatorilor care ne coplesesc, profesorulGa$anescul se 'ntreaba plin de 'ngriorare, pun"nd problema scolii si a culturii nationale

)Unde sa se refugieze sufletele rom"nesti5 Unde sa scape de penibila impresie obsedanta astarii de eDil 'n propria lor patrie5

Afara de biserica, unde intra sa se reculeaga 'n ti3na, sub ocrotirea crucii m"ntuitoare, singurullor azil ram"ne scoala8

Scoala este cuibul ideal 'n care geniul national 'si aduna progenitura, ca sa o 3raneasca, sa ocreasca, sa o 'n$ete a zbura, sa-i arate drumul 'naltimilor, pe care numai el le cunoaste, ca sa

aunga acolo unde numai lui 'i este dat sa aunga8

Scoala este locul de refugiu unde se acordeaza, se pregatesc strunele si organele sufletesti aleneamului, ca sa intoneze o noua simfonie, nemaiauzita 'n lume, prima simfonie a darurilor luinaturale, prescrise fiintei lui si numai fiintei lui8

Scoala este sanctuarul unde se sa$"rseste marea taina a $ietii unui popor, unde sufletul etnic 'sidistileaza, 'n picaturi de lumina, esenta lui nemuritoare, ca sa fie turnata 'n forma idealapredestinata lui si numai lui, de g"ndul creator al lumilor

Nu pot instrumentele melodice ale altor suflete etnice ca sa participe armonic la simfonia culturiinoastre. Ele nu cunosc din felul constructiei lor, si nu stiu sa sune decât nota neamului lor.

Ce simfonie româneasca vei scoate din eleB

Nu poate esenta geniului national al altor suflete etnice sa cristalizeze 'n alta forma, dec"t cea3otar"toare lor de zamislirea popoarelor8 Sa scoateti c3ip de neam rom"nesc de esenta nationalaebraica, mag3iara, germana5*

/on Ga$anescul, )/mperati$ul momentului istoric*, pag8 ?1-?<



&ar nu numai ca nu $or putea sa creeze cultura rom"neasca, ci idanii $or falsifica-o si pe aceeape care o a$em, pentru a ne-o ser$i otravita8

Scoala rom"neasca fiind masacrata 'n modul acesta, noi suntem pusi 'n situatia de a renunta la

misiunea noastra de neam, de a renunta la crearea unui culturi rom"nesti si de pieri otra$iti8

R#+N4OARC#R#A +N 4ARA

Acestea toate, noi, studentii ieseni, spre deosebire de colegii nostri de la celelalte uni$ersitati, lecunosteam 'nainte de 'nceperea miscarii studentesti, de la catedra profesorului Cuza, din scrierileprof8 Paulescu si Ga$anescul, din studiile si cercetarile facute de noi la Societatea Studentilor 'n&rept si din ceea ce $azusem cu proprii nostri oc3i si simtiseram 'n sufletul nostru8

#ra o problema de mare constiinta care nu se punea8 %iecare zi ne aducea c"te o do$ada 'n plus$edeam perfidia presei idanesti, $edeam reaua ei credinta 'n toate 'mpreurarile, $edeamat"tarile ei 'n tot ce era antirom"nesc, $edeam opera de lingusire si de ridicare a oamenilorpolitici, a functionarilor, a autoritatilor, a scriitorilor, a preotilor crestini care se pretau a face oculintereselor idanestiI $edeam batocura de care se 'n$redniceau toti cei ce a$eau o atitudinerom"neasca, corecta, demna sau care 'ndrazneau sa demaste primedia idaneascaI $edeamnecu$iinta cu care eram tratati, noi, 'n propria noastra casa, ca si cum ei ar fi fost aici stap"ni demii de aniI $edeam cu indignare cresc"nda amestecul 'ndraznet al acestor musafiri nepoftiti 'ncele mai intime probleme de $iata rom"neasca religie, cultura, arta, politica, caut"nd ei a trasaliniile pe care sa se miste destinul neamului nostru8

Pe mine, cu mintea mea de t"nar, aproape copil, multa $reme m-au c3inuit aceste g"nduri, 'n

cautarea unor solutii8

#lementele care mau impresionat mai mult, care m-au determinat apoi la lupta si care m-aum"ng"iat si 'ntarit 'n ceasuri de suferinta au fost

8 Constiinta primediei de moarte 'n care se afla neamul nostru si $iitorullui8

.8 &ragostea pentru pam"nt si mila pentru orice loc glorios si sf"nt,batocorit si p"ngarit astazi de idani8

28 Mila de oasele celor care au murit pentru tara8 18 Sentimentul de re$olta fata de ofensele, de batocura si de calcarea 'n

picioare de catre strainul dusman, a demnitatii noastre de oameni si derom"ni8

&e aceea, c"nd 'n decembrie !.. am auzit $estea cea mare, $ulcanica izbucnire a miscariistudentesti, m-am 3otar"t sa ma 'ntorc 'n tara, pentru ca sa lupt si eu alaturi de camarazii mei8

Peste putin timp trenul ma ducea spre casa8 &e la Craco$ia am dat o telegrama studentilor dinCernauti, care m-au asteptat la gara8 Aici am stat doua zile8 Uni$ersitatea era 'nc3isa8 Studentiicare o strauiau pareau niste soldati 'n sluba tarii lor, cu sufletul luminat de &umnezeu, Nici unpic de interes personal nu adumbrea frumoasa si sf"nta lor actiune8 Cauza pentru care se



'nfratisera si luptau 'ntru singur suflet era cu mult deasupra lor, cu mult deasupra nesf"rsitelor lorlipsuri si ne$oi8

%runtasii luptatori de la Cernauti erau 4udose Popescu, fiul batr"nului preot din Mircesti,&"mbo$ita, student 'n al treilea an la 4eologie, apoi &anileanu, Pa$elescu, C"rsteanu etc8

M-am informat asupra planului lor de lupta8 #ra gre$a generala p"na la $ictorie, adica p"na larezol$area de catre gu$ern a punctelor din motiunea de la B decembrie 'n frunte cu )numerusclausus*8

Nu mi s-a parut bun8

+n capul meu a 'ncoltit planul urmator

a8 Miscarea studenteasca trebuie sa se eDtinda asupra 'ntregului poporrom"n8 Miscarea studenteasca marginita 'n cadrul Uni$ersitatii sa setransforme 'n miscare nationala a rom"nilor, pentru ca, pe de o parte,problema idaneasca nu este o problema numai a Uni$ersitatii, ci a natieirom"nesti, si, pe de alta parte, Uni$ersitatea singura nu o poate rezol$a8

b8 Aceasta miscare nationala trebuie 'ncadrata 'ntr-o organizatie sub osingura comanda8

c8 Scopul acestei organizatii trebuie sa fie lupta pentru aducerea lagu$ernare a miscarii nationale, care $a rezol$a si )numerus clausus* sitoate celelalte probleme, deoarece nici un gu$ern al partidelor politice dinafara acestei miscari nu $a rezol$a problema nationala8

d8 +n $ederea acestora, studentimea sa pregateasca o mare adunarenationala a rom"nilor din toate straturile sociale, care sa 'nsemneze si

'nceputul noii organizatii8 e8 Pentru eDecutarea adunarii, fiecare uni$ersitate sa faca at"tea steaguri

c"te udete are pro$incia respecti$a8 P"nza acestor steaguri sa fie dusasi predata de catre o delegatie de studenti, unui cunoscut nationalist pecare delegatia 'l $a socoti ca cel mai apt pentru acest lucru8 Acesta 'si $a

aduna 'n urul lui un grup de fruntasi din oras si 'ntreg udetul si laprimirea telegramei, care urma sa anunte cu o saptam"na 'nainte data silocul adunarii, sa porneasca cu p"nza steagului si cu toti oamenii saispre locul indicat8

f8 Pentru ca adunarea sa nu fie 'mpiedicata de gu$ern, toate pregatirile se$or face 'n tacere, pastr"ndu-se discretia asupra datei8

+ntr-o sala a caminului, am eDpus acest plan 'n fata unui numar de >B de luptatori8

#i l-au gasit bun8 Atunci s-au str"ns bani de la toti, s-a cumparat p"nza necesara si pe loc, 'nacea sala, studentele au facut steaguri pentru udetele 0uco$inei8

A /AS/

a /asi m-am 'nt"lnit cu toti fostii mei camarazi8



Parerea noastra era ca noi nu facem miscare pentru miscare, ci miscare pentru $ictorie8 Orfortele studentesti nu sunt suficiente pentru $ictorie8 Ne trebuie fortele studentilor, unite cu alecelorlalti rom"ni8

Conducatorii bucuresteni mai erau 'mpotri$a proclamarii profesorului Cuza ca presedinte al uneieventuale organizatii8 #i sustineau ca nu e profesorul Cuza bun pentru asemenea actiune8 #u

sustineam ca trebuie sa-l autam, asa cum este8

+n sf"rsit, cei de la 0ucuresti a$eau o foarte mare rezer$a fata de mine8 Ma durea, caci eu$eneam cu tot ce poate a$ea un om mai curat si mai sf"nt 'n inima lui, cu dorinta $ie de aconlucra pe calea dea mai buna pentru tara8 Poate ca necunosc"ndu-ma, erau 'ndreptatiti sa fierezer$ati8

Pentru aceste moti$e, la 0ucuresti, am 'nt"mpinat rezistenta8 &e aceea, am 'nceput sa lucrez 'nafara comitetului si nu am facut dec"t trei-patru steaguri8

A CUJ

a Clu am plecat cu AleDandru G3ica, unul dintre cei trei copii ai doamnei Constanta G3ica din/asi, stranepoti de domnitor si care, 'n tot timpul miscarii studentesti, s-au purtat impecabil8

a presedintia centrului studentesc era AleDa, un element cumpatat si bun8 M-a 'nt"mpinat cuaceleasi argumentari si 'n pri$inta orientarii studentimii si cu pri$ire la proclamare profesoruluiCuza ca presedinte al noii miscari8 Masa studenteasca era d"rza si plina de a$"nt8 Atunci amcunoscut pe Mota un t"nar ager si de talent8 A$ea aceleasi pareri ca AleDa8 Am 'ncercat sa-lcon$ing pe el, dar fara rezultat8 +mi era tare greu8 Nu cunosteam pe nimeni8 4otusi, am gasitc"ti$a studenti Corneliu Georgescu, student 'n %armacie, /sac Mocanu de la itere, Cr"smaru de

la Medicina, /ustin /liesu etc8 Am facut un steag si 'n casa la capitanul Siancu, care din primulmoment s-a alaturat cu dragoste actiunii noastreI am urat cu totii pe acest steag8

A&UNAR#A &# A /AS/ &/N 1 MAR4/# !.2

+N%//N4AR# /G// APARAR// NA4/ONA# CR#S4/N#

Re'ntors de la /asi, a$eam 'n fata doua drumuri pe care trebuia sa acti$ez paralel

/8 Pregatirea adunarii pentru care se facusera steagurile 'n toateuni$ersitatile8

//8 Continuarea miscarii studentesti, mentinerea gre$ei generale8

a primul punct, cea mai mare dificultate nu era nici lipsa de oameni, nici lipsa de organizare, nicimasurile gu$ernului8 Cea mai mare dificultate o a$eam de data aceasta, nu 'n dezaprobareaacestui plan, ci 'n lipsa de entuziasm pentru el a profesorului Cuza8



caz, aceasta ar fi nascut o confuzie 'n mintile rom"nilor, fapt care nu eradeloc dorit8

28 #ra necesara 'nsasi mentinerea frontului miscarii studentesti, pentru carazboiul nu era usor de purtat lo$ituri din partea gu$ernului, lo$ituri dinpartea autoritatilor, lo$ituri din partea parintilor, lo$ituri din parteaprofesorilor, saracie, foame, frig8 O ridicare de mase rom"nesti, care saia apararea cauzei lor, care sa le trimita un cu$"nt de bine, de 'ndemn,de 'mbarbatare, ar fi 'n$iorat 'ntreg frontul acestei miscari8

18 +n sf"rsit, pentru ca mii de studenti stateau si nu stiau ce sa facaIfacusera o manifestatie, doua, treiI o 'ntrunire, doua, trei &ar sunt doualuni8 umea aceasta trebuie sa aiba ce$a de facut8 Odata nascuta nouaorganizatie, pentru toata aceasta multime, aunsa la epuizareamiloacelor ei de actiune, se $a desc3ide larg c"mp de acti$itate8

#a $a a$ea de a doua zi de lucru, 'ndrept"ndu-se asupra satelor, spre a le organiza si spre a leinsufla credinta cea noua8

1 MAR4/# !.2

Profesorul Cuza fiDeaza ziua de duminica, 1 martie8 ocul adunarii, la /asi8

%usesem in$itat la masa de profesor8 Acolo s-a pus problema numelui organizatiei care trebuia saia fiinta8 Capitanul efter spune Partidul $pararii Nationale, ca 'n %ranta8 Mie mi s-a parut frumos8Profesorul Cuza adaugat

= Nu partid, liga )iga Apararii Nationale Crestine*8

Asa a ramas8

#u am dat atunci telegrame la Cernauti si Clu, cu urmatorul continut )Nunta la /asi, 1 martie*8

Apoi m-am ocupat p"na 'n cele mai mici amanunte cu pregatirea adunarii8 Planul a fost fiDat deprofesorul Cuza, de acord cu profesorul Sumuleanu si tatal meu la Mitropolie, rugaciuneI laUni$ersitate, omagiu pentru Simion 0arnutiu si G38 M"rzescuI 'n sala 0ean, 'ntrunire publica8

S-au facut afise, anunt"ndu-se marea adunare nationala8 (estea unei mari adunari rom"nesti la/asi, 'n scopul 'nfiintarii unei organizati de lupta a mers ca fulgerul printre studentii celor patruuni$ersitati si de acolo 'n milocul rom"nilor8

+nca din seara de 2 martie au 'nceput sa soseasca $agoane 'ntregi cu grupuri, a$"nd 'n frunte pe

conducatori care aduceau p"nza steagurilor8

P"na dimineata, sosisera 1. de grupuri, cu 1. de stegari8 P"nza acestor steaguri era neagra 'nsemn de doliuI la miloc o pata alba rotunda semnific"nd nadedile noastre 'ncercuite de

'ntunericul pe care ele $or trebui sa-l 'n$ingaI 'n milocul albului o z$astica, semnul luipteiantisemite din 'ntreaga lume, iar de ur-'mpreurul steagului, tricolorul rom"nesc8 Profesorul Cuzaaprobase la 0ucuresti si forma acestor steaguri8 Acum le-am prins de praini, le-am 'n$elit 'n

urnale si am plecat cu totii la Mitropolie, unde s-a oficiat ser$iciu religios 'n fata a peste B8BBBde oameni8



) $ctiunea Româneasca* cu profesorii uni$ersitari Catuneanu, Ciortea, /uliu 7atiegan, a$ocatul M8(asiliu-Clu si un grup de studenti 'n frunte cu /on Mota8

Cei dint"i scot foaia saptam"nala )ascismul *, bine scrisa, cu suflet8 Sunt 'nsa necunoscatori aiproblemei idanesti8 Cei din r"ndul al doilea scot re$ista bilunara ) $ctiunea Româneasca* si apoi)Înfratirea Româneasca*, de asemeni foarte bine scrisa, dar se marginesc numai la at"t8 Nu pot

determina o actiune si nu pot crea o organizatie temeinica8

+n acest timp, studentul /on Mota traduce din limba franceza )*rotocoalele*, care sunt comentatede profesorul Catuneanu si M8 (asiliu-Clu si publicate 'n $olum8 4ot 'n acea $reme, M8 (asiliu-Clu 'si publica lucrarea sa )'ituatia %emografica a României *, 'n care arata cu date statisticestarea 'ngrozitoare a oraselor rom"nesti8

Aceste doua organizatii n-au ici puterea de actiune, nici cea de organizare si ici cea de doctrina a)igii Apararii Nationale*, si $or sf"rsi la !.> 'n a se contopi cu aceasta8

FFF

&upa 'nfiintarea )igii Apararii Nationale Crestine*, acti$itatea mea a$ea sa mearga pe doua liniipe aceea a miscarii studentesti, care ram"nea o unitate aparte, cu organizarea ei pe centre, cuobiecti$ele imediate, problemele si luptele proprii, 'n care era angaata de trei luniI si pe aceea a8A8N8C8 'n care, capatasem functiunea de organizator sub conducerea prof8 Cuza8

Pe latura studenteasca, a$eam a lupta pentru

a8 Mentinerea pozitiei pe linia gre$ei generale, 'n care studentimea rom"naera angaata cu onoarea ei, lucru destul de greu 'n fata atacurilor,lo$iturilor, presiunilor, ademenirilor, care curgeau peste capul studentilorde pretutindeni8 Pe deasupra mai erau si grupuri de studenti defetisti,partizani ai credintei 'n 'nfr"ngere, care trebuiau tinuti 'n respect8

b8 +ntrebuintarea sistematica a elementelor studentesti disponibile pentrulargirea miscarii 'n toate masele rom"nesti si organizarea ei 'ntr-osingura armata 8A8N8C8

Pe latura 8A8N8C8 a$eam sefi si steaguri 'n circa 1B udete8 Ne trebuia

8 Completarea lor 'n restul udetelor8 .8 O c"t mai str"nsa legatura cu sefii respecti$i8 28 Crearea ne'nt"rziata a unor norme precise de orientare 'n materie de

organizare, care nu eDistau si pe care toti sefii udeteni le cereau,nestiind cum sa lucreze8

+n rezumat defensi$a pe linia studenteasca, ofensi$a pe linia 8A8N8C8

Marea masa studenteasca mergea calauzita de instinctul sanatos al rasei si de umbrele mortilor8Mergea pe linia ei glorioasa, 'nfr"ng"nd nenumarate greutati8

Cu )iga*, problemele se puneau ce$a mai greu8

Sefii de udete creau lamuriri si norme de organizare8 Oamenii ridicati de curent trebuiau 'ntariti 'ncredinta lor, 'ndoctrinati, lamuriti deplin asupra organizarii si obiecti$elor pe care a$eau sa leatinga 'n lupta lor8 4rebuia sa li se faca scoala disciplinei si a 'ncrederii 'n sef8



Noi nu dadeam nastere acum unei miscari, ci a$eam gata o miscare pe care trebuia sa o 'ncadram, sa o disciplinam, s-o 'ndoctrinam si s-o conducem 'n lupta8

C"nd ma duceam la profesorul Cuza cu scrisorile si cererile sosite, el se gasea dezarmat 'n fataacestor cereri, care-l introduceau 'ntr-o lume straina lui8 Stralucitor ca un soare si de necombatutpe 'naltimile din lumea teoriei, cobor"t pe teren, pe c"mpul de lupta, de$enea neputincios

= N-a$em ne$oie de nici un regulament8 Sa se organizeze singuri8

Sau

= N-a$em ne$oie de disciplina, caci nu suntem la cazarma = ne spunea adeseori8

Atunci m-am apucat si am facut singur un regulament p"na 'n cele mai mici amanuntimi8 &"ndu-mi seama 'nsa, ca pentru $"rsta mea era o problema grea, m-am dus cu el la tatal meu si 'nc"te$a zile de lucru i-am adus modificarile de forma si fond necesare8

Sistemul de organizare era simplu, dar deosebit de al partidelor politice de p"na acum8&eosebirea consta 'n aceea, ca 'n afara de organizarea politica propriu-zisa, bazata pe comitete

udetene, comunale si membri, formasem un corp al tineretului, aparte organizat 'n decurii sicenturii8 Aceasta nu eDistase p"na acum 'n organizatiile noastre politice8 Mai t"rziu si l-au 'nsusitsi ele sub forma de tineret liberal, taranist etc8

C"nd l-am prezentat profesorului Cuza, c3estiunea a luat un caracter de ade$arat razboi8 #l nicin-a $rut sa auda de asa ce$a8 Atunci s-a 'ncins o discutie de c"te$a ore, penibila, 'ntre prof8 Cuzasi tatal meu, discutie care m-a 'nlemnit si, banuind ca $a duce iar la cine stie ce nenorocit deconflict, regretam ca am pro$ocat aceasta discutie8 4atal meu, un om $iolent si aspru, aluatregulamentul si a plecat la tipografie sa-l tipareasca, fara aprobarea profesorului Cuza8

Acesta 'nsa, cu mai mult tact, mai calm i pe c"t de 'ndaratnic 'n unele pri$inte, pe at"t demaleabil 'n cazuri de acestea, a stiut sa 'mpace lucrurile8 -a c3emat 'napoi, spun"ndu-i

= #i, sa-l tiparim, dar sa-l cercetez si eu8

-a corectat, i-a refacut forma, i-a adaugat partea doctrinara, c3emari, manifeste si l-a dat la tipar8 Acesta a constituit )Calauza 0unului Rom"n* si apoi a 8A8N8C8, cartea de baza a )igii*, tottimpul p"na la !2>8

#u am ramas multumit ca s-a putut face 'ntr-ade$ar ce$a bun si absolut necesar pentruorganizatie, dar 'n sufletul meu 'mi spuneam )Greu $or merge lucrurile daca pentru asemeneac3estiuni elementare trebuie at"ta discutie8 +ntr-o organizatie nu sunt bune nici nelamuririlesefului, nici discutiile*8

MO&/%/CAR#A AR48 &/N CONS4/4U4/#

MAR4/# !.2

ACOR&AR#A &R#P4UR/OR PO/4/C# J/&AN/OR



&e multa $reme se z$onea ca Parlamentul liberal, care era Adunare Constituanta, a$"nd decimisiunea de a modifica Constitutia, are intentia sa modifice art8 din Constitutie, 'n sensul de aacorda )cetatenia si drepturi politice tuturor )idanilor aflatori -n România*8

P"na acum, acest articol din $ec3ea Constitutie oprea 'ncetatenirea strainilor si constituia astfel oade$arata pa$aza de ocrotire a tarii 'mpotri$a na$alirii si amestecului idanilor 'n conducerea

propriilor noastre destine rom"nesti8 Acordarea acestui drept de amestec 'n treburile publice aleRom"niei a unui numar de doua milioane de idani, acordarea unui drept de egalitate a idanuluipripasit la noi de cur"nd, cu rom"nul 'nfipt de milenii 'n acest pam"nt, era totodata o nedreptatestrigatoare la cer si o mare primedie nationala, care nu putea sa nu 'ngrioreze si sa nucutremure pe orice rom"n cu iubire pentru tara lui8

Profesorul Cuza, 'n fata acestei situatii, a scris o serie de articole nemuritoare, arat"nd primediacare ameninta $iitorul acestei natii, iar )iga* a rasp"ndit 'n tara liste pentru a fi iscalite de rom"ni,prin care se cerea mentinerea art8 din Constitutie8 istele au fost acoperite de sute de mii deiscalituri si au fost 'naintate Adunarii Constituante8

#u am cugetat ca noi, studentii, 'n timpul dezbaterii acestei gra$e c3estiuni, sa plecam din toatecentrele la 0ucuresti si acolo, 'mpreuna cu studentimea bucuresteana si cu populatia sa

manifestam si sa oprim atacul care a$ea sa ne robeasca $iitorul nostru8 Am plecat la Cernauti,Clu si 0ucuresti8

Studentii au primit propunerea si au 'nceput organizarea 'n $ederea plecarii8 Pentru momentulacesta trebuia sa trimit o telegrama con$entionala8

Planul 'nsa a cazut8 Pentru ca noi ne asteptam ca dezbaterile 'n urul acestei c3estiuni sa durezecel putin trei zile, 'n care timp ne-am fi putut deplasa la 0ucuresti8

Or, la .? martie, dezbaterile n-au durat nici o umatate de ora8 Gu$ernul liberal, ca si Adunarea =pare-se constienti de actul de mare rusine pe care-l faceau = au cautat sa-l ascunda, trec"ndu-lc"t mai neobser$at8

A doua zi dupa acest mare act de tradare nationala, presa asa-zisa rom"neasca, ca si cea idaneasca, trecea sub tacere actul infam8 )&imineata*, )upta*, )Ade$arul*, publicau 'n fiecare zipagini 'ntregi cu litere groase, conflictul dintre proprietari si ciriasi la 0ucuresti si 'ntr-un coltc"te$a $orbe prin care anuntau simplu si perfid art8 din $ec3ea Constitutie a fost 'nlocuit prinart8 228

Partidul liberal si ticaloasa adunare de la !.2 au pus si pecetluit astfel piatra de morm"nt peste$iitorul acestui neam8

Nici un blestem al copiilor, al mamelor, al batr"nilor, al tuturor rom"nilor 'n suferinta pe acestpam"nt, acum si 'n $eacul ceacului, nu $a fi suficient pentru a rasplati pe acesti tradatori deneam8

Astfel, 'n tacere si 'ntr-o atmosfera de lasitate generala se consuma marele act de tradarenationala8

Numai glasul profesorului Cuza, personalitatea care predomina cum peste toata natiarom"neasca, se auzea

)Rom"ni,



Constitutia de la .< martie !.2 trebuie desfiintata imediat8 Protestati 'n contra $otului ei8 Ceretialegeri libere8 Organizati-$a pentru a $a asigura biruinta8 O noua constitutie trebuie sa garantezedrepturile de 'nt"ietate ale natiei rom"nesti, ca natie dominanta 'n Stat8*

C"nd am auzit la /asi, m-a podidit pl"nsul8 Si mi-am zis

= Nu se poateH Cel putin trebuie sa se stie ca am protestat8 Caci neamul caruia i se puneasemenea ug pe grumai si nici macar nu protesteaza, este un neam de imbecili8

Am facut atunci un manifest catre ieseni, c3em"nd pe toti rom"nii la o adunare de protestare 'nUni$ersitate8 (estea acordarii drepturilor la idani s-a 'mprastiat 'n toate casele ca fulgerul8 Orasulclocotea8

Autoritatile, din ordinul gu$ernului, au scos armata, andarmii, politiaI au 'nceput pro$ocarile siinterdictia de circulatie8 Atunci planul s-a sc3imbat8 Adunarea nu s-a mai facut la Uni$ersitate, ci

'n 1 puncte ale orasului8 Aici au 'nceput manifestatiile si ciocnirile care au durat toata noaptea8

Autoritatile, armata si fortele politienesti au fost complet derutate prin sc3imbarea brusca aplanului de lupta, a locului de adunare si prin purtarea lor 'n fuga de la un capat al orasului lacelalalt, dupa cum erau anuntati de agenti despre aparitia manifestantilor, care aparau din

umatate 'n umatate de ora 'n puncte contrarii8

Grupul de sub comanda mea s-a 'ntrunit la punctul greu Podul Rosu :Socola; si 4g8 CuculuiIacolo unde obraznicia idaneasca sustinea ca niciodata nu $a putea intra $reun manifestantantisemit nepedepsit cu moartea8

Pe acolo nu locuieste nici un rom"n8 Mii de idani s-au trezit si forfoteau ca un cuib de $iermi8C"nd am fost primiti cu focuri de arma, am raspuns cu focuri de arma8

Noi nea-m facut datoria d"nd peste cap tot ce ne statea 'n cale si arat"nd idanimii ca /asiul,stra$ec3ea capitala a Moldo$ei, este 'nca rom"neasca si ca acolo e bratul nostru care

stap"neste, care poate 'ngadui sau nu, care detine pacea sau razboiul, care pedepseste sauiarta8

A doua zi a sosit la /asi 'n autorul celor doua regimente, al politiei, andarmeriei si idanimei,ca$aleria din 0"rlad, iar foile din capitala au aparut 'n editie speciala )/asiul a trait o noapte si o zide re$olutie*8

At"t am putut face noi, niste copii8 At"t ne-am priceput 'n momentul 'n care ni s-a pus ugul peumeri8 Nu l-am primit cu seninatate, cu resemnare de iobag, cu lasitate8 At"t si uram"ntul sacrupentru toata $iata de a sfar"ma acest ug, oric"te lupte si ertfe ni s-ar cere8

A doua zi m-am dus la Prefectura de Politie sa duc m"ncare la cei arestati8 Acolo, tocmai erainterogat si retinut /ulian S"rbu, pentru moti$ul de a fi fost autorul manifestului8 (az"nd aceasta,

m-am prezentat anc3etatorului si i-am spus

= Nu e S"rbu autorul manifestuluiI eu sunt8

PR/MA M#A AR#S4AR#



Atunci, eu merg drept 'nainte si ma asez os, 'n milocul curtii8 (in autoritatile si 'mi spun

= 4rebuie sa mergi la penitenciar8

= Nu merg8

M-au ridicat pe sus, m-au pus 'ntr-o trasura si ma-u dus la penitenciar, la pas, cu compania de andarmi dupa mine8 +n ultimul moment c"nd intram pe poarta, baietii s-au repezit sa ma scoata,dar re$ol$erele agentilor i-au oprit8

#ra p protestare contra legilor5 Nu8 #ra contra ugului nedreptatilor8

FFF

Pare ca aceasta protestare a mea de a intra pe linia arestarilor era un presentiment ca multasuferinta $a trebui sa 'ndur, odata intrat pe aceasta cale, 'ntre zidurile reci ale 'nc3isorilor8

Am ramas o saptam"na acolo, p"na 'n aunul Pastilor8 Primele mele zile de 'nc3isoareH e-am

suportat foarte greu moraliceste, pentru ca nu puteam 'ntelege ca cine$a sa fie arestat atuncic"nd lupta pentru neamul sau si din ordinul acelora care lupta contra neamului8

a iesire am plecat acasa8 Multi rom"ni mi-au iesit 'nainte prin gari, fac"ndu-mi manifestatie desimpatie si 'ndemn"ndu-ma sa duc lupta mai departe, caci este a neamului si neamul p"na lasf"rsit $a 'n$inge8

FFF

Neamul 'ntreg, 'n tot ce a$ea el mai bun, de la taran si p"na la intelectual, a primit cu nespusadurere trista $este a modificarii art8 I dar nu pute face nimic, caci s-a trezit $"ndut si tradat deconducatorii lui8 Oare ce blestem pe capul nostru si ce pacate ne-au condamnat pe noi, rom"nii,ca sa a$em parte de asemenea canalii de conducatori5

FFF

/ata fata 'n fata doua momente istorice, 'n doua Rom"nii deosebite, cu doua r"nduri de oamenisi cu aceeasi problema8

Constituanta de la <!, din Rom"nia Mica, mica de tot, care a$ea curaul sa suporte presiune#uropei si Constituanta de la !.2, din Rom"nia Mare, 'naltata din ertfa s"ngelui nostru, care dinslugarnicie interesata, sub presiunea aceleiasi #urope, nu pregeta sa umileasca si sa puna 'npericol $iata unei natiuni 'ntregi8

(AS/# CON4A, (AS/# A#CSAN&R/, M/7A/ 6OGAN/C#ANU, M/7A/ #M/N#SCU, /ON7#/A&# RA&U#SCU, 0OG&AN P#4R/C#/CU 7AS&#U, COS4AC7# N#GR/, A8 &89#NOPO

În paginile care urmea+a, cititorii acestei carti vor -ntâlni cu oarecare surprindere, o serie dee?trase din opera câtorva din culmile de gândire, de simtire si de caracter ale neamului nostru,



care la 1D29 au luptat cu -ndâr)ire pentru drepturile la viata ale poporului român, -nfruntând cu&ar&atie fulgerele amenintatoare ale unei -ntregi Europe.

%esi intercalarea acestor fragmente -ngreunea+a si complica planul de de+voltare normala alvolumului de fata, calcând regulile impuse -n aceasta materie, am redat aceste e?trase, nu atâtdin dorinta de a le -ntre&uinta ca argumente istorice, ci mai ales pentru considerentul de a scoate

din nou la lumina aceste perle de cugetare si de e?primare ale acelor straluciti -naintasi pe careconspiratia ocultei iudeo:masonice i:a prigonit, -nci+ându:i cu peceti grele, su& lespe+i de uitare,tocmai pentru ca au scris, au cugetat si au luptat ca niste adevarati uriasi ai românismului.

(eneratia noastra, sarind peste 8/ de a&dicare practicata de politicieni -n fata prime)diei )idanesti, se regaseste pe aceeasi linie de credinta, de simtire si de caracter, cu cei de la 1D29 si-n momentul acestei sfinte -ntâlniri se -ncina cu recunostinta si evlavie -n fata marilor lor um&re.

(AS/# CON4A

/ata atitudinea pe care a a$ut-o 'n Camera de la <! marele (asile Conta8

Cu >B de ani 'nainte, filosoful rom"n demonstra cu argumente stiintifice de nezdruncinat, 'ntr-unsistem de logica impecabila, temeinicia ade$arurilor rasei care trebuie sa stea la baza statuluinational8 4eoria adaptata dupa >B de ani de acelasi 0erlin care la <! ne impunea acordareadrepturilor la idani8

&e aici se poate $edea subrezenia argumentelor acelora care ataca miscarea nationala ca fiindinspirata de noua ideologie germana, c"nd 'n realitate, dupa at"tia zeci de ani, 0erlinul este acelacare intra pe linia lui (asile Conta, Mi3ail #minescu si ceilalti8

)Noi, daca nu $om lupta 'n contra elementului ido$esc, $om pieri ca natiune8

#ste recunoscut, de catre c3iar aceia care ne ataca azi, ca cea dint"i conditie pentru ca un Statsa poata eDista si prospera este ca cetatenii acelui stat sa fie din aceeasi rasa, din acelasi s"ngesi aceasta este usor de 'nteles8 Mai 'nt"i, indi$izii de aceeasi rasa se casatoresc obisnuit numai

'ntre d"nsiiI caci numai prin casatorie 'ntre d"nsii se mentine unitatea de rasa pentru toti aceiindi$iziI apoi casatoria da nastere la sentimentele de familie, care sunt legaturile cele maiputernice si cele mai durabile din c"te leaga $reodata pe indi$izi 'ntre d"nsiiI si c"nd tinea seamaca aceste legaturi de familie se 'ntind de la indi$id la indi$id p"na c"nd cuprind 'ntregul popor alunui Stat, $edem ca toti cetatenii care constituiesc Statul sunt atrasi unul catre altul printr-unsentiment general de iubire prin aceea ce se numeste simpatia de rasa8 Mai mult de c"t at"t8&aca tineam seama ca acelasi s"nge curge 'n $inele tuturor membrilor unui popor, 'ntelegem catoti acesti membri $or a$ea, prin efectul ereditatii, cam aceleasi sentimente, cam aceleasi

tendinte si c3iar cam aceleasi ideiI asa 'nc"t, la $reme de ne$oie, la ocaziuni mari, inima tuturor$a bate 'n acelasi fel, mintea tuturor $a adopta aceeasi opinie, actiunea tuturor $a urmari acelasiscopI cu alte cu$inte, natiune care $a fi de o singura rasa, $a a$ea un singur centru de gra$itateIsi Statul care $a fi format dintr-o astfel de natiune, acela si numai acela $a fi 'n cele mai buneconditii de tarie, de trainicie si de progres8 Prin urmare, dupa cerintele c3iar ale fiintei, cea dintâiconditiune pentru e?istenta unui 'tat este ca poporul sa fie din aceeasi rasa8 #i bine, acestade$ar este acela pe care se bazeaza principiul nationalitatilor, de care se face at"ta $orba 'nlumea ci$ilizata8 Acest principiu al nationalitatilor, se 'ntelege ca nu se raporteaza dec"t la rasa sinicidecum la ceea ce se numeste supusii aceluiasi 'tat, fara deose&ire de rasa , caci atunciprincipiul n-ar mai a$ea nici o aplicare8 #i bine, acest principiu este at"t de ad"nc 'nradacinat



astazi 'n constiinta tuturor oamenilor, fie oameni de Stat, fie simpli cetateni, 'nc"t astazi toateconstituirile si toate reconstituirile de State nu se mai fac 'n lumea ci$ilizata dec"t dupa principiulnationalitatilor8 Apoi sa nu se mai zica atunci de catre publicistii e$rei, sau e$reofili ca bazaStatului ar fi numai simplul interes material comun al cetatenilor, fiindca $edem din contra catocmai $eacul nostru este acela care a dat nastere principiului nationalitatilor , tocmai principiulacesta pre$aleaza astazi din ce 'n ce mai mult

#ste ade$arat ca aceasta nu 'mpiedica admiterea strainilor la cetatenia unui Stat, dar cu oconditiune ca acei straini sa se contopeasca 'n natiunea dominantaI cu alte cu$inte, sa seamestece cu totul, asa 'nc"t, la urma urmei, sa ram"na 'n stat tot unul si acelasi s"nge8

Acestea sunt singurele principii stiintifice ale naturalizatiunii8 Asadar, pentru ca naturalizarea safie folositoare, rationala si conforma cu stiinta, ea nu trebuie acordata dec"t acelor straini care secontopesc, care se dispun a se contopi, prin casatorie cu indigeni8 Altminterea, 'ntelegeti bine cadaca s-ar acorda cetatenia la indi$izi care nu au aplicare si nici nu o pot a$ea8 de a se contopi 'ns"ngele rasei dominante, atunci ar fi a eDpune acea tara la o lupta perpetua 'ntre tendintecontrare8

*Nu zic ca nu se poate ca diferite rase ce ar eDista 'ntr-o tara sa aiba c"te o data un interes

comun, ca tendintele ereditare ale uneia sa fie deopotri$a fa$orizate, ca si tendintele ereditare alealteia de aceleasi 'mpreurari8 C"t timp aceasta stare de lucruri ar dura, 'mpam"nteniti sipam"nteni ar trai negresit 'n pace8 &ar 'mpreurarile se sc3imba si cu ele se poate sc3imba siinteresul diferitelor raseI si daca nu astazi, m"ineI daca nu mâine, poimâine, tendintele-mpamântenitilor se vor gasi -n conflict cu tendintele pamântenilor si atunci interesul unora nu se$a mai 'mpaca cu interesul celorlalti, si atunci interesele unora nu $or putea fi satisfacute farasacrificiile intereselor celorlaltiI si atunci va fi lupta de e?istenta -ntre o rasa si alta, $or fi lupte

'n$ersunate, care nu $or putea fi terminate dec"t sau prin dizol$area completa a Statului sauc"nd una din rase va fi +dro&ita cu totul pentru a ramâne iarasi o singura rasa dominanta -n'tatG #i bine, istoria noastra nationala si eDperientele de toata ziua ne-au do$edit si nedo$edesc ca dintre toti strainii care $in la noi, turcii si mai cu seama idanii sunt aceia care nu seamesteca niciodata cu noi prin casatorie, pe c"nd ceilalti straini rusi, greci, italieni, germani, seamesteca cu noi prin casatorie si se contopesc cu noi, daca nu la 'nt"ia generatiune, la a doua

sau la a treia, ar 'n fine $ine un timp c"nd nu mai este nici o deosebire 'ntre acesti straini si noi,nici 'n pri$inta s"ngelui, nici a iubirii de patrie8 Nu tot asa este si cu idanii

Oricum s-ar pune c3estiunea, oricum s-ar interpreta, noi, daca nu vom lupta contra elementului )idovesc, vom pieri ca natiune*8

:&in discursul contra re$izuirii art8 din Constitutie, tinut la Camera &eputatilor, sesiuneaeDtraordinara, sedinta de la 1 septembrie <! si publicat 'n Monitorul Oficial cu nr8 .B cu datade miercuri > :; septembrie <!, paginile >>> si >>?;

(AS/# A#CSAN&R/

+n timp ce 'n Camera, (asile Conta tinea discursul de mai sus, la Senat, poetul Unirii, (asile Alecsandri, eDprima sentimentul rom"nilor 'n felul urmator

)Astazi Rom"nia se prezinta noua cu istoria sa 'n m"na pentru ca noi sa 'nscriem pe paginile salesau umilirea si pierderea neamului nostru sau demnitatea si salvarea luiG



+n prezenta acestei situatii, fara seaman 'n analele istorice ale lumii, trebuie sa stim a ne ridica cuinima si cu cugetul la 'naltimea datoriei noastre, fara patimi, fara $iolente, dar cu spirit linistit, cupatriotism luminat si cu nobilul cura ce se cere de la oameni c3emati a decide soarta tarii lor

Ce este aceasta noua cumpana5 Ce este aceasta noua na$alire5 Cine sunt na$alitorii, de unde$in, ce $reau5 Si cine este noul Moise, care-i conduce la noul pam"nt al fagaduintei, asezat de

asta data pe malurile &unarii5

Ce sunt na$alitorii5 Sunt un popor acti$, inteligent, neobosit 'ntru 'ndeplinirea misiunii saleI suntadeptii celui mai orb fanatism religiosI cei mai eDclusi$isti din toti locuitorii pam"ntului, cei maineasmilabili cu celelalte popoare ale lumii

Ce $or ei de la noi5

Sa de$ie proprietari ai pam"ntului acestui popor, iar din $ec3ii stap"ni ai tarii sa faca niste iloti,precum sunt astazi taranii din Galitia si din o parte a 0uco$inei8

4ara e frumoasa, 'mbelsugataI ea are orase mari, drumuri de fier, institutii dez$oltate si un poporcam nepre$azator, ca toate popoarele de $ita latina Ce este mai usor, dec"t sa substituilocuitorii acestei tari si de a face din tara 'ntreaga o proprietate israelita5

&aca este acesta planul na$alitorilor de astazi, precum totul ne induce a o crede, el probeaza 'nca o data spiritul 'ntreprinzator al neamului israelit si departe de a merita un blam, el e denatura a-i atrage lauda si admirarea oamenilor practici8

0lamul s-ar cu$eni noua, rom"nilor, daca prin nepasarea noastra sau prin aplicarea unor fatale siabsurde teorii umanitare, am da 'nsine o m"na de autor la realizarea acestui plan8 0lamul arcadea pe capul nostru, daca 'nselati de aceleasi teorii, 'ntelese pe dos, sau dominati de o spaimaimaginara su& influenta unor amenintari imaginate, am uita ca patria rom"neasca este un depozitsacru 'ncredintat noua de parintii nostri, pentru ca sa-l transmitem 'ntreg si nepatat copiilornostri

Ce ar zice dar tara 'ntreaga, daca i-am crea o asemenea situatie 'n istorie5 Ce ar zice rom"nulcare s-a luptat $oios pentru independenta mosiei stramosesti5

4ara si-ar 'ntoarce oc3ii cu durere de la noi8

Rom"nul ar zice nu-mi mai cereti de astazi 'nainte sângele meu, daca acel s"nge $arsat nuslueste dec"t la trunc3ierea tarii si la 'nosirea demnitatii nationale8

*entru aceste considerente, când asta+i România vine cu istoria sa -n mâna pentru ca noi sa-nscriem pe paginile sale al nostru veto, eu unul rup pagina destinata pentru -nscrierea umiliriitarii, iar pe cealalta pagina scriu cu inima mea> demnitatea si salvarea eiA *

:&in discursul contra re$izuirii art8 din Constitutie, rostit 'n Senatul Rom"niei, sesiuneaeDtraordinara, sedinta de la B octombrie <! si publicat 'n Monitorul Oficial nr8 .2B de oi T.2octombrie <!, paginile ?>>. p"na la ?>><;

M/7A/ 6OGAN/C#ANU



/ata pozitia de m"ndra tinuta nationala pe care 'ntelegea sa se aseze 'n raport cu problema idaneasca si cu presiunile eDercitate din afara, ministrul de interne Mi3ail 6ogalniceanu, titular alaceluiasi departament, care astazi a de $enit locul de unde pornesc ordinele de tortura 'mpotri$acelor care mai luptam ca sa ne aparam neamul

)4oti cei ce poarta un interes $iu pentru tara lor s-au preocupat a opri eDploatarea poporului prin

ido$i8

+n Rom"nia, c3estiunea ido$ilor nu este o c3estiune religioasaI ea este o c3estiune nationala sitotodata o c3estiune economica8

+n Rom"nia ido$ii nu constituiesc numai o comunitate religioasa deosebitaI ei constituiesc 'ntoata putere cu$"ntului o nationalitate, straina de rom"ni prin origine, prin limba, prin port, prinmora$uri si c3iar prin sentimente8

Nu este, prin urmare, la miloc persecutiune religioasaI caci, de ar fi asa, israelitii ar 'nt"mpinainterdictiunea sau restrictiunea 'n eDercitiul cultului lor, ceea ce nu este8 Sinagogile lor nu s-arridica libere alaturea cu bisericile crestine8 +n$atam"ntul lor religios, publicarea lor de cult,asemenea nu ar fi 'n$oite8

4oti acei care au $izitat principatele, si 'ndeosebi Moldo$a, s-au 'nspaim"ntat de aspectul trist,spre a nu zice mai mult, ce-l 'nfatiseaza israelitii polonezi care 'mpoporeaza orasele noastre8C"nd ei au cercetate mai 'n fond comertul, industria si mediile de con$ietuire a acestei multimi,acesti calatori s-au spaim"ntat si mai mult, caci au $azut ca )idovii sunt consumatori fara a fi

producatori 8 Si ca marea, si pot zice, singura lor industrie, este debitul bauturilor

#u nu am scos pe nici un e$reu din domiciliul sau pe simplul cu$"nt ca dupa toate legile tarii,israelitii din Rom"nia nu au drept de domiciliu la sate, precum acesta este cazul si 'n Serbia8

#u am marginit 'nc3irierea pe $iitor de c"rciume si accisuri la israeliti, si mai 'n special, al cei cese numesc galitiani si podoliani8 Masura aceasta este 'ntemeiata pe regulamentul organic si pelegea $otata de adunarea generala si sanctionata de &omnul Mi3ai Sturza si pe care nici o legeposterioara n-a desfiintat-o p"na astazi, ba c3iar toti ministrii de interne si 'nainte si 'n urmacon$ietuirii, au ordonat si mentinut aplicarea ei8 &o$ada sunt ordinele predecesorilor mei sianume din si .< iunie <?, din timpul ministrului Costa %oru, din > februarie <??, subscrisde generalul %lorescu, din martie si aprilie <?? catre Prefectura de R"mnicul-Sarat,subscris de Principele &imitrie G3ica etc8

+n aceasta situatiune nu un ministru, ci zece ministri, succed"ndu-se la putere, unul dupa altul, n-ar putea face altfel dec"t ceea ce am facut eu si predecesorii mei8

Ministri ai Rom"niei, ai unei tari cu un regim constitutional, noi nu putem gu$erna dec"t cu $ointanatiunii8

Suntem datori a tine seama de trebuintele, de pasurile, si p"na la un oarecare punct si c3iar si depreudiciile ei

Aceasta do$edeste marea iritatiune din partea populatiunilor rom"ne, pro$enita din grele suferintesi de o legitima 'ngriire, caci este vocea unei natiuni ce se simte amenintata -n nationalitatea sasi 'n interesele sale economice8 Aceasta $oce strainii o pot 'nabusi, dar nu este permis nici unuiministru român, de orice partid ar fi, de a nu o asculta8



&e aceea, nu de astazi, ci de pururea, 'n tot timpul si sub toate regimele, toti domnii, toti barbatiide stat ai Rom"niei, toti acei ce poarta un interes viu pentru tara lor, s:au preocupat denecesitatea de a opri e?ploatarea poporului român printr-un alt popor strain lui, prin )idovi= 8

:&in comunicarea Ministrului de /nterne, Mi3ail 6ogalniceanu catre Ministerul de #Dterne, 'n iunie<?!, pri$itor la c3estiunea ido$easca8 Publicata 'n )Colectiunea de legiuirile Rom"niei $ec3i si

noi c"te s-au promulgat p"na la finele anului <B*, de /oan M8 0uoreanu, 0ucuresti, <2, Nouatipografie a laboratorilor rom"ni, partea %8 4itlul, dispozitiuni si circulare, capitolul 9, paginile <2-<?;8

M/7A/ #M/N#SCU

)&aca astazi, c"nd n-au plenitudinea drepturilor ci$ile si nici pe cele politice, au pus m"na pe totnegotul si pe toata industria mica din Moldo$a, daca astazi se lafaiesc 'nspaim"ntator asuprasesului rom"nesc, daca astazi se 'ncuiba 'n $atra 3arnicilor olteni, ce $a fi oare m"ine, c"nd $ora$ea drepturi egale, c"nd $or a$ea putinta de a-si zice rom"ni, c"nd $or a$ea 'nscris 'n legidreptul formal ca patria aceasta este a lor tot deopotri$a cu noiH*

:Opere complete, C3estiunea israelita, pag8 1<!, /asi, libraria rom"neasca /onescu-Georgescu,!18 Citat de AleD8 Naum;

FF

)Prin ce munca sau sacrificii si-au c"stigat dreptul de a aspira la egalitate cu cetatenii rom"niH #iau luptat cu turcii, tatarii, polonii si ungurii5 lor le-au pus turcii, c"nd au 'nfr"nt tratatele $ec3icapul 'n poale5 Prin munca lor s-a ridicat $aza acestei tari, s-a dezgropat din 'n$aluirile trecutuluiaceasta limba5 Prin unul din ei si-a c"stigat neamul rom"nesc dreptul la soare5*

:Op8 cit8, pag8 1<;

/ON 7#/A&# RA&U#SCU

)Nu $edeti dumnea$oastra ca t"rtanii din #nglitera si %ranta nu cer drepturi de cetateni 'nRom"nia, ci pri$ilegii, suprematiaI $or fonda o aristocratie a banilor, a $itelului de aur5

Cer aceea ce noi nu putem da p"na la ultimul rom"n8

Cred oare t"rtanii din #nglitera si %ranta, credeti oare si dumnea$oastra dimpreuna cu d"nsii, carom"nii se $or uita cu s"nge rece la a se stabili 'ntre d"nsii cea mai sordida si imunda, cea maibadarana dintre aristocratii, dominatia de martafoi, de idani, de rusiani ai lui Mamona5

Pe ce cu$"nt 'nsa, si pe ce drept se $a putea stabili o asemenea abominabila dominatie 'nainteaatriului, 'naintea portilor secolului douazeci, unde umanitatea 'ntreaga, afara de fiii pieirii, se $aprezenta ca o mireasa 'naintea di$inului sau mire5



(in t"rtanii din #nglitera si %ranta cu dreptul omului bazat de egalitate sa pretinda numai eipri$ilegiile si suprematie5

Si fiindca nu pot in$oca dreptul acesta, cuteaza, dupa cum le-a plesnit 'n cap paradoDul deromân de ritul israelit , sa-si 'mpinga cutezanta si mai idaneasca de a ne ameninta cu numelesu$eranilor #uropeiH

Cu ce oare ne $or cuceri idanii5 Cu cantitatea, cu numarul, cu forta5

Pentru binele ce le-am dorit si le dorim, 'n numele regenerarii popoarelor si 'nsusi a e$reilor pepam"ntul Palestinei, 'i pl"ngem de pietate si le dam tot sfatul ce le poate da un crestin, = gelosde m"ntuirea umanitatii 'ntregi, prin ranile lui C3rist ce din 'naltimea crucii ierta pe 'nsisi calaii sai,

= sa nu cum$a sa 'ncerce la una ca aceasta si nici sa cuteze nici a cugeta, necum a pretindece$a 'n aceasta epoca de agitatiune pro$ocata de 'ngerii satanei ce i-a indus 'n tentatiune, sa nucerce la una ca aceasta ca &umnezeu stie unde $or aunge rom"nii 'n legitima lor si cea maisacra din toate urgiile, apar"ndu-si drepturile lor ca orice natiune ce 'si are instinctul deconser$areH*

:&in )#c3ilibrul 'ntre antit3ese sau spiritul si materia*, de /8 7eliade Radulescu, 0ucuresti, publicat

de la <>! p"na la <?!, partea ///, titlul )/sraelitii si Jidanii*, capitolul 9, pag8 2<B-2<2;

0OG&AN P#4R/C#/CU 7AS&#U

)Asa dara, 4almudul pre$ede pentru idani doua cai de purtare 'n pri$inta noastra

&aca sunteti mai puternici dec"t crestinii, eDterminati-i8

&aca sunteti mai slabi dec"t crestinii, lingusiti-i

+nsa un om mai slab dec"t mine, pentru ca sa poata aunge odata a fi mai tare dec"t mine,trebuie mai 'nt"i sa treaca prin o treapta de miloc, 'n care sa fie egal cu mine8

Acum 'ntelegeti oare ce $a sa zica a acorda idanilor drepturile asa numite politice5*

:&in )Studii asupra iudaismului*8 4almudul ca profesiune de credinta a poporului israelit, de 08 P87asdeu, &irectorul )Ar3i$ei /storice a Rom"niei*, presedintele sectiunii stiintelor morale si politicea At3eneului Rom"n, 0ucuresti8 4ipografia 43eodor (aidescu, Casa 0ossel, nr821, <??I pag8 2B,2;8

COS4AC7# N#GR/

)Jido$imea, adica T parte din poporatiunea noastra totala, este cea mai trista lepra cu care ne-au os"ndit slabiciunea, nepre$ederea si $enalitatea noastra8



:&in scrisoarea catre upascu trimisa din Ocna, cu data de . /anuarie <?! si publicata 'n $ol8C8 Negri, )(ersuri, proza, scrisori*, cu un studiu asupra $ietii si scrierilor sale de #8 G"rleanu,#ditura )Miner$a*8 0-dul Academiei 2, 0ucuresti, !B!, pag8 ?;

A8 &8 9#NOPO

Ne permitem a introduce 'n aceeasi culegere de citate, parerea aceluia care a fost marele istoric A8 &8 9enopol, profesor la Uni$ersitatea din /asi, aceasta, a$"nd 'n $edere necontestataautoritate stiintifica a sa$antului care a trait si a $azut cu proprii sai oc3i dureroasele realitati pecare la constata8

)&aca un rom"n s-ar 3otar' sa desc3ida o pra$alie, nici un idan nu-i $a trece pragul, fiind astfelocolit de o clientela numeroasa, 'n timp ce rom"nii nu se opresc deloc de la a cumpara de la

idani8 Se 'ntelege dar ca c3iar fara cartelarea preturilor, rezistenta negustorului si meseriasuluirom"n poate fi 'nfr"nta8

Niciodata un idan nu $a primi 'n 'ntreprinderea sa un rom"n daca acesta din urma ar putea sa 'n$ete de la el c"te ce$aI caci rom"nii nu sunt primiti 'n casele ido$esti dec"t ca slugi sau 3amali8 Acest sistem de eDclusi$ism persista cu toata puterea8 Nu se afla, 'n nenumaratele ateliere saupra$alii ale idanilor care au 'ntasat Moldo$a de la un capat la altul, nici un singur crestin sauromân ca ucenic, lucrator, contra-maistru, contabil, casier, $"nzator8

Jidanii practica deci fata de rom"ni eDclusi$ismul economic cel mai riguros si nu pot renunta la elcaci le este prescris 'n 'nsasi religia lor*8

:&in )a Vuestion israelite en Roumanie* par A8 &8 9enopol, studiu aparut 'n )a renaissancelatine*, Rue 0oiss@-dWAnglas .>, Paris, !B., pag8 ;

GR#(A G#N#RAA A S4U&#N4/M// CON4/NUA

&upa Pasti lupta re'ncepe8

Pe frontul 8A8N8C8, profesorul Cuza continua actiunea prin presa, iar noi ceilalti ne ocupam deorganizare8 +ncepe seria 'ntrunirilor prin orase si sate8

Pe frontul studentesc, modificarea art8 din Constitutie aduce sc3imbari8 Conducatorii de la0ucuresti si Clu, care crezusera ca p"na la capat o miscare studenteasca $a putea con$ingegu$ernul sa recunoasca cererile drepte ale studentimii, $az"nd ca acesta nu numai ca nurecunoaste nimic, dar ca acorda drepturi politice idanilor, se descuraeaza amar"ti si 'ncep safluture tot mai mult ideea capitularii8

a Clu, c3iar presedintele con$oaca o adunare unde sustine teza intrarii la cursuri8 Masastudenteasca respinge propunerea si declara ca ea lupta pentru onoare si ca lupta $a trebui dusap"na la limita cea de pe urma a rezistentei8 Sustinatorii acestei teze sunt /on Mota, CorneliuGeorgescu, /sac Mocanu, 'mpreuna cu tot grupul nostru8



8 coruptiunea, mituirea8 Un politai din cel mai mic oras din Moldo$a, 'nafara de leafa lui de la stat, mai primeste lunar 'nca o leafa sau doua8Odata ce a primit mita, de$ine robul idanilor, pentru ca altfel se

'ntrebuinteaza a doua armaI .8 santaulI daca nu se supune, 'i da pe fata mituireaI 28 a treia arma este distrugerea8 &aca $ad ca nu te pot 'ndupleca si

supune, atunci $or 'ncerca sa te distruga8 Cercet"ndu-ti bine slabiciuniledaca bei, $or cauta prileul sa te compromita prin aceastaI daca estiafemeiat, 'ti $or trimite o femeie care te $a compromite sau te la lo$i 'ninima, distrug"ndu-ti familiaI daca esti $iolent, 'ti $or trimite 'n cale pe unalt $iolent, care te $a omor' sau 'l $ei omor' si $ei intra la 'nc3isoare8&aca nu $ei a$ea aceste defecte atunci $or 'ntrebuinta minciuna,calomnia la urec3e sau prin presa, p"ra fata de sefi8

+n t"rgurile si orasele in$adate de idani, nu eDista autoritate dec"t -n stare de mituire, -n stare desanta) sau -n stare de distrugere8

FF

///8 *entru a se strecura -n diferite cercuri sau -n )urul unor oameni de frunte folosesc

8 slugarniciaI .8 consilii de adminstratieI 28 ser$icii personale osniceI 18 lingusiri8

Astfel toti oamenii politici au secretari idani, pentru ca aduc din piata, fac g3etele, leagana copiii,tin geanta etc8, lingusesc, se insinueaza8

Rom"nul nu $a fi asa bun, pentru ca este mai putin rafinat, nu e parfid, e $enit de la plug si maiales pentru ca $rea sa fie un soldat credincios, bucur"ndu-se de onoare, dar nu sluga8

/(8 *lanuri pentru distrugerea unui comerciant român

8 flancarea rom"nului cu un comerciant idan sau -ncadrarea lui 'ntre doicomercianti idaniI

.8 $"nzarea marfurilor sub pretul de cost, pierderea acoperindu-se cu sumespeciale date de Ca3al8

Asa au cazut rapusi comerciantii rom"ni, unul dupa altul8

&aca la acestea mai adaugam

a8 superioritatea comerciala a idanului, rezult"nd dintr-o practicacomerciala cu mult mai 'ndelungata dec"t aceea a rom"nuluiI

b8 superioritatea idanului lupt"nd sub protectia Caalului , rom"nul nea$"ndnici o protectie din partea statului rom"nesc, ci numai mizerii din parteaautoritatilor corupte de idani8 Rom"nul nu lupta cu idanul de alaturi, cicu Ca3alul si de aceea se 'ntelege ca individul $a fi rapus 'n lupta cucoalitia8 Rom"nul n-are pe nimeni, n-are un stat parinte, care sa-lcreasca, sa-l 'ndrume, sa-l aute8 #l este lasat singur, 'n $oia sortii, 'n fatacoalitiei idanesti8



&umnezeu si de mortii lui, pentru a-l omor', nu cu sabia, ci taindu-iradacinile de $iata spirituala8

Pentru ruperea legaturilor cu pamântul , iz$orul material de eDistenta alunui neam, $or ataca nationalismul ca o idee 'n$ec3ita si tot ce se leagade ideea de patrie si pam"nt, pentru ca sa rupa firul iubirii care uneste

poporul rom"n de brazda lui8

.8 Pentru ca acestea sa reuseasca, $or cauta sa puna m"na pe presa8 28 (or 'ntrebuinta orice prile, pentru ca 'n tabara poporului rom"n sa fie

dezbinare, ne'ntelegeri si cearta si, daca e posibil, c3iar 'l $or 'mparti 'nmai multe tabere, care sa se lupte 'ntre ele8

18 (or cauta sa acapareze c"t mai mult din miloacele de eDistenta alerom"nilor8

>8 +i $or 'ndemna sistematic pe calea desfr"ului, nimicindu-le familia siputerea morala8

?8 +i $or otra$i si ameti cu tot felul de bauturi si otra$uri8

Oricine $a $oi sa omoare si sa cucereasca un neam $a putea sa o faca 'ntrebuint"nd acest

sistem ruperea legaturilor lui cu cerul si cu pamântul , introducerea certurilor si luptelor fratricide,introducerea imoralitatii si a desfr"ului, constr"ngerea materiala prin limitarea la maDimum amiloacelor de subzistenta, otra$ire fizica, betie8 4oate acestea nimicesc o natie mai rau dec"tdaca ai bate-o cu mii de tunuri sau cu mii de aeroplane8

Sa pri$easca putin 'n urma rom"nii si sa $ada daca 'n contra lor nu s-au 'ntrebuintat cu precizie sicu tenacitate acest sistem, 'n ade$ar ucigator8

Sa desc3ida rom"nii oc3ii si sa citeasca presa de 1B de ani 'ncoace, de c"nd sta sub conducere idaneasca8 Sa reciteasca )Ade$arul*, )&imineata*, )upta*, )Opinia*, )umea* etc8 si sa $adadaca din fiecare pagina nu t"sneste fara 'ntrerupere acest plan8

Sa desc3ida rom"nii oc3ii si sa si-i arunce asupra $ietii publice rom"nesti dezbinate, sa-idesc3ida si sa $ada bine8

Aceste planuri sunt 'nsa ca si gazele de razboi8 Sa le 'ntrebuintezi pentru ad$ersar, dar sa nu seatinga de tine8 Propo$aduiesc ateismul pentru rom"ni, dar ei nu sunt atei, ci tin cu 3abotnicie larespectarea celor mai mici precepte religioase8 (or sa dezlege pe rom"ni de dragosteapam"ntului lor, dar ei acapareaza pam"nturi8 Se ridica 'mpotri$a ideii nationale, dar ei ram"nnationalisti so$ini8

PANUR/# /U&A/SMUU/ %A4A &# M/SCAR#A S4U&#N4#ASCA

Cine crede ca fortele puterii iudaice au ramas fara plan 'n fata miscarii studentesti, se 'nseala8

Pentru un moment idanimea, lo$ita 'n directi$ele ei de p"na acum, ram"ne dezorientata8 +ncearca sa opuna studentilor pe muncitorii din miscarea comunista, adica tot pe rom"ni, dar fararezultat, caci, pe de o parte, muncitorii erau sleiti de puteri, iar pe de alta, 'ncepusera sa $ada siei ca noi luptam si suferim pentru drepturile lor si ale neamului8 Multi dintre d"nsii erau alaturi denoi cu sufletul8



(az"nd ca nu pot reusi sa ne puna 'n fata pe muncitori, ridica 'n fata studentimii gu$ernul si 'ntregul politicianism8

Prin ce miloace5

Partidele au ne$oie de bani, de 'mprumuturi 'n strainatate c"nd sunt la gu$ern, de $oturi si de

presa buna 'n opozitie8

Jidanii $or ameninta cu taierea sub$entiilor necesare propagandei electorale a partiduluirespecti$8 Cor ameninta cu finanta internationala-idaneasca, nemaiacord"nd 'mprumuturi8 (orspecula cu ocul unei mari mase de $oturi prin care pot determina $ictoria sau 'nfr"ngerea, 'nsistemul democratic, a$"nd acum drepturi politice8 (or ameninta cu presa pe care o stap"nescaproape 'n 'ntregime si fara de care un partid sau un gu$ern poate cadea 'nfr"nt8

6anii, presa si voturile 3otarasc $iata sau moartea 'n democratie8 Jidanii le au pe toate si prinacestea, partidele politice rom"nesti de$in simple unelte 'n m"inile puterii iudaice8

+nc"t noi, care 'ncepusem lupta 'mpotri$a idanilor, ne $edem la un moment dat lupt"ndu-ne cugu$ernul, partidele, autoritatile, armata, iar idanii st"nd linistiti la o parte8

ARGUM#N4# S/ A4/4U&/N/ J/&AN#S4/

Ce $a zice strainatatea de miscarea antisemita din Rom"nia care s-a 'ntors la barbarie5 Ce $orzice oamenii de stiinta, ce $a zice ci$ilizatia5

Oamenii nostri politici ne $or repeta noua la fiecare pas argumentul idanesc, tiparit 'n toate foilesi 'n fiecare zi8 C"nd 'n sf"rsit, dupa < ani de zile, Germania, cu toata ci$ilizatia si cultura ei, se

ridica 'mpotri$a idanimii si biruieste 3idra prin Adolf 7itler, argumentul cade8 Atunci apare altul)Sunteti 'n sluba Germaniei, platiti de germani ca sa faceti antisemitism8 &e unde a$eti fonduri5*

Si iarasi politicienii rom"ni fara suflet, fara caracter si fara onoare, repeta dupa presa idaneasca)&e unde bani5 Sunteti 'n solda Germaniei*8

a !!, .B, ., 'ntreaga presa idaneasca dadea asalt statului rom"n, dezlantuind pretutindenidezordinea si 'ndemn"nd la $iolenta 'n contra regimului, a formei de gu$ernam"nt, a bisericii, aordinii rom"nesti, a ideii nationale, a patriotismului*8

Acum, ca prin farmec, aceeasi presa, condusa eDact de aceiasi oameni, s-a transformat 'naparatoarea ordinii de stat, a legilorI se declara 'n contra $iolentei, iar noi am de$enit )dusmaniitarii*, )eDtremisti de dreapta*, )'n solda si ser$iciul dusmanilor rom"nismului* etc8 Si p"na la sf"rsit$om auzi-o si pe aceasta suntem sub$entionati c3iar de idani8

Oare c"nd $a $eni ziua aceea 'n care tot rom"nul sa 'nteleaga argumentarile mincinoase siperfide ale idanilor si sa le respinga ca pe ce$a de origine satanica5 Oare c"nd $a $enimomentul ca sa 'nteleaga murdara constructie sufleteasca a acestei natii5

/ata acum un eDemplu de modul 'n care erau tratati trei profesori uni$ersitari rom"ni A8 C8 Cuza,Paulescu si Sumuleanu8



Ce atitudine adoptam la 'nceputul anului care se desc3ide5 Capitulam5 GreuH Un an de lupta faranici un rezultat8 &in contra, rusinati, umiliti, batuti8 Mergem 'nainte5 /arasi greuH Studentii suntsleiti de puteri8I ei nu mai pot 'ncepe un al doilea an de lupta8

4otusi Mota, 4udose Popescu, Simionescu si eu sustinem teza luptei mai departe8 Pentru ertfa8&in capitularea noastra nu $a iesi nimic dec"t rusine si umilinta8 &in ertfa noastra nu se poate sa

nu rodeasca ce$a mai bun pentru neamul nostru8

Pe la ora <, se 'nserase8 Auzim larma si zgomot 'n strada8 Constantin Pancu, $ec3iul luptator dela !!, 'nconurat de studentii ramasi afara, de un mare numar de cetateni, se adunasera la4ufli, cu faclii aprinse 'n m"ini si 'ncercau sa 'nainteze 'n sus spre Uni$ersitate, pentru a ne aducec"ti$a saci cu p"ine8

Noi sarim cu toti le geamuri si pri$im8 Manifestantii rup cordonul de la 4ufli si urca 'n pas alergator la deal8 Al doilea cordon din dreptul strazii Coroiu este rupt 'ntr-o lupta grea8 Auzim izbucniri deurale8 Al treilea cordon este de asemenea rupt8 Noi ne pregatim sa asaltam dinauntru, sa iesim,dar la al patrulea cordon, ai nostri nu mai pot razbi8 Se aude glasul lui Pancu, care sta cu saculde p"ine la picioare

= Sunt copiii nostri8

Noua ce curg lacrimi de bucurie8 Pentru neamul acesta luptam noi si al nu ne lasa8

a ora !, 'ncep tratati$ele 'ntre noi si autoritati, prin Napoleon Cretu8 Acestea promit imediataeliberare a tuturor studentilor 'ncercuiti 'n Uni$ersitate, cu conditia ca ei sa ma predea pe mine8Studentii refuza8 Pe la ora , ne trimit $orba ca se admite eliberarea 'n grupuri de c"te trei8&esigur, cu intentia de a ma prinde pe mine la iesire8 Noi primim8

&in cinci 'n cinci minute, ies grupuri de c"te trei8 a usa sunt obser$ati cu atentie de 1 comisari siagenti8 #u ma dezbrac la repezeala de 3ainele mele nationale, le dau unui camarad si ma 'mbraccu ale lui8 /es cu Simionescu si cu un altul8 a desc3iderea usii, scap din buzunar c"ti$a lei8 azgomotul lor, toti comisarii se uita 'n os si 'ntreaba

= Ce ati pierdut, d-lor5

Noi toti cu capetele aplecate, caut"nd 'mpreuna cu ei, raspundem

= Niste bani8

Simionescu mai ram"ne de $orba cu ei, caut"nd si aprinz"nd c3ibrituri, iar eu scap8

FFF

+n cel mai mare secret fiDam continuarea congresului a doua zi, afara din oras, la M"nastireaCetatuia8

Ma strecor p"na acolo 'mbracat 'n 3ainele unui foc3ist si a norocul sa nu ma cunoasca nicicongresistii8 Prezideaza /on Mota8 Cu obser$atori plasati 'n locuri bune, lucram 'n liniste, pentruca din deal, orice apropiere de om se obser$ de la . m8 Stam acolo p"na seara t"rziu8 Se facpropuneri si se iau 3otar"ri8

4ot 'n aceasta sedinta se proclama ziua de B decembrie ca sarbatoare nationala a studentimiirom"ne8



= &omnilor, plecati, ca dl8 prim-ministru nu $a poate primi8 /ntra acum 'n Consiliul deMinistri8

= &ar suntem de departe = 'ncercam noi sa spunem8 Ni se 'nc3ide usa8 Ma g"ndescfiecare om a c3eltuit c"te 8BBB lei numai pentru tren8 Sa ne 'ntoarcem 'napoi fararezultat5 #i nu mai pot sta8

Apuc usa cu am"ndoua m"inile si 'ncep sa o zg"lt"iesc din toate puterile si strig c"t potde tare

= &ati drumul ca sparg usa si intru cu forta8 /zbesc cu piciorul 'n usa8 4aranii 'ncep sa$ocifereze si pun umarul la usa8

Se desc3ide usa si apar $reo zece insi speriati cu parul $"l$oi si galbeni la fata8 Cred ca erauziaristi8

= Ce $reti domnilor5, 'ntreaba ei8

= Spuneti primului-ministru ca daca nu ne da drumul 'nauntru, spargem tot de aici siintram cu forta8

Peste c"te$a minute si se desc3id usile larg si intram8 Ne suim pe o scara, aungem sus8 Acolo, 'ntr-o sala, 'n picioare, 'nalt si drept ca o linie, /on 0ratianuI 'n spatele lui, ministrul Angelescu,%lorescu, Constantinescu, (intila 0ratianu si altii8

= Ce $reti, oameni buni5, 'ntreaba el8

Noi eram 'nca stap"niti de re$olta si am fi $oit sa aparem mai d"ri, d"nd nota reala starii de spirit,dar taranii, pasind cu opincile pe scarile de marmura si co$oarele fine, se muiasera8

= Maria-(oastra, domnule prim-ministru, $a sarutam m"inile si stam plecati la picioarele

Mariei-(oastreI ce sa $rem5 (rem dreptate, ca ne-au napadit idanii8 #i care lemnele cusutele de $agoane, iar pe noi ne ploua 'n case, caci nu a$em nici macar dranita cu ce sale acoperim8

= Nu mai putem sa ne tinem copiii la scoli8 #i ne-au umplut si scolile, iar copiii nostri $oraunge slugi la ei8 Au mai $orbit apoi si alti tarani8

/onel 0ratianu a ascultat, n-a facut nici o aluzie la razmerita noastra anterioara audientei si laurma, dupa ce taranii au adaugat

= Cerem si pentru studenti, copiii nostri, sa si se faca asa cum au cerut ei )numerusclausus*8

/onel 0ratianu, a raspuns

= &uceti-$a acasa si a$eti rabdare, caci am sa pun sa se cerceteze c3estiunea padurilor c"tpri$este )numerus clausus*, nu se poate8 Aratati-mi un singur stat din #uropa care a introdusmasura aceasta si o $oi introduce si eu8

FFF



unanim de acord, ca cei dint"i si mai mari $ino$ati sunt rom"nii ticalosi, care pentru argintii iudeisi-au tradat neamul8 Jidanii ne sunt dusmani si 'n aceasta calitate ne urasc, ne otra$esc, neeDtermina8 Conducatorii rom"ni care se aseaza pe aceeasi l inie cu ei, sunt mai mult dec"tdusmani sunt tradatori8 Pedeapsa cea dint"i si cea mai crunta se cu$ine 'n primul r"ndtradatorului si 'n al doilea r"nd dusmanului8

&aca as a$ea un singur glont, iar 'n fata mea un dusman si un tradator, glontul l-as trimite 'ntradator8

Ne-am pus de acord asupra c"tor$a elemente aflate pe linia tradarii si am ales sase ministri 'nfrunte cu George M"rzescu8 +n sf"rsit, $enea si acel ceas 'n care, cei cu atitudini de canalie, careniciodata nu si-au imaginat ca $or raspunde pentru faptele lor, 'ntr-o tara 'n care se consideraustap"ni absoluti, peste un popor incapabil de orice reactiune, a$eau sa raspunda cu $iata lor8

&e data aceasta natia 'si trimitea, prin firele ne$azute ale sufletului, razbunatorii8

Am trecut apoi la a doua categorie idanii8 Pe care sa-i luam din cele doua milioane5

Am stat, ne-am g"ndit, am discutat si la sf"rsit am gasit ca ade$aratii comandanti ai ataculuiiudaic asupra Rom"niei sunt ra&inii , toti rabinii din toate t"rgurile si orasele8 #i conduc masa

idaneasca la atac si oriunde cade un rom"n, n-a cazut la 'nt"mplare8 #l cade oc3it de rabinulrespecti$8 +n dosul fiecarui om politic cumparat, eDista un cap de rabin care a studiat si a ordonatCa3alului sau banc3erului idan respecti$, sa plateasca8 +n dosul fiecarui ziar idanesc si a fiecareimetode calomnia, minciuna, at"tarea, eDista planul unui rabin8

Noi eram 'nsa putini si i-am luat numai pe cei mari din 0ucuresti8 &aca am fi a$ut 'nsaposibilitatea numerica, i-am fi luat absolut pe toti8

Apoi am luat banc3erii Aristide si Mauritiu 0lan, care au corupt toate partidele si toti oameniipolitici rom"ni, pun"ndu-i membri 'n consiliile de administratie si coplesindu-i cu bani 0erco$ici,care finanteaza partidul liberal :0lan luase asupra sa cu deosebire pe national-taranisti, dar sesimtea 'n stare sa cumpere si pe liberali;8

Apoi, pe idanii din presa8 Pe cei mai obraznici8 Pe otra$itorii de suflete Rosent3al, %ilderman,7onigman :%agure;, directorii ziarelor )&imineata*, )Ade$arul*, )upta*, toti acesti dusmani airom"nismului8

Am plecat 'n grupuri spre 0ucuresti, lu"ndu-ne ramas bun pentru totdeauna de la /asi8 eu amlasat o scrisoare studentilor prin care le eDplicam gestul nostru, 'mi luam ramas bun de la ei si-i

'ndemnam sa intre la cursuri, dar sa pastreze credinta intacta p"na la $ictoria finala8 %iecare amlasat scrisori catre parinti si catre camarazii de lupta8

a 0ucuresti ne-am 'nt"lnit din nou8 Ne-am dus la &anulescu pe care-l cunosteam de c"ta$a$reme si care ne facuse o impresie buna8 #l nu intra 'n aceasta ec3ipa, dar l-am rugat sa ne

adaposteasca, lucru pe care l-a facut cu multa buna$ointa8

&e la &anulescu am plecat pe la ora < seara acasa la &ragos, 'n str8 2 &ecembrie 1, undeurma sa precizam unele lucruri ramase nelamurite si sa discutam asupra stabilirii datei la careurma sa pornim actiunea8

Abia ne adunasem, c"nd &ragos intra palid pe usa spun"nd

= %ratilor, politia a 'nconurat casa8



+ncepe interogatoriul meu8 #u nu stiam ce au declarat ceilalti si nici nu a$usesem $reo 'ntelegereanterioara 'ntre noi, ce sa declaram, deoarece nu ne-am imaginat ca am putea aunge 'ntr-oasemenea situatie8 &e aceea am udecat singur situatia si am luat 3otar"rea pe care am crezut-oeu cea mai buna8

Un minut de rasp"ntie8

C"nd mi s-a pus prima 'ntrebare, desi trecusera peste 2 minute de la intrarea mea 'n sala, 'ncanu con$enisem sa udec situatia 'n care ma aflam si sa pot lua $reo 3otar"re8 #ram coplesit deoboseala si zbuciumat sufleteste8

&e aceea c"nd mi s-a cerut sa raspund, am zis

= &omnilorH (a rog sa-mi dati un minut de g"ndire 'nainte de a raspunde8

Se punea problema a nega sau a nu nega8 +n acel minut mi-am 'ncordat toate puterile mintii siale sufletului si am auns la 3otar"rea de a nu nega8 &e a afirma ade$arul8 Si nu cu timiditate sicu regrete, ci de a sara cu el8

= &a, ale noastre sunt re$ol$ereleI cu ele am $rut sa 'mpuscam pe ministri, pe rabini sipe marii banc3eri idani8

M-au 'ntrebat numele acestora8

C"nd am 'nceput sa le spun numele, 'ncep"nd cu AleD8 Constantinescu si termin"nd cu banc3erii0lan, %ilderman, 0erco$ici, 7onigman, toti cei de fata 'si 3olbau oc3ii din ce 'n ce mai mari,

'ngroziti8 &e aceea am banuit ca ceilalti camarazi, ascultati p"na la mine, negasera8

= %ar pentru ce, %omnule, sa:i omorâti 5

= Pe cei dint"i pentru ca si-au $"ndut tara8 pe cei de ai doilea ca dusmani si corupatori8

= Si nu regretati5

= Nu regretam &aca am cazut noi, nu e nimicI 'n urma noastra mai sunt zeci de miicare g"ndesc ca noiH

Spun"nd acestea, parca ma eliberam de sub pietroiul umilirii, sub care atitudinea de negare m-arfi cufundat mai mult8 Acum stateam pe credinta mea, care ma adusese aici si 'nfruntam cum"ndrie si soarta grea care ma astepta si pe acei care pareau stap"nii mei pe $iata si pe moarte8

Pe tema negarii trebuia sa stau 'n defensi$a, sa ma apar de acuzatiile care mi le aduceau, sa cerindulgenta, sa captez buna$ointa lor8 a procesul care ar fi urmat, pe baza probelor scrise pe

care ei le posedau, ar f i trebuit sa trecem printr-o dureroasa si rusinoasa situatie, neg"ndu-nepropriul nostru scris si propria noastra credinta, neg"nd ade$arul8 Ceea ce era 'n contraconstiintei noastre si 'n contra onoarei 'ntregii noastre miscari8 Reprezentanti ai unei mari miscaristudentesti, sa nu a$em curaul raspunderii faptelor si credintelor noastre5

/ar pe deasupra, ai nostri si tara nu ne-ar fi stiut g"ndurile, ori singurul rod al suferintei noastre,oric"t de lunga ar fi fost, acesta era o tara nelamurita sa-si cunoasca macar bine dusmanii ei8

Pe urma am fost pus sa scriu aceste declaratii cu m"na mea8 e-am scris8



a sf"rsit 'nsa, am adaugat termenul nu era fiDat8 Pe noi ne-a prins 'n discutie, eu sustineamfiDarea datei peste o saptam"na sau doua, atunci anc3etatorii s-au oprit, insist"nd din ce 'n cemai mult sa ma faca sa renunt la aceasta precizare8

Mai t"rziu mi-am dat seama de ce insistau8 Pentru ca aceasta ultima fraza desfiinta $aloare uridica a 'ntregii acuzatii si forma punctul nostru de aparare, deoarece un complot cere patru

lucruri 8 o asociere 'n acest scopI .8 fiDarea persoanelorI 28 adunarea armelorI 18 fiDarea dateiactiunii8 Noi nu a$eam data fiData si ne aflam 'n faza discutiei8

4ermenul era de o importanta capitala, caci 'n doua saptam"ni se putea 'nt"mplaI ori sa ne 'mbolna$im noi, ori sa moara persoanele fiDate de noi, ori sa cada gu$ernul, ori sa cedeze etc8

+ntreaga noastra aparare uridica se $a baza pe acest punct8

FFF

&upa aceasta declaratie am fost condus de agenti 'ntr-un beci, bagat acolo 'ntr-o celula singur si 'nc3is cu lacat pe dinafara8 +n celulele $ecine am 'nteles ca sunt camarazii mei8 Am batut cupumnul 'n perete si am 'ntrebat cine mai este8 Am auzit prin zid raspunz"nd Mota8 M-am asezatpe sc"nduri sa adorm, fiindca eram distrus de oboseala, dar, nea$"nd palton, m-a apucat frigul siam 'nceput sa tremur8 Apoi au 'nceput sa ma man"nce paduc3ii8 Misunau cu zecile8 Am 'ntorssc"ndurile pe partea cealaltaI ei se ridicau deasupra8 Am facut de mai multe ori aceasta operatiep"na ce am 'nteles ca s-a facut ziua8

Am auzit zgomot la usa8 S-a desc3is si am fost scosi toti afara, apoi condusi separat si asezati 'nc"te o masina, 'nsotiti fiecare de c"te doi andarmi si doi comisari8 Masinile au pornit una dupaalta8 Si aceeasi 'ntrebare oare unde mergem5

Am strabatut mai multe strazi necunoscute, cu oameni curiosi care se uitau dupa noi8 /esim afaradin capitala si masinile se opresc 'n fata unor porti mari, deasupra carora era scris )+nc3isoarea(acaresti*8

Suntem dati os si pusi 'ntre baionete, la distanta de B m8 unul de altul8 Se aude un uruit delacate si de lanturi si portile mari se desc3id8 Unul c"te unul ne facem cruce si pasim 'nauntru8Condusi sus la directie, nu se dau mandatele de arestare8 Ne dam seama ca suntem arestatipentru complot contra sigurantei statului, cu pedeapsa pre$azuta munca silnica.

Am fost introdusi 'ntr-o alta curte, 'n milocul careia stap"neste o biserica 'nalta8 &e ur-'mpreursunt ziduri si pe l"nga ele celule si 'ncaperi8 Am fost bagat 'ntr-o celula din fund, lata de m silunga de . m si 'nc3is pe dinafara cu lacate8 +nauntru este numai un pat de sc"nduri, l"nga usa, omica ferestruica cu gratii de fier8 Ma 'ntreb unde or fi ceilalti8 Ma culc apoi cu capul pe sc"nduri siadorm8 &upa $reo doua ore ma trezesc tremur"nd8 #ra frig 'n celula si nu intra nici o raza desoare8 Pri$esc buimacit 'n urul meu si nu-mi $ine sa cred unde sunt8 Ma uit bine si $ad mizeria del"nga mine8 +mi zic 'n grea situatie am auns8 un $al de durere mi se coboara 'n inima8 &ar ma

m"ng"i singur

= # pentru neamul nostru8

Apoi 'ncep sa fac miscari de gimnastica cu bratele, pentru a ma 'ncalzi8

Pe la ora , aud pasi8 Un gardian 'mi desc3ide usa8 Ma uit la el8 Poate sa-l fi cunoscut $reodata 'n $iata8 # un om strain si ursuz8 Se uita la mine cu oc3i rai8 +mi da o p"ine neagra si o strac3inacu bors8 +l 'ntreb



#u am fost pus 'n aceeasi camera cu &ragos si &anulescu8 +ntre timp se predase si G"rneata,presedintele Asociatiei Studentilor Crestini din /asi, asa 'nc"t numarul nostru crescuse la 28 4atalmeu, fara nici o $ina, Mota, G"rneata, 4udose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mirono$ici,eonida 0andac, (ernic3escu, 4raian 0reazu si eu, acuzati de complotI &ragos si &anulescuretinuti pentru ca fuseseram 'n casa la ei8 +n afara de acestia mai era si (ladimir %rimu, pe care l-am gasit aici, arestat cu prileul manifestatiei de la casa ministrului de interne8 Am obtinut unprimus si cu alimente pe care 'ncepusera a ni le trimite rudele si cunoscutii de afara ne faceamsinguri m"ncare8 Masa care se dadea detinutilor era 'n ade$ar ce$a 'nspaim"ntator, iar mizeria 'ncare traiau era de nedescris8

4atal meu obtinuse de la &irectie permisiunea ca 'n fiecare dimineata, la ora , sa ne ducem labiserica din curtea 'nc3isorii, pentru a ne 'nc3ina8 Ne asezam cu totii 'n genunc3i 'n fata altaruluisi spuneam )4atal nostru*, iar 4udose Popescu c"nta )Prea Sf"nta Nascatoare de &umnezeu*8

Acolo gaseam m"ng"iere pentru $iata noastra trista din 'nc3isoare si nadede pentru ziua dem"ine8

Ne facusem apoi fiecare program de munca8 Mota se ocupa de proces, &anulescu 'si pregateaeDamenele de la Medicina8 #u lucram la un plan de organizare a tineretului 'n $ederea luptei

nationale organizarea centrelor studentesti, a flacailor de la sate si ele$ilor de liceu8 a el amlucrat p"na la Craciun si 'l pusesem la punct p"na 'n cele mai mici amanunte, urm"nd ca atuncic"nd $om iesi din 'nc3isoare, sa-l punem 'n practicaI daca nu, sa gasim pe cine$a din afarapentru a 'ncepe organizarea8 Aceasta trebuia sa se faca 'n cadrul )igii*8 )iga* sa f ie organizatiapolitica, iar alcatuirea noastra, organizatie de educatie si de lupta a tineretului8

+n ziua de < noiembrie, Sfintii Ar3ang3eli Mi3ail si Ga$ril, discutam ce nume sa dam acesteiorganizatii tineresti8 #u am spus )Ar3ang3elul Mi3ail*8

4atal meu spune

= #ste 'n biserica o icoana a Sf"ntului Mi3ail, pe usa din st"nga altarului8

= Sa mergem s-o $edemH

M-am dus cu Mota, G"rneata, Corneliu Georgescu, Radu Mirono$ici si 4udose8

Ne uitam si 'n ade$ar ram"nem uimiti8 /coana ni s-a aratat de o frumusete neasemuita8 #uniciodata nu fusesem atras de frumusetea $reunei icoane8 Acum 'nsa ma simteam legat deaceasta cu tot sufletul si 'mi facea impresia ca Sf"ntul Ar3ang3el e $iu8 &e aici am 'nceput saiubesc icoane8

&e c"te ori gaseam biserica desc3isa intram si ne 'nc3inam la icoane8 Ni se umplea sufletul deliniste si de bucurie8

+ncepe c3inul drumurilor la 4ribunal8 Pe os, 'ntre baionete, prin noroi, cu g3etele rupte si uzi lapicioare8

Niste samsari idani, care furasera statul cu c"te$a sute de milioane, erau dusi cu masinile, iar noipe os8 &e multe ori deplasarile erau facute degeaba, numai ca sa fim c3inuiti8 Pe mine,

udecatorul de instructie m-a c3emat de .> ori, pentru a ma interoga numai de doua ori8 &indeclaratiile noastre de la 'nceput, n-am sc3imbat nimic8

FFF



&upa putin timp au plecat &ragos, 0andac, 0reazu si (ernic3escu, fiind si ei ca si tatal meu si&anulescu scosi din proces8 Am ramas numai sase, dati 'n udecata pentru )complot contrasigurantei statului*8

&ragos, dupa c"te$a zile, ne-a trimis $estea ca (ernic3escu este acela care ne-a denuntat8 #l acopiat si declaratiile acestuia care se aflau la dosar8 Am primit aceasta $este cu sufletul plin de

amaraciune8 Neamul nostru mereu a a$ut parte de tradatori8

A%ARA

a toate Uni$ersitatile studentii au reintrat la cursuri8 Se pare ca ne gasim 'n fata unui moment dedezorientare8 &e doua luni ei traiesc sub teroarea presei idanesti8 Aceasta eDagereazanecontenit gra$itatea 'ncercarii noastre razbunatoare si consecintele )dezastruoase* pentru tara8#a striga, ca ne-am pierdut orice 'ncredere 'n fata )lumii ci$ilizate*I ca suntem un stat balcanic8Ne'ncetat se 'ntreaba ce $a spune 0erlinul, ce $a spune (iena, ce $a spune Parisul8 Si astfel,transformati 'n aparatorii )intereselor permanente ale statului*, idanii 'ndeamna 'n fiecare zi peconducatori la masuri radicale 'n contra miscarii nationale care trebuie reprimata cu )ultima$iolenta*8

Cu un an 'n urma, pe c"nd MaD Goldstein punea bomba la Senat si politia aresta pe idaniicomunisti, aceeasi presa striga

)Un stat nu se poate mentine prin $iolenta 'mpotri$a $ointei populare8 Unde este Constitutia5Unde sunt legile5 Unde sunt libertatile garantate de Constitutie5 Ce $a zice strainatatea 'n fataunui stat care ia asemenea masuri restricti$e5 Nu se poate mentine un stat prin arestari,

'nc3isori, baionete, teroare8 Pentru ca la $iolenta statului multimea sau indi$izii izolati $orraspunde cu $iolenta a forta, cu forta8 a teroare, cu teroarea8 Si nu $or fi $ino$ati ei, ci $ino$at$a fi statul care i-a pro$ocat8*

/ar acum cu o nerusinare pe care numai cei legati la oc3i nu o $ad, tot aceasta presa scrie

)Nu-i de auns ca au fost arestati acesti teroristi8 #i trebuiesc condamnati 'n asa fel 'nc"t sa sedea un eDemplu8 Si nici at"t nu-i de auns trebuie arestati toti acei care $"ntura asemenea idei antisemite, care aduc at"ta rau tarii noastre8 Aceasta buruiana antisemita trebuie smulsa dinradacini8 Si trebuie procedat fara crutare si fara mila8*

Acestui pu3oi de $ramasie, presa nationala 'i opune o d"rza rezistenta8 +n afara de ziarul)Uni$ersul*, care a a$ut totdeauna o atitudine corecta fata de manifestatiunile constiinteinationale, miscarea nationalista a$ea atunci urmatoarele foi

)Cuvântul 'tudentesc *, foaie 'ngriita de studentimea bucuresteana, care intrase abia acum subconducerea neobositilor nostri camarazi de afara Simionescu, R"peanu, %anica Anastasescu,&anulescu si altii, ale caror nume 'mi scapaI

)%acia Noua*, organ al studentilor din Clu, cu Suiaga, Mocanu, poetul /ustin /liesu, autorul)/mnului Studentesc* etc8I

)Cuvântul !asiului *, organ al studentimii ieseneI



untii nostri aur poarta,

Noi cersim din poarta:n poarta

i s-a trimis studentilor de la (acaresti cel mai scump dar o m"na de banuti si o fr"ntura de sufletde cersetor flamând si gol far adapost , suflet care ascunde sub o zdreanta comoara cea mai de

pret sanatatea, iz$orul nesecat de tarie, din care porneste la $reme de cumpana M"ntuireaNeamuluiH

otii se gândesc la studenti H 'ufletul lor -ncepe a -ntelege, a misca, a:si fauri un nou ideal.

E semnul cel mai &un si mai mult graitorA

Ascultati si c"te$a din numele lor

&in Risca, de l"nga 0aia de Cris, au trimis Nicolae Oprea, . leiI Nicolae %lorea, 2 leiI N87aragus, Aron Grecu, 4igan Adam, A8 7entiu, N8 0ulg, /on Asileu, Al8 (lad, N8 0orza, N8 eucian,

Antonie %lorea, A8 eucian, toti c"te > leI N8 C3iscut, A8 Riscuta, /on Ancu, Saliu %aur, c"te B leiIN8 %lorea, preot si N8 Rusu, c"te > leiI N8 0aia, notar si &utu Riscuta, c"te .B lei8 4otal, .B lei8*

4aranii $or 'ntelege 'n cur"nd, se $or lega de noi cu sufletul lor tare si 'ndelung rabdator, 'nasteptarea unui ceas de dreptate8

GKN&UR/ &# (/A4A NOUA

(in si sarbatorile Craciunului8 Noi ramasi acolo singuri, ne g"ndeam la cei de acasa si 'n noptilelungi, 'n care nu puteam dormi, ne fram"ntau mereu g"ndurile8 Oare c"nd $or 'n$inge ai nostri5C"nd $om iesi de aici5 &aca $om fi condamnati la B-> ani, $om putea rezista p"na la sf"rsit,sau suferinta si griile ne $or macina sanatatea zi cu zi si $om muri 'n 'nc3isoare5

Pluteam 'n necunoscut8 Starea aceasta de incertitudine ne consuma8 Am fi dorit sa se fiDezeodata termenul procesului pentru a sti ce e cu noi si ce soarta ne asteapta8

Suferinta si soarta comuna care ne astepta ne legau unul de altul din ce 'n ce mai mult, iardiscutiile asupra nenumaratelor probleme, pe care nu le puneam ne duceau la aceeasi concluzie,ne formau 'ncetul cu 'ncetul acelasi mod de a g"ndi8 Cele mai mici c3estiuni interes"nd miscareanationala ne fram"ntau ore si zile 'ntregi8 Acolo ne-am 'n$atat a g"ndi ad"nc si a urmari oproblema p"na 'n cele mai mici amanunte8 Am reluat cercetarea problemei idanesti, a cauzelorei, a posibilitatilor de rezol$are8 Am stabilit planuri de organizare si actiune8 &upa un timp,terminaseram cu discutiile8 Aunseseram la legi, la ade$aruri indiscutabile, la aDiome8

Pri$eam la dibuirile celor ce 'ncercau sa se ocupe cu problema nationala, d"nd nastere fie uneifoi, fie $reunei parodii de organizatie, la concluziile false la care aungeau pe linia doctrinara, laincertitudinile 'n materie de organizare, la lipsa de conceptie 'n materie de actiune8

Ne dadeam seama acum si mai mult, 'n urma unei cugetari mai ad"nci, ca



8 *ro&lema )idaneasca nu este o utopie, ci o gra$a problema de $iata si de moarte pentrupoporul rom"nI conducatorii tarii, grupati 'n partide politice, de$in din ce 'n ce mai mult o

ucarie 'n m"na puterii iudaiceI .8 *oliticianismul acesta, prin conceptia lui de $iata, prin morala lui, prin sistemul democratic

din care 'si trage fiinta, constituie un ade$arat blestem cazut peste capul tariiI 28 Poporul rom"n nu $a putea rezol$a problema idaneasca mai 'nainte de a-si fi rezol$at

pro&lema politicianismului sau8

Prima tinta de atins a poporului rom"n, 'n drumul sau de naruire a puterii iudaice care-l apasa sisugruma, $a trebui sa fie naruirea acestui politicianism. O tara 'si are si idanii si conducatorii pecare 'i merita8 &upa cum t"ntarii nu se pot aseza si nu pot trai dec"t 'n mlastina, tot asa si acestianu pot trai dec"t 'nfipti pe mlastina pacatelor noastre rom"nesti8 &eci, pentru a birui, $a trebui sane st"rpim 'nt"i propriile noastre pacate8 Problema este mai ad"nca c3iar dec"t ne-a aratat-oprofesorul Cuza8 Misiunea acestei lupte este 'ncredintata tineretului rom"nesc, care, daca $reasa raspunda acestei misiuni istorice, daca $rea sa mai traiasca, daca $rea sa mai aiba tara,trebuie sa se pregateasca si sa-si adune toate puterile pentru a duce lupta si a birui8 Ne-am3otar"t ca atunci c"nd $om iesi de aici, daca ne $a auta &umnezeu sa nu ne mai despartim, saram"nem uniti si sa ne 'nc3inam $iata acestui scop8

&ar p"na sa ne ocupam de defectele neamului, am 'nceput sa ne ocupam de propriile noastrepacate8 4ineam sedinte de ore 'ntregi si fiecare spunea celuilalt defectele pe care le-a obser$at8Si cautam sa facem sfortari pentru a ni le 'ndrepta8 #ra o problema delicata, deoarece asa e facutomul nu-si asculta cu inima usoara critica propriilor defecte8 %iecare crede sau $rea sa se arateca e perfect8 &ar noi spunem 'nt"i sa ne cunoastem si sa ne 'ndreptam pacatele noastre si peurma $om $edea daca a$em dreptul sau nu de a ne ocupa si de ale altora8

Asa ne-au trecut sarbatorile si dupa sarbatori si iarna8 A $enit prima$ara8 &espre soarta noastra$iitoare, 'nca nu stiam nimic8 At"t doar, ca afara se determinase un mare curent popular pentrunoi si pentru cauza noastra, cu toate 'ncercarile disperate ale presei idanesti de a-i pune sta$ila8

Acest curent crestea mereu printre studenti, oraseni si tarani, deopotri$a de puternic 'n Ardeal, 'n0asarabia, 'n 0uco$ina si 'n (ec3iul Regat8 Acum, de pretutindeni primeam scrisori de 'ncuraaresi de 'ndemn8

FFF

Prima$ara ne aduce 'n sf"rsit o mare bucurie8 %iDarea procesului pentru .! martie, la Curtea cuJurati de /lfo$8 +ncepem sa ne pregatim8 &ar ce pregatire sa facem5 Noi am declarat totul8 Amspus tot ce a$eam de spus8 Se 'nscriu a$ocati care ne $iziteaza8 Ne atrag atentia ca situatianoastra e grea, din cauza declaratiilor facute si ca ar fi bine sa renuntam la ele si la atitudineanoastra de p"na acum8 Ca ar fi mai prudent a ne pune pe tema negarii8 Noi refuzam categoric sirugam, daca pot sa ne apere 'n cadrul declaratiilor facute de noi, pe care nu 'ntelegem sa lesc3imbam 'ntru nimic, oricare ar fi rezultatul procesului8

FFF

&aca printr-o 'nt"mplare ne ac3ita, cum de despartim de icoana noastra la care ne-am rugat 'nfiecare dimineata5

Am cautat printre toti arestatii si am gasit un pictor8 Am $orbit cu el si 'n timp de trei saptam"ni ne-a facut o icoana mare de peste . m lungime, copiata eDact dupa aceea din biserica, una mica pecare s-o port cu mine si alta milocie pe care s-o dau mamei mele8 Mota 'si face si el una pe cares-o dea parintilor8



Apoi ne facem socoteala ca fata de declaratiile noastre, cel putin cinci ani, e mai mult ca sigur ca$om primi8 Si atunci ne rugam 'n fata icoanei

= &oamneH Noi tot 'i socotim pierduti acesti cinci ani8 &aca $om scapa, ne legam ca acest timpsa-l 'ntrebuintam 'n lupta8

Si am 3otar"t ca 'n caz de $om fi ac3itati sa ne mutam la /asi cu totii8 Acolo sa ne facem centrulnostru de actiune8 &e acolo sa 'ncepem, dupa planurile care erau gata, organizarea 'ntreguluitineret al tarii cu ele$ii si ele$ele cursului superior de liceu si c3iar cu cei din cursul inferior, cuscolile normale, cu scolile de meserii, cu seminarele, cu scolile comerciale si cu flacaii de la tara8

+n sf"rsit urma reorganizarea centrelor studentesti8 4oti acestia trebuiau sa creasca 'n spiritulcredintei care ne 'nsufletea pe noi, pentru ca p"na la maorat, sa apara pe c"mpul politic, unde se$a decide soarta luptei noastre, serii dupa serii, ca niste $aluri de asalt care $in din urma si nu semai sf"rsesc8

/OAR#A PO/4/C/AN/SMUU/

Politicianismul infecteaza $iata noastra nationala8 Organizarea acestui tineret, 'n afara denecesitatea autoeducarii, mai este necesara si spre a-l feri si izola de politicianism si de infectialui8 Cobor"rea infectiei spre tineretul rom"n 'nseamna nimicirea noastra si $ictoria deplina a lui/srael8

Mai multH Aceasta organizare a tineretului $a rezol$a 'nsasi problema politicianismului carenemaiprimind elemente tinere, $a fi condamnat la moarte prin inanitie, prin lipsa de alimentare8ozinca 'ntregii generatii trebuie sa fie nici un tânar nu va mai intra pe poarta vreunui partid

politic. $cela ce se va duce, este un tradator al generatiei sale si al neamului 8 Pentru ca el, prinprezenta lui, prin numele lui, prin banul lui, prin munca lui contribuie la 'naltarea puteriipoliticianiste8 4radator este acel t"nar, dupa cum tradator este acela care pleaca de pe frontulfratilor sai si trece pe pozitia inamicului8 &esi poate nu $a trage cu propria sa arma, dar c3iardaca $a aduce numai apa pentru a racori pe cei ce trag, el este partas la uciderea acelora carecad din r"ndurile camarazilor sai si deci tradator al cauzei8

4eoria care ne 'ndeamna sa intram toti 'n partide, pentru a le face mai bune, daca zicem ca suntrele, e falsa si perfida8 &upa cum de le 'nceputul lumii curge, zi si noapte, necontenit, prin mii der"uri, prin flu$ii numai apa dulce 'n Marea Neagra si nu reuseste sa-i 'ndulceasca apa, cin dincontra se face sarata si cea dulce, tot asa si noi -n cloaca partidelor politice, nu numai ca nu le$om 'ndrepta, dar ne $om strica si pe noi8

FFF

Cu aceste g"nduri si 3otar"ri plecam 'n cazul ca am fi fost ac3itati8 Sistemul de organizare eragata8 Planul nostru de actiune era stabilit p"na 'n cele mai mici amanunte8 Rostul fiecaruia erafiDat8 %oaia ce trebuia sa apara a$ea sa poarte numele )G#N#RA4/A NOUA*, iar 'ntreaga noastraorganizare trebuia sa se c3eme )AR7ANG7#U M/7A/*8 4oate steagurile trebuiau sa poartepe ele c3ipul Sf"ntului Ar3ang3el Mi3ail din biserica de la (acaresti8

Aceasta organizare, asa acum o $edeam noi, a unei 'ntregi generatii tinere rom"nesti, urma sa fiesectia tinereasca a organizatiei politice 8A8N8C8, cu scop de educatie8



Pentru noi, aceasta conceptie zamislita 'ntre zidurile 'nc3isorii )(acaresti*, era un -nceput deviata8 #ra ce$a nou, ce$a complet si ca g"ndire si ca organizare si ca plan de actiune, deosebitde tot ce g"ndiseram mai 'nainte8 #ra un 'nceput de lume8 O temelie pe care $om cladi de acumani de-a r"ndul8

a iesire, urma sa mergem pe la toate centrele uni$ersitare si sa 'mpartasim studentilor 3otar"rile

noastre, arat"ndu-le ca manifestatiile de strada, ciocnirile, nu-si mai au nici o ratiune 'n fatanoului plan8 Ne 'nsusim manifestatiile din trecut, nu negam a fi fost ale noastre, nu ne este rusinede ale, dar timpul lor a trecut8 (a trebui sa pornim cu totii la o mare organizare care $a aducebiruinta8

P#&#PS/R#A 4RA&AR// S/ PROC#SU

Pe Mota 'l $edeam 'ng"ndurat8 #l mereu ne spunea ca de $om iesi de aici nu $om putea face niciun pas 'nainte fara pedepsirea tradatorului8 4radarea ne-a macinat puterile neamului8 Noi,rom"nii, nu ne-am asezat niciodata cu arma 'n m"na 'n fata eiI de aceea a prins radacini, deaceea tradatori s-au 'nmultit pe toate cararile, de aceea toata $iata noastra de stat nu e dec"t otradare permanenta de neam8 &aca nu rezol$am problema tradarii, opera noastra $a ficompromisa8

M"ine dimineata e procesul8 +l asteptam cu emotie8 +n sf"rsit acum se $a 3otar' cu noi8

Suntem la cancelarie unde asteptam sa ne $ada familiile8 #rau parintii lui Corneliu Georgescu,$eniti din Poiana Sibiului8 a un moment dat intra si (ernic3escu8 Mota 'l apuca de brat ca si cumar $rea sa-i spuna ce$a si pleaca cu el 'n camera $ecina, 'n birourile functionarilor8

Peste c"te$a minute auzim sapte detunaturi de re$ol$er si strigate8 /esim pe sala8 Mota trasese 'n

(ernic3escu pentru ca sa pedepseasca tradarea8

#u ma reped l"nga el sa-l apar, caci era 'nconurat de gardieni si functionari care 'l amenintau8umea ener$ata se potoleste8 Noi suntem luati imediat si 'ncarcerati, fiecare 'ntr-o celula8 Peferestruica obser$am cum (ernic3escu este scos din infirmerie si dus la spital pe targa8 +ncepemsa fluieram cu totii din celule imnul nostru de lupta )Studenti Crestini din Rom"nia Mare*, si-lpetrecem cu acest c"ntec p"na iese pe poarta 'nc3isorii8

Peste doua ore a sosit udecatorul de instructie, Papadopol8 Ne c3eama pe r"nd sus8 Noi toti nesolidarizam cu Mota8

A doua zi, dupa o noapte dormita pe ciment, am fost dusi la 4ribunal8 Situatia noastra era acumfoarte grea8 Noi 'nsa, 'n arestul din subsolul 4ribunalului, am c"ntat tot timpul c"ntecele noastre

de lupta8

Procesul 'ncepe la ora unu8 +nca de la ora zece, mii de studenti si cetateni au 'nceput sa seadune 'n urul 4ribunalului8 Pe la ora ., au fost scoase toate regimentele din capital pentru aputea tine piept multimii8

a ora unu, am fost introdusi 'n sala Curtii cu Jurati8 Presedintele Curtii era &l8 &a$idoglu, iarprocuror &l8 Raco$icescu8 Pe banca apararii se aflau profesorul Paulescu, Paul /liescu, Nelu/onescu, 4eodorescu, &onca Manea, 4ac3e Policrat, Naum etc8 Se trag uratii la sorti8 Ni se



citeste ordonanta definiti$a 'ntr-o mare tacere8 Noi ascultam8 Ne dam seama ca se oaca soartanoastra8 Ne $ine r"ndul sa $orbim8 +ncepe interogatoriul8 Noi recunoastem totul, afara de faptul dea fi luat o 3otar"re finala8 Nu 3otar"sem data , dar am aratat moti$ele care ne-au 'mpins pe acestfagas8 Am aratat pericolul problemei idanesti si am acuzat pe politicieni de tradare de neam sicoruptie8

Cu toate 'ntreruperile presedintelui, noi am continuat p"na la capat marturisirile8

Urmeaza un aspru si 'n mai multe locuri nedrept si insinuant rec3izitoriu al procurorului8 Simtimca balanta a trecut de partea sa8 Succesul acuzarii nu tinem mult, caci profesorul Paulescu 'siciteste declaratia 'ntr-o atmosfera de biserica, pe care o crea marele sau prestigiu si figura sa desf"nt8 &eclaratia a fost scurta, dar a desfiintat rec3izitoriul procurorului care se retragea enat,parca mai 'n fundul scaunului8

S-a facut o pauza era acum < seara8 Afara multimea astepta 'n numar si mai mare8 Au $orbitstralucit Nelu /onescu, 4ac3e Policrat etc8 si la urma Paul /liescu8 #ra acum > dimineata8Procurorul, printr-un nou rec3izitoriu, 'ncearca sa-si refaca pozitia si sa-si rec"stige curtea8 / seraspunde8 a ora ? a$eam ultimul cu$"nt8 Suntem scosi afara8 Juratii intra 'n deliberare8 Noiasteptam, peste o umatate de ora, care ni se pare lunga ca o umatate de an8 Peste putin auzim

urale8 Un ofiter ne aduce $estea

= Sunteti ac3itati8

/mediat apoi, am fost introdusi 'n sala, unde ni se citeste $erdictul de ac3itare8 umea 'nca maiastepta afara8 a auzul ac3itarii a izbucnit 'n urale si c"ntece8

Suntem pusi 'ntr-un automobil si condusi pe niste strazi necunoscute la (acaresti, pentru 'ndeplinirea formalitatilor de eliberare8

Ne luam bagaele si icoanele pregatindu-ne sa iesim din morm"ntul acela cu lungile lui nopti defrematare, cu suferintele lui8 +nsa bietul Mota ram"ne si mai departe, cine stie p"na c"nd, sa sec3inuiasca de acum 'nainte singur8

4rebuie sa ne luam ramas bun de la el8 +l 'mbratisam cu lacrimi 'n oc3i si ne despartim cu ad"ncadurere8 Noi plecam afara, iar el intra din nou 'n celula, la secret8 si c"te saptam"ni de acum $amai trebui sa stea acolo singur, pe cimentul acelaH

Ne-am dus la &anulescu si la &ragos, sa cerem iertare familiilor pentru supararea pe care le-ampricinuit-o si sa le multumim pentru gria pe care au a$ut-o tot timpul c"t am stat 'nc3isi8

Apoi am plecat acasa, unde pe fiecare, mamele noastre cu 'ntreaga familie ne-au primit culacrimi de bucurie 'n oc3i8

A /AS/

a /asi, nerabdatori, ma asteptau camarazii cei mai tineri8 &intre colegii mei de an, nu maigasisem pe nimeni8 &e asta toamna p"na acum se rasp"ndisera toti prin orasele lor8

Am dus icoana la biserica Sf8 Spiridon si am asezat-o 'n altar8



Olimpiu ascar, un mic antreprenor cu suflet mare, care a$ea casa la Ung3eni, m-a 'ntarit 'nideea mea, spun"ndu-ne

= &omnilor, eu $a propun sa mergeti si sa faceti caramizile la Ung3eni, pe malul Prutului8 Am unloc si $i-l cedez &$8 (a pun casa mea la dispozitie8

Am primit propunerea8 &ar n-a$eam bani de drum p"na la Ung3eni8 Ne trebuiau trei sute de leipentru $reo doua zeci de persoane8 Acesti bani ni i-a dat tot Olimpiu ascar8

PR/MA 4A0ARA &# MUNCA

< MA/ !.1

+n ziua de < mai am plecat, unii cu trenul, altii pe os8 4otal .?8

N-a$eam nimic nici sape, nici un fel de unealta, nici bani, nici m"ncare8 Am tras la ascar, carene astepta bucuros8

= 0ine ati $enit, &omnilor, caci t"rgul Ung3eni e plin ca un stup de idani8 Poate, $az"ndu-$a, 'si$or mai taia din obraznicie8 Noi, o m"na de crestini, suntem terorizati de ei8

+n sf"rsit s-au format mai multe delegatii care sa mearga pe la casele crestinilor sa ceara cu 'mprumut sape, 3"rlete si alte unelte trebuitoare8 A doua zi ne-am dus la locul de pe malulPrutului8 Preotul satului ne-a facut o rugaciune8 Mai mult de o saptam"na am muncit cu totii, saaungem la pam"ntul sanatos, caci spre nenorocul nostru pe locul acela, timp de >B de ani tott"rgul aruncase gunoi care aunsese 'n unele locuri p"na la . m grosime8 Autati de c"ti$acaramidari de meserie, dintre care mi-aduc cu drag aminte de mos C3irosca, am 'nceput sa

fram"ntam lutul si sa facem caramizi8 #ram 'mpartiti 'n ec3ipe de c"te > si fiecare faceam c"te?BB de caramizi, 'n total 28BBB de caramizi pe zi8 Mai t"rziu, c"nd numarul nostru a crescut,faceam si mai multe, muncind de la 1 dimineata p"na seara8 Problema cea mai mare era masa8a 'nceput ne-au autat oamenii din Ung3eni, mai t"rziu ne-au $enit alimente si de la /asi80atr"nii, at"t profesorul Cuza c"t si profesorul Sumuleanu, pri$eau cu oarecare ne'ncredere

'ncercarea noastra8 Gaseau ca e ce$a copilaresc, ca nu $om putea aunge la nici un rezultat,&upa un timp 'nsa au 'nceput sa aprecieze ceea ce faceam si sa ne aute8

C"nd a $enit Corneliu Georgescu la /asi, retrag"ndu-se de la Uni$ersitatea din Clu, unde facuseun an la %armacie, de comun acord cu ceilalti, am dat la caramidarie cei 8BBB lei pe care 'istr"nsesem noi din donatii, c"t timp am stat la (acaresti8

4otusi problema 3ranei fiind grea, am luat 'n /asi o gradina de 3a de la d-na G3ica spre a

semana, cu alte ec3ipe de studenti, zarza$aturi si cele necesare 3ranei la Ung3eni, asa 'nc"tmunca noastra era acum 'mpartita 'n doua o parte din studenti lucrau la Ung3eni, o alta la /asi lagradina8 Studentii faceau cu sc3imbul fiecare c"te trei-patru zile8

Prima noastra tabara de munca a a$ut efectul unui 'nceput de re$olutie 'n mentalitatea curenta84oata lumea din ur = tarani, muncitori si, nu mai putin, intelectuali = se aduna plina de curiozitatesa ne pri$easca8 Aceasta lume era 'n$atata sa-i $ada pe studenti plimb"ndu-se eleganti pe stradaapusneanu sau c"nt"nd c"ntece de $eselie 'n urul meselor din berarii, 'n ceasurile lor libere8

Acum 'i pri$ea cum fram"nta lutul cu picioarele, plini de noroi p"na la br"u, cum cara apa din Prut



toata lumea, nu contati pe puterea de stap"nire a omului, pentru ca cel ce se stap"neste, la urmarabufneste 'ngrozitor8

A doua zi am po$estit tatalui meu ceea ce patisem8

= asa-l 'n pace, mi-a zis8 Sa nu faci nimic8 A trage doua palme unui asemenea indi$id este a-ti

murdari palmele8 (a sosi si timpul udecatii lui8 Probabil ca sunt pusi sa $a pro$oace8 &ar tutrebuie sa-ti pastrezi calmul si sa te feresti de a mai umbla singur8

/-am primit sfatul8 &ar un om lo$it pare ca nu mai este om8 Se simte rusinat, dezonorat8 Purtamaceasta ofensa ca un pietroi pe inima8

&ar peste c"te$a zile a$ea sa $ina si mai rau8

COP#S/4 &# O(/4UR/ A GRA&/NA

4erminasem de sapat gradina8 (enisem de la Ung3eni sa punem rosii8 +n dimineata de 2 mai, laorele cinci, erau 'n front, gata sa 'nceapa lucrul, >B de studenti8 %acusem apelul8 Nu terminasembine, c"nd obser$ c"ti$a soldati prin dosul gradinii8 Apoi un numar de peste .BB na$alesc 'n curte

'ncarc"nd armele8 Ne 'nconoara8 #u spun baietilor

= 4oata lumea sta pe loc si nu face nimic8

+n acelasi minut $ad dinspre poarta ca un nor negru, $reo 1B de persoane, $enind 'n pasalergator, cu re$ol$ere 'n m"na, scot"nd strigate si 'nur"nd8 #ra prefectul Manciu cu politia8 +nscurt timp au fost l"nga noi8 &oi comisari de politie 'mi pun trei re$ol$ere 'n frunte8 Se uita la minecu oc3ii inectati si ma 'nura8 Manciu striga

= egati-l cu m"inile la spateH

Ma lo$este8 Alti doi se reped la mine, 'mi scot br"ul cu forta, ma leaga cu m"inile la spate c"t destr"ns pot8 Apoi simt o lo$itura trasa pe la spate, cu pumnul 'n maDilarul drept8 Un altul, (asile(oinea, se apropie si-mi sopteste la urec3e

= P"na deseara te omor"m8 Nu mai aungi tu sa dai idanii afaraH

Ma 'nura si-mi trage un picior8 Au urmat mai multe lo$ituri peste fata, dupa care unii m-au scuipat 'n obraz8 4ot frontul nostru, fiDat si el 'ntre arme si re$ol$ere, statea nemiscat si se uita la mine,fara sa-mi poata $eni 'n autor8 &e sus cobor"se &-na G3ica, 'ntreb"nd

= Ce-i asta, &omnule Prefect5

Acesta i-a raspuns

= 4e arestez si pe d-taH

Mai al o parte, am zarit si pe procurorul 0uzea, asist"nd la cele ce se petreceau8



= /arta-ne, &omnule, caci nu stim ce sa declaram8

= Nu5 Nu stii5 Mai ridicati-l odata, striga comisarilor si andarmilor8

Si bietul copil, cu inima 'ng3etata, pri$ea cum i se fac din nou preparati$ele supliciului8

&in nou ridicati pe arma si sp"nzurati cu capul 'n os si cu picioarele 'n sus8 &in nou lo$ituri pestepicioare8 &in nou simteau cum cad peste talpile lor una c"te una r"ncile prefectului nemilos84alpile de$eneau negre de s"nge ca abanosul si picioarele umflate, 'nc"t tinerii nu se mai puteau

'ncalta8 Printre cei sc3ingiuiti astfel au fost copilul actualului procuror de /lfo$, &imitriu, baiatulmaiorului Ambrozie, caruia i s-a spart timpanul si care a auns si el comisar la aceeasi prefecturade politie si altii8

0atuti 'n modul acesta, erau dusi 'ntr-o camera separata, secreta8 Pe la orele ! m-au c3emat pemine8 Cu m"inile legate si amortite m-au dus sus 'ntr-o camera doi andarmi8 Acolo, la birou,statea prefectul, iar 'n urul lui, pe scaune, peste 2B de persoane, comisari, subcomisari si agenti8

M-am uitat 'n oc3ii lor8 Poate din toti $oi gasi pe $reunul cu durere8 NimicH O satisfactie generala8Sur"deau seful Sigurantei, 0otez, &imitriu, directorul Prefecturii, comisarul (asiliu, Clos si ceilalti8

Prefectul ia o coala de 3"rtie8 +mi scrie numele8 Apoi

= Cum te c3eama eDact5

= Sunt Corneliu Codreanu, student la doctoratul uridic si a$ocat 'n acelasi barou cu &$8

= Pune-ti-l os8

4rei, cu inima de sluga, se reped si ma tr"ntesc os, 'n fata biroului8

= &escaltati-l de g3eteH

&oi ma descalta, unul de o g3eata si unu de alta8

= Puneti-i lanturiH

+mi leaga picioarele 'n lanturi8

e spun

= &omnule prefect, acum esti d-ta mai puternic, stap"n pe $iata si pe moarte, dar m"ine c"nd $oiiesi de aici, ma $oi razbuna pe d-ta si pe d-lui care m-a 'nurat8

+n acest moment aud zgomot si glasuri 'n sala8

(enisera profesorul Cuza, profesorul Sumuleanu si parinti de ai copiilor col8 Nadede, maior&umitriu, 0utnariu, maior Ambrozie si altii, cu procurorul si cu medicul legist, profesor uni$ersitar0ogdan8

Prefectul si cu ceilalti sar de pe scaune si ies pe sala8

Aud pe prefect



+mi adun lemn cu lemn si-mi fac un adapost8 O coliba8 Aici 'n aceasta locuinta am ramas o luna si umatate8 Putina 3rana de care a$eam ne$oie, mi-o aduceau ciobanii de la st"na lui mos Piticaru8

Stateam pe g"nduri si-mi era rusine sa ma dau os printre oameni8 Oare ce pacate $oi fi facut demi-a trimis &umnezeu aceasta nenorocire pe cao, tocmai acum c"nd $oiam sa 'ncep un plan asade mare si frumos5

+i scriu lui Mota )Nu stiu ce am parca nu mai sunt euH M-a parasit norocul8 Ma urmareste pas cupas nenorocul de o bucata de $reme I de orice ma apuc, 'mi merge rau8 Si c"nd 'n lupta nu temai slueste norocul, 'ncep sa te paraseasca toti cei din ur8 Cu 2B de $ictorii 'i aduni, e suficient osingura 'nfr"ngere ca sa te praseasca8*

Sufletul 'mi era strabatut de 'ndoieli8 #ram la rasp"ntie de drumuri8 uptam pentru tara si eramtratati ca inamici ai neamului8 #ram lo$iti fara mila de gu$ern, de politie, de andarmi, de armata8

Sa 'ntrebuintam si noi forta5 #i sunt Statul cu zeci de mii, cu sute de mii8 Noi, o m"na de tineri,cu trup isto$it de greutati, de foame, de frig, de 'nc3isoare8 Ce forta suntem noi, ca sa putema$ea macar o mica sansa de $ictorie5 &aca 'ncercam, $om cadea stri$iti8 Si la urma, 4arazapacita de presa idaneasca, $a zice ca am fost niste nebuni8

Sa nu 'ntrebuintam $iolenta si forta, cum o 'ntrebuinteaza ei5 4e pro$oaca, 'ti sc3ingiuiescoamenii, ti-i 'mprastie si te omoara8

Sa ne lasam omor"ti5 &ar p"na la $"rsta noastra, noi n-am apucat sa scriem nimic si lumea nicimacar nu $a sti pentru ce ne-au omor"t8

Mai bine sa plecam cu totii din tara8 Sa plecam si sa blestemamI sa pribegim prin lumea larga8Mai bine sa cersim din tara 'n tara, dec"t sa fim umiliti aici pe pam"ntul nostru, p"na la ultimaeDpresie a umilirii8

Sau sa cobor de aici cu arma 'n m"na si sa fac dreptate8

Sa 'nlatur fiara care s-a pus de-a curmezisul drumului si a $ietii unui neam8 &ar ce mai facem cuplanurile noastre dupa aceea5 (oi muri, atunci pe loc, ori $oi muri 'n 'nc3isoareI caci eu nu maipot rezista regimului din temnita8 Mie-mi place libertatea8 &aca nu o am, mor8 &ar cu Mota cefac5 Caci o astfel de 'ncercare 'nseamna sacrificare mea si sacrificare lui Mota, ale carui sorti deac3itare $or scadea complet8 4ot grupul nostru $a fi sfar"mat8 &egeaba toate g"ndurile noastre,toate planurile de organizareI totul se sf"rseste aici8

O luna umatate, st"nd acolo 'n $"rful muntelui, m-au c3inuit aceste g"nduri fara sa le pot da odezlegare8 &e grii, de c3inuri, 'ncepuse sa ma doara pieptul si simteam cum mi se sleiescputerile8

#u fusesem un om aprig, caruia nimeni nu-i statea 'nainte8 A$eam siguranta si 'ncredere 'n

puterile mele8 Oriunde ma duceam, 'n$ingeam8 Acum ma 'nco$oiasera greutatile $remiiH

Ma cobor8 as totul 'n $oia sortiiI au nu pot sa dau nici o dezlegare8 &e acum 'nsa umblu cure$ol$erul la mine8 Si la cea dint"i, cea mai mica pro$ocare, tragI de la aceasta 3otar"re nu ma$a mai clinti nimeni8

Plec la caramidarie8 Acolo, Grigore G3ica, ramas sef, si-a facut datoria 'n mod eDemplar8 Numarulcaramizilor se 'nmultise 'n mod simtitor8 Se facusera doua cuptoare de c"te 1B8BBB de caramizi8#ra pe > iulie8 0aietii m-au primit cu duiosie8 Pe santier nu se 'nt"mplase nimic deosebit8



a /asi am gasit sc3imbari8 Comisarii care nu a$ea g3ete 'n picioare, erau acum 'nnoiti din talpip"na 'n crestet8 +mbracati de idanime8 Prefectura de politie a$ea automobil pus al dispozitie de

idani8 Acestia se simteau stap"ni absoluti8 #rau de o obraznicie pe care nu o mai 'nt"lnisem de la!!, din timpul miscarilor comuniste, c"nd se credeau 'n aunul re$olutiei si fiecare idanas depeste Prut sau din /asi 'si lua aere de comisar al poporului8

+NC#RCAR#A &# S%ARKMAR# A 0OCUU/ NOS4RU

Puterea iudeo-liberala a auzit de blocul nostru, de legam"ntul facut la (acaresti8 #a 'si dadeaseama ca 'n urul acestui bloc studentimea se $a ridica unitara8 Nici nu 'nspaim"nta mai mult pe

idani dec"t unitatea perfecta blocul sufletesc al unei miscari, al unui popor8 &e aceea ei $or finecontenit pentru )democratie* care are un singur a$anta si acela pentru inamicul natiei8 Pentruca democratia $a sparge unitatea si blocul sufletesc al unui neam si 'n fata unitatii si solidaritatiiperfecte a iudaismului din tara si din 'ntreaga lume, natia, di$izata 'n partidele democratiei , se $aprezenta dezbinata si $a fi 'nfr"nta8

4ot astfel si 'n miscarea studenteasca p"na acum, nefiind o unitate perfecta, idanii gaseaufractiuni sau conducatori pe care 'i con$ingeau masonic , adica le sugerau anumite idei, care nua$eau alt rost dec"t acela de a dezbina8

Or, grupul nostru se prezenta 'ntr-o unitate nezdruncinata si cu posibilitati de a str"nge 'n urulsau 'ntreaga miscare studenteasca8

Si atunci, ne pomenim cu o nesf"rsita serie de minciuni si de intrigi tesute cu gria, cu scopul dea-l rupe pe Mota de mine si pe ceilalti unul de altul8

Jidanii gaseau 'n milocul studentimii elemente slabe pe care le 'ntrebuintau = fara ca ele sa-si

dea seama = ca unelte8 %ac"ndu-se ca li se 'ncredinteaza mari secrete, lansau intrigi8 Acesteaaunsesera sa prinda p"na si la parinti, care de$enisera, unii dintre ei, cei mai 'nd"riti adepti airuperii legaturilor fiilor lor cu acest grup8

Cum am putut rezista5 Numai datorita pre$ederilor noastre de la (acaresti8 Noi ne-am datseama, din primul moment, ca $om primi si acest atac clasic 'ntrebuintat de masonerie siiudaism8 Ne-am pus 'n garda8 Asa 'nc"t, 'n momentul 'n care el s-a afirmat, noi am rezistat c3iar

'n contra celor mai apropiate rude8 /mediat c"nd se semnala o intriga, ne adunam si ocomunicam grupului 'ntreg8

&au cu aceasta ocazie un sfat tuturor organizatiilor, atrag"ndu-le atentia asupra acestui sistemcare se 'ntrebuinteaza frec$ent si pretutindeni8 Pentru pararea atacului a; a nu se da niciodata crezare ori de unde ar $eni informatiaI b; a se comunica imediat 'ncercarea de intriga grupului

respecti$, persoanelor $izate si sefilor8 +n modul acesta atacul $a fi respins8

OGO&NA



)%aptele de mai sus nu pot ram"ne nepedepsite8 Prefectul de politie Manciu, do$edit agentpro$ocator si $ino$at de torturarea studentilor de la /asi, trebuie sa-si primeasca pedeapsafaradelegilor sale8*

+ntre altele )Uni$ersul * din B /unie !.1, publica sub titlul

/AS// SU0 4#ROAR# PR#%#C4UU/ &# PO/4/#

)4ransportati 'n beciurile Politiei, acesti studenti au fost supusi la cele mai groaznice c3inuri8

Unii dintre ei au fost sp"nzurati cu capul 'n os, lo$iti peste talpile picioarelor cu $"na de bou8Studentul Corneliu Codreanu a fost legat, apoi palmuit si torturat de 'nsusi prefectul de politie8Sanatatea lui este zdruncinata8

Ceilalti studenti arestati prezinta gra$e leziuni corporale8

4rei sute de studenti au reclamat faptele de mai sus procurorului general, cer"nd ca medicullegist sa eDamineze starea colegilor torturati8*

CU(KN4U &-U/ PRO%8 A8 C8 CUA

+n editia speciala a ziarului )Unirea* din iunie !.1, &l8 Prof8 A8 C8 Cuza publica un udicios

articol din care eDtrag

)&ar 'n fata acestor necontenite brutalitati si sama$olnicii nenumarate, fara moti$ = facute anumeca prin teroare sa 'ngrieasca studentimea crestina = doua 'ntrebari se pun 3otar"toare

Ce vrea guvernul, care sustine un asemenea politai -n fruntea unui oras ca !asiulB

Ce vrea politaiul el -nsusiB

(oiesc ei 'nsisi ca din milocul acestei continue ener$ari sa se produca reactiuni necugetate, lacare se pare ca anume pro$oaca, pe f iecare zi5

Aceasta pro$ocare este cu at"t mai nedemna si mai iritanta, cu c"t 'n acelasi timp politaiulManciu se duce la 'ntrunirile societatii idanesti aca&i si se pune 'n fruntea acestor macabeisporti$i cu care pleaca ostentati$ 'n eDcursie, a$"nd 'n frunte steagul bicolor alb albastru8

/ar zilnic 'l $ezi tolanit 'n automobil = nu -n cel cu care a calatorit deuna+i la Ciurea = ci 'n acelanou care se pare ca i-a fost 3arazit prin subscriptie publica de comunitatea israelita din /asi

'ncura"ndu-l si prin ziare, la orice ocazie, pentru atitudinea sa 'n contra studentimii crestine8



%aptul s-a petrecut dupa cum urmeaza era lucru stiut 'n /asi de catre directorii de scoli si deparintii ele$ilor, ca acestia fabrica caramida la Ung3eni, pentru a construi o casa proprie 'n /asi sica, lucreaza la o gradina de zarza$at pusa la dispozitia lor de &-na G3ica, 'n str8 Carol8 O partedin studenti si ele$i se 'ntrunea odata pe saptam"na, sub conducerea studentului eleaCodreanu, c"nd se facea repartitia la munca, adica 1B studenti erau trimisi la Ung3eni la facereade caramizi, iar .B-.> ele$i erau repartizati pentru a uda gradina de zarza$at8

&espre cele aratate mai sus a aflat si prefectul de politieI pentru ce oare nu ar in$enta ce$a desenzatie la /asi, de eDemplu complot , mai ales ca urnalele din /asi sunt socotite ca o proprietate a&-sale si-i $or bate 'n struna si atunciI zis si facut8 +n ziua de 2 mai !.1, ora 182B->8BBdimineata, c"nd stia ca 'n curtea &-nei G3ica erau adunati $reo ?> studenti si ele$i, a dat na$alapeste ei cu 'ntregul aparat de politie si cu multa armata, dupa gra$itatea faptului 'nc3ipuit8

Mintea omeneasca refuza sa priceapa ce s-a petrecut atunci, c"nd studentii si ele$ii au fost 'nconurati de ca cei mai ordinari criminali si c3iar pe loc lo$iti barbar de agenti, armata si c3iar depolitaiul Manciu8

&upa o umatate de ora, cu totii, 'n cap cu studentul elea Codreanu, bine 'ncadrati si 'n con$oi,mergeau la $ale pe strada mare catre politieI 'n drum au 'nt"lnit un alt grup de ele$i de liceu, care

din ordinul profesorilor mergeau la oc de oina la Copou8 Acestia, fiindca si-au permis luDul sasalute pe cei aflati 'n f iare, imediat au fost arestati, batuti si dusi la politie, ca complici cu ceidint"i8

Aunsi la politie, prefectul, fara sa anunte parc3etul, dupa gra$itatea faptului, a 'nceput singurinterogarea8 &eci si bataia, maltratarea si sc3ingiuirea studentilor si ele$ilor, pentru a declara caau luat parte la complot si sa spuna ce stiu8 &ar ce era sa spuna acestia, c"nd nu stiau nimic5

Aproape toti studentii si ele$ii au fost batuti8 Mai gra$ 'nsa au fost

8 fiul meu, Cezar Ambrozie, ele$ clasa a (///-a, seminarul pedagogic, caruia prefectul,personal, i-a aplicat lo$ituri peste cap cu r"nca de bou, iar la urma, fiindca nu a raspunscum $roia el, i-a aplicat un pumn puternic peste urec3ea st"nga, sparg"ndu-i timpanulI

.8 ele$ul &umitriu Spinti, fiul maiorului &umitriuI acesta a fost legat cu lanturi de ambele

picioare si 'ntors cu capul 'n osI dupa ce i-a bagat o arma printre picioare :tinuta desergentul Coocaru si caporalul 4eodoroiu;, a fost batut la talpi cu r"nca, personal, deprefect, p"na c"nd a lesinatI

28 ele$ul de scoala Gurguta G38 a fost legat de m"ini si picioare si pus cu fata 'n os pepodea apoi batut cu r"nca, iar pentru a nu se auzi tipetele sale, i s-a pus 'n dreptul guriiun lig3ean cu apa si un agent a$ea gria sa-i apese cu capul 'n apa c"nd striga mai tare8

a toate sc3ingiuirile acestea, au fost de fata si doi ofiteri de andarmi capitanul (elciu silocotenentul 4omida, pe care, nu cred ca demnitatea de ostas sa-i lase a nu spune ade$arul, desinu era de demnitatea lor de a sta acolo, 'ntrebuint"nd oameni de trupa sa sc3ingiuiri si

'ntrebuint"nd o arma militara ca unealta de tortura, c"nd este stiut ce menire are aceasta8

&upa spusele studentilor si ale ele$ilor, 'n timpul c"nd politaiul Manciu se 'ndeletnicea cu

asemenea operatii, au trecut 'n cabinetul sau d-nii procurori Culianu si 0uzea8 Cred ca d-lor $orarata ade$arul8

4oate bataile si sc3ingiuirile nu au 'ncetat dec"t mai t"rziu, c"nd domnul prim-procuror Catic3i a$enit la politie, fiind cerut de o comisie compusa din d-nii profesor Cuza, Sumuleanu, a$ocat0acaloglu, colonel Nadede si medicul legist 0ogdan care a constatat cele aratate 'n copie dupaactul alaturat si c3iar 'n localul prefecturii8

&upa cum $edeti, &omnule /nspector, noi p"na astazi am procedat legal, adica



8 am c3emat pe domnul prim-procuror si medicul legist c3iar la prefectura, unde amconstatat bataia studentilor si ele$ilorI

.8 am dat 'n udecata pe sc3ingiuitori la Judecatoria Ocolului //I 28 am sesizat parc3etul, unde s-a trimis si actul medico-legal, afacerea fiind repartizata d-lui

ude instructor /eseanuI 18 ca oameni de onoare si ofiteri am fi putut cere d-lui Manciu satisfactie pe calea armelor,

dar d-sa este descalificat de c"nd a refuzat sa se bata 'n duel cu capitanul Ciulei8

+n mod cinstit, acesta este ade$arul8

(a rog a cunoaste, ca 'ntre toti parintii ofensati, suntem doi ofiteri superiori, care p"na 'n prezent,fiindca am procedat legal, suntem descoperiti, deoarece nu ni s-a dat nici o satisfactie p"naastazi de catre nimeni8 Credinta noastra este ca dl8 ministru de interne ne $a da satisfactiecompleta, d"nd 'n udecata pe prefectul Manciu pentru faptele aratate si $a inter$eni la Ministerulde Razboi, caci prefectul Manciu, fiind ofiter de rezer$a :sublt8 de rezer$a Manciu face parte dinReg8 B ("natori, iar pentru mobilizare este la adapost la atelierul de reparatie al Corpului ///

Armata; cu buna stiinta a sc3ingiuit pe copiii camaradului superior fata de gradul sau8*

Maior :ss8; $m&ro+ie

Re+ultatul ancetei este urmatorul

8 prefectul Manciu a fost decorat cu )Steaua Rom"niei* 'n gradul de comandorI .8 toti comisarii care ne-au sc3ingiuit au fost a$ansatiI 28 'ncuraati de aceste masuri, ei dezlantuie o noua prigoana 'n contra noastra, de asta data

eDtinsa 'n 'ntreaga Moldo$a8 Orice comisar, pentru a-si face o sursa de $enituri de la idani sau pentru o a$ansare, punea m"na 'n piept unui student, 'l batea p"na la s"nge 'nstrada sau la politie, fara a fi obligat sa raspunda pentru faptele sale8

/UA %A4AA, .> OC4OM0R/# !.1

+n atare conditiuni sufletesti si de fapt m-am prezentat la Judecatoria Ocolului . /asi, s"mbatadimineata, ca a$ocat alaturi de colegul &umbra$a, 'n procesul colegului Com"rzan, sc3ingiuit deManciu8

Prefectul s-a prezentat cu 'ntreaga politie si 'n plina sedinta, 'n fata a$ocatilor si a udecatoruluiSpiridoneanu care prezida, s-a napustit asupra noastra8

+n aceste 'mpreurari, cu riscul de a ma pierde, stri$it de cei douazeci de politisti 'narmati, am

scos re$ol$erul si am tras8

Am tintit 'n cine se apropia de mine8

Primul, a cazut Manciu8 Al doilea, a cazut inspectorul Clos, al treilea, un om cu mult mai putin$ino$at, comisarul 7usanu8

Ceilalti au disparut8



Peste c"te$a minute, 'n fata Judecatoriei, se gaseau c"te$a mii de idani, care cu m"inile ridicate 'n sus si cu degetele crispate de ura, asteptau sa ies pentru a ma sf"sia8

#u am luat 'n m"na dreapta pistolul, 'n care mai a$eam cinci cartuse si cu st"nga am apucat debrat pe d-l (ictor Climescu, a$ocat din /asi, rug"ndu-l sa ma 'nsoteasca p"na la 4ribunal8

Am iesit si astfel am strabatut printre idanimea care urla, dar care a a$ut totusi bunul simt ca, 'nfata re$ol$erului, sa-mi faca loc8

Pe drum m-au prins andarmii, m-au despartit de domnul Climescu si m-au introdus 'n curteaPrefecturii de Politie8 Aici comisarii au sarit pe mine sa-mi ia re$ol$erul8 #ra singurul prieten pecare-l mai a$eam 'n milocul acestei nenorociri8 Mi-am adunat toate puterile opun"nd, cinciminute, rezistenta, ca sa nu-l scap din m"na8 &ar p"na la sf"rsit am cedat8 Mi s-au legat m"inilela spate cu lanturi si am fost asezat 'ntre patru soldati cu baioneta la arma8

Peste putin, m-au scos din biroul 'n care eram si m-au dus 'n fundul curtii, asez"ndu-ma l"nga ungard 'nalt8 Jandarmii s-au retras si m-au lasat singur acolo8 Am banuit ca $or sa ma 'mpuste8 Amstat asa mai multe ore p"na seara t"rziu, astept"nd sa fiu 'mpuscat8 Aceasta asteptare nu mi-apro$ocat nici un sentiment8

(estea tragicei razbunari s-a rasp"ndit cu o $iteza 'n ade$ar fulgeratoare8 a camine, c"nd s-aaflat, a fost o ade$arat eDplozie8 &e al toate cantinele si caminele, studenti si studente s-au ridicatsi au pornit 'n fuga pe strazi, cobor"nd spre Piata Unirii8 Aici au manifestat 'ndelung c"nt"nd, apoiau 'ncercat sa se 'ndrepte spre Prefectura de Politie8 &ar armata, care sosise 'ntre timp, i-a opritcu mare greutate8 Am auzit c"ntecul studentilor si, desi eram 'n lanturi, ma bucuram ca ei au fosteliberati8

4"rziu am fost c3emat sus, 'n acelasi cabinet al supliciilor, unde acum la masa era instalat udecatorul de instructie #sanu, acela caruia ma pl"nsesem acum patru luni, cer"ndu-i sa mi sefaca dreptate8 M-a interogat sumar dupa care mi-a lansat mandat de arestare8

Am fost urcat 'n duba si dus la Galata, sus pe deal, deasupra /asiului, 'n urul M"nastirii zidita dePetre Sc3iopul, &omnul Moldo$ei8

Am fost introdus 'ntr-o camera 'n care mai erau B arestati8 Acolo mi s-au luat lanturile8 Cei dincamera mi-au dat un ceai dupa care m-am culcat8 A doua zi, am fost pus la secret8 Singur, 'ntr-ocamera cu ciment pe os, cu un pat de sc"nduri, fara patura, fara perna si 'nc3is cu lacat8 Cameraa$ea doua geamuri $opsite cu $ar pe dinafara8 Nu $edeam nimic8 Un perete era asa de umed

'nc"t curgea apa pe el8 +n prima zi, un gardian = Mos Matei = mi-a aduso p"ine neagra8 A desc3isusa si mi-a 'ntins-o, caci nici el nu a$ea $oie sa intre 'nauntru8 Nu-mi era foame deloc8 Noapteam-am culcat pe sc"nduri si m-am 'n$elit cu sumanul8 Sub cap n-am putut sa-mi pun nimic8 Mi-afost frig8

&imineata, am fost scos afara doua minute, apoi din nou 'nc3is8 +n cursul zilei, studentul Miluta

Popo$ici, care era arestat, s-a putut apropia de fereastra, a sters geamul c"t un $"rf de deget,prin care puteam sa $ad afara8 Apoi s-a dus la o distanta de .B m si cu mare atentie 'mi faceasemne cu degetele8 Am 'nteles ca-mi facea semnalizare prin alfabetul Morse8 Astfel, am putu aflaca fusesera arestati din nou toti (acarestenii Mota, G"rneata, 4udose Popescu, Radu Mirono$ici,afara de Corneliu Georgescu pe care nu-l prinsesera8 #i fusesera adusi 'n aceeasi 'nc3isoare sipusi toti 'ntr-o camera8 Am aflat ca fusese adus si tatal meu8 A doua noapte am dus-o mai rau8 Mi-a fost foarte frig si nu am putut atipi deloc8 Aproape toata noaptea m-am plimbat prin camera8

&imineata, iar m-au scos afara doua minute si iar m-au 'nc3isI Mos Matei mi-a dat o p"ine8 aora . mi s-au pus catusele cu lacat la m"ini8 Am fost urcat 'n duba si dus la 4ribunal pentru



confirmarea mandatului8 &upa confirmare, readus la Galata, m-am $azut din nou 'n aceeasicamera 'ntunecoasa8 Afara 'ncepuse $reme rea8 ipsit de foc, m-a cuprins frigul8 Am 'ncercat saadorm pe sc"nduri8 Am atipit $reo umatate de ora, dar ma dureau oasele8 &in cauza frigului de$enea de la cimentul de os, 'ncepusem sa am dureri la rinic3i8 (az"nd ca-mi pierd puterile, amfacut apel la $ointa si la gimnastica8 4oata noaptea, din ora 'n ora, ma sculam, faceam c"te zeceminute gimnastica si cautam cu 'nd"rire sa ma mentin 'n puteri8

iua urmatoare nu ma simteam bine8 +mi scadeau puterile $az"nd cu oc3ii, cu toata lupta pe careo duceam cu autorul $ointei si 'ncapat"narii8 Noaptea care a urmat, frigul a fost mai mare si$ointa n-a mai functionatI am fost dobor"t8 Mi s-a 'ntunecat 'naintea oc3ilor si am cazut8 C"t matinuse $ointa, nu a$eam nici o gria8 +mi dadeam seama ca de acum e de rau8 +mi tremura totcorpul si nu ma puteam opri8 C"t de grele erau noptile acelea care pareau ca nu se mai sf"rsescH

A doua zi a $enit procurorul si a intrat 'n celula la mine8 Am cautat sa ascund starea 'n care maaflam8

= Cum stai aici5

= %oarte bineH &omnule procuror8

= Nu ai nimic de raportat5

= Nu am nimic8

Am mai ramas asa timp de 2 zileI apoi mi s-a facu putin foc8 Mi s-a dat asternut si rogoini careau fost puse pe perete8 O ora pe zi, mi se 'ngaduise sa stau afara8 +ntr-una din zile i-am zarit peMota si pe 4udose, departe 'n fundul curtii si le-am facut semn8 4ot atunci am aflat ca tatal meufusese eliberat8 &e asemenea, &l8 i$iu Sado$eanu, /on Sa$a si 'nca un student care fusese si elarestat8

&OUA AR4/CO# +N JURU CAUU/ MANC/U

Afara, a doua zi dupa 'nt"mplarea din 4"rgul Cucului, a aparut 'n )Cu$"ntul /asiului* din .octombrie !.1, un articol al lui Nelu /onescu, a$ocat, fost presedinte al Societatii Studentilor 'n&rept, din care eDtrag

)Comentariile facute de presa liberala idaneasca 'n urul mortii lui C8 Manciu, sunt de rea credintasi interesateI ele pornesc de la falsificarile grosolane de fapte, pentru a face cu orice pret un eroudin cel ce nu a fost dec"t un instrument si a da pe seama unor pretinse comploturi fascisto-antisemite, ceea ce nu a fost dec"t consecinta ine$itabila a unui regim de ilegalitati si abuzuri8

Studentii au fost 'mpiedicati cu forta sa intre sa se 'nc3ine la Mitropolie, au fost 'mpiedicati sa iamasa 'n comun la restaurant, au fost bruscati si 'mpiedicati sa circule pe strada, 'mpiedicati sa se

'ntruneasca 'n uni$ersitate, 'mpiedicati sa se 'ntruneasca la sediul societatii lor, 'mpiedicati sa-silucreze gradina pentru propriul lor camin, batuti pe strada, 'n beciurile politiei si 'n pietele publicede la cel din urma zbir, p"na la acela care mai deunazi fusese prefectul de politie al acestui oras8



Studentii cu o stap"nire de sine demna de admirat si cu o 'ncredere 'n ustitie care le face cinste,au desc3is o serie de procese 'n contra prefectului Manciu si a subalternilor lui, pentru lo$irigra$e, abuzuri de putere si atentate la libertatea indi$iduala, cu credinta 'n 3otar"rea ustitiei8

Acest gen al studentimii nu a fost 'nteles8 Si cu regret spunem ca ustitia nu a raspunssperantelor, pe care o tinerime 'ntreaga 'nsufletita de cel mai cald sentiment de legalitate si

ordine si-a pus-o 'n ea8

Studenta Sil$ia 4eodorescu, lo$ita de catre Manciu 'n plina strada cu piciorul 'n spate, 'n stradaCarol, 'n ziua de decembrie !.2, 'n dreptul casei colonelului (esla = fapt afirmat si depus prinprestare de uram"nt de numerosi martori = nu numai ca nu reuseste sa-l condamne pe Manciu

'n fata Jud8 de Ocol / Urban, dar reclamanta ramâne condamnata pentru ultra) , 'ntruc"t udecataconstata ca 'n timpul lo$iturilor ar fi adresat lui Manciu cu$intele aceasta este o salbaticie8

+n seara de 1 decembrie !.2, studentul de la drept efter , (alati , 'n momentul 'n care intra 'n3otelul 0ean, unde locuia, fara nici un moti$ a fost -ncon)urat de o &anda de politisti si )andarmi,care -mpreuna cu anciu si din ordinul lui l:au lovit cu tesace, &astoane, paturi de arma, picioaresi pumni, pâna ce a ca+ut )os -n nesimtire, dupa care t"r"t de toti acestia a fost z$"rlit fara de niciun autor pe o strada laterala8

Studentul efter a facut proces lui Manciu si Manciu a fost ac3itat fara sa aiba ne$oie sa depunamacar un singur martor 'n contra do$ada8

&ar barbaria si salbaticia de asta $ara, care lucrau la gradina imobilului G3ica

.> de studenti &atuti oteste la talpi timp de o zi 'ntreaga, fapt constatat de primul-procuror simedicul legist al 4ribunalului pentru fapte -ncipuite care macar n:au fost de natura sa motive+e oinstructie -n privinta lor 8

&ar nu numai at"t, studentii au cerut si o anc3eta administrati$a8 Aceasta a a$ut loc asta $ara sis-a efectuat de &l8 (araru, care a ramas profund indignat de a&u+urile constatate, dar asupracarui raport inisterul de resort a pus ordinul de decorare al lui anciu cu Coroana României 8

/ata omul care a murit de morti nu se spune dec"t bine, dar aceasta nu ne 'mpiedica sa spunemade$arul8

anciu suprima -ntruniri, anciu te -mpiedica sa intri la itropolie, anciu &atea -n strada, la*olitie si -n *iete, insulta pe cei care reclamau, ameninta pe aparatorii lor, anciu lovea cu o&estialitate de posedat la adapostul cordoanelor de agenti si )andarmi, atunci când studentii legati de mâini si de picioare nu puteau +vârli prin ploaia de scuipat si lovituri a su&alternilor luiinconstienti, decât priviri de dispret si momentana resemnare.

!ata omul datoriei si iata ce fel de ordine facea acest omA

Opinia pu&lica este alaturi de Corneliu Codreanu8 #i 'i plac gesturile 3otar"te si apreciind mobilulsuperior al acestui gest, care a$ertizeaza un regim si ser$este o idee, 'l dezlantuie deconsiderentele obisnuite de incriminare a unor atari fapte, 'l ustifica 'n totul si-l aproba 'n special8

*ersonal salut gestul eroic al lui Corneliu #elea Codreanu, care ramâne si de aceasta dataintransigent pe cestiuni de onoare si otarât când este vor&a de demnitate.*

Peste c"te$a zile, 'n ziarul )Unirea*, din oct8 !.1, apare articolul profesorului Cuza



Asociatia Generala a Profesorilor Uni$ersitari, 'n sedinta de desc3idere, $az"nd masurile ignitoare ale d-lui Prefect de politie, fata de congresul ei, regreta ca, 'n starea sufleteasca 'n carea fost pusa, nu poate lua parte la banc3etul oferit de Primaria orasului, multumindu-$a pentrubunele d$s8 intentiuni8

Presedintele Asociatiei :ss; !. (avanescul

Sustinut cu mandat imperati$, ca sa terorizeze studentimea, Manciu a lucrat 'n conformitate cuscopurile urmarite si dupa planul stabilit merg"nd pe caile fatalitatii8 (om enumera pe scurt faptepetrecute, numerot"ndu-le

8 !ntroducerea politiei si armatei -n "niversitate, la 1/ decem&rie 193 8

Cu prileul manifestatiilor studentesti care au urmat, printre altii a fost batut asa de gra$ de politiestudentul G8 Manoliu, 'nc"t 'mbolna$indu-se de icter, a murit peste c"te$a zile8

.8 6rutali+arile de la gara8 Cu prileul sosirii profesorului /on elea Codreanu la /asi, dupaeliberarea sa din 'nc3isoare, prefectul Manciu s-a aruncat 'nca o data fara nici un moti$ cu politiasi armata asupra cetatenilor si studentilor care $enisera la gara sa-l primeasca, brutaliz"ndu-i sigonindu-i pe strazi ca pe niste raufacatori8

28 i+ita *rintului Carol 8 Cu prileul acestei $izite Manciu a 'nscenat alte scandaluri, care au facutpe studenti sa se pl"nga Altetei Sale Regale8

18 'candalul de la ;eatrul 'idoli 8 Artistii rom"ni retrasi de la Opera, $enind la /asi, studentii le-aufacut o manifestatie de simpatie8 Aceasta manifestatie absolut pasnica, a dat prile prefectuluiManciu sa 'nsceneze 'nca un scandal 'mpotri$a studentilor, care au fost batuti si 'mprastiati cubrutalizari odioase8

>8 Complotul din strada Carol 8 Prin buna $ointa a d-nei Constanta G3ica, 'n gradina d-sale din str8Carol, studentii au plantat o bucata de teren cu zarza$aturi, pentru 'ntretinerea lor8 +n ziua de 2Mai, 'n anul acesta, pe c"nd studentii se adunasera la lucru, a aparut prefectul Manciu, cu toatapolitia si andarmii a$"nd baioneta la arme si au arestat pe studenti8 Corneliu elea Codreanu afost descins si legat cu br"ul sau, cu m"inile la spate si condus astfel pe strazi 'mpreuna cu alti.> de studenti si ele$i la politie, unde au fost crunt batuti8

Corneliu #elea Codreanu, ofiter de re+erva, doctorand -n drept, a fost lovit peste fata si insultat -nmod trivial cu cele mai degradatoare in)urii 8

#le$ul Ambrozie, fiu al maiorului $eteran Ambrozie, a fost batut cu palmele peste obraz, p"na ce is-a spart timpanul, fapt constatat cu certificatul medicului legist Prof8 &r8 G38 0ogdan8

Ceilalti studenti si ele$i au fost batuti la talpi cu r"ncele de bou, sp"nzur"ndu-i de picioare si$"r"ndu-i cu capul 'n caldari cu apa ca sa nu poata striga8

Parintii copiilor batuti dl8 maior Ambrozie, &imitriu, 0utnaru, au reclamat de prefectul Manciu,Ministerului si l-au dat apoi 'n udecata, 'naintea careia Manciu a a$ut atitudini re$oltatoare8

Nu numai ca Prefectul Manciu a fost mentinut, dar a fost rasplatit pentru atitudinea lui si 'ncuraatca sa-si aplice sistemul fatal, mai departe8



*resa )idaneasca 'i aduce zilnic cele mai mari laude, sla$indu-l ca pe un sal$ator al ordinii si cape un om superior8

(uvernul , a$"nd ca reprezentant la /asi pe G8 G8 M"rzescu, 'n loc sa dea curs celor stabilite deinspectorul (araru, a decorat pe Manciu cu Coroana Rom"niei si a 'naintat personalul de care s-aser$it pentru sa$"rsirea nelegiuirilor lui8 Astfel comisarul Closs, unul dintre cei mai $ino$ati, a fost

'naintat ca inspector8

Pustitia, a$"nd ca ministru pe acelasi G8 G8 M"rzescu, sustinatorul lui Manciu, 'n loc sa inter$inaenergic si repede 'mpotri$a abuzurilor sa$"rsite, a condamnat pe $ictimele lui8

Pidanimea din /asi satisfacuta a daruit prefecturii un automobil pe care Manciu l-a primit 'nscandalul tuturor rom"nilor, pro$oc"nd astfel si mai mult resentimentul studentilor cu deosebire$az"nd pe Manciu ca-i sfideaza din automobilul idanilor, cu care se plimba falnic pe strazi8

Mentinut, sustinut si 'ncuraat 'n modul acesta, prefectul Manciu, prin temperament, impulsi$,lipsit de orice rezer$a launtrica, si-a 'nc3ipuit ca a atins culmea gloriei prin aplicarea sistemuluisau8

Înlantuirea fatala a faptelor l-a adus pe prefectul Manciu la ultimul act al tragediei8

Corneliu #elea Codreanu a fost -n legitima aparare8

Raspunderea mortii prefectului Manciu o are acela 'n primul r"nd, care l-a pus si l-a sustinut 'nfruntea politiei

inistrul Pustitiei (. (. âr+escu8

Raspunderea o are presa )idaneasca si toti acei care l-au 'ndemnat si l-au 'ncuraat, felicit"ndu-lsa-si aplice sistemul fatal 8*

GR#(A %OAM#/

Cu $reo B zile 'nainte de Craciun, Mota, G"rneata, 4udose si Radu Mirono$ici au declarat gre$afoamei si a setei, fiind arestati de ?B de zile, fara sa aiba nici o $ina8 #i spuneau ori eliberarea,ori moartea8

+ncercarea diferitelor autoritati de a $orbi cu ei dadea gres, deoarece se baricadasera 'n cameralor, nemailas"nd pe nimeni sa intre8

4inerii acestia de$enisera 'nca de mult o icoana a 'ntregii studentimi rom"ne8 Un simbol8 C"nd s-a auzit afara de gre$a lor, studentii si lumea au 'nteles gra$itatea faptului, cunosc"ndu-le putereade 3otar"re8 Sa moara acesti tineri 'ntre zidurile Galatei5 Spiritele lor erau at"t de agitate la /asi sila Clu, 'nc"t ar fi urmat o razbunare 'n masa asupra acelora pe care multimea i-ar fi crezut$ino$ati8 Nu numai studentii, dar oameni batr"ni si cu situatie 'n societate strigau 'n gura mare&aca acesti copii mor acolo cu totii, tragem cu re$ol$erele8 Gu$ernul a 'nceput sa simta ca se afla

'n fata unei 3otar"ri si a unei 'ncordari generaleI ca natia aceasta a 'nceput sa aiba vointa sidemnitatea ei 8



4atal meu a lansat atunci 'n /asi un manifest din care eDtrag

C7#MAR#

%rati Rom"ni,

)Studentii /on /8 Mota, /lie G"rneata, 4udose Popescu si Radu Mirono$ici, mentinuti de doua luni 'n 'nc3isoarea Galata, au declarat marti, la ora p8m8, gre$a foamei si a setei8

Au luat aceasta grea 3otar"re fiindca sunt cu totul ne$ino$ati, fiindca tot ne$ino$ati au stat 'ntemnita de la (acaresti si fiindca au $azut ca anumiti oameni politici, $oiesc prin temnitanedreapta sa le ruineze 'ncetul cu 'ncetul sanatatea si $iata8

Pe acesti tineri eroi, floarea cea mai aleasa a $iitorului tarii, &umnezeu i-a 'nzestrat 'ntre altele cu

o $ointa de otel8 %eci, otarârea lor de a muri prin foame si sete = spre a protesta contranedreptatii ce li se face si contra robiei neamului nostru de catre idani prin milocirea anumitorpoliticieni = nu este o gluma, ci o grava otarâre8

OR/ #/0#RAR#, OR/ MOAR4#H

rati Români

(om astepta oare sa $edem peste .-2 zile trec"nd 'n patru sicrie trupurile acestor eroi5

6atrâni si tineri, gânditi:va> -n cele patru cosciuguri nu ar fi trupurile celor patru studenti, ci -n elear fi trupurile propriilor vostri copii 8

&atoria noastra a tuturora este sa luam grabnice masuri de protestare contra acestui gu$ern siprin protestare legala si pasnica, dar energica si ne'nfr"nta, sa oprim nelegiuirea, sa oprimasasinare copiilor nostri 8*

+n sarbatorile Craciunului, dupa unsprezece zile de gre$a a foamei si a setei, ai au fost eliberati8#rau 'nsa asa de slabiti, 'nc"t au fost scosi din 'nc3isoare pe targa si dusi la spital8 Unii iesiseradintr-o grea 'nc3isoare, de abia de c"te$a luni, iar Mota numai de o luna, dupa un an de

'nc3isoare nedreapta, asa 'nc"t puterile lor erau sleite8

Urmarile acestei gre$e le mai suporta unii dintre ei si astazi, dupa zece ani, iar bietul 4udose le-adus cu el 'n morm"nt8

S/NGUR A GAA4A

+n aceeasi celula umeda si 'ntunecoasa, st"nd pe marginea tare a patului cu bratele la piept si cucapul aplecat de greutatea g"ndurilor, trece timpul minut dupa minut8



# groza$a singuratateaH

Cu parere de rau ma g"ndesc la acele $ersuri

)Gaudeamus igitur

Ju$enes dum sumus8*

Sa ne bucuram asadar, c"t suntem tineriH (ersuri care au 'ncalzit, au bucurat, au 'ncununat cucununa $eseliei tineretea tuturor generatiilor de studenti8 #ste un drept al tineretii de a se $eseli,de a petrece, mai 'nainte de a fi sosit $"rsta care 'ncepe sa apese sub greutati si grii, tot maimulte si tot mai mari, $iata omului8

Mie nu mi s-a acordat acest drept8 N-am a$ut timp c"nd sa petrec8 (iata uni$ersitara, 'n timpulcareia toti petrec si c"nta, am terminat-o8 Nici nu stiu c"nd a trecut8 Peste tineretea mea auna$alit, mai 'nainte de $reme, griile, greutatile si lo$iturile si mi-au sf"rtecat-o8 Ce mi-a mai ramasdin ea, mi-o macina acesti patru pereti posomor"ti si reci8 Acum mi-a fost luat si soarele8 Suntat"tea saptam"ni de c"nd stau 'n 'ntunericul acesta si nu ma pot bucura de soare dec"t o ora pezi8

Genunc3ii 'mi sunt 'ng3etati tot timpul8 Simt cum urca raceala din cimentul de os, 'n sus, prinoase8

Ceasurile trec greu8 Greu de tot8 a . si seara iau c"te$a 'mbucaturi8 Nu pot mai mult8 Noaptea 'ncepe ade$aratul c3in nu pot adormi dec"t pe la orele .-28 Afara $iscoleste8 Aici pe $"rfuldealului $iscolul e mai puternic8 Prin crapaturile usii, $"ntul 'mpinge zapada, care de$ine tot maigroasa, ocup"ndu-mi un sfert din suprafata celulei8 Spre dimineata gasesc totdeauna un stratdestul de gros8 4acerea apasatoare a noptii nu este 'ntretaiata dec"t de c"ntecul cucu$elelor,care locuiesc prin turnurile bisericii si din timp 'n timp, de glasul santinelelor care ne pazesc,strig"nd c"t pot

)= Numarul unuH

= 0ine8

= Numarul doiH

= 0ine8*

Stau asa, ma 'ntreb, ma fram"nt si nu pot dezlega o luna5 &oua5 Un an, doi5 C"tH O $iata54oata $iata c"t o mai am5

&a8 Mandatul de arestare 'mi pre$esteste munca silnica pe toata $iata8 Se $a udeca procesul5&esigurI dar e un proces greu8 +n contra mea sunt coalizate trei forte

(uvernul care $a cauta sa dea un eDemplu prin pedepsirea mea, mai ales ca e primul caz 'nRom"nia, c"nd cine$a se aseaza cu re$ol$erul 'n m"na 'n fata zbirului, ce $ine sa-i calce 'npicioare demnitatea, sa-i igneasca onoarea si sa-i sf"sie, 'n numele autoritatii de stat, carnea depe el8

*uterea )idaneasca din tara care $a face tot posibilul sa nu ma scape din m"ini8



S-au tras la sorti uratii8 Au iesit urmatorii N8 Palea, G8 N8 Grigorescu, J8 Caluda, /8 Preoteasa, G8N8 Grecescu, &8 /8 0ora, (8 08 Juescu, C8 (argatu, C8 Surdulescu, Adolf Peta@n, P8 /8 a3aria, G8N8 0oiangiu, /8 Munteanu si G8 N8 /spas8 Au depus uram"ntul si s-au asezat gra$ pe locurile lor8S-a citit actul de acuzare8 Au urmat integoratoriile8 Am po$estit lucrurile asa cum s-au 'nt"mplat8Ceilalti cinci au raspuns si ei la interogatoriul ce li s-a facut, spun"nd ade$arul ca nu au fostamestecati 'n nici un fel 'n faptele care se udeca8

Martori ai acuzarii erau un idan si politistii de la /asi8 +n sedinta au negat totul8 Nu era nimicade$arat8 4oate bataile, toate sc3ingiuirile erau pura in$entie8 Negau c3iar si certificatelemedicale eliberate de prof8 0ogdan, medicul legist8

Atitudinea aceasta, dupa ce urasera pe cruce ca $or spune ade$arul si numai ade$arul, apro$ocat indignarea 'ntregii sali8

Pe unul din martori, comisarul (asiliu Spanc3iu, pe care-l $edeam transformat acum 'n cea maibl"nda fiinta, nu $azuse si nu facuse nimic, ridic"ndu-ma, cu $oia presedintelui, l-am 'ntrebat taresi plin de indignare

= Nu esti d-ta acela care m-a lo$it cu pumnul peste fata 'n gradina la d-na G3ica5

= Nu sunt8

= Nu esti d-ta acela care bagai pe studenti cu capul 'n caldarea du apa, atunci c"nd,sp"nzurati cu picioarele 'n sus, erau batuti la talpi5

= Nici nu am fost pe acoloI eram 'n oras pe atunci8

Pe fata lui, prin gesturile lui, din atitudinea lui 'ntreaga, se $edea ca minte, ca ura pe cruce siminte8 Multimea din sala clocotea de indignare8 &eodata, ca o eDpresie a acestei indignaricolecti$e, un domn sare din milocul multimii, 'l apuca pe comisar 'n brate si-l scoate pe sus afaradin sala8

#ra dl 4ilica /oanid8 +l auzim 'mbr"ncind pe comisar pe scarile din dos

= Canalie, sa pleci de aici ca nu-si garantam $iata8H

Apoi adres"ndu-se tuturor comisarilor din /asi

= Ati sc3ingiuit 'n mod barbar, cu m"inile $oastre pe acesti copii8 &aca ati fi facut asa ce$a la4urnu Se$erin, ati fi fost macelariti pe strada de lume8 Prezenta $oastra aici murdareste acestorasI plecati cu primul tren, altfel $a fi rau de $oi8

Acest gest a fost de altfel bine $enit, caci lumea era cu sufletele 'ncarcate8 #l a produs o usurare 'n 'ntreaga sala8

Calaii erau umiliti si umblau salut"nd p"na la pam"nt si cersind c"te o mica atentie de la cel maiumil purtator de funda tricolora8

= Parca noi nu suntem buni rom"niH &ar ce sa facem5 Am a$ut ordin8

= NuH CanaliiH N-ati a$ut suflet de parinte si de rom"n8 N-ati a$ut onoare de oameni8 N-atia$ut respect pentru lege8 Ati a$ut ordin5 NuH Ati a$ut suflete de tradatori8



SPR# /AS/

&upa ce am multumit prin c"te$a $izite facute se$erinenilor pentru modul cum s-au purtat cumine, am plecat a doua zi spre /asi cu un tren special8

+n gara erau mii de oameni cu flori, care $enisera sa ne petreaca si sa ne 'mpodobeasca$agoanele8 4renul special nu era pentru mine el era al celor peste 2BB de ieseni care $enisera laproces, la care se mai adaugasera $agoanele focsanenilor, b"rladenilor si $asluienilor8

Am plecat8 +n urma, a ramas multimea flutur"nd din batiste si manifest"ndu-si dragostea sidorinta ei de lupta, prin urale care faceau sa clocoteasca $azdu3ul8 St"nd la geam, ma uitam

'napoi spre multimea aceea mare de oameni, din care nu cunoscusem mai 'nainte pe nimeni sicare acum se desparteau de noi cu lacrimi 'n oc3i, ca si cum ne-am fi cunoscut de zeci de ani8 +ng"nd mi-am facut o rugaciune, multumind lui &umnezeu pentru biruinta pe care ne-o daduse8

Abia acum, trec"nd din $agon 'n $agon, am putut sa-mi re$ad camarazii de la /asi, $orbind cufiecare 'n parte si bucur"ndu-ne toti ca &umnezeu ne-a facut biruitori si ne-a scapat din aceastaprimedie, din care toti dusmanii nostri credeau ca nu $oi mai putea scapa8

+ntr-u compartiment erau prof8 Cuza si prof8 Sumuleanu cu d-na8 Mergeau satisfacuti, 'nconuratide dragostea noastra8

4oate compartimentele erau, care mai de care, mai frumos 'mpodobite cu flori si cu $erdeata8 Maiales ca la statia urmatoare 4urnului Se$erin, un nou $al de flori ni-l adusesera, fara sa ne fiasteptat, taranii cu preotii lor, cu 'n$atatorii si cu copii de scoala, cu totii 'mbracati 'n costumenationale8

+n toate garile, lume multa astepta sosirea trenului8 Nu era o primire din acelea oficiale si reci8 Nu-i adusesera pe oameni nici datoria, nici teama, nici interesul8 Pe la marginea multimii am $azut

batr"ni care pl"ngeau8 Oare de ce5 #i nu cunosteau pe nimeni din cei care eram 'n tren8 Pare cacine$a necunoscut 'i 'mpingea, soptindu-le tainic

= (eniti la gara, pentru ca din toate trenurile care trec, este unul care merge astazi pe liniadestinului rom"nesc8 4oate merg pentru interesul celor din trenuri, acesta merge pe linianeamului, pentru neam8

Multimile au c"teodata contact cu sufletul neamului8 Un minut de $iziune8 Multimile $ad neamul,cu mortii, cu tot trecutul lui8 +i simt toate clipele de marire, ca si acelea ale 'nfr"ngerii8 Simt cumclocoteste $iitorul8 Contactul acesta cu neamul 'ntreg e plin de 'nfrigurare, de cutremur8 Atuncimultimile pl"ng8

Aceasta $a fi fiind mistica nationala, pe care unii o critica, pentru ca nu stiu ce este si pe care altii

nu o pot defini, pentru ca nu o pot trai8

&aca mistica crestina cu finalul ei, eDtazul, este contactul omului cu &umnezeu, printr-un )salt dinnatura umana 'n natura di$ina* :Crainic;, mistica nationala nu este altce$a dec"t contactul omului sau al multimilor cu sufletul neamului lor, printr-u salt pe care acestea 'l fac, din lumeapreocuparilor personale, 'n lumea eterna a neamului8 Nu cu mintea, caci aceasta o face oriceistorie, ci traind , cu sufletul lor8



C"nd trenul, 'mpodobit cu drapele si $erdeata, a intrat 'n Craio$a, peronul garii era plin de pestezece mii de oameni, care ne-au ridicat pe sus si ne-au dus 'n dosul garii, unde cine$a ne-a uratbun $enit si biruinta8 A $orbit prof8 Cuza si am $orbit si eu c"te$a cu$inte8

a fel am fost primiti 'n toate garile mari si mici, dar cu deosebire la Piatra Olt, Slatina si Pitesti8 +ncele mai multe din aceste localitati, asezate de-a lungul liniei ferate, nu erau organizatii

nationaliste, nu facuse nimeni manifeste ca sa-i c3eme pe oameni la gara si totusi peroaneleerau pline cu mii de oameni8

a 0ucuresti am sosit pe la orele opt seara8 Am fost luat 'n brate de pe peron si scos 'n dosulgarii8 Acolo pe 'ntreg patratul acela era o mare de capete ce se prelungea de pe Calea Gri$iteip"na dincolo de Scoala Polite3nica8 Cred ca erau peste >B8BBB de oameni, cuprinsi de unentuziasm caruia nu-i putea sta nimic 'n cale8 A $orbit prof8 Cuza8 Am $orbit si eu8

&e altfel 'n toata tara era un curent nationalist asa de puternic 'nc"t ar fi putut conduce 8A8N8C8la gu$ernarea tarii8

4receau nefolosite, 'n acele zile, cele mai mari momente tactice politice ale acestei miscari, cucare ea nu se $a mai 'nt"lni niciodata8

Profesorul Cuza n-a stiut sa $alorifice un mare moment tactic cu care at"t de rar se 'nt"lnescmiscarile politice8

Pentru orice obser$ator obiecti$, cunoscator al luptelor politice, soarta 8A8N8C8 a fpst pecetluitadin acel moment8

FFF

Am plecat8 4oata noaptea ne-au iesit oameni 'nainte prin gari8 a %ocsani erau 'n gara peste omie8 #ra ora trei noaptea8 #i asteptau aici de cu seara, de la ora patru8 (oiau sa ne oprim macaro zi la ei8 &ar am plecat 'nainte8

+n tren s-a suit o delegatie cu 7ristac3e Solomon, Aristotel G3eorg3iu, Georgica Niculescu si altii8

Mi-au spus

= &aca nu am a$ut bucuria sa a$em procesul la noi, trebuie sa faci nunta8 la 1 iunie dimineata,trebuie sa sosesti la %ocsani8 (ei gasi totul aranat8

&elegatia s-a dat os la Marasesti, dupa ce am promis ca la 1 iunie $oi fi la %ocsani8

&imineata, peste masura de obosit, am auns la /asi8 Studentimea si lumea din oras erau la gara8Nea-u luat pe sus si ne-au dus prin oras p"na la Uni$ersitate8 Acolo erau cordoane de andarmi8Multimea a rupt cordoanele si a patruns 'nauntru, duc"ndu-ne pe sus 'n aula8 Aici a $orbit prof8Cuza8 &upa aceea lumea s-a 'mprastiat 'n ordine8 Ne-am dus fiecare pe la casele noastre8 #u amre$azut cu drag casuta din strada %lorilor, de care ma despartisem cu opt luni 'n urma8 A doua zi,am plecat la 7usi, unde mama ma astepta, pl"ng"nd, 'n pragul casei8

C"te$a zile 'n urma, am facut cununia ci$ila la Primaria din acest oras8



0otezul trebuia sa aiba loc 'n %ocsani8 Gu$ernul 'nsa, pentru a-l 'mpiedica, a decretat starea deasediu 'n acest oras8 Ne-am retras atunci la Ciorasti si prin foarte multe greutati, am reusit p"nala sf"rsit sa botezam sub baionete, copiii8

&UPA UN AN R#+NC#P# MUNCA

M-am re'ntors apoi la /asi, ca sa lucrez alaturi de ceilalti camarazi, la ridicarea caminului8 Neurmaream $ec3iul plan al cladirii, precum si cel al organizarii tineretului, planuri 'ntrerupte desoarta aproape un an de zile8

Au 'nceput sa ne $ina donatii8 %amilia Moruzzi din &oro3oi a donat BB8BBB lei, GeneralulCantacuzino a donat 2 $agoane de ciment, Rom"nii din America, prin foaia EibertateaE, au donatpeste 1BB8BBB lei8 4aranii din cele mai 'ndepartate sate ale Ardealului, 0uco$inei, 0asarabiei,contribuiau din putinul lor pentru ECasa de la /asiE8

4oate donatiile $eneau din cauza simpatiei mari de care se bucura acum miscarea 'n toatestraturile sociale8 Mai cu seama, st"rnisera un ade$arat entuziasm fotografiile care aratau cumstudentii si studentele 'si construiau singuri casa8 #ra ce$a cu totul nou, ne'nt"lnit 'nca nici la noinici 'n strainatate8 Crease, faptul acesta, at"ta simpatie 'n /asi, 'nc"t functionarii c"nd ieseau dela birou, $eneau acolo, 'si aruncau 3ainele si puneau m"na pe lopata, pe t"rnacop sau pe targacu beton8 a aceasta munca s-au 'nt"lnit studentii de la Clu, din 0asarabia, din 0uco$ina si din0ucuresti8 %ratii de cruce se facusera acum 'n multe orase sub conducerea lui Mota, asa ca dintoate partile $eneau tinerii ele$i si lucrau, plec"nd apoi educati si organizati8

&oi ani de lupta studenteasca, de fram"ntari si suferinte comune ale 'ntregului tineret al tarii,realizeaza o mare minune restabilirea blocului unitar sufletesc al neamului amenintat deincapacitatea de solidarizare si contopire a batr"nilor 'n marea comunitate nationala8

Acum tineretul adunat din toate partile, consolida si sfintea aceasta unitate sufleteasca, prinsfortarile lui comune, 'n scoala muncii pentru tara8

PR/M#J&// CAR# PKN&#SC O M/SCAR# PO/4/CA

Curentul din tara era formidabil8 Nu cred sa fi fost de multe ori pe pam"ntul rom"nesc un curentpopular mai unanim ca acesta8 &ar iga nu mergea bine8 ipsa de organizare, lipsa de plan deactiune8 a acestea se mai adaugase 'n urma marelui curent, pericolul amestecului 'n cadrul

miscarii, a unor elemente compromitatoare si primedioase8 O miscare niciodata nu moare dincauza dusmanilor dinafara8 #a moare din cauza dusmanilor dinlauntru8 Ca orice organismomenesc8 Nu moare omul dec"t unul la un milion din cauza eDterioare :calcat de tren, de masina,

'mpuscat, 'necat;8 Omul moare din cauza toDinelor interne8 Moare intoDicat8

Ori, 'n urma proceselor de la (acaresti, %ocsani, si Se$erin, a $enit 'n miscare oricine a $rut8 Uniiau $enit sa faca escroc3erii 'ncasari de abonamente, $"nzari de brosuri, 'mprumuturi etc8, careoriunde aparea, compromiteau miscarea, altii $enisera sa-si creeze situatii politice si 'ncepuserasa se lupte 'ntre ei sa se p"rasca, sa se submineze unul pe altul pentru sefie, locuri de deputati



etc8 Altii erau de buna credinta, 'nsa nu a$eau educatia disciplinei, ne'nteleg"nd sa se supunasefilor si directi$elor date, ci 'nteleg"nd sa discute la infinit orice dispozitie si sa lucreze fiecaredupa capul lui8 Altii, de asemenea de buna credinta, dar incapabili de a se 'ncadra8

Sunt elemente foarte bune, care au structura sufleteasca alcatuita, 'nc"t nu se pot 'ncadra, iardaca se 'ncadreaza distrug totul8 O parte sunt intriganti din nastere8 Oriunde intra, prin sistemul

de a $orbi despre altul la urec3e, strica 'ntreaga armonie a organizatiei si o desfiinteaza8

O alta categorie o constituie acei care au c"te o idee fiDa cred sincer ca au gasit c3eia tuturorsolutiilor, caut"nd sa te con$inga de $aloarea lor8 Altii sufar de boala ziaristicei8 (oiesc cu oricepret sa fie directori de ziare sau cel putin sa-si $ada numele iscalit la sf"rsitul unui articol8 Altii auo purtare 'n societate de asa natura, 'nc"t oriunde apar, compromit 'ntreaga lupta si macina

'ncrederea de care se bucura organizatia8 +n sf"rsit, altii sunt platiti anume ca sa bage intrigi, saspioneze si sa compromita orice 'ncercare nobila a miscarii8

C"ta gria, c"ta atentie, prin urmare trebuie sa aiba un sef de miscare fata de elementele ce $orsa $ina sub conducerea lui8 C"ta educatie trebuie sa le faca si c"ta neobosita supra$eg3eretrebuie sa eDercite asupra lor8 %ara acestea, miscarea se compromite iremediabil8 Ori profesorulCuza era cu totul strain de aceste lucruri E+n iga intra cine $rea si ram"ne cine poateE, $a aduce

un ade$arat dezastru8

/ntr-o organizatie nu intra Ecine $reaE, ci intra cine trebuie si ram"ne cine e, si at"ta $reme c"t eom corect, muncitor, disciplinat, credincios8

N-au trecut c"te$a luni si biata iga de$enise un cazan de intrigi, un ade$arat iad8

Credinta mea de atunci pe care mi-o pastrez si astazi este

&aca 'ntr-o organizatie apar aceste 'nceputuri de cangrena, ele trebuiesc imediat localizate siapoi eDtirpate cu cea mai mare energie8 &aca nu se pot localiza si se 'ntind ca un cancer 'n

'ntregul organism al miscarii, cauza este pierduta8 (iitorul si misiunea organizatiei suntcompromise8 #a $a muri sau 'si $a t"r' zilele 'ntre $iata si moarte, fara ca sa poata realiza ce$a8

+ncercarile noastre pe l"nga profesorul Cuza, de a-l determina sa 'ndrepte situatia, au dat gres,deoarece pe de o parte el era cu totul strain de aceste principii elementare 'n conducerea uneimiscari, iar pe de alta parte intrigilor de izolasera si pe noi si 'ncepusera sa paralizeze si putereanoastra de inter$entie8

Noi, grupul de la (acaresti, $az"nd acestea si $az"nd si asalturile disperate, $alurile de intrigacare se izbeau 'n noi, si 'ntre noi si prof8 Cuza, ne-am dus acasa la el, ur"ndu-i din nou credintasi rug"ndu-l sa aiba 'ncredere 'n noi, caci $om face ce este cu putinta pentru a 'ndreptamiscarea8

+ncercarea a ramas zadarnica, deoarece el obser$a ca noi $edeam lucrurile cu totul altfel, si ca

organizare si ca actiune si c3iar ca fundament doctrinar al miscarii8 Noi plecam de la ideea de omca $aloare morala, iar nu ca $aloare numerica, electorala, democratica8

#l credea 'nsa, ca noi sustinem acestea pentru ca suntem $ictimele unor intrigi8

CR/4/CA CON&UCA4ORUU/



Acest prim plan nu cere 'ntrebuintare de oameni, de forte omenesti8 &impotri$a, omul planului 'nt"i fuge de oameni8

Planul al doilea cere 'n primul r"nd oameni8 &ar, simpli oameni5 NuH Ci oameni transformati 'nforte omenesti8

Aceasta 'nsemneaza

8 Organizare:cu toate legile ei;8

.8 #ducatie te3nica si eroica pentru marirea puterii, adica pentru transformarea omului 'n putereomeneasca8

28 Conducerea acestor forte, organizate si educate, pe c"mpul strategic si tactic 'n lupta cu alteforte omenesti sau cu natura8

&aca doctrinarului i se cere sa stap"neasca stiinta cercetarii si formularii ade$arului,conducatorului unei miscari i se cere sa stap"neasca stiinta si arta organizarii, stiinta si artaeducatiei stiinta si arta conducerii8

Profesorul Cuza, stralucitor si ne'n$ins 'n planul 'nt"i, cobor"t 'n planul al doilea, de$inenecunoscator, ne'ndem"natic, nai$ ca un copil, incapabil de organizare, incapabil de educatiete3nica si eroica, incapabil de a conduce forte8

Pe planul al doilea 'n$ingatorul din planul 'nt"i, nu $a putea repurta absolut nici o $ictorie8 #l $a fiun 'n$ins sau 'n cel mai bun caz se $a multumi cu micile succese pe care i le $or procura cei din

ur8

Care sunt liniile spirituale ale unui conducator de miscare politica 5 &upa parerea mea sunturmatoarele

/8 O putere launtrica de atractie8 +n lume nu eDista oameni liberi :independenti;8 &upa cum 'nsistemul solar, fiecare stea se afla 'ntr-o orbita 'n cadrul careia se misca 'n urul unei puteri deatractie mai mari, tot asa si oamenii, cu deosebire 'n domeniul actiunii politice, gra$iteaza 'n urulunor puteri de atractie8 a fel si 'n lumea cugetarii8 Ram"n bine 'nteles 'n afara, acei ce nu $ornici sa se miste nici sa cugete8

Un sef trebuie sa aiba o asemenea putere de atractie8 Unii au pentru zece oameni, numai pentruat"ti put"nd fi sefi I altii pentru un sat 'ntreg, altii pentru un udet, altii pentru o pro$incie, altiipentru o tara, altii depasesc 3otarele unei tari8 Sefia unui conducator e limitata de marginileputerii lui launtrice de atractie8 # un fel de putere magnetica, pe care, daca cine$a nu o are, nupoate fi conducator8

//8 Capacitate de dragoste8 Un sef trebuie sa iubeasca pe toti camarazii lui de lupta8 %luidul

dragostei lui trebuie sa strabata p"na la marginea comunitatii unei miscari8

///8 Stiinta si simt al organizarii8 umea atrasa 'n orbita unei miscari, trebuie sa fie organizata8

/(8 Cunoastere a oamenilor8 +n organizare trebuie sa se tina seama de principiul di$iziunii muncii, 'ntrebuint"nd pe fiecare la locul sauI dupa aptitudinile pe care le are si neprimind pe cei care nule au de loc8

(8 Putere de educatie si de insuflare a eroismului8



Piata, EMarc3e des pucesE, cum 'i spuneau %rancezii, era plina de idani, de unde 'si tragea sinumele8

&e altfel 'nsasi Uni$ersitatea era coplesita de ei8 Numai din Rom"nia 'si faceau studiile aici ?B destudenti idani, pe l"nga cei cinci studenti rom"ni8

Am $izitat si $ec3ea m"nastire, EGrande C3artreuseE, din care, cei 8BBB de calugari fuseseraalungati de statul ateu8 Pe diferitele icoane am $azut urmele pietrelor cu care multimea, 'n timpulre$olutiei, batuse pe &umnezeu8

&e la un timp, au 'nceput sa $ina peste noi griile materiale8 0anii mei se cam apropiau de sf"rsit8&in tara nu mai speram sa mai $ina, iar c"t primea Mota nu putea sa ne aunga pentru toti trei, cutoata economia se$era pe care o faceam8 Am stat multa $reme si ne-am g"ndit 'n ce mod amputea sa ne c"stigam un ban, fara a ne periclita frec$entarea regulata a cursurilor8

&"ndu-ne seama ca 'n %ranta sunt apreciate si bine platite cusaturile de m"na, ne-am 3otar"t sa 'n$atam de la sotia mea a lucra cusaturi nationale rom"nesti, pe care apoi sa 'ncercam a le$inde8

+n c"te$a saptam"ni meseria a fost 'n$atata8 +n timpul liber lucram la cusaturi, pe care apoi leeDpuneam 'n $itrina unui magazin8 Se $indeau si cu putinul ce c"stigam, adaugam la ce primeaMota si ne 'ntretineam o $iata foarte modesta8

A#G#R/ G#N#RA# /N 4ARA

+n preama Pastilor, ziarele din tara, pe care le primeam regulat si scrisorile, mi-au adus $esteacaderii liberalilor si $enirii la gu$ern a Generalului A$erescu8 Noile alegeri generale urmau sa aiba

loc pe la umatatea lunii Mai8

iga intra pentru prima data 'ntr-o mare lupta8 Mi-am zis

= 4rebuie sa plec 'n tara, sa iau parte la lupta si apoi sa ma re'ntorc la studii8

Am scris profesorului Cuza, rug"ndu-l sa-mi trimita bani de drum8 Neprimind nici un raspuns, amscris la %ocsani &-lui 7ristac3e SolomonI care mi-a trimis zece mii de lei, din cari, o parte, amlasat sotiei mele, iar cu alta am plecat spre tara8

Am auns la 0ucuresti pe la 'nceputul lui Mai si 'n plina lupta electorala8 M-am prezentatprofesorului Cuza, care nu s-a bucurat prea tare de prezenta mea, spun"ndu-mi ca nu era ne$oiesa deplasez, caci miscarea poate merge bine si fara mine8

M-a durut putin, dar nu m-am suparat8

+ntr-o organizatie nu 'ncape supararea la o obser$atie a sefului8 #a poate fi dreapta, ea poate finedreapta, dar supararea nu 'ncapeI acesta e principiul care trebuie sa calauzeasca pe un om

'ntr-o organizatie8



= (ointa tarii este888

= Asculta, &omnule Prefect, $ad ca &-ta nu $rei sa 'ntelegi de $orba buna, 'i spun eu ener$at8Plec m"ine dimineata 'n propaganda si daca andarmii $or trage din nou 'n mine, $in aici 'ncabinet si trag eu si 'n &-ta8

%ara sa mai astept $reun raspuns, 'ntorc spatele si plec, las"ndu-i pe ceilalti acolo8 &upa c"te$aore, sunt in$itat la Consiliul de Razboi8 Ma duc8 Un Comisar regal 'mi ia interogatoriul8 &eclar 'nscris eDact ce a fost8 Sunt arestat8 Spun

= 0ine, &omnilor, celui care trage 'n mine nu-i faceti nimic, iar pe mine, care numai spun ca trag,ma arestatiH

/ata-ma din nou, 'ntr-o camera de 'nc3isoare, 'n cazarma unui regiment8

&upa 2 zile, sunt c3emat la general8 Un ofiter ma conduce 'n cabinet

= &omnule Codreanu, &-ta trebuie sa parasesti orasul %ocsani8

= &omnule General, sunt candidat aici8 Si ceea ce 'mi cereti &$s8 e contra legii8 &esigur, ca numa $oi opune masurii, caci nu pot, dar $a rog sa-mi dati ordinul &$8 'n scris8

= Nu pot da 'n scris8

Atunci $oi pleca la 0ucuresti, pentru ca sa ma pl"ng 'mpotri$a &$s8

Generalul ma elibereaza, cer"ndu-mi cu$"ntul de onoare ca $oi pleca cu primul tren8

Cu primul tren am si plecat la 0ucuresti8 A doua zi, m-am prezentat Ministrului de /nterne, dl8Octa$ian Goga, care m-a primit bine8 /-am po$estit cele ce am patit si am cerut sa mi se facadreptate8

Mi-a spus ca $a trimite un inspector administrati$ sa cerceteze cazul, dar sa $in a doua zi8

Am $enit a doua zi8 M-a am"nat pe a treia8 ilele treceau si mai ramasese putine p"na la alegeri8 +n sf"rsit, a patra zi am plecat8

/ar am luat bilet de la general si iar am pornit cu masinile8 Nu mai erau dec"t doua zile p"na laalegeri8

Am auns 'n primul sat8 #rau c"ti$a oameni adunati, cum stau de obicei 'n preama alegerilor, 'nsa speriati de teroarea care se eDercita8 (in andarmii

= A$eti $oie sa $orbiti cu oamenii, dar numai un minut8 Asa am primit ordinH

(orbim un minut si plecam mai departe8 a fel 'n toate satele, c"te un minut8 (ai de dreptatea silegalitatea din tara aceastaH +mi dai drept de $ot, ma c3emi la $ot, daca nu $in, ma condamni laamenda, iar daca $in, ma snopesti 'n batai8 Politicienii rom"ni, indiferent daca sunt liberali,a$erescani sau national-taranisti, nu sunt dec"t o ceata de tirani, care la adapostul ElegalitatiiE,ElibertatiiE, Edrepturilor omuluiE, calca fara rusine si fara teama, 'n picioarele lor, o tara, cu toatelegile, cu toate libertatile si cu toate drepturile ei8 Oare pe $iitor ce cale ne $a ram"ne de apucat5



FF

+n ziua de alegeri, delegatii nostri au fost batuti, umpluti de s"nge si opriti de a aunge la salile de$otare sate 'ntregi nu s-au putut prezenta8 Rezultatul Am cazut8 &esi 'n oras batusem toatepartidele8

= Nu-i nimic, mi-am zis8 O reusita mi-ar fi stricat planurile de a-mi continua studiile8

Peste doua zile am aflat cu mare bucurie rezultatul pe 'ntreaga tara8 iga a$usese .B8BBB $oturisi intrase 'n Parlament cu B deputati profesor Cuza, la /asiI profesor Ga$anescul, la /asiIprofesor Sumuleanu, la &oro3oiI tatal meu, la RadautiI Paul /liescu, la C"mpulungI profesorC"rlan, la Sucea$aI &r8 7aralamb (asiliu, la 0otosaniI (aler Pop, la Satu MareI ing8Misu%lorescu, la Piatra-NeamtI /uniu eca, la 0acau8

Se alesese 'n ade$ar, un buc3et de oameni de elita care faceau cinste miscarii nationale si catrecare lumea se uita cu o netarmuita dragoste si cu $ii nadedi8 Cele .B8BBB $oturi reprezentau totce era mai bun si mai curat 'n poporul rom"n8 Alegatorii strabatusera prin toate amenintarile, printoate ademenirile, peste toate obstacolele p"na la sectiile de $otare8 &ar multi au fost acei care n-au putut strabate8 Mai multi dec"t cei care au strabatut8 Cel putin 'nca .B8BBB de $oturi au fost,

fie oprite, fie furate din urne8

Am plecat 'napoi 'n %ranta, multumit de rezultat, dar urmarit mereu de o 'ntrebare

= Cum se $a putea 'n$inge, daca toate gu$ernele $or face alegeri la fel, 'ntrebuint"nd coruptia,furtul si forta statului 'n contra $ointei populare5

+N MUN4// AP/

Auns 'n %ranta, nu m-am mai putut prezenta la eDamene, 'n sesiunea de /unie8 O problema greami se punea acum 'n fata8 Mota trebuia sa plece 'n tara8 &in toamna urma sa-si faca ser$iciulmilitar8 Cum $oi putea trai acolo, caci din cusaturi iesea insuficient pentru a putea trai un singurom, necum doua suflete888Am 'ncercat sa gasesc ce$a de lucru 'n oras orice8 /mposibil8 M-amg"ndit ca poate la tara, prin 'mpreurimile orasului, $oi gasi ce$a8 Am plecat 'mpreuna cu Mota sacaut de lucru 'n mai multe partiI dar ne-am 'ntors seara fara rezultat8

/ntr-o zi am plecat cu tram$aiul, ne-am cobor"t la $reo B m de Grenoble, la EUriages les 0ainsE8:Acolo tram$aiele nu circula numai 'n oras, ci p"na la .B m8 'n toate directiile, fiind dinabundenta energie electrica, captata din caderile de apa de pe munti8;

Ne-am 'ndreptat apoi pe niste cararui, 'n sus spre munte8 &upa $reo umatate de ora, am auns la

Saint Martin, o comuna destul de mare, cu un drum bine pa$at prin milocul ei, cu case 'ngriite,facute din piatra, cu c"te$a pra$alii sui cu o biserica, 'nalta frumoasa8 Am trecut mai departe8&upa o alta ora de mers, urc"nd mereu pe o caldura care ne topea, am auns 'ntr-un mic catun,EPinet dXUriageE8

#ra la o 'naltime de cca8 <BB-!BB m8 +n sus se desc3idea o admirabila perspecti$a a Alpilor,acoperiti de zapada8 +nceputurile zapezii pareau a f i la c"ti$a ilometri de noi8 +n st"nga sedesc3idea o $ale minunata 'n spre C3ateau de (izile, iar 'n dreapta, alta, spre Grenoble8 Pe firul$aii serpuia soseaua betonata, lucitoare ca apa unui p"r"u batut de soare8 Oamenii erau pe



c"mp la lucru8 Ne miram cum acolo, pe o coasta de munte la c"ti$a ilometri de zapezi, care nuse topesc niciodata, creste gr"ul 'nalt p"na la umarul omului, o$az si orz, precum si tot felul delegume8 Probabil, din cauza climei mai dulci si a pam"ntului care nu-i st"ncos8 Nu era nici decalitate prea buna, era c3iar saracI dar oamenii 'l 'ngrasau mereu cu gunoi sau cu 'ngrasamintec3imice8

(edeam lumea pe ogoare, dar ne lo$eam de aceeasi problema ca si 'n celelalte sate cum saintram 'n $orba cu oamenii si cum sa le spunem ca am $rea sa gasim ce$a de munca8 4recem pel"nga ei si nu 'ndraznim sa le $orbim8 Mai sus, sunt 'nca $reo >-? case8 Mergem acolo8 Aungemla ultima casa8 &incolo nu mai era nimic8 #ra ultima locuinta omeneasca spre masi$ul 0eldona,afara de cabanele pentru turisti8 +n apropiere cosea un batr"n8 4rebuie sa $orbim cu el8 /i dambuna ziua si intram 'n $orba8 Ne $ede ca suntem straini si ne 'ntreaba ce suntem8 +i spunem casuntem rom"ni, ca ne place mult aici si ca am $rea sa cautam o camera si sa stam c"te$a luni laaer8 Mosneagul e sfatos8 Si probabil, g"ndindu-se ca a gasit pe cine$a de la care ar putea sa aflemulte lucruri, ne c3eama la o masa asezata afara, aduce o sticla de $in negru astringent, si treipa3are ca sa ne cinsteasca si apoi 'ncepe sa ne 'ntrebe, urmarind cu mare curiozitateraspunsurile noastre

= (a sa zica, sunteti rom"ni8

= &a, rom"ni, rom"ni din Rom"nia8

= # departe de aici, Rom"nia5

= (reo 28BBB de ilometri8

= Sunt si pe la &-$s8 tarani asa ca pe la noi5

= Sunt multi, pere 4ru = caci asa 'l c3ema8

= Creste si pe acolo f"n5 &ar boi sunt5 (aci5 Cai5 +n fine, 'i raspundem la toate, si ne

'mprietenim repede8

Nu-i spunem 'nsa nimic din ceea ce ne durea pe noi, caci mosneagul a $azut ca noi suntem nisteoameni 'n$atati EdomniE si si-ar fi pierdut toate iluziile, afl"nd ca noi cautam de lucru la el8

+l 'ntrebam numai, daca nu stie $reo camera de 'nc3iriat la cine$a8 Ne-a dat o adresa sigura, sine-a repetat sa spunem ca ne-a trimis el, Epere 4ruE8

&espartindu-ne 'i multumim si-i promitem ca o se $enim sa-i autam la coasa8 C"te$a case mai la$ale, gasim adresa data de el8

C3ene$as Paul, pensionar8 Un alt batr"n de $reo B ani, 'mbracat bine, fost plutonier si acumpensionar, :se m"ndreste ca e singurul pensionar din tot satul;8 #ra proprietar a doua case, una

l"nga alta, 'n care locuia numai el singur, caci nu mai a$ea pe nimeni8 4oti ai lui murisera8 Ne 'nc3iriaza toata casa cea mica, compusa, os, dintr-o camera si o camaruta, iar, sus, la eta, dinalta camera8 :Acolo toate casele au c"te un eta;8 +n camera de os, o plita de gatit8 +n cea de sus,un pat cu un asternut simplu8 Are un aspect de pustiu8 Se $ede ca de multa $reme nu mai intrasenimeni 'n ea8 Ne 'mpacam cu patru sute franci p"na la Craciun8 :Pe sase luni;8 a oras plateam>B franci pe luna8 Am platit pe trei luni 'nainte, urm"nd ca peste c"te$a zile sa ne aducembagaele si sa ne mutam 'n noua locuinta8 Ne-am re'ntors bucurosi la Grenoble8 Ma g"ndeam, caa$"nd frec$enta pentru am"ndoi anii de doctorat, 'mi $oi prepara eDamenele aici si ma $oi cobor'numai pentru ca sa ma prezint la ele8



Peste c"te$a zile urcam pe aceleasi carari cu bagaele 'n spate, eu, sotia mea si Mota, spre nouanoastra locuinta8 +n sf"rsit, iata-ne instalati8 Mota si-a luat ramas bun de la noi si a plecat spretara8 Noi am ramas cu ultimii bani $reo c"ti$a franci8 Grea situatieH Ce o sa m"ncam5

A doua zi dimineata, 'ng"ndurat, plec la pere 4ru8 /i aut p"na seara la coasa si la 'ncarcatulf"nului8 a amiaza m-a in$itat la masa si am m"ncat la el8 Seara de asemenea8 &aca as fi putut

sa-i duc ce$a si sotiei mele, ar fi fost perfect, dar m-am 'ntors fara nimic8 &imineata urmatoare,ma duc din nou8 Mosneagul mai a$ea 'nca un om la lucru8 Mic de statura, cu parul roscat,ne'ngriit, cu niste oc3i sclipitori, care-i alergau 'n orbite, 'n lumina carora nu puteam prinde o razade bunatate8 Parea a fi un om rautacios8 Se numea Corbela8 Probabil, 'n limba literara si oficiala,Corbelle8 &ar taranii din regiune $orbesc toti EpatoisE, adica un dialect taranesc care sedeosebeste mult de limba oficiala, at"t prin pronuntia c"t si prin structura cu$intelor8 &iferentaeste asa de mare 'nc"t un %rancez de la oras nu poate 'ntelege pe un %rancez de la sat care$orbeste 'n EpatoisE8 Acestia din urma cunosc 'nsa si limba oficiala8

a pr"nz am fost toti trei c3emati la masa de o gospodina, femeia mosneagului, o batr"na, cabatr"nele de pe la noi8 Acolo taranii nu man"nca la . ceapa cu mamaliga ca la noi8 Masa lorobisnuita cuprinde 'nt"i o m"ncare de legume, apoi o m"ncare cu carne, iar la urma br"nza8 Sitotdeauna un pa3ar cu $in8 #u m-am apropiat, le-am multumit, dar le-am spus ca nu man"nc8 #i

au crezut ca ma enez si au insistat8 Atunci le-am spus ca e (ineri si ca postesc8 Nu man"ncp"na seara8 #ra un $ec3i obicei, pe care de trei ani, din timpul primei 'nc3isori de la (acaresti, 'ltinusem regulat8

Corbela, c"nd a auzit ca postesc, m-a 'ntrebat rastit

= &ar de ce postesti5

= Pentru ca, eu cred 'n &umnezeu8

= &e unde sti ca eDista &umnezeu5 -ai $azut &-ta pe /isus 7ristos5 continua mai departeCorbela8

= Nu -am $azut, dar asa sunt eu nu te cred pe &-ta care-mi spui ca nu eDista, ci cred sirurile demartiri, care atunci c"nd erau rastigniti pe cruce si li se bateau piroanele 'n m"ini, spuneauEPuteti sa ne omor"ti, dar -am $azutE8

= AH PreotiiH SarlataniiH #u 'i stri$esc sub calc"i, apas"nd si rotind calc"iul 'n pam"nt, ca si cum ar stri$i un g"ndac8

(az"ndu-l asa pornit, am rupt discutia8 Seara am plecat acasa, de asta data cu un cos de cartofisi cu o bucata de slanina pe care mi le-a dat batr"nul8 S"mbata am lucrat la fel8 &uminica m-amdus la biserica8 #ra lume adunata din tot satul8 +ntr-o strana, 'n apropierea altarului, solemn ca unsf"nt, statea un om care parea ca seamana cu Corbela8 Ma uit mai bine8 Urmarea cu mareatentie pe preot8 a un moment dat se apropie de preot si foarte smerit 'i auta8 #l e, CorbelaH

&ascal, autorul preotului si clopotar la biserica8

Mai t"rziu, c"nd m-am 'mprietenit cu oamenii, le-am po$estit 'nt"mplarea mea cu Corbela, fac"ndcu totii mare 3az8

= Sunt si pe la noi nebuni de acestia, 'mi spuneau ei8

S-au 'n$atat de la cei mari care sunt contra 0isericii8 &ar noi, taranii francezi, credem 'n&umnezeu, asa cum apucat de la parintii nostri8



Preotul, un om de o $asta cultura, doctor 'n %ilozofie si 4eologie, traia 'ntr-o mare mizerie, faraleafa de la statul ateu, care prigonea pe preoti ca pe niste dusmani8 #i traiesc numai din autorulputinilor oameni ai satului8

FFF

Saptam"na urmatoare am lucrat la un alt om, la scos cartofii8 &e aici am capatat o cantitate maimare de cartofi, baza noastra de eDistenta pentru mai multa $reme8 Apoi am trecut la altul, lalegatul snopilor de gr"u8 Pe urma la treierat8 Acolo, 'n toate satele, obstea satului are masini detreierat8 #a trece din casa 'n casa, treier"nd la fiecare8 Recolta este bogata si frumoasa ca aurul8

Nu este taran care sa nu fie abonat la c"te o re$ista saptam"nala agricola, plina de sfaturi bunepentru agricultura, gradinarit, cresterea $itelor si 'ngriirea lor, stuparie etc8 #i citesc aceste re$istecu multa atentie, din scoarta 'n scoarta, caut"nd, 'ntr-o mare 'ntrecere, ca fiecare sa aplice c"tmai bine acele sfaturi si sa foloseasca c"t mai mult din ele8 Gradurile lor sunt tot asa de 'ngriiteca si casele8 (itele sunt bine pazite si de frig si de foame8 4esalate 'n fiecare zi8 &e aceea elesunt frumoase, muncesc mult si produc mult8

+n gradurile lor am gasit adesea scris de tarani pe c"te o bucata de carton E/ubiti animalele,

prietenii nostri de muncaHE

&upa $reo luna, satul s-a 'n$atat cu mine8 #ram cunoscut sub numele de Ee roumainE:Rom"nul;8 Auzisera ca sunt student la doctorat si seara stateam de $orba cu ei8 +i interesau problemele defilosofie, c3estiuni politice, situatia internationala, iar din #conomia Politica, cu deosebire,problema preturilor, legea cererii si ofertei si altele, care stabilesc pretulI cauzele scaderii sauurcarii preturilor si timpul potri$it pentru $inderea produselor lor8 4aranii 'ntre .>-1B ani, seorientau foarte bine 'n toate aceste c3estiuni si puteai discuta cu ei probleme oric"t de 'nalte8 e

'ntelegeau8

FFF

&e la un timp am 'nceput sa-mi prepar eDamenele8 Mota 'si daduse eDamenele 'n /unie, 'naintede plecare, cu mare succes8

iua munceam, iar seara si noaptea c"t puteam sta, citeam8 Pentru anul / a$eam 1 obiecte#conomia Politica, /storia &octrinelor #conomice, egislatia /ndustriala si egislatia %inanciara8&upa doua luni 'nsa au 'nceput sa-mi slabeasca puterile8 Alimentatia nu era suficienta8 +n ultimelezile m"ncam numai cartofi fierti8 a doua trei zile, c"te un g8 de lapte, iar carne, odata pesaptam"na8 Uneori br"nza8 At"t puteam eu c"stiga cu munca mea8 Mai rau dec"t mine, era 'nsasotia mea care se anemiase mult8

+n Octombrie m-am prezentat la eDamen8

Am cazut, desi la obiectul principal, #conomia Politica, luasem cea mai mare nota si la celelalte

obiecte note de trecere, la egislatia %inanciara obtin"nd numai noua, limita pentru doctorat fiindzece8 Pentru moment am ramas dezorientat8 Nu fusesem un element stralucit la carte niciodata,dar nu cazusem niciodata p"na acum la $reun eDamen, fiind cotat printre elementele bunisoare8

+n greaua situatie materiala 'n care ma aflam, era o lo$itura8 Greutatea statea 'n aceea ca nu mamai puteam prezenta dec"t peste trei luni si din nou la toate materiile8 M-am 'ncapat'nat si m-am3otar"t sa reiau munca de la capat8 ucrul la tara se terminase8 Cazuse zapada8 Numai la taiatullemnelor 'n padure puteam sa ma mai duc8 +n sc3imbul autorului pe care-l dadeam, am capatatsi eu un car cu lemne8



Au 'nceput 'nsa sa-mi $ina autoare din tara8 &e acasa si de la parintele Mota, dintr-un 'mprumutpe care-l facuse 'n numele meu, la o banca8

Am petrecut iarna si sarbatorile Craciunului, 'n milocul taranilor si cu deosebire 'n milocul familiei0elmain-&a$id8

+n sesiunea de %ebruarie m-am prezentat din nou si mi-am luat eDamenele anului 'nt"i dedoctorat8

/mediat m-am apucat de prepararea celui de al doilea an &rept Administrati$, %ilosofia &reptului,/storia &reptului %rancez si &reptul /nternational Public8 +n prima$ara mi-am luat si eu o gradina,pe care am 'nceput s-o lucrez pe cont propriu8

&ar 'n luna Mai !., primesc o scrisoare desperata de la Mota si apoi altele de le %ocsani si dela studenti, prin care eram c3emat de urgenta 'n tara, deoarece iga se rupsese 'n doua8 &e laMota si 7ristac3e Solomon primesc si bani de drum8 P"na la eDamene 'nsa, mai a$eam o luna dezile8 Ma prezint &ecanului %acultatii si spun"ndu-i, ca trebuie sa plec de urgenta 'n tara, 'i cer sa-mi 'ngaduie a ma prezenta mai 'nainte pentru a-mi da eDamenele8 Cererea mi-a fost aprobata8 a? Mai, am dat eDamenele si le-am luat8 a < Mai, am pornit spre tara, lu"ndu-mi ramas bun de

la locuitorii din Pinet, 'n milocul carora traisem aproape un an de zile8 Unii dintre ei, cei maibatr"ni, c"nd am plecat, pl"ngeau8 Altii m-au condus p"na la gara din Grenoble8

(enisem 'n %ranta cu 'ngriorarea ca $oi 'nt"lni un popor imoral, putred si decazut, asa cum seflutura de multa $reme prin lume8 M-am con$ins ca poporul francez, taranul si oraseanul, este unpopor de o moralitate se$era8 /moralitatile apartin strainilor stricati, bogatilor tuturor neamurilor,atrasi de Paris si de alte orase mari8

Clasa conducatoare, dupa parerea mea, 'nsa, este iremediabil compromisa, g"ndind, traind siaction"nd sub influenta si numai sub influenta iudeo-masoneriei si a banc3erilor ei8 /udeo-masoneria si-a facut din Paris sediu pentru 'ntreaga lume8 :ondra cu ritul scotian este numai ofiliala;8 Aceasta clasa conducatoare este rupta de 'ntreaga istorie a %rantei si de natiuneafranceza8 &e aceea plec"nd din %ranta, faceam o mare deosebire 'ntre poporul francez si 'ntre

statul masonic francez8

Am ramas nu numai cu dragoste pentru poporul francez, dar si cu credinta, care nu mi se $aclatina niciodata, 'n 'n$ierea si biruinta acestui neam 'n contra 3idrei care s-a asezat peste el,

'ntunec"ndu-i g"ndirea, sug"ndu-i $laga, si compromit"ndu-i si onoarea si $iitorul8

A 0UCUR#S4/

/GA APARAR// NA4/ONA-CR#S4/NA S-A RUP4 +N &OUA

Am sosit 'n 0ucuresti8 #ra un dezastru8 Eiga Apararii Nationale CrestineE se rupsese 'n doua8Sperantele natiei acesteia se prabuseau8 Un neam care-si 'ncordase puterile sleite, 'ntr-un greumoment al istoriei sale, 'n lupta cu cea mai mare primedie care i-a amenintat $reodata $iata,cadea acum la pam"nt cu toate sperantele lui nimicite8 Acest naufragiu 'n inimile $iteze ale miilorde luptatori, $az"ndu-si cu totii, 'ntr-o clipa, naruite ertfele facute 'n trecut si toate sperantele,inspira un sentiment de durere c3iar si acelora care statusera departe de miscare8 O mai maredurere colecti$a nu mi se 'nt"mplase sa $ad p"na atunci8 4oate $alurile acelea de entuziasm de



la Se$erin la %ocsani, de la C"mpulung la Clu, se transformasera 'n $aluri de durere sideznadede8

M-am dus la Parlament si m-am prezentat profesorului Cuza8 Spre marea mea surprindere, amgasit pe un singur om $esel 'n milocul durerii generale8 Acesta era prof8 Cuza8 Redau teDtual sicu cea mai mare constiinciozitate con$orbirea a$uta8

= 0ine ai $enit, Cornelie draga, apropiindu-se de mine si 'ntinz"ndu-mi m"na8 4u esti un baiatbun8 Sa-ti cauti ca si p"na acum de treaba si $a fi foarte bine8

= &omnule Profesor, sunt amar"t p"na 'n ad"ncul inimii mele de nenorocirea care s-a abatutasupra noastra8

= &ar nu s-a 'nt"mplat nici o nenorocire8 iga este mai puternica dec"t oric"nd8 /ata, am $enit dela 0raila ieri8 Acolo a fost ce$a, nemaipomenit8 M-a primit poporul cu muzici, cu tobe, cu uralenesf"rsite8 Ai sa $ezi ce e 'n tara8 4u nu sti ce e8 4oata tara e cu noi8

+nca $reo c"te$a $orbe si am plecat8 Ma 'ntrebam apoi naucit888

= Un sef, $az"ndu-si trupa lui sf"siata de dureri, rupta 'n doua si cuprinsa de deznadede, sa seafle 'n cea mai perfecta $oie buna si $eselie5 Sa nu-si dea seama de dezastrul care fierbe subel5 Sau 'si da seama8, si atunci cum este cu putinta sa-i para bine5

C# S# +N4KMPAS#

Cei B parlamentari ai igii au lasat de dorit, dupa parerea mea, 'n toata acti$itatea parlamentarasi eDtraparlamentara din timpul anului ce trecuse8 #rau elemente slabe5 7otar"t, nu8 #rau de rea

credinta5 7otar"t, nu8 #rau de absoluta buna credinta, dar cu mici insuficiente, fie de pregatire 'nmaterie de cunoastere a problemei idanesti, cei mai recentiI fie mai greoi 'n deplasari si actiune,cei mai batr"ni8 &ar acestea sunt inerente oricaror oameni adunati 'ntr-o organizatie si trebuiescmodelate si complinite de conducere si corectate cu multa dragoste8 Atunci, care au fost cauzeleade$arate ale acestei situatii5

&upa parerea mea

8 ipsa de coordonare a actiunii parlamentare si eDtraparlamentare8

.8 ipsa de unitate sufleteasca, absolut necesara unei asemenea organizatii, 'nconurata dintoate partile de oc3i inamici care 'ncearca sa profite de orice ne'ntelegere interna8

Aceste doua 'nsa, au la baza o alta cauza si anume

ipsurile conducatorului, greselile lui8 Un conducator trebuie sa faca necontenit scoala, 'n sensul$ederilor lui, cu toti luptatorii din ur, pentru ca sa asigure unitatea de g"ndire a blocului respecti$8Sa elaboreze un plan de lupta8 Sa dea directi$e 'n materie de actiune8 Sa fie un permanentsluitor al unitatii miscarii, 'ncerc"nd cu dragostea lui, cu c3emarile lui, cu obser$atiile, cupedepsele, sa netezeasca ne'ntelegerile si nepotri$irile inerente oricarei organizatii8 Sa fie unne'ncetat 'ndemn catre toti la 'ndeplinirea datoriei lor8 Sa procedeze cu dreptate, respect"ndnormele de conducere pe care si le-a impus si 'n baza carora si-a adunat oamenii8



&in toate acestea, profesorul Cuza n-a facut nimic8 N-a facut scoala cu oamenii sai nici macarconsfatuiri8

= Sa facem o consfatuire, &-le Cuza, 'i spuneau unii din ei, ca sa stim si noi ce atitudine sa luamsi cum sa ne prezentam 'n Parlament8

= N-a$em ne$oie de nici o consfatuire, pentru ca noi nu suntem partid politic8

N -a dat niciodata nici o directi$a nimanui8 (eti gasi $olume de $aloare, zeci de brosuri scrise deprof8 Cuza, $eti gasi sute de articole, dar desfid pe oricine s-ar 'ncumeta sa-mi aduca zececirculari sau ordine de organizare sau de actiune date celei mai zbuciumate organizatii politice,de la 1 martie !.2, data 'nfiintarii ei, si p"na la .B mai !., momentul desfiintarii ei8

Nu $eti gasi, nu zece, nici cinci, nici trei8

Profesorul Cuza a 'ndemnat, dar el n-a fost un animator8 Profesorul Cuza a pedepsit, dar atuncic"nd a pedepsit, a pro$ocat un ade$arat dezastru, fiindca a procedat fara 'ntelepciune8

/ntre timp, din cauza situatiei 'nfatisate mai sus, se 'ntelege ca o parte dintre parlamentari,$az"nd si simtind ca lucrurile nu merg cum trebuie, 'si manifestau nemultumirile lor8 #i $edeau ca,

'ncetul cu 'ncetul, miscarea merge spre ruina, mai ales, ca pe l"nga lipsa unor directi$e, maiinter$eneau, din timp 'n timp, si unele iesiri ale prof8 Cuza la tribuna Parlamentului, care a$eau 'nade$ar un efect uluitor si descuraator pentru miscarea 'ntreaga8

Asa bunaoara, c"nd imediat dupa desc3iderea Parlamentului, unul din deputatii igii protesta 'mpotri$a starii de asediu si a sama$olniciilor ne mai pomenite, 'nt"mplate la %ocsani, prof8 Cuzas-a ridicat si a spus ca bine a facut gu$ernul ca a instituit starea de asediu si ca el ar fi facut la fel,spiritele fiind agitate din cauza idanilor8

Altadata $orbind la mesa, spunea, combat"nd pe taranisti :care de altfel erau 'n opozitie; caPartidul poporului ar putea de$eni un factor de gu$ernam"nt prin sistemul rotati$ei cu Partidul

liberal, daca Generalul A$erescu si-ar 'nsusi doctrina Eigi Apararii Nationale CrestineE8

Aceste lucruri aruncate de la tribuna, tocmai 'n momentul 'n care mii oameni lo$iti, sc3ingiuiti sinedreptatiti, asteptau cu 'nfrigurare, ca o slaba m"ng"iere pentru suferintele lor, macar un cu$"ntde 'nfierare a gu$ernului ale carui $ictime erau, 'mprastiau o atmosfera de descuraarepretutindeni8

+n cele ce urmeaza, redau dupa Monitorul Oficial, un pasa din discursul amintit

ERam"n dar actualmente 'n sluba Statului doua partide mature, partide de ordine, ale ordiniiactuale, partide de gu$ernam"nt, care se complecteaza si care asigura ocul normal almecanismului constitutional Partidul Poporului si Partidul iberal8

#le sunt asezate pe baze solide, rezem"ndu-se pe interese de productie, desi diferite, totusiambele generale, reale si permanente care le asigura dainuirea si eficacitatea actiunii lor8 Nouaopera de organizare constitutionala si politica a tarii este opera la care au lucrat 'mpreuna acestepartide, fiecare 'n masura raspunderii si rolului pe care l-au a$ut de gu$ern si opozitie8 PartidulPoporului $a continua opera 'nceputa careia 'i $a aduce toate ameliorarile pe care practicasincera si de buna credinta le $a 'n$edera ca necesare pentru consolidare mai departe a Satuluisi unificare desa$"rsita a tarii888



Partidul iberal este eDponentul intereselor burg3eziei rom"nesti, al intereselor financiare,comerciale si industriale legitime si indispensabile, bunului mers al tarii8

Partidul Poporului c3emat sa desa$"rseasca organizatia economica a Statului, asez"nd-o petemelii reale, preocupat de ne$oile tuturor 'n cadrul intereselor superioare ale tarii, se spriina 'nspecial pe interesele generale, reale si permanente ale productiunii agricole, factor precumpanitor

al $ietii noastre economice8

Partidul Poporului care are radacinile cele mai ad"nci si cele mai 'ntinse pe tot cuprinsul tarii, 'ncadrul armoniei sociale888 $rea sa dea plugarilor stap"nitori de pam"nt rolul ce li se cu$ine 'neconomia Statului potri$it muncii si numarul lor8

:Monitorul Oficial, 2B iulie !.?, pag8 2!>;

Aceasta atitudine din partea unui conducator de miscare nationala, este incalificabila8 A faceapologia partidelor pe care miscarea nationala le denunta ca pe o nenorocire abatuta deasupraRom"niei si 'n contra carora lupta cu sacrificii dureroase, pentru a crea o noua soarta acestei tari,alta dec"t cea 3arazita de politicienii partidelor, este tot una cu a-ti condamna la moarte propriamiscare8

A ridica 'n sla$a sistemul rotati$ei reprezentat prin Partidul liberal si a$erescan, denuntate de tine 'nsuti, timp de o $iata 'ntreaga, ca dusmane ale neamului, 'nseamna a 'nlatura orice perspecti$ade biruinta a miscarii nationale pe care o conduci do$edind totodata, prin acest fapt, ca tu 'nsutinu crezi 'n ea8

Ce ar zice lumea de un comandant de trupe eroice, care se lupta, fac ertfe supreme, cred 'nbiruinta lor, traiesc si sunt gata sa moara cu g"ndul la ea, comandant care, 'ntr-un discurs 'ntimpul luptei si 'n fata miilor de raniti cazuti, le-ar $orbi ridic"nd 'n sla$a trupele inamice sipre$estind $ictoria acestora8

Ce s-ar 'nt"mpla cu biata trupa, care 'n loc de a auzi un cu$"nt de 'naltare a nadedilor ei 'nbiruinta, ar auzi pe 'nsusi comandantul ei $orbind despre frumoasele perspecti$e de $ictorie aletrupelor inamice5

Ce s-ar 'nt"mpla5 4rupa aceea s-ar 'mprastia demoralizata8

Asa s-a 'nt"mplat8 Multi luptatori pe frontul miscarii nationale s-au 'mprastiat deznadaduiti8&atorita acestei atitudini ciudate, deputatii igii au 'nceput sa-si manifeste nemultumirea8 #i augresit, dupa parerea mea8 Nu a$eau dreptul sa-si manifeste aceste nemultumiri dec"t numai fatade presedinte si 'n cadrul restr"ns al conducerii8 #i 'nsa au depasit acest cadru8 +n conditiileacestea8 fiecare $orba aruncata 'nsemneaza o nenorocire 'n plus peste aceea pro$ocata de

'nsusi presedintele miscarii8

+ncetul cu 'ncetul, greselile unora si ale altora au dus la racirea relatiilor dintre ei8 P"na c"nd, 'ntr-

o zi, deputatul Paul /liescu, fara un moti$ binecu$"ntat si fara o udecata prealabila, deci fararespectarea normelor si legilor organizatiei, este eliminat din Eiga Apararii Nationale CrestineE8Nu numai at"t, dar fara ca presedintele sa spuna macar $reunuia din parlamentari ce$a, ci pur sisimplu, anunt"nd de la tribuna, ca a eliminat pe Paul /liescu din 8A8N8C8 si cer"nd 'n acelasi timpca sa fie dat afara din Parlament, iar locul de la C"mpulung sa fie declarat $acant8

Aceasta a cazut ca un trasnet pe capul bietilor deputati ai igii8 Peste doua zile, prof8 Sumuleanu,care 'ntre timp $enise de la /asi, a facut o comunicare Camerei, iscalita si de ceilalti deputati /onelea-Codreanu, (aler Pop, &r8 7aralamb (asiliu, Prof8 C"rlan, prin care afirmau ca declaratia



prof8 Cuza, 'n orice caz, e prematura, deoarece statutele pre$ad ca eDcluderile se pronunta decomitet8 +n cazul de fata comitetul 3abar nu a$ea de aceasta c3estiune8 #l nu cunostea nici o $inaacestui om, dar nu cerea sa fie eliminat8 Comitetul cerea ca omul sa fie 'nt"i udecat, ca sa sepoata apara8 Cereau, prin urmare, sa se respecte statutulI sa se respecte legea pe care au urattoti8

+n acelasi timp s-au facut inter$entii 'n acest sens la profesorul Cuza8

Rezultatul acestor inter$entii

4oti semnatarii sunt eliminati din Eiga Apararii Nationale CrestineE, 'n frunte cu prof8 uni$ersitarSumuleanu si cu tatal meu, unii dintre acestia a$"nd merite de munca si de ertfa la formareaacestei ligi mai mari dec"t 'nsusi prof8 Cuza8 Prof8 Sumuleanu era 'nsusi $icepresedintele igii8 Siacestia dati afara tot fara nici o udecataI fara a li se spune ce$a, fara a fi fost 'ntrebati8

&upa parerea mea, procedarea prof8 Cuza, 'n calitate de presedinte al organizatiei, caruia 'iincumba datoria de a a$ea cea mai mare gria pentru $iata organizatiei, si cea mai mare atentie laorice masura 'n stare sa-i pericliteze eDistenta, a fost fundamental gresita8 +n fond nedreapta si cutotul ne le locul ei, mai ales a$"nd 'n $edere persoanele 'n oc8 #ra 'nsusi comitetul de conducere

al igii8 #rau creatorii acestei organizatii8 Masura era neudecata, fiindca profesorul Cuza n-apre$azut consecintele care decurgeau din ea, pentru miscare8 /mediat dupa aceasta eliminare sescoate EApararea NationalaE prin care se afirma, ca acesti oameni 'n frunte cu prof8 Sumuleanu si/on elea-Codreanu s-au $"ndut idanilor, rasp"ndindu-se 'n toata masa Rom"nilor aceastainsinuare8

Prof8 Sumuleanu, prieten nedespartit de un sfert de $eac, om de o corectitudine eDemplara, a fostoribil si incalificabil atacat 'n EApararea NationalaE de sub directia si 'ndrumarea &-lui Cuza8Umbla pe strada coplesit de durere, sub acuzatia de tradare8 Atunci prof8 Sumuleanu a scos,drept raspuns, o brosura intitulata EMiselia unor prieteniE8

&e data aceasta, prof8 Cuza, dupa parerea mea, nu numai ca a fost nedrept, a fost mai multdec"t nedrept8

#liminatii, la r"ndul lor, au gresit, scot"nd manifeste cu atacuri deopotri$a de nedrepte, dargreseala acestora, era consecinta greselii profesorului Cuza8

4oate acestea se petreceau 'n durerea sf"sietoare a tuturor luptatorilor si 'n marea satisfactie sibataie de oc a idanimii8

#u am sosit 'n acest moment8 +n Parlament se udeca c3estiunea daca deputatii dati afara diniga 'si pierd mandatele de parlamentari8

Ma 'ntreb si acum Oare profesorul Cuza, c"nd a luat aceste masuri a fost $ictima unor sugestiisau a unor intrigi, sau asa a udecat singur, ca e bine5

Peste c"te$a zile, inter$enind si ceilalti din afara, 'nmarmuriti de masurile profesorului Cuza sicer"nd sa se 'mpace lucrurile, prin re$enirea asupra eliminarilor facute si prin respectareadispozitiilor statutare, ne pomenim cu o a treia masura prin care sunt considerati eliminati siacestia8 Printre ei erau Generalul Macridescu, prof8 4raian 0raileanu, 7ristac3e Solomon, prof8Catuneanu etc8



Prin lume se 'mprastia sistematic z$onul, ca toti cei eliminati s-au $"ndut idanilor8 Printre agentiiacti$i 'n 'mprastierea acestor z$onuri Colonelul Neculcea si i$iu Sado$eanu, unul m"na dreaptasi altul cea st"nga a profesorului Cuza8

#liminatii s-au constituit atunci 'n Eiga Apararii Nationale Crestine-StatutareE, $oind sa spuna prinaceasta denumire, ca ei se pastreaza 'n cadrul statutului8 +n acest timp profesorul Cuza con$oaca

la /asi, 'n sala 0ean, o mare adunare nationala, la care iau parte $reo mie de oameni si careratifica eliminarile pe baza ca s-au $"ndut idanilor8

Ma opresc aici si nu trec la obser$atii asupra celor ce se scriau, fie de o tabara, fie de alta,consider"nd, at"t c"t am consemnat, ca fiind suficient pentru 'ntelegerea situatiei miscarii 'n acea$reme8 At"t doar as $rea sa adaug ca timpul :au trecut noua ani; a do$edit ca prof8 Cuza a gresitIpentru ca, nici prof8 Sumuleanu, asa de crunt lo$it 'n onoarea lui, nu s-a $"ndut idanilor, nici tatalmeu care a primit lo$ituri aproape mortale din partea puterii iudaice :de care prof8 Cuza nu s-a

'n$rednicit;, nici Generalul Macridescu, nici prof8 Ga$anescul, nici prof8 4raian 0raileanu, nici prof8Catuneanu, nici &r8 (asiliu, nici prof8 C"rlan, nici preotul Mota etc8

Ani dupa aceea, dupa ce dezastrul s-a 'ntins ca un pustiu peste iga, a $enit prof8 Cuza la $ec3iulsau prieten, prof8 Sumuleanu, pe care 'l lo$ise asa de crud, si i-a spus

= &raga Sumulene, n-am nimic cu tine8 7ai sa ne 'mpacamH

Profesorul Sumuleanu 'nsa, s-a 'ntors si plec"nd i-a zis

= # prea t"rziu8

Nu pentru ca prof8 Sumuleanu n-a $rut sa ierte o lo$itura cruda, pe care o primise, ci pentru ca os, era cenusa unei miscari si a unor sperante rom"nesti8

CUM AM PROC#&A4 +N %A4A AC#S4#/ S/4UA4//

Am sosit din %ranta, 'n milocul acestui dezastru care se abatuse peste miscarea nationala, cuintentia de a se sal$a ceea ce se mai putea sal$a8 Am con$ocat la /asi, 'n cea mai mare graba,grupul E(acarestiE, si o parte din conducatorii tineretului uni$ersitar din cele patru centre8

/ntentia mea a fost sa localizez dezbinarea produsa, realiz"nd un bloc al tineretului8 Sa facimposibila cobor"rea 'n spre tineret a atmosferei de $ramasie care macina r"ndurile batr"nilor8&upa cum era si natural, acest bloc $oiam sa-l bazez, 'n primul r"nd, pe constiinta, ca dezunireasi ura dintre noi 'nsemneaza moarte pentru miscarea nationala8

Odata, acest bloc 'nfaptuit, $oiam ca sa ne 'ndreptam spre liniile care ardeau ale batr"nilor si prininter$entii, fac"nd cele mai 3otar"te presiuni pentru reabilitarea unitatii, sa putem sal$a situatia8

Planul meu 'nsa a cazut8 4ineretul era dea cuprins de flacarile mistuitoare ale 'n$rabirii, 'nc"t la/asi propunerea mea, cu toate legaturile care eDistau 'ntre mine si acest tineret, n-a gasit nici unrasunet 'n inimi8 Si aceasta cu at"t mai mult cu c"t la conducerea studentimii din /asi, care ar fiputut da 'n aceste ceasuri semnalul unei directii sal$atoare, se ridicase o serie de elementeslabe, cu porniri sufletesti spre rau8



$iata mea de lupte de p"na atunci si a camarazilor mei de 'nc3isoare8 C3iar si pentru cei dingrupul E(acarestiE am lasat timp de g"ndire si de cercetare a constiintei lor, pentru a $edea dacanu au $reo 'ndoiala sau rezer$a deoarece pasind aici $or trebui toata $iata lor sa mearga 'naintefara nici o so$aire8

/ntima noastra stare sufleteasca din care s-a nascut egiunea a fost aceasta nu ne interesa daca

$om birui, daca $om cadea 'nfr"nti sau daca $om muri8 Scopul nostru era altul de a merge 'nainte, uniti8 Merg"nd 'mpreuna, uniti, cu &umnezeu 'nainte si cu dreptatea neamului rom"nesc,orice soarta ne-ar fi daruita, 'nfr"ngerea sau moartea, ea $a fi binecu$"ntata si $a da roadepentru neamul nostru8 Sunt 'nfr"ngeri si sunt morti care trezesc un neam la $iata, dupa cum suntsi biruinte dintre acelea care-l adorm, spunea profesorul /orga, odata8

FFF

+n aceeasi noapte si 'n aceeasi condica, am redactat o scrisoare catre profesorul Cuza si altacatre Profesorul Sumuleanu8 A doua zi la B dimineata, ne-am adunat toti E(acaresteniiE, si amplecat la profesorul Cuza, acasa, 'n str8 Corescu No8 28

&upa at"tia ani de lupte si grele 'ncercari, mergeam acum sa ne luam ramas bun de la profesorul

Cuza si sa-i cerem sa ne dezlege de uramintele pe care le-am depus8

Profesorul Cuza ne-a primit 'n aceeasi camera 'n care ma botezase pe mine cu .< ani 'n urma8

Aici el, st"nd 'n picioare de o parte a biroului, iar noi de cealalta parte, i-am citit urmatoareascrisoare

E&omnule Profesor,

Am $enit acum pentru cea din urma data la &$s8 ca sa ne luam ramas bun si sa $a rugam sa nedezlegati de toate uramintele depuse8

Pe calea care mergeti acum, noi nu $a mai putem urma, deoarece nu mai credem 'ntr-'nsa8 Amerge fara credinta nu putem, deoarece, noua, credinta ne-a dat tot a$"ntul 'n lupta8

Rug"ndu-$a sa ne dezlegati de uraminte, noi ram"nem sa luptam singuri, dupa cum ne $aconduce mintea si inima noastra8

Profesorul Cuza ne-a $orbit apoi 'n felul urmator

= &ragii mei, $a dezleg de uramintele pe care le-ati depus si $a sfatuiesc, ca merg"nd 'n $iata,de acum 'nainte singuri, sa nu cum$a sa faceti greseli8 Pentru ca, mai ales 'n politica, greselile seplatesc scump8 /ata, a$eti 'n fata greselile pe care le-a facut 'n politica Petre Carp si care i-au fostfatale8

#u, din partea mea, $a doresc tot binele 'n $iata8 &upa aceasta ne-a 'ntins m"na si am plecat8

F

Asa am crezut noi ca este corect sa procedam si ca aceasta este calea de onoare pe care neobliga sa mergem numele nostru de luptatori8



&e acolo am trecut la profesorul Sumuleanu, 'n str8 Saulescu si i-am citit si lui o alta scrisoare,cam 'n aceeasi termeni, prin care anuntam pe EStatutariE, ca nu-i putem nici pe ei urma si

'ntelegem sa ne croim de acuma calea noastra8

FFF

Plec"nd si de la el, am simtit 'n inimi singuratatea pe lume8 Acum eram singuri ca 'ntr-un pustiu si$a trebui sa ne taiem, prin propriile noastre puteri, drum 'n $iata8

Ne-am str"ns si mai mult 'n urul icoanei8 Si cu c"t greutatile ne $or asalta si lo$iturile lumii $orcurge mai grele peste noi, cu at"t $om sta mai mult sub scutul Sf"ntului Ar3ang3el Mi3ail si laumbra sabiei lui8 #l nu mai era pentru noi o fotografie pe o icoana, ci 'l simteam $iu8 Acolo laicoana, faceam de garda cu sc3imbul, zi si noapte, cu candela aprinsa8

MA4#R/A

C"nd ne-am adunat de la camin cu totii, noi cinci si 'nca $reo zece studenti din anul / si // si c"ndam $oit sa scriem c"te$a scrisori, $estind 3otar"rea noastra d-lui 7ristac3e Solomon si altora,abia atunci ne-am dat seama c"t suntem de saraci, pentru ca toti la un loc nu a$eam bani nicimacar c"t ne trebuiau pentru plicuri si marci8 P"na atunci ne duceam, de c"te ori a$eam ne$oie,la batr"ni si ceream8 &e acum 'nainte nu mai a$em de unde cere8 Sa pornesti la o organizatiepolitica fara nici un ban8 #ra si o greutate si o cutezanta8 +n acest secol, 'n care materia esteatotstap"nitoare, 'n care nimeni nu porneste la ce$a c"t de mic fara sa se 'ntrebe mai 'nt"i Ec"tibani areE, &umnezeu a $rut sa arate, ca, 'n lupta si biruinta legionara, materia n-a ucat nici unrol8

Prin gestul nostru cutezator, ne desolidarizam de o mentalitate atotstap"nitoare peste $eac si

peste lume8 Ucidem 'n noi o lume, pentru a 'nalta o alta p"na la cer8 &omnia absoluta a materieiera rasturnata, pentru a fi 'nlocuita cu domnia spiritului, a $alorilor morale8

Nu negam si nu $om nega eDistenta, rostul, si necesitatea materiei 'n lume, dar negam si $omnega de-a pururi dreptul stap"nirii ei absolute8 /zbeam, asa dar, 'ntr-o mentalitate 'n care $itelulde aur era socotit ca centru si 'nteles al $ietii8 Ne-am dat seama ca pe calea aceasta, araporturilor rasturnate, dintre spirit si materie, am fi secatuit 'n noi orice cura, orice putere, oricecredinta si orice nadede8 Singura forta morala 'n 'nceputurile noastre nu am gasit-o dec"t numai

'n credinta nestramutata, ca plas"ndu-ne 'n armonia originara a $ietii = subordonarea materieispiritului = $om putea 'nfr"nge ad$ersitatile si $om putea birui 'n contra puterile satanice,coalizate 'n scopul de a ne nimici8

RA4/UN#A

O alta caracteristica a 'nceputului nostru, 'n afara de lipsa de bani, a fost lipsa de program8



= Sa n-a$eti teama de acesti pigmei, caci cine are asemenea suflet, nu poate niciodata birui8 Peacestia 'i $eti $edea odata caz"nd 'n genunc3i la picioarele $oastre8 Sa nu-i iertati8 Pentru ca nu$or face-o din constiinta pacatului sa$"rsit, ci dintr-o miselie8 /ar acum de s-ar cobor' peste noiiadul cu toate du3urile lui necurate, neclintiti pe pozitie, 'l $om 'n$inge8

P"na la acea data $azusem fiara din om8 Acum am $azut miselul din om8 Paziti-$a pe $oi si copiii

de azi si de m"ine ai neamului rom"nesc si ai oricarui neam din lume, de aceasta racila 'ngrozitoare miselia8

4oata inteligenta, toata 'n$atatura, toate talentele, toata educatia nu ne $or ser$i la nimic, daca$om fi misei8

+n$atati pe copii $ostri sa nu 'ntrebuinteze miselia nici 'n contra prietenului si nici 'n contra celuimai mare dusman al lor8 Caci nu $or 'n$inge, ci $or fi mai mult dec"t 'n$insi, $or fi stri$iti8 Nici 'ncontra miselului si a armelor lui miselesti sa nu 'ntrebuinteze miselia, pentru ca de $or 'n$inge, nu$a fi dec"t un sc3imb de persoane8 Miselia $a ram"ne nesc3imbata8 Miselia 'n$insului $a fi

'nlocuita cu miselia 'n$ingatorului8 +n esenta, aceeasi miselie $a stap"ni peste lume8 +ntunericulmiseliei din lume nu poate fi alungat prin alt 'ntuneric, ci numai prin lumina pe care o aducesufletul $iteazului, plin de caracter si onoare8

FFF

Si totusi, prin acest bara de ura si de miselie, au $enit la noi, din prima zi, ca la un liman datatorde nadede 7ristac3e Solomon, omul acela de mare cu$"nt si de mare onoare, inginerul Clime,inginerul 0lanaru, a$ocatul Mile efter, Andrei C8 /onescu, AleDandru (entonic, &umitru /frim,Costac3escu, /on 0utnaru, ierodiaconul /si3ie Anto3ie etc8

4oti distinsi si $ec3i luptatori 'n iga, 'mi faceau acum impresia unor naufragiati, al caror $apor sescufundase 'n largul marii, iar ei soseau obositi si turburati pe mica noastra insula, unde $or gasisi liniste sufleteasca si 'ncredere 'n ziua de m"ine8

Generalul Macridescu ne-a spus

= &esi batr"n, $oi merge cu $oi si $a $oi auta, cu o singura conditie sa nu mai 'ntindeti m"naacestor oameni, lipsiti de onoare, pentru ca aceasta m-ar degusta peste masura si mi-as pierdetoate iluziile8

Prof8 /on Ga$anescul a 'nceput sa se intereseze de noi si de ceea ce faceam8

PR/M## +NC#PU4UR/ &# (/A4A #G/ONARA

Patru linii brazdeaza mica noastra $iata initiala

8 Credinta 'n &umnezeu8 4oti credeam 'n &umnezeu8 Nu era nici un ateu printre noi8 Cu c"teram mai 'ncercuiti si mai singuri, cu at"t preocuparile noastre se ridicau mai mult spre&umnezeu si spre contactul cu mortii nostri si ai neamului8 Aceasta ne dadea o tarie in$incibila sio seninatate luminoasa 'n fata tuturor lo$iturilor8



.8 +ncrederea 'n misiunea noastra8 Nimanuia nu i se putea ser$i nici cel mai mic argument despreposibilitatea $ictoriei8 #ram asa de putini, asa de tineri, asa de saraci, asa de ur"ti si de urmaritide toata lumea, 'nc"t toate argumentele scoase din starea de fapt pledau contra unor perspecti$ede biruinta8 4otusi mergeam 'nainte, datorita numai 'ncrederii 'n rosturile noastre, o 'ncrederenelimitata 'n steaua noastra si a neamului8

28 &ragostea dintre noi8 Unii ne cunosteam mai dinainte, a$"nd mari legaturi sufletesti, altii 'nsaerau copii, studenti 'n primul sau al doilea an, pe care nu-i cunoscusem niciodata8 &in cele dint"izile s-a stabilit 'ntre noi toti o legatura de dragoste ca si cum am fi fost din aceeasi familie si ne-am fi cunoscut de mici copii8

#ra ne$oie de un ec3ilibru interior pentru a putea rezista8 &ragostea dinauntru trebuia sa fie deaceeasi intensitate si forta, cu presiunea noianului de ura din afara8 (iata noastra 'n acest cuib nuera o $iata oficiala si rece, cu distanta 'ntre sef si soldat, cu teatru, cu declaratii retorice si ifosede sefie8 Cuibul nostru era cald8 Raporturile dintre noi erau absolut familiare8 Cine$a nu intra aicica 'ntr-o cazarma rece, ci ca 'n casa lui, ca 'n familia lui8 Aici nu $enea numai pentru a primiordine8 Aici gasea o raza de dragoste, un ceas de liniste sufleteasca, un cu$"nt de 'ncuraare, om"ng"iere, un autor la nenorocire sau la ne$oie8

&in partea legionarului nu se cerea at"t disciplina, 'n sens de cazarma, c"t buna cu$iinta,de$otament si zel la lucru8

18 C"ntecul8 Probabil, nepornind pe drumul ratiunii, cu alcatuire de programe, discutiicontradictorii, argumentari filosofice, conferinte, singura posibilitate de manifestare a stariinoastre launtrice, era c"ntecul8 C"ntam acele c"ntece 'n care simtamintele noastre 'si gaseaumultumire8

EPe o st"nca neagraE, c"ntecul lui Stefan cel Mare, a carui melodie, se spune, ca s-a pastrat dintimpul lui, din generatie 'n generatie8 Se spune ca 'n sunetul acestei melodii intra Stefantriumfator 'n cetatea sa de la Sucea$a, acum >BB de ani8 C"nd 'l c"ntam, simteam traind acele$remuri de marire si de glorie rom"neasca, ne afundam 'n cinci sute de ani de istorie si traiamc"te$a clipe acolo 'n contact cu $ec3ii soldati si arcasi ai lui Stefan si 'nsusi cu el8

ECa un glob de aurE, c"ntecul lui Mi3ai (iteazu8 C"ntecul lui A$ram /ancuI ESa sune iarasigoarnaE, c"ntecul Scolii Militare de /nfanterie de la !8 ESculati soldatiE, compus de Justin /liesusi de /strati, pe care noi l-am proclamat /mn al egiunii etc8

F

Pentru a putea sa c"nti, 'ti trebuie o anumita stare sufleteasca8 O armonie 'n sufletul tau8 Cel cemerge sa fure pe cine$a, acela nu poate c"nta8 Nici cel ce merge sa faca o nedreptate8 Nici cel alcarui suflet e ros de patimi si de $ramasie fata de camaradul sau8 Si nici acela al carui suflet esterp de credinta8

&e aceea, $oi, legionari de azi sau de m"ine, de c"te ori $eti a$ea ne$oie de a $a orienta 'nspiritul legionar, sa $a re'ntoarceti la aceste patru linii de 'nceput, care stau la baza $ietii noastre8/ar c"ntecul $a $a fi un 'ndreptar8 &e nu $eti putea c"nta, sa stiti ca este o boala care $a roade 'nad"ncul fiintei $oastre sufletesti sau ca $remea $-a turnat pacate peste sufletul curatI iar daca nule $eti putea $indeca, sa $a dati de o parte si sa lasati locul $ostru, celor ce $or putea c"nta8

&uc"ndu-ne $iata pe liniile de mai sus, c3iar din primele zile am 'nceput sa actionam8 Am fiDatsefi, care primeau si dadeau ordine8



N-am pornit prin cine stie ce mari actiuni8 +n masura 'n care ni se puneau problemele 'n fata, noile rezol$am8

Cea dint"i actiune a fost aranarea camerei din camin, 'n care era icoana Sf"ntului Ar3ang3elMi3ail8 Ne-am $aruit-o singuri, am spalat pe os8 egionarele au 'nceput sa coasa perdelute8 Apoi,legionarii au scris mai multe maDime str"nse de mine8 Acestea erau luate, fie din Sf"nta

Scriptura, fie din alte scrieri8 Cu ele am 'mpodobit peretii8

/ata o parte din ele

E&umnezeu care ne poarta cu carul lui de biruintaE8

ECel ce $a birui888 #u $oi fi &umnezeul luiE8

ECel ce n-are sabie sa-si $"nda 3aina si sa-si cumpereE8

Euptati cu $iteie pentru credintaE8

E%eriti-$a de poftele carnii, care omoara sufletulE

E%iti treiE8

ENu alunga eroul din tineE8

E%rati la bine888 si la rauE8

ECine stie sa moara, nu $a fi rob niciodataE8

EAstept 'n$ierea Patriei mele si nimicirea cetelor de $"nzatoriE etc8

+n timp de o saptam"na, sediul nostru era aranat8

O a doua masura a fost de alta natura atitudinea noastra fata de atacurile din afara8

Nu raspundeam8 #ra ce$a greu pentru toti8 Ni se sf"sia fiinta noastra morala8 #ra 'nsa timpuleroismului rabdarii8

O alta masura nimeni nu $a cauta sa con$inga pe cine$a pentru a-l determina sa se facalegionar8 Obisnuita tragere de m"neca si pescuire de membri, nu mi-au placut niciodata8 Sistemuleste si a ramas contrar, p"na 'n ziua de astazi, spiritului legionar8 Noi ne $om fiDa punctul de$edere si at"t8 Cine $a $oi, $a $eni8 Si $a intra, daca $a fi primit8

&ar cine $enea5 (eneau oameni de aceeasi esenta sufleteasca cu noi8 Multi5 %oarte putini8 a/asi, dupa un an eram cu doi sau trei, mai multi dec"t 'n prima zi8 &in tara 'nsa, erau mai multi sise 'nscriau 'n masura 'n care se afla de eDistenta noastra8

4oti acei care $eneau la noi a$eau doua linii distincte care le puteai $edea clar

8 O mare corectitudine sufleteasca8



.8 ipsa de interes personal8 a noi nu se putea c"stiga nimic8 Nici o perspecti$a sur"zatoare nuse desc3idea8 Aici toti, nu a$eau dec"t de dat suflet, a$ere, $iata, capacitate de dragoste si

'ncredere8

C3iar daca se strecura $reun incorect sau $reun interesat, nu putea ram"ne printre noi8 Nu-sigasea mediul prielnic aici8 /esea automat8 Peste o luna, un an, doi sau trei, retrag"ndu-se,

dezert"nd sau trad"nd8

PROGRAMU NOS4RU

Cuibul acesta de tineri era primul 'nceput de $iata legionara8 #ra prima piatra din temelie8 4rebuiapusa pe pam"nt sanatos8

&e aceea nu am spus

= Sa mergem sa cucerim Rom"niaH Plecati prin sate si strigati

= S-a facut o noua organizatie politica, 'nscrieti-$a cu totii 'ntr-'nsa8

N-am facut un nou program politic, pe l"nga celelalte zece eDistente 'n Rom"nia, toate EperfecteE 'n constiinta autorilor si partizanilor lor, si nu am trimis pe legionari cu el sa-l fluture prin sate,c3em"nd oamenii sa se alature acestuia pentru a sal$a tara8

Si din acest punct de $edere ne $om deosebi fundamental de toate celelalte organizatii politice,plus cuzismul8 4oti cred ca tara moare din lipsa de programe bune8 Si de aceea 'si alcatuiesc c"teun program perfect 'nc3egat si pleaca cu el sa adune oameni8 &e aceea toata lumea 'ntreaba

= Ce program ai5

4ara aceasta piere din lipsa de oameni, nu din lipsa de programe8 Aceasta este parerea noastra8Ca deci, nu programe trebuie sa cream, ci oameni, oameni noi8 Pentru ca asa cum sunt astazi,oamenii crescuti de politicianism si infectati de influenta iudaica, $or compromite cele maistralucite programe8

Acest fel de om, care traieste astazi 'n politica rom"neasca l-am mai 'nt"lnit 'n istorie8 Subdomnia lui au murit natiuni si s-au dar"mat state8

Cel mai mare rau pe care ni l-au facut idanii si politicianismul, cea mai mare primedie nationalala care ne-au eDpus acestia, nu sta nici 'n acapararea bogatiilor solului si subsolului rom"nesc,nici c3iar 'n tragica desfiintare a clasei de miloc rom"nesti, nici 'n numarul mare al lor 'n scoli,profesiuni libere etc8, si nici c3iar 'n influenta pe care o eDercita asupra $ietii noastre politice, desifiecare 'n parte sunt primedii de moarte pentru neam8 Cea mai mare primedie nationala sta 'naceea de a ne fi diformat, de a ne fi desfigurat structura noastra rasiala daco-romana, d"ndnastere acestui tip de om, cre"nd aceasta cazatura, aceasta st"rpitura morala politicianul carenu mai are nimic cu nobletea rasei noastreI care ne dezonoreaza si ne omoara8



&aca acest tip de om $a continua sa mai conduca aceasta tara, neamul rom"nesc $a 'nc3ideoc3ii pentru totdeauna si Rom"nia se $a prabusi, cu toate stralucitele programe cu careEsmec3eriaE degeneratului $a sti sa unga oc3ii multimilor nenorocite8 &intre toate relele pe care nile-a adus in$azia idaneasca, acesta este cel mai 'ngrozitorH

FFF

4oate popoarele cu care am $enit 'n contact si ne-am luptat noi, Rom"nii, de la na$alireabarbarilor si p"na astazi, ne-au atacat pe linie materiala, fizica si politica, las"ndu-ne intacta fiintamorala din care, mai de$reme sau mai t"rziu, a izbucnit biruinta noastra, sfar"marea uguluistrain8 C3iar daca s-au asezat 'n numar mare peste noi, c3iar daca ne-au luat toate bogatiile,c3iar daca ne-au stap"nit politiceste8

#ste pentru prima data 'n istoria noastra, si de aceea ne simtim dezarmati si cadem 'n$insi, c"ndRom"nii se 'nt"lnesc cu un neam, care nu-i ataca cu sabia, ci cu armele proprii rasei iudaice cucare izbesc si paralizeaza mai 'nt"i instinctul moral al neamurilor, 'mprastiind 'n mod sistematictoate bolile morale si distrug"nd astfel orice posibilitate de reactiune8

&e aceea piatra ung3iulara de la care porneste egiunea este omul nu programul politic8

Reforma omului, nu reforma programelor politice8 Eegiunea Ar3ang3elul Mi3ailE $a fi, prinurmare, mai mult o scoala si o oaste dec"t un partid politic8

Poporul rom"n, 'n aceste zile ale lui, nu are ne$oie de un mare om politic, asa cum gresit secrede, ci de un mare educator si conducator, care sa biruiasca puterile raului si sa zdrobeascatagma celor rai8 Pentru aceasta 'nsa, el $a trebui sa biruiasca mai 'nt"i raul din el si din ai lui8

&in aceasta scoala legionara $a trebui sa iasa un om nou, un om cu calitati de erou8 Un urias 'nmilocul istoriei noastre, care sa lupte si sa biruiasca 'mpotri$a tuturor dusmanilor Patriei, lupta sasi biruinta sa trebuind sa se prelungeasca si dincolo, asupra inamicilor ne$azuti asupra puterilorraului8 4ot ce-si poate imagina mintea noastra mai frumos ca suflet, tot ce poate rodi rasa noastramai m"ndru, mai 'nalt, mai drept, mai puternic, mai 'ntelept, mai curat, mai muncitor si mai $iteaz,iata ce trebuie sa ne dea scoala legionaraH Un om, 'n care sa fie dez$oltate, p"na la maDimum,

toate posibilitatile de marire omeneasca ce se afla sadite de &umnezeu 'n s"ngele neamuluinostru8

Acest erou iesit din scoala legionara, $a sti sa faca si programe, $a sti sa rezol$e si problema idaneasca, $a sti sa dea si o buna organizare statului, $a sti sa con$inga si pe ceilalti Rom"niI iar daca nu, $a sti sa 'n$inga, caci pentru aceasta este erou8

Acest erou, acest legionar al $iteiei, al muncii, al dreptatiiI cu puterile lui &umnezeu 'nfipte 'nsuflet, $a duce neamul nostru pe caile maririi lui8

FFF

Un nou partid politic, fie el c3iar cuzist, nu poate sa dea dec"t cel mult un nou gu$ern si o nouagu$ernareI o scoala legionara 'nsa, poate sa dea tarii acesteia un mare tip de rom"n8 Poate saiasa din ea ce$a mare, cum n-a mai fost, care sa fr"nga 'n doua 'ntreaga noastra istorie, si sapuna temeliile 'nceputului unei alte istorii rom"nesti, la care acest popor are dreptul, datoritasuferintelor si rabdarii lui milenare, precum si curateniei si nobletei sale sufletesti, caci este,poate, singurul popor din lume, care, 'n toata istoria sa, n-a cunoscut pacatul robirii, 'ncalcarii,sau nedreptatirii altor popoare8

FFF



(om crea un mediu sufletesc, un mediu moral 'n care sa se nasca si din care sa se 3raneasca sisa creasca omul erou8

Mediul acesta trebuie izolat de restul lumii prin 'ntarituri sufletesti c"t mai 'nalte8 4rebuie aparatde toate $"nturile patimilor, care 'nmorm"nteaza natiunile si ucid indi$izii8

&upa ce legionarul se $a fi dez$oltat 'ntr-un astfel de mediu, 'n cuib, 'n tabara de munca, 'n 'nsatiorganizatia si 'n familia legionara, $a fi trimis 'n milocul lumii sa traiasca, pentru a 'n$ata sa fiecorectI sa lupte, pentru a se 'n$ata $iteaz si tareI sa munceasca, pentru a se 'n$ata muncitor,iubitor de toti cei ce muncescI sa sufere, pentru a se oteliI sa se ertfeasca, pentru a se deprindecu depasirea propriei lui persoane, sluindu-si neamul8

Oriunde se $a duce, $a crea un mediu nou de aceeasi natura8 (a fi un eDemplu8 (a face altilegionari8 Si lumea, 'n cautarea unor zile mai bune, 'l $a urma8

Cei nou $eniti $or trebui sa traiasca 'n respectul acelorasi norme de $iata legionara8

4oti la un loc, 'n aceeasi oaste, $or fi o forta, care $a lupta si $a birui8 Aceasta $a fi Eegiunea Ar3ang3elul Mi3ailE8

PR/(#/S4/ &/N (/A4A PU0/CA ROMKN#ASCA

+n cele ce urmeaza 'nfatisez 'n c"te$a linii aspectul general al $ietii noastre publice 'n milocul si 'n contra careia se 'nfiripa organizatia EAr3ang3elul Mi3ailE8

Gu$ernul A$erescu cazuse de $reo luna8 a iulie !. au $enit liberalii8 Au facut alegeri noi8 Cade obicei gu$ernul a a$ut maoritate8 4otusi el a$ea de 'nfr"nt, prin orice miloace, marele curent

popular nascut 'n urul Partidului national-taranesc8 0iata masa a poporului rom"n alerga de lapartid la partid, de la promisiune la promisiune, leg"ndu-si de fiecare, cu credinta ei seculara,cele mai curate nadedi, dar 'ntorc"ndu-se 'nselata si amar"ta, cu toate sperantele zdrobite, c"ndde la unul, c"nd de la altul8 Aceasta, p"na c"nd $a 'ntelege odata, ca a intrat 'n m"na unor cetepuse pe c"stig si pe prada8

#rau trei partide mai mari liberal, a$erescan si national taranesc8 Pe l"nga ele si altele mai mici8

+n fond, nu eDista 'ntre ele nici o deosebire8 Numai formele si interesele personale le deosebeau8 Acelasi lucru sub alte forme8 Nu a$eau nici macar ustificarea unor pareri deosebite8

Singurul lor mobil sufletesc ade$arat era religia interesului personal, pe deasupra oricaror dureriale tarii si a oricaror interese ale neamului8

&e aceea spectacolul luptelor politice era dezgustator8 %uga dupa bani, dupa situatii personale,dupa a$ere si placeri, dupa prada, dadea un aspect de dusmanie neasemuita, acestor lupte8Partidele apareau ca ade$arate cete organizate care se 'n$rabeau, se m"ncau si se luptau unelecu altele pentru prada8

Numai lupta pentru neam sau pentru orice ideal, care depaseste interesul, egoismul si poftelepersonale, este bl"nda, cu$iincioasa, nobila si fara dezlantuire oarba de patimi8 +n ea poate fipasiune, dar nu patima oarba si osnica8



Aspectul de $ramasie si de osnicie al acestor lupte putea fi o do$ada suficienta, ca ele nu sedadeau 'n lumea unui ideal 'nalt si sf"nt si nici 'n aceea a principiilor, ci 'n ad"ncul cel mai trist alcelor mai nerusinate interese personale8

umea politicienilor traieste 'n luD si 'n petreceri scandaloase, 'n imoralitatea cea maidezgustatoare, pe spinarea unei tari din ce 'n ce mai demoralizata8 Cine sa se mai ocupe de

ne$oile ei5

Politicienii acestia cu familiile si cu agentii lor, au ne$oie de bani8 0ani pentru petrecere, banipentru a-si 'ntretine clientela politica, bani pentru $oturi, bani pentru cumpararea de constiinteomenesti8 R"nd pe r"nd, cetele lor se $or napusti si $or spolia tara8 Aceasta $a 'nsemna, 'nultima analiza, gu$ernarea ei, opera de gu$ernare8 (or secatui bugetele statului, ale prefecturilor,primariilor8

Se $or 'nfige ca niste capusi 'n consiliile de administratie ale tuturor 'ntreprinderilor, de unde $or 'ncasa tantieme, de zeci de milioane, fara nici o munca, din sudoarea si din s"ngele muncitoruluiisto$it8

(or fi 'ncadrati 'n consiliile banc3erilor idani, de unde $or primi etoane, de alte milioane si zeci

de milioane, ca pret al $"nzarii lor de neam8

(or da nastere la afaceri scandaloase care $or 'ngrozi lumea8 Coruptia se $a 'ntinde 'n $iatapublica a tarii ca o plaga, de la cel mai umil slubas si p"na la ministri8 Se $or $inde oricui8 Oricine$a a$ea bani, $a putea sa-i cumpere pe acesti monstri si prin ei tara 'ntreaga8

&e aceea, c"nd tara stoarsa nu $a mai putea sa le dea bani, $or ceda consortiilor de banc3eristraini, r"nd pe r"nd, bogatiile pam"ntului si cu ele si independenta noastra nationala8

O ade$arata pletora de oameni de afaceri se $a 'ntinde ca o p"nza peste toata Rom"nia, care nu$or mai munci, care nu $or mai produce nimic, ci $or suge $laga tarii8

Acesta este politicianismul8

Jos, se $or 'ntinde mizeria, demoralizarea si deznadedea8 (or muri copiii cu zecile de mii,secerati de boli si de mizerii, slabindu-se astfel puterea de rezistenta a neamului 'n lupta pe careo duce singur 'n contra poporului idanesc organizat si sustinut de politicianismul 'nstrainat si detot aparatul de stat8

Cei c"ti$a oameni politici cinstiti, c"te$a zeci, poate c3iar conducatori de partide, nu $or maiputea face nimic8 (or fi niste biete marionete 'n m"na presei idanesti, a banc3erilor idani saustraini si a propriilor lor politicieni8

Aceasta batocura, aceasta demoralizare, aceasta infectie, $a fi sustinuta, pas cu pas, de toatafalanga idaneasca, interesata la distrugerea noastra, pentru a ne lua locul 'n aceasta tara si a ne

fura bogatiile8 Prin presa ei, care a uzurpat rolul presei rom"nesti, prin sute de fituici imunde,printr-o literatura atee si imorala, prin cinematografe si teatre pro$ocatoare la desfr"u, prin banci,Jidanii au de$enit stap"ni 'n tara noastra8

Cine sa se opuna5 Astazi c"nd ei sunt pregatitorii dezastrului si aparitia lor e semnalul mortiinoastre nationale, cine sa le apara 'n fata5

FFF



erau scrise urmatoarele cu$inte ce se afla pe icoana Sf"ntului Ar3ang3el Mi3ail din 0iserica +ncoronarii de la Alba-/ulia

ESpre inimile cele necurate care $in 'ntru preacurata casa a lui &umnezeu, fara mila 'ntind sabiameaE8

/ar 'n partea dreapta, o strofa din poezia lui Cosbuc E&ecebal catre PoporE

E&in ei de-am fi scobor"tori,

C-o moarte tot suntem datori

4ot una e dac-ai murit

%lacau sau mos 'ng"rbo$it

&ar nu-i totuna eu sa mori

Ori c"ne 'nlantuitHE

&edesubt, 3arta pam"ntului rom"nesc 'n care se arata, prin puncte 'nnegrite, masura in$aziei idanesti8

CON4/NU4U PR/MUU/ NUMAR

Cel dint"i articol 'ntitulat EPam"ntul StramosescE, se ocupa de situatia miscarii nationale dupa

conflictul din iga si cauta sa ustifice linia noastra8 #l se termina cu 'ndemnul E%ata la dusmanE8# iscalit de Corneliu 8 Codreanu, /on Mota, /lie G"rneata, Corneliu Georgescu si RaduMirono$ici8

Al doilea articol e iscalit de mine8 Are titlul E# ceasul $ostru, $enitiE8 # o continuare a g"ndurilordin primul articol8

Al treilea, e iscalit de /on Sa$a, un t"nar luptator de talent, fost 'n multe lupte din miscareastudenteasca, alaturat grupului nostru fara a fi de$enit legionar8 4itlul ERezultatul alegerilorE8

Urmeaza apoi c"te$a cu$inte pline de durere pentru Regele %erdinand care se stinsese 'n acelezile8 &easupra fotografiei cernite e titlul Regele nostruE8

Urmeaza articolul lui Mota a icoana

E&e la /coana si Altar am pornit, apoi am ratacit o bucata de $reme purtati de $alurile omenesti sin-am auns la nici un mal, cu toata curatenia impulsurilor noastre8 Acum cu sufletul greu, razletiti,sf"rtecati, ne str"ngem la adapost, la singura caldura si alinare, tarie si reconfortare a noastra,readucatoare de puteri, la picioarele lui /sus, 'n pragul orbitoarei straluciri a cerului, la /coana8 Noinu facem si n-am facut politica, o singura zi 'n $iata noastra8 Noi a$em o religie, noi suntem robiiunei credinte8 +n focul ei ne consumam si 'n 'ntregime stap"niti de ea, o sluim p"na la ultima



putere8 Pentru noi nu eDista 'nfr"ngere si dezarmare, caci forta, ale carei unelte $rem noi sa fim,e etern in$incibila8

Nu putem discuta deocamdata 'n amanunte cauzele prabusirii sistemului de p"na acum8 Sa fiespus doar at"t, 'n aceste clipe de zamislire noua, sa fie clar si 3otar"t, spre a imprima caracterelenoului sistem nasc"nd

Eumina din lumina888888888888E

Articolul urmeaza $orbind de organizarea noua si termina cu manifestarea credintei 'n biruinta8

FFF

&intr-un articol al lui Corneliu Georgescu, din Nr8.

APR/N&#4/ %AC/A CR#&/N4#/H

ESe spune 'n istoriile $ec3i ca odinioara eii au lo$it cu o grea 'ncercare antica #lada, pentrupacatele ei8 &inspre pustiurile Asiei osti grele, 'nsutit de tari s-au napustit ca $ielia, pe plaiuriletarii, pustiindu-i c"mpiile, dar"m"ndu-i orasele, stric"ndu-i altarele si far"m"ndu-i ostirile $iteze,dar prea mici la numar pentru ca sa se poata opune cu succes8 Ne mai a$"nd nici o 'mpotri$ire

'n$ingatorii Mezi, au patruns p"na 'n inima Greciei, la &elfi, acolo unde era templul cel mai $estital lui Apollon8 4remurau preotii templului de teama ca 'n cur"nd dusmanii $or aunge sap"ngareasca altarul sf"nt8 Singur preotul cel mare nu se temea si plin de 'ncredere 'n putereadi$ina a spus catre to$arasii sai ENu a$eti teama, zeul nu are ne$oie de osti, ne apara singurHE

ESi s-a pornit preotul cel mare 'mpreuna cu toti ceilalti preoti pe ruga, si ruga lor a sa$"rsit minuni8

&e cum s-au apropiat 'ncrezatoarele osti ale Persilor, de o az$"rlitura de piatra de templu,muntele Parnasului s-a cutremurat si si-a rostogolit cu tunet groza$ st"ncile-i uruitoare spredusmani, stri$indu-i8 4rasnetele cazute din senin au $enit sa 'mplineasca ruina si din falnica oastede adineaori, abia au mai ramas c"ti$a $estitori ai minunii ceresti8

uptatoriH Aprindeti din nou 'n suflete faclia credintei ca biruinta si izb"nda $a fi a noastra8E

FFF

Apoi o scrisoare a lui Radu Mirono$ici, catre un frate de la sat, pe care $az"ndu-l descuraat 'ispune

ESa fim amar"ti, 'ndurerati, a$em dreptul, dar un singur drept n-a$em, acela de a pierde curaul side a lasa arma osE8

Apoi 'i eDplica dezbinarea din iga si 'nfiintarea egiunii, astfel

ECasa noastra, pe care am zidit-o toti cu truda si care ne da adapost, a ars8888

Astazi au mai ramas niste ziduri negre si afumate, ca o dureroasa amintire a casutei batr"nesti8



Ce $oiesti tu sa facem acum5 Sa ne rasculam 'mpotri$a lui &umnezeu5 Asta nu se poate, caci&omnul ne-a dat, &omnul ne-a luat, fie numele &omnului binecu$"ntat8

Sa stam cu m"inile 'n s"n ca sa pierim 'n mizerie, 'n frig, 'n ploi si 'n $"nt5 NuH Ci cu credinta 'n&umnezeu sa pornim la lucru si 'ncetul cu 'ncetul, sa ne cladim o noua casa, care sa fie de douaori mai frumoasa8 /ata EegiuneaE la care am pus o 'nt"ie piatra de temelieE8

FFF

Urmeaza articolul lui G"rneata

N#+N4##G#R#A &/N4R# %RA4/ = 0UCUR/A &USMANUU/

ECu inima plina de durere pun m"na pe condei, sa 'mpartasesc cu altii c3inul g"ndurilor de

neliniste ce ne-a cuprins 'n fata fram"ntarilor din ultimul timp888

Cearta 'ntre frati, ne'ntelegerea 'ntre conducatori, este astazi 'ntr-o stare destul de accentuata cas-o mai putem ascunde8 Urmarile ei $or fi de natura sa descuraeze pe multi, iar descuraareacelor ce-si pusesera cu o far"ma de suflet, at"tea nadedi 'n aceasta organizatie, este desigur unpas 'napoi, un pas spre 'nfr"ngere8

Aceasta este asa de e$ident, deoarece nicaieri 'n istorie nu s-a $azut, ca dezbinarile sa duca laaltce$a dec"t la nenorocire, la dezastru8

Pe drumul pe care ni l-am ales de acum ani, $om sti sa mergem tot asa de 3otar"ti8 Ciolaneledesprinse cu asprimea zilelor de 'nc3isoare si de mizerie, se $or simti foarte bine 'n transeele delupta, pe pozitie, contra dusmanului8

E&eci idanii care se bucura azi, crez"nd ca a sosit ceasul stap"nirii lor, sa afle ca 'n tara aceastaeDista un colt, unde, la orice ceas din zi si din noapte, o garda $eg3eaza cu fata la dusman8

Numarul se termina cu c"te$a informatii si cu articolul inginerului G3eorg3e Clime, fostul $ice-presedinte al 8A8N8C8 din Moldo$a E(/SUR/, NA&#J&/, R#A/4A4#E, din care eDtrag parteafinala

ECe ne trebuie spre aungerea acestui tel5

EArmata luptatoare, condusa de comandant priceput, 'nconurat de autoare de$otate8 +n aceastac3estiune 'n ce ma pri$este, desi cu mult mai 'n $"rsta,

Eurmez grupul de actiune al t"narului Corneliu 8

ECodreanu, /on /8 Mota888

E&esigur, trebuie contributia multora, a tuturor ce astazi stau razletiti 'n tabere demoralizate8



Nici 'mbracarea camasii $erzi si nici salutul nu sunt de auns ca cine$a sa de$ina legionar8 Nicic3iar 'ntelegerea ErationalaE a miscarii legionare8 Ci numai conformarea $ietii cu normele de $iatalegionara8 Pentru ca egiunea nu este numai un sistem logic, o 'nlantuire de argumente, ci oEtraireE8 &upa cum cine$a nu este crestin daca EcunoasteE si E'ntelegeE #$ang3elia, ci numai dacase conformeaza normelor de $iata afirmate de ea daca o EtraiesteE8

&/SC/P/NA S/ &RAGOS4#A

4oata istoria sociala a omeniri e plina de lupte, a$"nd la baza cele doua mari principii care cautasa-si faca loc unul, 'n paguba celuilalt Principiul autoritatii si principiul libertatii8

Autoritatea a cautat sa se eDtinda 'n dauna libertatii8 /ar aceasta, la r"ndul sau, a cautat salimiteze c"t mai mult puterea autoritatii8 Aceste doua, fata 'n fata, nu pot 'nsemna dec"t conflict8

A orienta o miscare dupa unul sau celalalt din aceste doua principii, 'nseamna a continua liniaistorica de turburari si razboire sociala8 +nseamna a continua pe de o parte, linia de tiranie,

'mpilari si nedreptate, iar pe de alta, linia de raz$ratire s"nge si de permanent conflict8

&e aceea doresc ca sa atrag atentiunea tuturor legionarilor si 'n special celor mai noi, pentru caei dintr-o ne'ntelegere, sa nu de$ieze de la linia miscarii8 Am obser$at 'n multe cazuri ca imediatce un legionar a capatat un grad, se pironeste cu toata fiinta lui 'n EautoritateE, rup"ndu-se de totceea ce 'l lega de camarazi p"na atunci si simtindu-se obligat sa se EimpunaE, fac"nd uz deautoritarism8

Miscarea legionara nu se 'ntemeiaza eDclusi$ nici pe principiul autoritatii si nici pe acela allibertatii8 #a 'ti are temeliile 'nfipte 'n principiul dragostei8 +n el 'si au radacinile, at"t autoritatea,c"t si libertatea8

&ragostea nu poate aduce nici tiranie, nici 'mpilare, nici nedreptate, nici raz$ratire s"ngeroasa,nici razboire sociala8 #a nu poate 'nsemna niciodata conflict8 #Dista si o conceptie ipocrita aprincipiul dragostei practicata de tirani si de idani cari, necontenit si sistematic fac apel lasentimentul dragostei practicata de tirani si de idani cari, necontenit si sistematic fac apel lasentimentul dragostei altora, pentru ca la adapostul acestuia sa poata ur' si 'mpila nesting3eriti8

&ragostea aplicata 'nsemneaza pace 'n suflete, 'n societate si 'n lume8

Pacea nu mai apare ca o biata eDpresie a unui ec3ilibru mecanic si rece 'ntre cele doua principiiautoritate si libertate, condamnate la $esnica razboire, adica la imposibilitate de ec3ilibru8

Pacea nu ne $a da o ustitia, ci numai bunatatea si dragostea, pentru ca ustitia e foarte greu sa

se realizeze integral si c3iar daca s-ar gasi un aparat de realizare perfecta a acesteia, esteimperfect omul, care, neput"nd-o sesiza si aprecia, $a fi un $esnic nemultumit8

&ragostea este c3eia pacii pe care M"ntuitorul a aruncat-o tuturor neamurilor din lume8 P"na lasf"rsit, ele se $or con$inge, dupa ce $or fi ratacit, cercetat si 'ncercat totul, ca 'n afara dedragostea pe care &umnezeu a sadit-o 'n sufletele oamenilor, ca o sinteza a tuturor 'nsusiriloromenesti si trimit"ndu-ne-o prin 'nsusi M"ntuitorul /sus 7ristos, care a pus-o deasupra tuturor$irtutilor, nu eDista nimic care sa ne poata da liniste si pace8



4oate celelalte 'si au radacina 'n dragoste si credinta si munca si ordinea si disciplina8

Ce minunat si ce 'ntelept $orbeste Apostolul Pa$el

EC3iar daca as $orbi 'n limbi omenesti si 'ngeresti si dragoste nu am, sunt o arama sunatoare sauun c3im$al zanganitor8 Si c3iar daca as a$ea darul prorociei si as cunoaste toate tainele si toata

stiinta, c3iar daca as a$ea toata credinta asa 'nc"t sa mut si muntii, daca dragoste nu am, nimicanu sunt8

Si c3iar de as 'mparti toata a$erea pentru 3rana saracilor, c3iar daca mi-as da trupul sa fie ars sin-as a$ea dragoste, nu-mi foloseste la nimic8

&ragostea este 'ndelung rabdatoare, este plina de bunatate, dragostea nu pizmuieste, dragosteanu se lauda, nu se umfla de m"ndrie8

Nu se poarta necu$iincios, nu cauta folosul sau, nu se m"nie, nu se g"ndeste la rau8

Nu se bucura de nelegiuiri, ci se bucura de ade$ar8

Acopere totul, crede totul, nadaduieste totul, sufere totul8

&ragostea nu $a pieri niciodata8

Prorociile se $or sf"rsi, limbile $or 'nceta, cunostinta $a a$ea sf"rsit8E :Corinteni /,2,-<;

&e aici porneste miscarea noastra8 Nu stiu cum sa $a 'ndemn mai mult ca sa culti$ati dragosteasi cei ce comandati si cei ce stati sub comanda8 #a $a $a da posibilitati nebanuite si nesf"rsite derezol$are a tuturor problemelor grele care $i se $or i$i8 Acolo unde nu este dragoste, nu este $iatalegionara8 Pri$iti un moment aceasta $iata legionara si 'ntelegeti ce ne leaga pe noi, pe toti, unulde altul, pe cei mari si pe cei mici, pe cei saraci si pe cei bogati, pe cei batr"ni si pe cei tineri8

&ragostea nu desfiinteaza 'nsa obligatia de a fi disciplinat, dupa cum nu desfiinteaza obligatia dea munci sau pe aceea de a fi ordonat8

&isciplina este o 'ngradire a noastra, fie pentru a ne conforma unor norme etice de $iata, fiepentru a ne conforma $ointei unui sef8

+n cazul 'nt"i o practicam pentru a ne urca pe 'naltimile $ietii, 'n cazul al doilea, pentru a obtinesuccesul 'n lupta cu natura sau dusmanii8

Pot fi o suta de oameni care se iubesc 'ntre ei ca fratii8 &ar 'n fata unei actiuni, e posibil ca fiecaresa aiba c"te o parere8 O suta de pareri nu $or birui niciodata8 &ragostea singura nu-i $a puteaface biruitori8 #ste ne$oie de disciplina8 Pentru a birui trebuie sa-si 'nsuseasca toti o singura

parere, aceea a celui mai eDperimentat dintre ei, a sefului8

&isciplina este c3ezasia biruintei, pentru ca ea asigura unitatea efortului8

Sunt greutati pe care numai un neam 'ntreg unit, ascult"nd de o singura comanda, le poate birui8Cine este imbecilul, care 'ntr-un asemenea caz, sa refuze de a se grupa cu toti ai lui la un loc,ascult"nd de aceeasi comanda, pentru moti$ul ca disciplina i-ar stirbi din personalitate5



+n asemenea cazuri c"nd neamul 'ti este amenintat si c"nd firea lucrurilor te 'ndeamna sa-tisc3ilodesti trupul, sa-ti pierzi $iata, sa-ti sfarmi familia, sa-ti periclitezi $iitorul copiilor, sa renunti latot ce ai pe acest pam"nt, pentru a ti-l sal$a, este cel putin ridicol sa $orbesti despre EstirbireapersonalitatiiE8

&isciplina nu 'noseste pentru ca te face biruitor8 Si daca biruintele nu se pot c"stiga dec"t cu

ertfa, disciplina este cea mai mica dintre ertfele pe care un om poate sa le faca pentru $ictorianeamului sau8

&aca disciplina este o renuntare, o ertfa, ea nu 'noseste pe nimeni8 Pentru ca orice ertfa 'nalta,nu coboara8

Neamul acesta al nostru a$"nd 'n calea sa uriase greutati de trecut, fiecare Rom"n trebuie saprimeasca educatia disciplinei cu draga inima si cu constiinta ca astfel contribuie la biruinta dem"ine8

Nu eDista biruinta fara unitate8 Si nu eDista unitate fara disciplina8 &e acea neamul nostru $atrebui sa condamne si sa considere ca actiune $ramasa orice abatere de la scoala disciplinei, cape ce$a care-i pericliteaza biruintele si $iata8

UP4A P#N4RU M#N4/N#R#A R#(/S4#/

upta pentru asigurarea re$istei este o a doua etapa 'n dez$oltarea miscarii legionare8 Ne a$"ndbani, sfortarile noastre au luat aspectul unei ade$arate batalii8 E0atalieE c3iar i-a spus din primulmoment8

Am 'ntrebuintat doua sisteme

8 Concentrarea tuturor sfortarilor, 'n acelasi timp, asupra aceluiasi obiecti$8

.8 Stimularea luptatorilor 'n timpul bataliei, prin citarea lor si prin distinctii acordate8

Acest sistem 'l $eti 'nt"lni dea lungul 'ntregii $ieti legionare8

#l 'ntruneste urmatoarele a$antae

a; Realizarea rapida a scopului urmarit8

b; #ducarea actiunii unitare si a efortului disciplinat al tuturor luptatorilor8

c; 4rezirea constiintei puterilor proprii8 +ncrederea 'n sine, 'ncrederea 'n puterile sale8 Amintirea 'nfr"ngerilor economice, 'n special a 'ncercarilor nereusite, a aruncat poporul rom"n 'nresemnare, lipsa de cura, ne'ncredere8 (a trebui sa-i trezim 'ncrederea 'n sine, prin 'nlocuireaamintirilor dureroase, cu o traditie de biruinta 'n 'ncercarile sale8

Si 'n sf"rsit, prin stimularea luptatorilor, $om putea obtine o selectionare a celor cu tragere deinima, cu dor de munca, o elita a luptatorilor8



+n urma acestei batalii, EPam"ntul StramosescE a fost asigurat pentru un an de zile8

A4# NUM# CAR# S# &#SPR/N& C/4/N& PR/M## NUM#R# A# R#(/S4#/

(asile State, comerciant si C8 (asiliu, pensionar :Adud;, G38 Oprea :S"n-Nicolaul Mare;, /onSc3iopu :Prundul 0"rgaului;, A$ocat 0udescu P8 :0anat;, Adolf Greiter, Misu Stefanescu, /osif&umitru :cel dint"i abonat al EPam"ntului StramosescE;, /lie 0erlinsc3i :/gesti-0uco$ina;, &r8#lena 0ratu, Mille efter :Galati;, /on &emian :4urda;, &r8 Popescu :(asliu;, 4eodorescu Craciun,

Augustin /gna, /$ano$ici, Adam 0r"nzei, Sofron Robota :&orna;, 0acuta 0og3iceanu :3usi;, fratii0alan :So$ea, C8 G3eorg3iu Contar, Capitan Siancu, G38 Postolac3e, G3eorg3e &espa :&orna;,uc3ian Cozan :&orna;, &r8 Crisan, inginer Camil Grossu, C3irulescu (ictor, /ordac3e Nicoara,/on si AleDandru 0utnaru, Adriana si 4eodora /eseanu, (asile Stan, profesor Razmerita,Craciunescu :%ocsani;, /on 0elgea, Gurita Stefaniu, G3ita Antonescu, Pantelimon Statac3e,Octa$ Pa$elescu :%ocsani;, G3eorg3e Potolea :0eresti;, /8 G38 4eodosiu, Margareta Marcu,G3eorg3e Marcu,:Galati;, &an 4arno$sc3i, Simion 4onea, inginer Stoicoiu, Colonel Paul

Cambureanu, Amos 7oratiu Pop :udos;, Stefan Nicolau, /leana Constantinescu, #l$ira /onescu,Marioara Cidimdeleon, G38Amancei, Coca 4iron, /ulius /gna, Aristotel G3eorg3iu :Rm8-Sarat;, &80unduc, (aler &anieleanu, Constantin Ursescu, (asile 4"mpau, C8 Mierla, Octa$ &anieleanu,Stefan M"nzat, Colonel 0lezu, #ufrosina Ciudin, Cu$iosia SA Maica enaida Rac3is, G38 iga,

Ana &ragoi :Galati;, profesor Matei Coriolan8

FFF

Am dat aceste nume 'nt"lnite mai des nu pentru a satisface curiozitatea cititorilor, ci pentru caoamenii care ne-au facut bine si cu deosebire cei din ceasul 'nt"i, nu trebuiesc uitati niciodata8

&in acestia, unii au disparut, iar altii s-au ridicat luptatori, 'nfrunt"nd toate prigoanele p"na 'n ziuade astazi8

&espre unii din ei poate nu $oi a$ea ocazia sa $orbesc 'n cursul cartii si de aceea m-am grabitsa-i trec acum8

CUM #RA PR/M/4A AC4/UN#A NOAS4RA

Ne-am bucurat din primul ceas de ura iudeo-masonica-politicianista8 &ar erau si oameni care neprimeau 'n casa lor ca pe o raza de nadede8

/ata c"te$a scrisori de la cititori, publicate 'n primele numere din )Pam"ntul Stramosesc*

)Nu $oi cauta sa-mi arat 'n r"nduri interminabile bucuria, de aparitia re$istei8 O 'nt"mpin 'nsa cu$orba din batr"ni %oamne a)uta:leH Nici nu $oi rele$a 'n aceste r"nduri faptele din urma, ci zica drum -nainte, tot -nainte, oamenii cei noi 8 ;raiasca ceata $rangelului iail. Ceata celor rai

pra&useasca:se -n -ntunericul lui 6el+e&ut.



Ar3ang3elul Mi3ail $a trebui sa lo$easca fara so$aire si fara crutare8 /ata principiul actiuniianuntate prin re$ista Pamântul 'tramosesc 8

a glasul Ar3ang3elului nu poate alerga nici Satana nici sluitorii ei8 &ar nici sa-si 'nc3ipuie ca pot 'nsela prin aparenta8 Pentru tradatori mai mare pedeapsa dec"t pentru dusmani8

Nici o 'ngaduinta, caci nimanui nu-i lipseste maturitatea de a udeca 'n ceasul 3otar"tor8

+nc3ei r"ndurile mele cu urarea de a $edea cu un ceas mai de$reme izb"nda8 /zb"nda cea mare8

Colonel 6le+u*

FFF

)Soarele stralucitor al z$asticii n-a 'nt"rziat nici de aceasta data sa ne scoata din 3aos8 &inlumina lui binefacatoare ne-a dat spre m"ntuire egiunea $rangelului iail 8 &e acum sufletul

rom"nesc e 'ncalzit iarasi de credinta ca miscarea aceasta sf"nta nu $a pieri8

/deea nationala ne $a c3ema la datorie8

Cei ce nu $or 'ntelege, $or cadea8 Sunt alaturi de $oi,

. !. efter, avocat

*resedintele .$.N.C. (alati *

FFF

)Sunteti speranta zilelor noastre de m"ine8 (iitorul nostru si al copiilor nostri, 'l punem lapicioarele &-$oastra8

4oti asteapta cu nerabdare o organizatie puternica si toti suntem dornici de lupta8

Si c"nd ca spun aceasta nu ca spun numai ceea ce simt eu, dar ceea ce $ad la altii destul denumerosi8

C. N. *aduraru

conta&il la sat, Ruptura 0 Roman*

FFF

)(ad si simt cum 'ncep sa renasca din nou inimile rom"nesti8 /zb"nda acum, nu am speranta cicred ca $a fi a noastra8

!on 6anea, student, urpar 0 'i&iu*

FFF



)4in de a mea datorie de student crestin sa $a aduc salutul meu si al prietenilor mei din C"mpiaJiului, pentru 3otar"rea si energia ce do$editi 'n lupta 'nceputa8

!uliu (. 'tanescu, student *

FFF

)Noi rom"nii din comuna (ulcani, care suntem muncitori la Societatea Petrosani, purtam si astazi ugul 'n Rom"nia Mare din partea functionarilor Societatii, pentru ca toti sunt straini8

#u, cu numele Augustin /gna, sufar de tuberculoza, boala de plam"ni si meserie am a$ut deminer, dar acum cu boala nu mai pot ca sa mai lucru sub pam"nt, ca nu-mi sufera aerul greu dinmine8

Am facut o cerere iscalita de medic ca sa-mi deie ce$a de lucru mai usor, afara, nu -n mina, caci 'nauntru ma prapadesc 'n c"te$a saptam"ni8 Nu mi-au primit-o8 Ma pl"ng &-$oastra, caci nu maiam cui8

!gna $ugustin*

FFF

)Opriti-mi re$ista de sub adresa ADente Poenar, minier, C"rteu de Sus :dar noi nu i-am oprit-o;8

%iindca nu mai am at"tia bani s-o abonez pe cel putin trei luni, iar ca s-o trimit 'ndarat 'mi parerau8

Acum sa $a eDplic putin de ce nu am bani8 # toamna aici8 4oata lumea se bucura de ea fiindca$in produsele si recolta 'ntregului an, dar noi amar"tii de mineri, nu ne bucuram, caci $ine iarna sine lipsesc 'mbracamintele si 'ncaltaminteleI ne lipsesc si la bietii copilasi care trebuie m"nati lascoala8 Ce mai crutam de la amara p"ine trebuie sa dam pentru acestea8

$?ente *oenar, minier *

FFF

)SCUMP/ S/ &RAG/ COP// A/ N#AMUU/ NOS4RU

&esi eu merg spre apusul $ietii, totusi 'mi rasare 'n suflet o raza noua de nadede si re'n$iere ascumpei noastre tari, $az"nd miscare sf"nta si curata a &-$s8 cu egiunea Marelui (oie$odCeresc Ar3ang3elul Mi3ail8 Ma 'ntristez foarte ca nu $oi trai sa $ad 'nflorind neamul nostru si sagust si eu roadele trudnice, udate cu sudori reci si s"nge poate, al celor sortiti de &umnezeumartiri, care sunt si $or mai fi 'nca pentru 'mplinirea marelui plan ce se plamadeste cu at"tea

amaraciuni8 e destul de târ+iu molima se lateste, morm"ntul ni se sapa, cioclii sunt gata sa neastupe pe $ecieI iar noi rom"nii, mari si mici, ne codim, ne tocmim si ne sfadim pentru ambitii,mariri goale si a$eri trecatoare8

#u tac ca sunt prost8 4u taci ca esti siret8 #l tace ca e 'n3amat 'n partid politic8 #i tac ca sunt lac"rma, si asa mereu tacem cu totiiI 'ntunericul pierzarii ne cuprinde clipa cu clipa si faclianeamului nostru se stinge8



Sunt un biet taran plugar, dar m"nuiesc condeiul ca si sapa ori coasa, $oi da autorul meu cubanul, cu condeiul, cu $orba si fapta, rug"ndu-$a a-mi da un locusor 'n re$ista noastra *amântul'tramosesc 8

)(oi scrie sub titlu noi, rom"nii, suntem pe pragul pieirii, sau nu5 Si pentru ce5

Si cine sunt $ino$atii5

Care e cauza acuzelor5

Ce se face si ce trebuie facut5

Ce trebuie sa stie si sa faca tot rom"nul5

. !. Onofrei, plugar

Com. ;ungu)ei, asluiF*

&/NCOO &# %ORM#

&e altfel, toata re$ista )Pam"ntul Stramosesc* e plina de astfel de scrisori contributie a rom"nilor la crearea egiunii, care este mai mult dec"t o organizatie cu membri, registre si sefi8 Este ostare de spirit 8 O unitate de simtire si traire la care contribuim toti8 Membri, sefi, numar, uniforme,program etc8, constituie egiunea care se $ede8 Cealalta 'nsa, cea mai importanta, este egiuneacare nu se $ede8 egiunea care se $ede, lipsita de egiunea care nu se $ede, adica de aceastare de spirit, de $iata, nu 'nseamna nimic8 Sunt forme goale fara continut8

Noi nu ne-am instalat cu re$ista ca un profesor la catedra, 'nalt"nd bariera 'ntre noi, )sefii*,)'n$atatorii*, care scriam la gazeta 'n$ataturi si norme, si 'ntre multimea care nu are altce$a defacut dec"t sa -nvete 'n$ataturile noastre si sa se conformeze lor8 Pe de o parte noi, pe de altaparte, ea8 Nu8

A face egiunea nu 'nseamna a-i face uniforma, nasturi etc8 Nu 'nseamna a-i elabora sistemul deorganizare8 Nu 'nseamna nici macar a-i formula legislatia, normele de conducere, 'nsir"nd logicteDtele pe 3"rtie8 &upa cum a crea un om nu 'nseamna a-i face 3ainele, nici a-i fiDa principiile deconduita si nici a-i stabili programul de actiune8

O miscare nu 'nseamna nici statut, nici program, nici doctrina8 Acestea pot fi legislatia miscarii,pot defini scopul ei, sistemul de organizare, miloacele de actiune etc8, dar nu 'nsasi miscarea8

Acestea sunt ade$aruri pe care oamenii, c3iar cei de stiinta, le confunda8

A crea numai )statut*, )program* etc8, si a crede ca ai facut )miscare*, este ca si cum $oind sa faciun om, i-ai face numai 3ainele8

A crea o miscare 'nseamna -n primul rând , a crea, a da nastere unei stari de spirit , care nu-si aresediul 'n ratiune, ci 'n sufletul multimii8



Aceasta constituie esentialul 'n miscare legionara8

Aceasta stare de spirit nu am creat-o eu8 #a s-a nascut din 'nt"lnirea aportului nostru de simtire cu al celorlalti rom"ni8 Re$ista )Pam"ntul Stramosesc* a fost locul de -ntâlnire, de -nfratire asimtirilor si, mai târ+iu a gândurilor noastre, cu simtirile si cu g"ndurile acelor rom"ni care simteaula fel ca noi si udecau la fel8

Asadar, egiunea 'n ad"ncul ei, 'n acea stare de spirit ne$azuta, dar simtita de noi, n-am creat-oeu8

#a este rezultatul unei conlucrari8

#a s-a nascut din contopirea urmatoarelor elemente

8 Aportul nostru de simtire8 .8 Aportul de simtire al altor rom"ni8 28 Prezenta 'n constiinta tuturor a mortilor neamului8 18 +ndemnul pam"ntului patriei si

>8 0inecu$"ntarea lui &umnezeu8

FFF

N-as $rea sa se interpreteze $reodata gresit, spun"ndu-se

= #u nu sunt legionar de acestia 'n uniforma, eu sunt legionar 'n spirit8

Aceasta nu se poate8

Pe acest fundament sufletesc se creaza doctrina, program, statut, uniforma, actiune, toatedeopotri$a, nu ca elemente accesorii, ci ca elemente care fi?ea+a continutul spiritual al miscarii,

d"ndu-i o forma unitara, 'l mentin 'n constiinta oamenilor si 'l poarta spre 'nfaptuire si biruinta8

Miscarea legionara 'nseamna toate la un loc8

FFF

Uniformele aparute 'n toate miscarile contemporane %ascism :camasa neagra;, National-Socialism :camasa bruna; etc8 nu s-au nascut din imaginatia sefilor8 #le s-au nascut dintr-onecesitate de eDprimare a acestei stari de spirit 8 E?presia unitatii de simtire8 #le sunt fata $azutaa unei realitati ne$azute8

M/SCAR/# NA4/ONA# S/ &/C4A4URA

&e c"te ori se $orbeste despre o miscare nationala, sistematic i se pune 'n sarcina faptulconducerii spre un regim de dictatura8



Nu $reau sa fac 'n acest capitol critica dictaturii, ci $oiesc sa arat ca miscarile din #uropa)%ascismul*, )National-Socialismul* si )Miscarea egionara* etc8 nu sunt nici dictaturi, dupa cumnu sunt nici democratii8

Cei care ne combat, strig"nd )Jos dictatura fascistaH*, )uptati 'mpotri$a dictaturiiH %eriti-$a dedictaturaH*, nu lo$esc 'n noi8 +mpusca alaturi sau cel mult pot lo$i 'n faimoasa )dictatura a

proletariatului*8

&ictatura presupune $ointa unui singur om, impusa cu forta $ointei celorlalti oameni dintr-un stat8&eci doua $ointe a dictatorului sau a unui grup, de o parte si a poporului, de alta8

C"nd aceasta $ointa se impune prin silnicie si cruzime, atunci dictatura este tiranie8 C"nd 'nsa onatiune 'n entuziasm indescriptibil si 'n maoritate de !<, natiune de ?B de milioane sau de 1Bde milioane de suflete, aproba, aplauda 'n delir masurile sefului, 'nsemneaza ca 'ntre $ointasefului si $ointa poporului este un desa$"rsit acord8 Mai mult, ele se suprapun asa de perfect,

'nc"t nici nu mai eDista doua8 #Dista una singura a natiunii, a carei eDpresie este seful8

+ntre $ointa natiunii si $ointa sefului nu eDista dec"t un singur raport raport de e?primare.

A sustine ca unanimitatea obtinuta sub regimurile miscarilor nationale se datoreaza )terorii* si)sistemelor inc3izitoriale* este cu totul neserios8 Pentru ca popoarele 'n milocul carora s-auridicat asemenea miscari sunt de o 'nalta constiinta cetateneasca8 #le s-au luptat, au s"ngerat,au lasat mii de morti pentru libertate8 Niciodata 'nsa nu s-au plecat nici 'n fata dusmanilordinafara si nici 'n fata tiranului dinauntru8

Pentru ce nu s-ar lupta si n-ar s"ngera si azi 'n fata terorii de acum5 Si apoi cu forta, cu silnicia,cu teroarea, poti sa scoti $oturi si c3iar maoritatiI $ei scoate pl"nsete, $ei scoate suspine, dar nus-a pomenit si nici nu se $a pomeni sa poti scoate entuziasm si delir8 Nici la natia cea maiimbecila din lume8

Miscarea nationala, nea$"nd deci caracterul regimurilor dictatoriale, ne 'ntrebam ce este atunci5

#ste democratie5 Nu este nici democratie8 Pentru ca seful nu este ales de multime8 &emocratiaare la baza sistemul eligibilitatii8 Aici nici un sef nu este ales prin $ot8 'eful este consimtit 8

&aca nu-i dictatura si nici democratie, atunci ce este5

Este o forma noua de conducere a statelor 8 Ne'nt"lnita p"na acum8 Nu stiu ce denumire $acapata, dar este o forma noua8

Cred ca are la baza acea stare de spirit , acea stare de 'nalta constiinta nationala, care, maide$reme sau mai t"rziu, se 'ntinde p"na la periferiile organismului national8

#ste o stare de lumina interioara8 Aceea ce odinioara era zacam"nt instincti$ al neamului, 'n

aceste momente se reflecteaza 'n constiinte, cre"nd o stare de unanima iluminatie, 'nt"lnitanumai 'n marile eDperiente religioase8 Aceasta stare, pe drept s-ar putea numi o stare deecumenicitate nationala8

Un popor 'n -ntregimea lui aunge la constiinta de sine, la constiinta rostului sau si a destinuluisau 'n lume8 +n istorie n-am 'nt"lnit la popoare dec"t sclipiri de o secunda8 &in acest punct de$edere azi ne gasim 'n fata unor fenomene nationale permanente8



+n acest caz seful nu mai este un )stap"n*, un )dictator* care face )ce $rea*, care conduce dupa)bunul plac*8

#l este eDpresia acelei stari de spirit neva+ute8 Simbolul acestei stari de constiinta8 #l nu mai face)ce $rea*8 #l face )ce trebuie*8 Si este condus nu de interesele indi$iduale, nici de cele colecti$e,ci de interesele natiunii eterne la a caror constiinta au auns popoarele8 +n cadrul acestor interese

si numai 'n cadrul lor 'si afla maDimum de satisfactie normala si interesele personale si celecolecti$e8

PR/M## +NC#PU4UR/ &# ORGAN/AR#

O noua etapa 'n dez$oltarea miscarii legionare o constituie organizarea8

Orice miscare, daca $oim sa nu ram"na un 3aos trebuie turnata 'n forme de organizare8 +ntregsistemul de organizare legionar se bazeaza pe ideea de )cuib*8 Adica, un grup, $ariind 'ntre 2-2oameni, sub comanda unui sef8 a noi nu eDista )membri*, indi$izi separati8 #Dista numai cuib8/ndi$idul este 'ncadrat 'n cuib8 Organizatia legionara nu este formata dintr-un numar de membri,ci dintr-un numar de cuiburi8 Sistemul n-a $ariat prea mult 'n esenta lui de la 'nceput si p"naastazi8 4otusi a a$ut si completari necesare, pentru ca o organizatie trebui sa tina seama derealitati8 #ste ca un copil care se dez$olta necontenit8 Si trebuie necontenit sa i se austeze 3aina,

'n masura dez$oltarii8

Gresit procedeaza acei care, imagin"ndu-si cum $a trebui sa fie organizatia 'n faza ei ultima dedez$oltare, 'i croiesc de la 'nceput o 3aina, pe care ea nu o $a putea bine 'ntrebuinta dec"t 'ntr-uanumit stadiu de dez$oltare8 &upa cum gresit procedeaza acei care fac o 3aina mica la 'nceput sinemaitin"nd seama de dez$oltarea miscarii, o forteaza sa se c3inuiasca 'n forme care nu maicorespund8

Nu $oi insista prea mult aici asupra cuibului, deoarece am tratat pe larg problema 'n )CarticicaSefului de Cuib*8

Ce m-a condus 'nsa sa aleg acest sistem5

+n primul r"nd, ne$oia8

# o mare deosebire 'ntre momentul 'nfiintarii igii, c"nd am 'ntrebuintat un sistem si 'ntre acela al 'nfiintarii egiunii, c"nd am 'ntrebuintat alt sistem8

+n momentul 'nfiintarii igii eDista un curent popular8 #l trebuia sa fie de urgenta captat8 +nmomentul 'nfiintarii egiunii nu eDista nici un curent popular pentru noi8 Ci numai oameni razleti,

izolati, rasp"nditi prin sate si orase8

#u nu puteam sa 'ncep cu 'nfiintare de comitete udetene8 Pentru ca nu a$eam oameni8 Nici nuputeam lua un om sa-l pun seful unui udet8 &aca el nu are dec"t putere dea fi seful numai al unuisatisor, $a fi incapabil sa organizeze un udet8

Seful unei miscari trebuie sa tina seama cu cea mai mare strictete de realitate8 Or, singura mearealitate era )omul singur*8 Un biet taran sarac care pl"nge 'ntr-un sat, un nenorocit muncitorbolna$, un intelectual dezradacinat8



Si atunci, fiecaruia dintre acestia i-am dat posibil itatea de a aduna 'n urul lui un grup, dupa puteri,al carui sef de$enea8 Cuibul cu seful lui8

Nu-l numeam eu sef de cuib8 Puterile lui 'l numeau, 'l ridicau nu de$enea sef daca )$oiam* eu, cidaca el putea aduna, con$inge si conduce un grup8 Cu timpul am auns, spre deosebire decelelalte organizatii :nude adesea se fac sefi pe baza cadourilor; sa am un sir de mici

comandanti , nu )facuti*, ci )nascuti*, zac"nd 'n ei calitati de conducator8 &e aceea, un sef de cuiblegionar este o realitate pe care te poti spriini8 Reteaua acestor sefi de cuib formeaza sc3eletul 'ntregii miscari legionare8 St"lpul organizatiei legionare este seful de cui&8 C"nd se 'nmultescaceste cuiburi se grupeaza sub comanda pe comune, plasi, udete, pro$incii8

Cum mi-am facut pe ceilalti sefi5 Nu am numit seful satului, plasii, udetului8 e-am spus

= Cuceriti, organizati8 Si c"t $eti putea organiza, peste at"t se $a 'ntinde sefia $oastra8

#u 'n consfinteam 'n situatiile 'n care puterea, calitatile si aptitudinile lor 'i ridicau8

Am pornit de la seful de cuib si 'ncet am auns la seful de sat, plasa, oras, udet si abia la !21,adica dupa sapte ani la seful de regiune8

Sistemul cuibului mai prezinta urmatoarele a$antae

a8 ace sa active+eM pune -n functiune -ntreg organismul unei miscari 8 +n celelalte organizatii,unde eDista comitete si membri, pe comune sau udete, lucreaza numai c"ti$a din comitet8 Restulo mie, doua mii, zece mii stau8

+n sistemul cuibului, prim marea initiativa pe care o au sefii de cuiburi, 'n cadrul normelorprescrise si prin obligatia fiecarui cuib de a-si 'nscrie 'n trecutul sau o c"t mai glorioasa pagina sicum nu eDista nimeni 'n afara de cuib, toata lumea, absolut toata lumea munceste8

b8 Re+olva toate pro&lemele. Sunt o serie nesf"rsita de lucruri pe care un om e prea putin a le

putea face, iar o 'ntreaga organizatie e prea mare pentru a se putea ocupa de ele8 #Demplufacerea unei mic f"nt"ni 'ntr-un sat, repararea unui podet etc8 Un om nu poate singurI oorganizatie nu se poate ocupa de eleI cuibul 'nsa, din sase, opt sau zece oameni este unitateacea mai potri$ita pentru a le putea eDecuta8

c8 Este usor transforma&il 8 &intr-o unitate de lupta 'ntr-o unitate de munca sau dintr-una demunca 'ntr-una de lupta8

d8 Crea+a un mare numar de cadre. Oameni specializati 'n arta conducerii8

e8 ocali+ea+a efectul unei defectiuni sau tradari 8

f8 În sfârsit, este cel mai &un loc unde se poate face educatia. Pentru ca 'n cuib sunt oameni deaceeasi $"rsta, de acelasi seD, de aceeasi putere de 'ntelegere, de aceeasi constitutiesufleteasca8 Aici sunt toti prieteni8 Omul care n-ar putea sa-si destainuiasca necazurile, sufletul 'nfata unui copil :fie din ena, fie pentru a nu-l face partas prea de timpuriu al greutatilor si griilor$ietii; aici 'n cuib, 'ntre prieteni, poate8 &upa cum poate primi o obser$atie sau c3iar o pedeapsa8

Cuibul este o mica familie legionara a$"nd la baza dragostea8



+n )Carticica Sefului de Cuib*, i-am fiDat acestei familii sase legi dupa care trebuie sa se conduca:pag8 1, pct82; :Nu se conduce deci dupa $ointa, bunul plac al sefuluiI aceasta ar fi dictatura8 Cidupa legi;8

8 #G#A &/SC/P/N#/ %ii disciplinat, legionar, caci numai asa $ei 'n$inge8 Urmeaza-tiseful si la bine si la greu8

.8 #G#A MUNC// Munceste, munceste 'n fiecare zi8 Munceste cu drag8 Rasplata munciisa-ti fie, nu c"stigul, ci multumirea ca ai pus o caramida la 'naltarea egiunii si la 'nflorirea Rom"niei8

28 #G#A 4AC#R// (orbeste putin8 (orbeste ce trebuie8 (orbeste c"nd trebuie8 Oratoria taeste oratoria faptei8 4u faptuieste8 asa-i pe altii sa $orbeasca8

18 #G#A #&UCA4/#/ 4rebuie sa de$ii altul 8 Un erou8 +n cuib, fa-ti toata scoala8 Cunoastebine egiunea8

>8 #G#A AJU4ORUU/ R#C/PROC Auta-ti fratele cazut 'n nenorocire8 Nu-l lasa8 ?8 #G#A ONOAR#/ Mergi numai pe caile indicate de onoare8 upta si nu fi niciodata

misel8 asa pentru altii caile infamiei8 &ec"t sa 'n$ingi printr-o infamie, mai bine sa cazilupt"nd pe drumul onoarei8

FFF

&ar accentuez 'nca o data, iubiti legionari, si $a atrag luarea aminte asupra unui lucru esentialsedinta unui cuib este incompleta daca $eti proceda rece )Ce ati mai eDecutat5*, )Ce mai a$emde eDecutat5*, )Sa facem cutare lucru*, )a re$edere*8

asati loc liber sufletului8 asati-i un loc 'n cadrul sedintei8 Procedati cu caldura8 &ati posibilitateasa-si descarce fiecare sufletul, greutatile, supararile, necazurile, pe care $iata i le-a pus 'n spate8Sa-si 'mpartaseasca bucuriile8 Sa fie cuibul $ostru un loc de m"ng"iere si de 'mpartasire debucurii8 O sedinta atunci a fost buna, c"nd omul se 'ntoarce descarcat de po$erile sufletului si

'ncarcat de credinta 'n neamul sau8 &aca 'n )Carticica Sefului de Cuib* n-am atras suficientatentia asupra acestui lucru, completez acum8

FFF

4ot 'n legatura cu acti$itatea de educatie 'n cadrul cuibului, eDtrag din )Carticica Sefului de Cuib*,punctul >2 Rugaciunea ca element decisiv al victoriei. $pelul la stramosi

)egionarul crede 'n &umnezeu si se roaga pentru biruinta egiunii

Sa nu se uite ca no, poporul rom"n, stam ici pe acest pam"nt prin $oia lui &umnezeu sibinecu$"ntarea 0isericii Crestine8 +n urul altarelor bisericilor s-au adunat laolalta de mii de ori, 'n$remuri de beenie si restriste 'ntreaga suflare rom"neasca de pe acest pam"nt, cu femei, copii sibatr"ni, cu constiinta limpede a ultimului refugiu posibil8 Si astazi stam gata sa ne adunam =poporul rom"n = 'n urul altarelor ca 'n $remurile de mari primedii, pentru ca 'ngenunc3eati sacapatam binecu$"ntarea lui &umnezeu8

Razboaiele s-au c"stigat de catre acei care au stiut sa atrag din $azdu3, din ceruri, fortelemisterioase ale lumii ne$azute si sa-si asigure concursul acestor forte8 %ortele acesteamisterioase sunt sufletele mortilor, sufletele stramosilor nostri, care au fost si odata legati de glia,de brazdele noastre, care au murit pentru apararea acestui pam"nt si care sunt si azi legati de elprin amintirea traiului lor de aici si prin noi, copiii, nepotii si stranepotii lor8 &ar mai presus desufletul mortilor sta %umne+eu8



Odata aceste forte atrase, ele $in 'n balanta ta, te apara, 'ti dau cura, $ointa si toate elementelenecesare $ictoriei si te fac sa 'n$ingi8 /ntroduc panica si groaza 'n dusmani, le paralizeazaacti$itatea8 +n ultima analiza, biruintele nu depind de pregatirea materiala, de fortele materiale alebeligerantilor, ci de puterea lor de a-si asigura concursul puterilor spirituale8 Astfel se eDplica = dinistoria noastra = biruintele miraculoase ale unor puteri materialiceste cu desa$"rsire inferioare8

Cum se poate asigura concursul acestor forteB

8 *rin dreptatea si moralitatea actiunii tale si .8 *rin apelul fervent, insistent la ele8 C3eama-le, atrage-le cu puterea sufletului tau si ele

$or $eni8

Puterea de atractie este cu at"t mai mare, cu c"t apelul, rugaciunea se face 'n comun de c"t maimulti8

&e aceea, 'n sedintele cuibului, care se tin 'n toata tara s"mbata seara, se $or face rugaciuni sise $or 'ndemna toti legionarii ca a doua zi, duminica, sa mearga la biserica8

Patronul nostru este Sf"ntul Ar3ang3el Mi3ail8 /coana lui trebuie s-o a$em 'n casele noastre si 'n$remuri grele sa cerem autorul ui si el nu ne $a lasa niciodata8*

FFF

Aceste cuiburi sunt grupate apoi 'n unitati , fie dupa criteriul $"rstei si seDului :fratii de cruce, tinerip"na la ! ani si fratiori de cruce, p"na la 1 ani, cetatui, fete si doamne, $iitori legionari,legionari ;, fie dupa criterii administrati$e :sat, oras, udet; cu sefii respecti$i care 'ndrumaacti$itatea, asigur"ndu-i unitatea8 4oate acestea sunt tratate 'n )Carticica Sefului de Cuib*8

Acest sistem de cuib ar putea a$ea un deza$anta8 S-ar parea ca sfarma, macina unitatea8 Aceasta se 'nlatura 'nsa, prin dragoste si prin doza de mare disciplina care se toarna 'n educatialegionara8

#GAMKN4U PR/M/OR #G/ONAR/

Se apropia ziua de < noiembrie !., Sfintii Ar3ang3eli Mi3ail si Ga$ril8 Acum urma sa depunemprimul legam"nt8 Am cautat si am gasit o forma care sa poata fi eDpresia fidela a caracteruluimiscarii noastre, a legaturii noastre cu pam"ntul, cu cerul si cu mortii8 Am adunat c"te o cantitatemica de tar"na din toate locurile glorioase, 'ncep"nd de acum .BBB de ani, ale pam"ntuluirom"nesc, am amestecat-o si am umplut apoi cu ea niste mici pungulite facute din piele si legatecu snur, pe care legionarii le $or primi cu ocazia legam"ntului si le $or purta la piept8

/ata descrierea acestei solemnitati, eDtrasa din numarul <, noiembrie !. al re$istei )Pam"ntulStramosesc*

)+n dimineata zilei de < noiembrie !., ne-am adunat la sediul nostru toti legionarii din /asi sic"ti$a care s-au ostenit a $eni din alte parti8



Nu multi la numar, dar puternici prin credinta noastra neclintita -n %umne+eu si -n spri)inul 'au, puternici prin otarârea si -ncapatânarea noastra de a sta neclintiti -n mi)locul oricarei vi)elii, puternici prin de+legarea noastra completa de tot ce este pamântesc, fapt ce se manifesta prindorinta, placerea de a rupe -n cip vite)esc cu pamântul, servind cau+a neamului românesc sicau+a crucii.

Aceasta era starea sufleteasca a celor care asteptau cu nerabdare ceasul legam"ntului, pentruca sa formeze $oiosi cel dint"i $al de asalt al egiunii si oricine 'si poate 'nc3ipui ca nu putea fialta stare, atunci c"nd 'n milocul nostru, 'mbracati 'n 3aine albe ca 'n ceasurile de urgie, seadunasera uniti !on !. ota, !lie (ârneata, Radu ironovici si Corneliu (eorgescu8 Cei care,strabat"nd seria 'nc3isorilor, au purtat pe umerii lor toata greutatea miscarii nationale de cinci ani

'ncoace8

Rugaciunea

a ora B am plecat toti 'n costum national cu caciula, cu z$astica mare 'n dreptul inimii, 'ncoloana de mars, 'n directia 0isericii Sf8 Spiridon8 Acolo s-a oficiat o rugaciune pentru pomenireasufletelor lui Stefan (oie$od, &omnul Moldo$ei, Mi3ai (iteazul, Mircea, /on (oda, 7oria, Closca siCrisan, A$ram /ancu, &omnul 4udor, Regele %erdinand si pentru pomenirea tuturor $oie$ozilor siostasilor care au cazut pe c"mpul bataliei contra na$alirilor $ramase8

'olemnitatea depunerii legamântului

+n mars, c"nt"nd imnul egiunii, ne-am 'ntors la camin8 Acolo a a$ut loc pioasa solemnitate alegam"ntului celor dint"i legionari8

*amântul stramosesc

Aceasta solemnitate a 'nceput prin amestecul tar"nii adusa de pe morm"ntul lui Mi3ai (iteazul dela 4urda, cu tar"na din Moldo$a, de la Razboieni, unde Stefan cel Mare a a$ut cea mai greabatalie a sa si din toate locurile unde s"ngele stramosilor s-a amestecat 'n crunte batalii cutar"na, sfintind-o8 C"nd se desfacea pac3etul cu tar"na, 'nainte de a se turna pe masa, se citeascrisoarea din partea celui care a adus-o sau a trimis-o*8

Au depus legam"ntul urmatorii

Corneliu elea-Codreanu, /on /8 Mota, /lie G"rneata, Corneliu Georgescu, Radu Mirono$ici,7ristac3e Solomon, care a prezidat aceasta solemnitate, G8 Clime, Mile efter, /on 0anea, (ictorSilag3i, Nicolae 4otu, AleDandru (entonic, &umitru /frim, Pantelimon Statac3e, G3ita Antonescu,#mil #remiu, /on 0ordeianu, M8 Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa, 0utnaru, 0udeiu, /84anasac3e, Stefan 0udeci, 4raian Cotiga si Mi3ail Stelescu, ele$ de liceu8



O NOUA 0A4A/#

+n numarul de la decembrie !., am desc3is o noua lupta pentru a se cumpara o camionetacu care sa ne putem deplasa8 Am 'ntrebuintat acelasi sistem al 'ncordarii generale8 egionarii au

'nceput a face serbari, a organiza conferinte, coruri de Craciun, a contribui cu putinul lor8

S-a distins )%ratia de Cruce (rancea* din %ocsani care a adunat cu ocazia unei sarbatori date subpatronaul d-lui General Macridescu, suma de >B8BBB lei8 Atunci i-am sc3imbat numele din)(rancea* 'n )(ictoria*, asa cum se numeste si azi8

a ! februarie !.<, adica 'n doua luni si umatate, batalia a fost c"stigata8 Am cumparat din0ucuresti o camioneta noua cu suma de lei .1B8BBB, din care am ac3itat BB8BBB lei, iar restul de1B8BBB lei, urm"nd a-i ac3ita 'n . rate lunare8

Am plecat cu )Caprioara*, cum o botezasera baietii, din 0ucuresti spre /asi, cu Stefan Nicolau,care o conducea, 0anea, 0ordeianu si Mirono$ici8 a /asi a fost o ade$arata bucurie8 egionarii siprietenii ne-au asteptat la intrarea 'n oras8

Pentru ac3itarea ratelor am format un comitet de 1//, ai carui membri sa contribuie cu c"te BBlei lunar, timp de un an8 +n timp de doua luni acest comitet a auns p"na la >B de membri sol$abili,maoritatea oameni saraci, mici functionari, muncitori sau tarani, care rup"nd din punga lor, lunarc"te BB lei, faceau un ade$arat sacrificiu8

%etele din Cetatuia de la /asi si cu deosebire )Cetatuia /ulia 7adeu* din Galati 'ncep sa lucrezelucruri de m"na si sa le $"nda pentru a str"nge bani8

PRO0#M# &# OR&/N MA4#R/A

Miscarea, pentru micile ei ne$oi, mergea bine din punct de $edere material8 &in munca sicontributia oamenilor saraci se str"ngea aproape c"t trebuia ca sa putem trai si actiona8

Absolut toate sumele 'ncasate sunt trecute 'n re$ista )Pam"ntul Stramosesc*8

Re$ista e plina de cei ce dadeau c"te B lei, > lei8 Sunt rari acei care dadeau c"te >B-?B lei8 /arbanc3erii nostri erau acei care puteau contribui cu c"te BB lei lunar, membrii comitetului de BB8/ata sa luam la 'nt"mplare din acest comitet

Nr8?8 Nicolae (oinea din Panciu :O familie de cinci copii care se 3ranesc dintr-un 3ectar de $ie;8

Nr88 &8 Popescu :Sublocotenent pensionar;8

Nr8<8 /on 0lanaru :fost student p"na ieri, acum inginer cu 18BBB lei lunar;8



Nr8!8 /on 0utnaru :functionar c8 f8 r8;8

Nr8.B8 Nistor M8 4ilinca :$"nzator la o cooperati$a;8

Nr8.8 Corneliu Georgescu :autor de la parinti;8

Nr8..8 Radu Mirono$ici :autor de la parinti;8

Nr8.28 /onescu M8 4raian :inginer sil$ic;8

&in 'ngradirile pe care si le puneau 'n c3eltuielile pentru masa si 3aine, se str"ngea at"t c"torganizatia, 'ntrebuint"nd cu c3ibzuinta, sa poata trai si sa se dez$olte normal8

*resa )idaneasca 'nsa striga &in ce bani 'si cumpara acesti domni camionete5 :Jidanultotdeauna de rea credinta, facuse din una mai multe; Cine finanteaza aceasta miscare5 O,&omnilorH N-a finantat-o nimeni8 Ci numai credinta fara margini a rom"nilor, 'n maoritate saracilipiti pam"ntului8

Nu numai ca nu eram finantati de capitalisti, dar sfatuiesc pe oricine conduce o miscare bazatape sanatate, sa refuze orice tentati$a de finantare, daca $oieste sa nu-si omoare miscarea8Pentru ca o miscare este astfel constituita 'nc"t sa produca singura din credinta si ertfamembrilor ei, eDact at"t c"t 'i trebuie pentru ca sa poata trai si sa se poata dez$olta8

Pentru o normala si sanatoasa dez$oltare, o miscare nu are drept sa consume dec"t at"t c"tpoate produce ea si nu poate produce dec"t 'n masura capacitatii de credinta si deci de ertfa amembrilor ei8 Nu produce suficient5 Nu $a sta desc3isa calea finantarii, ci aceea a intensificariicredintei8 # c3iar un indiciu, a nu produce suficient, este o do$ada a putinatatii credintei8 Nuproduce nimic5 Organizatia e moarta sau se $a prabusi 'n cur"nd8 ipsita de credinta, ea $a fi

'n$insa de cei ce o au8

Un sef care admite finantarea miscarii sale din afara organizatiei, este ca si omul care-si 'n$ata

organismul sa traiasca din medicamente8 +n masura 'n care administrezi unui organismmedicamente, 'n aceeasi masura 'l condamni sa nu mai reactioneze singur8

Si mai mult, 'n momentul 'n care i-ai ridicat medicamentele, moare8 # la discretia farmacistuluiH4ot astfel o miscare este la discretia celor care o finanteaza8 Acestia ar putea, la un moment datsa 'nceteze finantarea si miscarea ne'n$atata a trai prin sine, moare8

O miscare, ca si un om de altfel, poate a$ea ne$oie, uneori, de o cantitate mare de bani8 Sepoate 'mprumuta, pentru ca sa plateasca cu timpul8

&eci, domnilor sefi de miscari :$orbesc pentru cei ce $or $eni dupa noi;, sa respingeti pebine$oitorii care se $or oferi sa $a finanteze miscarea, bine'nteles, daca $or mai fi 'n $iitor deacestia8 +n Rom"nia cred ca nu8 Nici astazi aproape nu mai sunt8 4oti acei ce au posibilitati de

finantare si finanteaza, sunt banc3erii idani, marii bogatasi idani, marii cerealisti idani, mariiindustriasi idani, marii comercianti idani8 #i finanteaza partidele politice pentru a eDtermina perom"ni 'n tara lor8

Sa finanteze :acest cu$"nt suna a banc3er, a prada, a nedreptate, a necu$iinta; nu $a mai finimeni8 Nici rom"nii, si cu at"t mai putin idanii8 Pentru ca aceasta casta a banc3erilor si aoamenilor de afaceri, a 'mbogatitilor prin lo$ituri, aceste pasari de prada care p"ndesc deasuprasocietatii omenesti, $or fi nimicite8 Oameni cu dare de m"na, oameni bogati, p"na la limita buneicu$iinte, $or fi8 #i nu $or a$ea posibilitati de finantare, ci $or putea numai sa aute, din prinosul lor,



o miscare8 Aceasta obligatie de a auta, de a-si auta neamul 'n grele momente, o au toti rom"niisi $or a$ea-o 'n $eacul $eacurilor8 Autorul lor este si $a fi bine primit totdeauna8

FFF

Situatia mea 'nsa, materiala si a camarazilor mei, era din ce 'n ce mai grea, mai apasatoare8

#u cazusem pe capul bietului meu socru, care si asa, abia putea 'ntretine, din mica sa leafa, pecei cinci copii ai lui8 ocuiam 'ntr-o camera, iar 'n celelalte doua, sapte suflete8 +nteleg"nd 'nsasituatia 'n care ma gaseam, datorita marii lui iubiri pentru cauza rom"neasca, nu mi-a spusniciodata nimic, desi $edeam ca pe zi ce merge, se 'nco$oia tot mai mult sub po$ara greutatilor8

Atunci ne-am sfatuit ca eu sa ram"n a ma ocupa de miscare, iar Mota si ceilalti trei camarazi$acaresteni sa faca a$ocatura, pentru a se putea 'ntretine pe ei si a ma auta si pe mine8

+n scurt timp $or 'ncepe, dar se $or izbi de greutati imense8 Pri$eam 'n urma8 /ntrati acum B anila Uni$ersitate, luptasem, r"nd pe r"nd, alaturi de toate seriile de studenti8 Si, r"nd pe r"nd, totise aranasera, 'si creasera c"te o mica situatie din care puteau trai, numai noi ramasesemsinguri, ca niste nebuni rataciti 'n milocul $alurilor lumii8

&esi elemente de $aloare, ei abia 'si $or c"stiga o biata p"ine8 A$ocati la Calea %erata, laPrimarie sau Stat, ei nu $or putea intra8 Acolo sunt locuri numai pentru cei ce 'si parasesc linia delupta si trec 'n linia partidelor politice8 +ncuraare pentru lipsa de caracter8 &e la idani, procese nu$or lua, pentru ca asa le $a dicta onoarea lor8 Rom"nii 'i $or ocoli8 Nu $or intra 'n birourile lordec"t cei saraci8

#ra greu drumul8 Ostracizati 'n tara noastra si pusi aproape 'n imposibilitate de a trai8

(ARA U/ !.<

Am continuat tot timpul iernii cu organizarea de cuiburi, 'n prima$ara am 'nceput iar caramidariade la Ung3eni si gradinaria de al &-na G3ica8 +n aceste doua locuri munceam, fac"nd caramizisau gradinarit8 (roiam sa facem un alt camin, pentru ca 'n acesta nu eram siguri ca $om maiputea ram"ne, deoarece se intentase proces contra noastra, ca sa fim dati afara8

+n aceasta munca grea ne 'nfrateam tot mai mult, ne simteam mai aproape de toti cei cemuncesc, din ce 'n ce mai departe de toti acei care traiesc din munca altora8

Munca ne completa educatia noastra mai mult dec"t prelegerile unui profesor uni$ersitar8 Acolone 'n$atam sa 'n$ingem greutatile8 Ne oteleam $ointa8 Ne 'ntaream trupurile si ne deprindeam cu$iata aspra si se$era, 'n care nici o placere nu-si mai a$ea loc 'n afara de aceea a multumiriisufletesti8 Acolo a $enit )%ratia de Cruce* de la Galati cu 4ocu, Sa$in, Costea si celelalte fratii8

Radu Mirono$ici a 'n$atat sa conduca bine camioneta si, autat de #remeiu, facea curse duc"ndpasageri de la /asi la M"nastirea (aratic, Agapia si Neamt8 4otusi, din cauza $erii, care totdeaunae mai saraca, am fost ne$oit sa ma 'mprumut de la 0anca )Albina* din 7usi, ipotec"nd casatatalui meu, cu suma de lei B8BBB, pe care am 'mpartit-o, o parte la caramidarie, o parte la plataratelor camionetei si o parte la publicatii legionare8 Neput"nd-o ac3ita nici p"na astazi, ea s-aridicat la suma de 2BB8BBB lei8



4ot 'n acea $ara, ne-am apucat si de comert, ca sa putem c"stiga un ban pentru egiune8

Jidanii detin comertul cu zarza$aturi aproape pe toate pietele t"rgurilor din Moldo$a8

4rei ec3ipe de legionari :studenti; au fost 'nsarcinate cu comertul cu zarza$at8 Aceste ec3ipecumparau marfa de pe piata /asiului, 'ncarc"nd 2BB-1BB g 'n camioneta si cadeau ca o pacoste

asupra idanilor, scaz"nd preturile la umatate8

FFF

a august !.< se 'mplinea un an de la aparitia re$istei noastre8 /ata ce scriam atunci pepagina /-a

)a august *amântul 'tramosesc 'mplineste un an de aparitie regulata8

Nu-i mult8 C"te$a zile 'n urma, 'ntre 2-2B iulie, orasul Carcassonne :cetate; din %ranta si-asarbatorit .BBB de ani de eDistenta8 (om fi a$"nd si noi $reo .BBB de ani 'n fataH &ar timpul celmai greu este anul /, atunci c"nd trebuie sa destelenesti, sa tragi 'nt"ia brazda8 +n aceste zile de

'nceput, multe greutati au $enit peste noi, dar re$ista noastra = uneori mai &ogata, alteori maisaraca, totdeauna 'nsa mare = a rezistat pe pozitii, 'n$ing"ndu-le8

C"nd, acum un an, plec"nd fara nici un ban, 'n cel mai critic moment al miscarii nationale, ampus pe coperta icoana Sf"ntului Ar3ang3el Mi3ail, am stiut ca re$ista noastra $a birui8*

+N UP4A CU M/#R/A

Spre toamna, greutatile materiale personale au 'nceput sa ma 'nco$oaie8 Nu mai a$eam g3ete,nu a$eam 3aine, nici eu nici sotia mea, care la purta pe cele de la !.18 &e la tatal meu nu maiputeam astepta nimic, deoarece mai a$ea 'n afara de mine 'nca sase copii, toti 'n scoli, iar luptelepe care le daduse 'l lasasera 'ncarcat de datorii8 &in leafa sa nu-i mai ram"neau dec"t c"te$a miide lei, din care cu greu 'si putea duce o familie numeroasa8

Atunci mi-am 'ncordat puterile si m-am 3otar"t sa ma apuc si eu de a$ocatura, cu g"ndul de a maocupa totodata si de miscare8 Mi-am desc3is birou de a$ocatura la Ung3eni, unde am lucrat cusecretarul meu, #rnest Comanescu8 &e acolo am par$enit sa-mi realizez un mic, foarte micc"stig, cu care sa-mi pot acoperi lipsurile si putinele pretentii ale $ietii mele si ale sotiei84recusera acum sase ani de c"nd 'mi limitasem $iata la un strict necesar pentru eDistenta8

&e ? ani nu mai intrasem la teatru, la cinematografe, la berarii, la baluri, la petreceri8 /ar acumc"nd scriu sunt 1 ani de c"nd nu am mai fost la $reuna din ele8 Nu-mi pare rau8 &ar 'mi pare rauca dupa o asemenea $iata de restrictii, s-au gasit suflete care sa ma atace pe temeiul ca as fi dussi duc 'nca o $iata larga8

+n aceasta saracie de ani de zile, ca si 'n grelele 'ncercari prin care m-a dus soarta, am a$ut unspriin permanent 'n sotia mea, care m-a 'ngriit cu credinta, s-a 'mpartasit cu suferintenenumarate, a dus lipsuri si a 'ndurat uneori c3iar foamea, pentru a ma auta sa lupt mai departe8

+i $oi purta totdeauna recunostinta8



PRO%#SORU GA(AN#SCU PR/M#S4# SACUSORU CU 4ARKNA

#ste un suflet care ne urmareste de aproape8 Pas cu pas8 Se intereseaza de noi8 Poate nestudiaza8 #ste $orba de impunatoarea figura a batr"nului profesor de Pedagogie de la

Uni$ersitatea din /asi /on Ga$anescul8 Profesor uni$ersitar din anul <<B8 Odata ne-a spus tareas dori sa am si eu un sacusor cu tar"naH

a B decembrie !.<, l-am in$itat la noi acasa si acolo, 'n milocul grupului de legionari, i-ampredat sacusorul cu tar"na ca dar din partea noastra8

0atr"nul cu parul si spr"ncenele albe a facut oc3ii mari, ca 'ntr-un moment de mare gra$itate8

Si dupa o clipa de tacere

= &omnilor, nu sunt $rednic sa primesc acest sf"nt talisman, dec"t 'n genunc3i8

+l ia8 Se aseaza 'ncet 'n genunc3i si se roaga8 &upa el 'ngenunc3em si noi 'n urul lui8

FFF

+n aceasta toamna a anului !.<, dupa asalturile 'nd"rite ale national:taranistilor , care auamenintat cu )$iolenta* si )re$olutie*, Partidul iberal s-a prabusit8

National-taranistii, dupa < ani de lupte, 'n$ingeau8 &ar 'n cur"nd $or fi o deceptie pentru toatatara8 (or 'ncepe sa fure, la fel ca si liberalii8 (or 'ncepe sa faca )afaceri scandaloase*, la fel ca siliberalii8 (or 'ncepe a )teroriza* cu andarmii si c3iar 'mpusca pe ad$ersari sau pe cei ce-si $ormanifesta nemultumirile, la fel ca si l iberalii8 +si $or crea banc3erii lor, la fel ca si liberalii8

&ar mai ales $or fi sub sugestia necontenita a finantei internationale careia $or 'ncepe sa-icedeze, r"nd pe r"nd, contra unor 'mprumuturi pe ani, pe zeci de ani, bogatie dupa bogatierom"neasca8

2-1 /ANUAR/# !.!

Pentru aceste zile con$ocasem la /asi o adunare8 Prima adunare a sefilor de cuib8 Au $enit 'ntre1B->B8 Sedintele s-au tinut 'n casele Generalului /on 4arnosc3i, care, acum, 'ntr-o emotionantasedinta8 pl"ng"nd, a primit sacusorul cu tar"na 'n care era si s"ngele soldatilor si ofiterilor sai8

= 4are as $rea sa-mi dea &umnezeu zile ca sa $ad si eu ceasul m"ntuirii rom"nesti8 &arnu cred sa pot aunge p"na atunci, ne spunea el8

Au mai depus, cu acest prile, legam"ntul, o serie de legionari, 'n frunte cu Spiru Peceli, in$alid derazboi, G3eorg3e Potolea, in$alid 'n sara de la Prunaru, Nicolae (oinea si altii8

&in discutiile pe care le-am a$ut si din rapoartele pe care le faceau fiecare din cei prezenti,reprezent"nd toate tinuturile, ne-am putut con$inge ca sistemul )cuibului*, ne'ntrebuintat la noi



p"na atunci, poate prinde foarte bine8 &esigur, ca sunt greutati si ne'ndem"nari inerente oricarui 'nceput8 &ar mi-a fost suficient ca 'ntr-un an, fara alta scoala, ci numai prin 'ndemnurile silamuririle date prin re$ista, 'n toate regiunile ca si 'n toate straturile sociale, s-au 'nfiintat cuiburirazlete care functioneaza8 Mi-am zis

= )Sistemul* a reusit la eDamen8 #l este rodnic8

Pentru mine, sedinta de la 2-1 ianuarie a fost o $erificare a propriilor mele masuri de organizare8Nu ne ram"nea dec"t sa mergem cu statornicie pe aceasta cale8

$m constatat cu acest prile) ca miscarea prinde cu deose&ire -n rândurile tineretului. Ca sistemulde educatie dinamic, educatie odata cu actiunea, este mult superior celui static8

(om continua deci, ca si p"na acum, acest sistem, 'nca un an, fara a 'ncerca sa luam contact cumasele8 %ara a ne g"ndi la $reo actiune electorala8

4ot atunci s-a constituit 'enatul egiunii 8 Un for compus din batr"ni peste >B de ani, intelectuali,taran sau muncitori, care au trait o $iata de mare corectitudine, au dat do$ada de credinta 'n$iitorul legionar si de 'ntelepciune8 #i $or fi con$ocati 'n momente grele, ori de c"te ori se $a simtine$oie de sfatul lor8 Nu sunt alesi8 Sunt indicati de seful egiunii si cooptati de Senat8 #ste ceamai 'nalta treapta de onoare la care poate aspira un legionar8

Au format Senatul 7ristac3e Solomon, General &octor Macridescu, General /on 4arnosc3i, SpiruPeceli, Colonel Paul Cambureanu, /on 0utnaru8 4ot aici 'n acest senat 'si $a a$ea locul sau, pestec"te$a luni, ilustrul profesor uni$ersitar 4raian 0raileanu, acela care mai t"rziu, peste > ani, 'nre$ista sa )+nsemnari Sociologice*, $a eDplica 'n cea mai 'nalta forma stiintifica fenomenullegionar8

SPRE MASELE POPULARE

A MO4/

Motii traiesc 'nca 'n muntii din milocul Ardealului8 (ec3i ca si muntii, ei 'si duc $iata de-a lungulsecolelor a$"nd 'ntreaga lor istorie strabatura de doua fire de foc saracia = sunt singurii rom"ni sipoate singurii oameni de pe pam"nt care n-au cunoscut 'n toata istoria lor o zi de bine si debelsug = si lupta pentru li&ertate8 4oata $iata lor a fost o lupta pentru libertate8 #i ne-au dat pe7oria, Closca si Crisan si au sustinut re$olutia de la <1I ei ne-au dat pe A$ram /ancu si auluptat si la <1<8 +n muntii lor, istoria cunoaste peste 1B de rascoale contra stap"nirii ungurestiI

toate 'necate p"na la sf"rsit 'n s"ngele lor8 &ar d"rzenia nu le-a fost 'nduplecata niciodata8

+n ultimul timp glasul de tribun al lui Amos %r"ncu si acela al Capitanului #mil Siancu = ei 'nsisimoti = rasuna 'n pustiu ca un strigat de alarma8

+n munti sunt mine de aur8 R"nd pe r"nd s-au 'mbogatit si se 'mbogatesc eDploatatorii, dar ei auramas mereu fara 3aine si fara p"ine

)Muntii nostri aur poarta,



Noi cersim din poarta-n poarta*8

St"nca sura e goala8 Pe ea nu creste nimic8 Nici gr"u, nici porumb8 Singura a$utie e aurul dinm"na eDploatatorilor si singura posibilitate de trai sta 'n lemnul din padure8

O mie de ani a tinut cal$arul stap"nirii straine8 O mie de ani de rabdare cu g"ndul ca $a $eni

odata Rom"nia Mare, care-i $a scapa, care se $a ocupa, 'n sf"rsit, de soarta lor si de soartacopiilor lor8 Care $a repara lunga si omor"toarea nedreptate, care $a $eni sa le rasplateascarabdarea milenara si suferinta si luptele8

Numai cei ce n-au mama nu stiu ce-i m"ng"ierea8 Numai cei ce n-au patrie nu cunosc nicim"ng"ierea, nici rasplata8 Patria plateste totdeauna pe copiii ei, pe cei ce au asteptat dreptatea eisi au crezut 'n ea, pe cei ce au luptat si suferit pentru d"nsa8 Cum nu-i $a rasplati si pe motipentru nemasurata lor rabdare, suferinta si $iteie5

&ar dupa razboi fiecare om si mai ales fiecare om politic s-a ocupat de )el*, de persoana lui8 &esituatia lui materiala, electorala, politica8 Asa ca pe moti i-a uitat8 Cine se ocupa numai de )el*, nuse mai poate ocupa si de )altii*8 Si pe cine 'l 'mpresoara griile prezentului, nu se mai poate situacu g"ndurile si simtirea 'n istorie, pentru ca, lucr"nd 'n numele patriei, sa aiba gria de a 'nfaptui

marile reparatii si rasplati istorice pe care aceasta le datoreaza $iteilor ei8

Si nu numai ca au fost uitati, dar au fost lasati prada tuturor samsarilor idani care, 'n fuga dupac"stig, s-au infiltrat 'n muntii lor, unde niciodata piciorul strainilor n-a putut sa-i 'ncalce si le-auluat singura lor posibilitate de $iata8 Si-au ridicat fierastraiele p"na 'n creierii muntilor, dobor"ndu-le padurea si las"ndu-le numai st"nca goala8

)O, /ancule, de ce nu-n$ii

Sa-ti $ezi tu muntii tai pustiiH*

+l c3eama 'n c"ntecul lor de ale pe /ancu, eroul lor, sa-si $ada muntii goi si )codrii rasi* de cetele

de )idanasi*8 Sub stap"nirea Rom"niei Mari, 'n zilele mult asteptatei izb"nzi a neamului8

+n ade$ar, ce tragedie 'nfioratoare sa rezisti zece $eacuri contra tuturor 'mpilarilor si sa mor idefoame si de mizerie 'n Rom"nia Mare, pe care tu ai asteptat-o timp de un mileniuH

Pe ea ai asteptat-o8 #a ti-a fost singurul spriin moral ce te-a mentinut8 Acum cade si aceastasperanta8 N-a a$ut p"ine, dar a trait 'n nadede8 Rom"nia Mare, pentru aceasta populatie, nu afost o 'n$iorare si un triumf, o 'ncoronare, dupa o mie de ani de suferinta, cu mari rasplati dinpartea neamului 'ntreg8 Pentru acesta era ne$oie de sufletul lui Stefan cel Mare, nu de sufletul depigmeu al politicianului rom"n8 Pentru ei, Rom"nia Mare a fost o prabusire 'n deznadedea mortii8

Acesti politicieni pateaza obrazul natiei noastre8 Caci un neam, pe deasupra oricaror interese, 'siare obligatiile morale de 'ndeplinit8 &aca nu si le 'ndeplineste, ram"ne patat8

FFF

+nduiosat de scrisoarea unui 'n$atator din 0istra, de l"nga C"mpeni, m-am suit 'n tren sa merg lafata locului8 Sa $ad si eu ce e acolo8

Purtat de un tren mic, urcam cu inima str"nsa pe $aile glorioase ale Muntilor Apuseni, pe unde ucase moartea 'n zeci de lupte si pe unde umbla du3urile lui 7oria si /ancu8



+ntr-o gara ma apropii de un taran8 Un mot8 Pe 3ainele lui erau cel putin .B de petice cusute8#Dpresie a unei saracii neasemuite8 A$ea de $"nzare cercuri de lemn pentru $ase, facute de el8e $indea pentru un pret de nimic8 Cu oc3ii afundati 'n cap si cu obraii supti8 O figura blaina8Pri$irea 'i era sfioasa si nefiData de $reun g"nd8 Pentru cine cunoaste, citeste 'n acesti oc3idurerea si descopera pe omul flam"nd8 Omul c3inuit de foame8

+n acesti oc3i blaini care inspirau mila, nu era nici o preocupare8 Nici un interes pentru $iata8

= Cum o duceti pe aici5 'l 'ntreb eu8

= 0ineH 0ine, multumesc8

= &ar se face porumb, cartofi5

= &a, se face8

= A$eti de toate, 3rana5

= &a, a$em a$em

= (a sa zica, n-o duceti rau5

= NuH NuH

M-a masurat de c"te$a ori cu oc3ii, s-a aratat foarte putin dispus la $orba, caci cine stie pe cemeleaguri de deznadede 'i zbura mintea si 'n nobletea mostenita a rasei, nu $oia sa se pl"nga 'nfata unui om strain8

FFF

+n sf"rsit, am auns la 0istra8 M-am dus la 'n$atatorul din sat care-mi scrisese8 am stat o zi8 Amintrat prin casele sarace ale motilor8 O spuza de copii asteptau zgribuliti c"te .-2 saptam"ni, c"teo luna si mai bine, pe parintii lor plecati cu calul si caruta sa le aduca c"te un sac de malai, 'nsc3imbul cercurilor de lemn si ciuberelor pe care le lucreaza si pe care apoi le $"nd la sute deilometri, 'n regiunile unde &umnezeu a fost mai darnic8

+ntr-un an, motul, c"te$a luni sta acasa si restul timpului dupa malai, pentru copiii sai8

+mi spune 'n$atatorul

= Nici 'n timpul stap"nirii unguresti nu s-au putut aseza straini aici8 Acum 'nsa, iata s-a stabilit oc3erestea a unei societati idanesti din Oradea, care a pus m"na pe paduri si le taie8 4oata $iatasaraca si-o 'ntretineau motii din munca lemnului, fac"nd cercuri si ciubere8 &e acum, nici de

acestea nu $or mai a$ea parte8 Sunt condamnati la moarte8

&e foame si de ne$oi, se duc si muncesc la idani, taindu-si ei singuri copacii din padure, pentru.B de lei pe zi8 At"t 'i ram"ne motului din toata bogatia care se scurge la $ale 'n trenuri lungi8 Sic"nd se $a termina lemnul din padure, se termina si cu noi8 &ar este ce$a si mai trist8 Noi am traitsute de ani $iata de $irtute8 Jidanii ne-au adus cu ei pacatele desfr"ului8 Sunt peste 2B de idani laaceasta fabrica8 Si s"mbata seara, c"nd fac platile, opresc pe fetele si femeile motilor, 'si bat ocde ele si fac orgii p"na dimineata8 0oli morale si fizice na macina stele alaturi de saracie simizerie8



Si nu poti zice nimic8 Nu poti 'ncerca nici o actiune, deoarece acesti idani sunt 'n raporturi de asastr"nsa prietenie cu toti politicienii, 'nc"t sunt stap"ni atotputernici8 Autoritatile unt la discretia lor,de la andarmi si p"na sus8

/ar daca 'ncerci sa spui ce$a, esti acuzat imediat, )ca -ndemni la ura*, pe o parte de cetateni 'ncontra celorlalti cetateniI )ca tul&uri armonia sociala* si )&una -nfratire* 'n care totdeauna au trait

rom"nii cu ) populatia pasnica evreiasca*8 Ca nu suntem )crestini *, caci /isus 7ristos a zis )saiubesti pe aproapele tau* si c3iar pe cel care face rau etc8

O $orba daca spui, esti arestat ca )dusman al sigurantei statului * si ca at"tator la )ra+&oi civil *8#sti insultat si c3iar batut8 Sunt stap"ni pe autoritati si trebuie sa taci si sa pri$esti la tot dezastrulneamului tau8 Mei bine ne-ar lua &umnezeu $ederile, ca sa nu mai $edem cu oc3ii nostri si sa numai stim nimic8

FFF

Mie mi se urca s"ngele 'n cap si iar 'mi trecea prin mine sa pun m"na pe arma, sa ma ridic 'nmunti si sa trag cu nemiluita 'n cetele de dusmani si de $"nduti, daca autoritati si legi 'n Rom"niaMare pot patrona asemenea crime 'n contra natiunii rom"ne, a onoarei si a $iitorului ei si daca

aceste legi si autoritati $"ndute i-au 'nc3is orice speranta de dreptate si de m"ntuire rom"neasca8

M-am 'ntors la /asi cu sufletul c3inuit , 'ncarcat de po$ara pe care tot neamul acesta o poartaasupra lui8

Ce groza$a este 'nstrainarea clasei conducatoare a unui popor, a clasei lui politice si culturale8

iteratii si scriitorii 'si gasesc subiect de tratat 'n toate nimicurile8 Carti peste carti apar8 Sunt pline$itrinele librariilor de ele8 Ce $a zice $iitorul despre acestia, daca pentru o tragedie istoricaprecum aceea a motilor, petrecuta sub oc3ii lor, ei n-au gasit nici un cu$"nt care sa fie 'n acelasitimp si un semnal de alarma pentru poporul ametit de toata literatura scandaloasa care-l adoarmesi-i 'ntuneca drumul $iitorului si al $ietii5

Cum $a trebui sa pri$easca neamul pe acesti scriitori si literati, a caror misiune, ce mai sf"nta,este tocmai aceea de a denunta primediile care-i ameninta fiinta fizica sau morala si de a-ilumina caile $iitorului5 Si cum $a trebui sa fie pri$ita aceasta clasa politica de )oratori* 'nparlament si pe la toate rasp"ntiile drumurilor, dezertoare de la obligatiile ei elementare, d ea$eg3ea asupra $ietii si onoarei neamului5

FFF

Cobor"nd cu micul tren de la 0istra spre 4urda, 'n aceeasi 'ncapere a $agonului s-a urcat sidirectorul fabricii din 0istra8 Un idan gras pe care abia 'l mai tineau 3ainele si care dadeaimpresia unei $ieti traite 'n abundenta8 Nu cred ca unul ca acesta, macar o singura data 'n $iatalui, sa fi cunoscut ce este foamea8

+n statia urmatoare s-a mai urcat un t"nar cam de seama mea8 &in primele momente am 'ntelesca sunt cunoscuti si prieteni si se afla 'n foarte bune raporturi, si ca acel t"nar e rom"n8

Jidanul si-a turnat cafea cu lapte dintr-un termos si a scos niste bucati de cozonac dintr-unpac3et8 A 'nceput sa man"nce8 Obser$am la el o pofta de lup8 S-a repezit la m"ncare 'nainte dea-l in$ita pe cunoscutul sau8 /mediat 'nsa, l-a in$itat8 Acesta a primit o felie de cozonac si oceasca de cafea cu lapte si a 'nceput a m"nca putin cam sfios, arat"ndu-se recunoscator sirespectuos fata de bogatasul idan pentru )atentia* pe care i-o aratase8



#ra pe la cinci dimineata8 +nca nu se luminase bine8 (ineri, 'nainte de Pasti8 (inerea Patimilor8 Ma 'ntrebam 'ndurerat Oare cine $a fi fiind canalia aceasta de t"nar rom"n, care 'n aceasta zi, c"ndtoata lumea crestina tine post negru, man"nca alaturi de idan, alaturi de calaul rom"nilor,cozonac5

&in discutiile 'ntre aflu ca acesta era un inginer sil$ic8 Jidanul a$ea o pofta de $orba nemasurata8

4ot timpul $orbea si glumea8

a un moment dat, scoate un patefon, aseaza r"nd pe r"nd placile si-l pune sa c"nte8 4ot ce-sipoate imagina mintea mai necu$iincios8 #u stau 'ntr-un colt de $agon8 Ascult fara a spune nici uncu$"nt8 Ma uit pe geam8 +ncepe sa se lumineze8 Pe soseaua de alaturi coboara, tacuti si tristi,motii, merg"nd fiecare pe l"nga capul calului sau8 Se duc la t"rg la 4urda, cu c"te un sac demangal 'n caruta, la ?B de ilometri sa-l $"nda si sa cumpere, nu 3aine noi, nu ucarii, ci c"te$ailograme de malai, pentru ca sa duca de Pasti copiilor8 Aceasta e toata bucuria pe care le-o potface8

FFF

Geme inima 'n mine de durere si de 'ngriorare8 Nu e de auns ca acesti efuitori le iau p"inea8 e

p"ngaresc, le palmuiesc, 'n aceasta (ineri a Patimilor, saracia si credinta8 4rec c"nt"nd sibatocorind pe drumurile acestea de patimire milenara, pe care din respect pentru suferinta sidurere omeneasca, nici un om din lume nu poate pasi dec"t 'n cea mai ad"nca tacere si bunacu$iinta, descoperit 'n fata poporului flam"nd si rupt, care paseste rar, sub condamnarea soarteinemiloase8

C"nd s-a luminat de ziua, patru oc3i si-au 'nt"lnit pri$irile8 Ai mei si ai t"narului8 Am 'nteles ca macunoscuse8 +ncurcat, nu-si mai gasea cumpatul8 +l recunoscusem si eu8 %usese studentnationalist crestin la !.28 +l $azusem 'n primele r"nduri ale unui grup studentesc, manifest"nd sic"nt"nd

)Si $om stri$i idanii sub calc"ie,

Sau $om muri cu gloria etc8*

Mi-am zis plin de amaraciune &aca toti tinerii care lupta, $or aunge m"ine asa, atunci neamulacesta al nostru trebuie sa piara prin cucerire idaneasca, prin potop, prin cutremur sau prindinamita = nu intereseaza, dar trebuie sa piara8

(ARA U/ !.!

Am petrecut-o 'n doua marsuri8 Cu tinerii din fratiile de cruce din Galati si %ocsani si cu legionarii8

(oiam sa-i duc pe drumurile de at"tea ori batatorite de mine, sa traiesc c"t mai mult cu ei, sa-iobser$8 sa-i studiez, sa $ada si ei frumusetile tarii acesteia8

&e data aceasta, ca si 'n toate marsurile pe care le $oi face, $oi cauta sa dez$olt 'n tineriilegionari, 'n primul r"nd, vointa8 Prin marsuri lungi, 'ncarcati de po$eri, eDecutate prin ploaie,$"nt, caldura tropicala sau noroaie si 'n cadenta si aliniere, cu ore 'ntregi de interdictie a $orbirii8Prin viata aspra, dormind 'n padure si m"nc"nd simplu8 Prin o&ligatia de a fi severi cu ei -nsisi , 'n



toate pri$intele, 'ncep"nd de la tinuta si gesturi8 Prin crearea de obstacole pe care ei erau obligatia le 'n$inge, escalad"nd st"nci, trec"nd ape8

Urmaream sa fac din ei oameni de vointa, care sa pri$easca drept si sa se comporte cu barbatiefata de orice greutate8 &e aceea nu permiteam niciodata ocolirea unui obstacol, ci numaidepasirea lui8

+n locul omului slab si 'n$ins, care se apleaca mereu la toate bataile de $"nt, om care co$"rseste,ca numar, 'n politica, ca si 'n celelalte ocupatii = trebuie sa cream neamului acesta un -nvingator 8Neaplecat si ne'nduplecat8

Prin instructia 'ntrunita, $oi cauta, 'n al doilea r"nd, sa dez$olt constiinta de corp, de unitate8 Undu3 al unitatii8 Am obser$at ca instructia 'ntrunita are o mare influenta asupra intelectului sipsi3icului unui om, pun"ndu-i 'n ordine si 'n cadenta mintea dezordonata si simtirea anar3ica8

Prin aplicarea de pedepse, $oi cauta sa dez$olt, 'n sf"rsit, simtul responsa&ilitatii 8 Curaul de a-siasuma fiecare raspunderea faptelor sale8 Pentru ca nimic nu e mai dezgustator dec"t omul careminte si fuge de raspundere8

Am pedepsit regulat, fara eDceptie, pentru orice abatere8 a (atra &ornei am pedepsit un t"nar,pentru ca a pro$ocat un conflict 'ntr-un parc8

a &orna Cozanesti s-a 'nt"mplat ce$a mai gra$, nu ca efect, ci ca dez$aluire de constructiesufleteasca8 Patru tineri s-au dus la o c"rciuma ido$easca, au cerut sarmale, p"ine, $in si dupace au m"ncat bine, s-au sculat si, 'n loc de plata, unul dintre ei a scos re$ol$erul, eroic si aamenintat pe idan ca 'l 'mpusca daca spune ce$a, sub cu$"nt ca sunt din grupul lui CorneliuCodreanu8

-am pedepsit8 4"narul, daca-l $oi lasa asa, se $a nenoroci el, nu idanul caruia i-a furat o cutiede sardele8 &e altfel 'n lumea legionara pedeapsa nu poate da nastere la suparare8 Pentru ca totisuntem supusi greselii8 Pedeapsa 'nseamna 'n conceptia noastra, obligatia pe care o are omul eonoare de a repara greseala sa8 Odata aceasta ispasita, omul este liber de po$ara ei, ca si cumnu s-ar fi 'nt"mplat nimic8

Aceasta pedeapsa, 'n cele mai multe cazuri, este o munca8 Nu pentru ca munca ar a$ea uncaracter de os"nda, ci pentru ca da o posi&ilitate de a repare, printr:un &ine, raul pe care l:aifacut 8

&e aceea totdeauna legionarul $a primi si $a eDecuta cu seninatate o pedeapsa8

7O4ARKR#A &# A PAS/ +N MAS#

< NO/#M0R/# !.!

4recusera mai bine de doi ani de c"nd egiunea luase fiinta8 Cuiburile se 'nmultisera pe toata 'ntinderea tarii8 Se simtea acum ne$oia de a accentua, prin 'ntrebuintarea si stimularea acestormici forte, miscarea 'nceputa8 Singura cale legala care putea sa ne duca la masuri de stat pentrurezol$area problemei idanesti, era calea politica8 #a presupune contactul cu masele populare80un sau rau, acesta era drumul pe care legea ni-l punea la dispozitie si pe care, mai de$reme



sau mai t"rziu, trebuia sa pasim8 Cu efter si cu Potolea am fiDat prima 'ntrunire publica legionarala 4g8 0eresti din nordul udetului Co$urlui, pentru data de > decembrie8 7otar"rea am luat-o

'nca de la < noiembrie, c"nd o noua serie de legionari, $eniti din diferite parti ale tarii cu ocaziasarbatoririi patronului egiunii, 'si depuneau uram"ntul8

+n acelasi timp l-am trimis pe 4otu 'n udetul 4urda, pentru ca, 'mpreuna cu Amos 7oratiu Pop, sa

intensifice si acolo propaganda legionara, pregatind o 'ntrunire8

> &#C#M0R/# !.!

a 1 decembrie seara, eram 'n 0eresti8 a gara m-a asteptat efter, Potolea, 4anase Anto3i sialtii8 4"rgul era un ade$arat $iespar de idanimeI casa 'ngramadita l"nga casa, dug3eana l"ngadug3eana8 Singura strada trece prin milocul t"rgusorului8 Noroiul p"na la glezne8 Pe margini,niste trotuare de sc"ndura8 Am fost gazduiti la Potolea8

A doua zi dimineata, ma 'nt"mpina la usa maiorul de andarmi si procurorul, $eniti de la Galati sa-mi puna 'n $edere ca nu pot sa tin 'ntrunirea8

e-am spus

= Ceea ce pretindeti d$s8 nu e nici drept nici legal8 +n tara aceasta toata lumea are dreptul sa tina 'ntruniri nemti, unguri, turci, tatari, bulgari, idani8 Numai eu sa nu am acest drept5 Masura &$s8este sama$olnica8 #ste 'n afara legii si nu ma $oi supune8 (oi tine 'ntrunirea cu orice pret8

+n sf"rsit, dupa mai multa discutie, mi s-a aprobat sa tin 'ntrunirea, dar sa nu fac dezordini8

Ce era sa fac5 Ce dezordine5 Sa sparg casele la oameni5 #ra prima mea 'ntrunire publica8 Nu

a$eam tot interesul ca ea sa decurga 'n cea mai perfecta ordine, pentru a nu-mi pierde dreptul dea le tine pe celelalte5

a ora fiData pentru 'ntrunire, s-a adunat un numar foarte mic de oameni8 Abia $reo suta8 &e la eiam aflat ca lumea ar fi $oit sa $ina multa, dar a fost oprita de andarmi prin sate8

4oata 'ntrunirea a durat cinci minute8 Un minut a $orbit efter, unul Potolea si restul eu8 Am spus

= Am $enit sa tin o 'ntrunire8 &ar autoritatile 'mi opresc oamenii cu forta8 +n contra tuturorordinelor, $oi tine zece 'ntruniriH Sa mi se aduca un cal si $oi merge calare din sat 'n sat, printoata plasa 7orinciiH

Calul era de altfel singura posibilitate de locomotiune prin noroaiele acelea8 Peste doua ore mi s-a adus un cal si am plecat8 &upa mine, pe os, $enea efter cu 'nca $reo patru legionari8 Amauns 'n primul sat, la Meria8 Acolo, 'n curtea bisericii, 'n c"te$a minute, lumea s-a adunat toatabarbati, femei si copii8 e-am $orbit putine cu$inte si nu am desfasurat nici un program politic

= Sa ne unim cu totii, barbati si femei, sa ne croim noua si neamului nostru alta soarta8 Seapropie ceasul de 'n$iere si m"ntuire rom"neasca8 Cel ce $a crede, cel ce $a lupta si suferi, $a firasplatit si binecu$"ntat de neamul acesta8 (remuri noi bat la portile noastreH O lume, cu sufletulsterp si uscat, moare si alta se naste a acelora cu sufletul prin de credinta8 +n lumea aceasta



+N AR&#A, A U&OSU &# MUR#S

(ineri, 'nainte de Craciun, seara la ora >, am plecat cu camioneta spre udos8 #ram patru RaduMirono$ici, care conducea, #mil #remeiu, un alt cunoscut si eu8 Un ger groza$ oprise trenurile pedrum8 +n noaptea aceea am 'ndurat un frig 'ngrozitor8 &esi umpluseram camioneta cu paie siintraseram p"na la br"u 'n ele8 Am facut drumul /asi = Piatra Neamt = (alea 0istritei8 a ora 1dimineata, eram pe crestele Muntilor Carpati8

a seara, 'n aunul Craciunului, dupa mai mult de .1 de ore de mers, am auns la udosul deMures8 Aici ne-am odi3nit bine la Amos8 A doua zi, ne-am dus la biserica, apoi am $izitat oraselul8# mai mare dec"t 4g 0eresti si situat la $reo 1B m nord de 4urda, capitala udetului8 Si acesta eplin de idanime, fara 'nsa a aunge procentul de la 0eresti8 Si aici /uda, asezat la 4"rg, si-a 'ntinsp"nza ca un paianen peste 'ntreg tinutul rom"nesc8 +n aceasta plasa $or fi prinsi bietii tarani, $orfi 'n$"rtiti si ametiti si apoi supti de tot a$utul lor8

+n dimineata zilei a doua de Craciun, am pornit8 +nt"i camioneta cu B legionari, iar dupa ea, eucu $reo .B de calareti Amos, Nic3ita, Colceriu, profesorul Matei si altii, toti cu pene de curcan lacaciuli8

Pe sosea ne 'nt"lnea lumea si nestiind despre ce este $orba, ne pri$ea cu nedumerire8 &ar noimergeam parca in$estiti cu cea mai puternica autoritate, caci simteam ca $enim 'n numeleneamului rom"nesc, din porunca lui si pentru d"nsul8

+n G3eta, Gligoresti, 'n Gura Ariesului, oamenii s-au adunat tot asa de multi ca si pe (alea7orincii8 Nici lor nu le-am dus nici un program politic8 e-am spus numai ca $enim din Moldo$a casa c3emam la 'n$iere sufletul necait al rom"nilorI caci o mie de ani de robie, de nedreptate si demorm"nt ne-au fost de auns8 Rom"nia Mare s-a facut cu multa ertfa, dar parca stap"nireastraina si $ec3ea nedreptate se prelungesc 'nca si dincoace de 'nfaptuirea acestei Rom"nii8 eceani de gu$ernari rom"nesti n-au reusit sa ne $indece de ranile care ne dor si nici n-au reparatnedreptatile seculare8 #le ne-au dat o unitate de forma dar sufletul rom"nesc ni l-au fr"nt 'nat"tea bucati, c"te partide sunt8

+n$ierea neamului acesta clocoteste sub pam"nt si $a izbucni 'n cur"nd, lumin"nd cu lumina ei 'ntreg $iitorul si 'ntreg trecutul nostru 'ntunecat8 Cel ce $a crede, $a fi biruitorH

&in nou simteam cum ma cobor 'n ad"ncuri8

&esi la sute de ilometri distanta, desi 'n regiuni despartite de secole prin granite, si acolo amgasit acelasi suflet, eDact acelasi ca pe (alea 7orincii de l"nga Prut8 Acelasi suflet al neamului ,peste care am 'nteles ca n-a putut fi trasa niciodata $reun fel de frontiera8 #l a curs de la un capat

la altul al neamului, de la Nistru p"na la 4isa, fara ca sa-i pese de frontierele asezate de m"naomeneasca, ca si apa care 'n ad"ncuri curge pe sub pam"nt, fara ca sa tina seama de gardurilepe care oamenii le-au facut la suprafata8 Acolo, 'n ad"nc, nu am gasit partide, nici $raba, niciciocniri de interese, nici )oarba neunire*, nici luptele 'ntre frati, ci unitate si armonie8

A treia zi de Craciun am plecat din nou8 Ne-am oprit la o biserica si am facut o rugaciune pentruMi3ai (iteazul, pentru 7oria si ai lui si pentru /ancu, ca sa stie si ei ca noi pasim astazi pepam"ntul pe care trupurile lor au fost c3inuite si sf"rtecate pentru neam8 #ra ziua Sf"ntuluiStefan8 Am aprins o lum"nare pentru sufletul lui Stefan cel Mare, prin care neamul nostru s-a



ridicat la cea mai mare 'naltime a lui si pe care au 'l socot la 'naltimea lui Napoleon, a lui Cezar si AleDandru Macedon8 Pe oriunde $or merge pasii mei, prin orice lupte $oi intra, daca deasupramea $oi simti umbra Sf"ntului Ar3ang3el Mi3ail si dedesubt umbrele celor .B de morti dragi aifamiliei si miscarii legionare, 'n dreapta simt sufletul lui Stefan cel Mare si spada sa8

+N 0ASARAN/A

a .B ianuarie, am trimis pe 4otu, Cr"nganu, #remeiu, 'nsotiti de o ec3ipa cu camioneta, 'n ud84ecuciI iar eu, la .> ianuarie !2B, eram din nou pe (alea 7orincii, 'n milocul calaretilor8 a .?seara, dupa ce am trecut prin Rogoeni, intram 'n Oancea8 +n ambele sate suntem primiti cudragoste si cu nadedi de multimea adunata8 Suntem gazduiti 'n Oancea la familia Antac3i8 Adoua zi, luni, t"rg la Ca3ul8

Sa trecem 'n 0asarabia8 Aici idanii sunt multi si mai pro$ocatori8 Aici, ca si 'n celelalte t"rguribasarabene, idanimea e comunista, dar nu pentru )iubirea de oameni*, ci numai din ura pentrustatul rom"n, pe care numai prin triumful comunismului l-ar putea $edea dobor"t la pam"nt si pussub calc"iul totalei stap"niri idanesti8 4riumful comunismului coincide cu $isul iudaismului de astap"ni si eDploata popoarele crestine 'n $irtutea )poporului ales*, care sta la baza religiei

idanesti8

Seara, am facut niste cruci albe din p"nza, de .B cm pe care le-am pus pe piepturile calaretilor8Mi s-a dat o cruce de lemn pe care o $oi purta 'n m"na8

A doua zi, la ora B dimineata, 'n fruntea a 2B de calareti, trec Prutul, merg"nd cu crucea 'n m"na 'n contra puterii pag"ne care sugruma 0asarabia crestina8 &upa patru ilometri intram 'n oras8Crestinii ies din case si $in dupa noi8 Nu ne cunosc, dar ne $ad cu cruci albe pe piept si cu penela caciula8 4recem pe strazi c"nt"nd )Scoala, scoala, mai rom"ne*8

Ne oprim 'n piata8 +ntr-o clipa se aduna 'n urul nostru peste BBB de tarani8 Nimeni dintre ei nustie cine suntem si ce $oim8 &ar toti presimt ca $enim spre m"ntuirea lor8

+ncep sa le $orbesc 'n aceeasi limba ca pe (alea 7ornicii si 'n 4urda8 &ar dupa doua minutepolitaiul Popo$ si autoritatile strabat p"na la mine si ma opresc

= N-ai $oie sa tii 'ntrunire 'n piata publica

= Poporul rom"n are $oie oriunde 'n casa lui8

Autoritatile strigau sa nu $orbescI oamenii, sa $orbesc8

= Oameni buni = le spun eu = asa esteI legile ne opresc sa tinem adunari 'n piata publica8 Samergem la marginea orasului sau 'ntr-o curte a cui$a8

%ac semn calaretilor si pornim spre marginea orasului8 Un cordon de sergenti opreste multimea8Peste c"te$a minute 'mi apare 'n fata un detasament de soldati cu baioneta la arma8 +n frunte uncolonel, Colonelul Cornea8 Scoate re$ol$erul si mi-l pune 'n fata

= Stai, ca te-mpuscH



Ma opresc8

= &omnule colonel, de ce sa ma 'mpusti, caci nu am facut nici un rau8 Am si eu re$ol$er, dar n-am $enit sa ma bat cu nimeni si mai cu seama cu armata rom"na8 4oate argumentarile mele aufost zadarnice8 Am stat acolo timp de aproape o ora, suport"nd toate insultele si batocurileposibile8 As fi putut sa raspund la fel si sa ma lupt8 Mi-a trebuit 'nsa o rabdare de fier ca sa nu cad

'ntr-o situatie si mai trista, aceea de a ma lupta eu, nationalist rom"n, cu armata tarii mele, 'n fata idanilor comunisti8

Colonelul a 'nceput sa traga cu sabia 'n noi si 'n cai, iar soldatii sa ne 'mpunga cu baionetele8 A$enit prefectul8 am descalecat si am plecat cu el la Prefectura8 A fost un om ci$ilizat8 A $enit sicolonelul8

/-am spus

= #u am respect pentru gradul &$s8, de aceea nu $-am raspuns8 &ar nu-i nimic8 unea $iitoare ne 'nt"lnim din nou 'n acelasi loc8

Am plecat8 Un sergent mi-a dat calul8 Cristian si C3iculita ma asteptau, fara cai, la poarta8 Si-auadus si ei caii, am 'ncalecat si am pornit 'napoi pe unde $enisem, alungati din urma de politisti si

'nto$arasiti de pri$irile batocoritoare ale idanilor8 a marginea orasului, am gasit si pe ceilalticalareti amar"ti si deprimati de 'nfr"ngerea a$uta8 Mai departe, c"ti$a tarani s-au furisat din oras,sa ne 'ntrebe cine suntem8

= Mergeti si spuneti oamenilor ca lunea $iitoare $enim din nou8 4oata crestinatatea din udet sa$ina la Ca3ul8

Suferisem o 'nfr"ngere8 Acum nu mai puteam c"nta, ne 'ntorceam fara sa mai $orbim unul cualtul8 Aunsi la Oancea, am facut B afise de m"na prin care anuntam ca luni, B februarie, $om$eni din nou la Ca3ul8 Acestea le-am trimis prin calareti 'n mai multe puncte ale udetului8 Ne-am

'ntors la Ganesti, acasa la Cristian, unde am auns pa la . noaptea, dupa un drum greu, prin 'ntuneric de nu $edeam la doi pasi 'nainte, batuti 'n fata de lapo$ita, iar 'n spate de amintirea 'nfr"ngerii8 Am dormit la Cristian8 A doua zi dimineata, am plecat la 0eresti8 Acolo am scris unordin catre legionarii din (alea 7orincii, Galati, /asi, 0ucuresti, %ocsani si 4urda, prin care lespuneam ca am fot 'nfr"nti la Ca3ul si ca este, pentru noi toti, o problema de onoare de a nere'ntoarce acolo si de a 'n$inge8 Ca sunt c3emati 'n numar c"t mai mare8 ocul de adunare, laOancea, nude trebuie sa fie prezenti cel t"rziu duminica seara, . februarie8 +n acelasi timp, amanuntat si ec3ipa 4otu, Cr"nganu, #remeiu, care se afla 'n udetul 4ecuci8 Am scris de asemeneao scrisoare tatalui meu pe care-l rugam sa $ina sa ne aute8 egionarii mi-au str"ns bani si amplecat la 0ucuresti8 Acolo m-am prezentat d-lui /oanitescu, subsecretar de stat la /nterne8

/-am po$estit cele 'nt"mplate la Ca3ul si i-am cerut permisiunea de a tine o noua 'ntrunire =cerere legala = lu"ndu-mi angaamentul desfasurarii 'n cea mai perfecta ordine a acestei 'ntruniri8Cu conditia de a nu fi pro$ocati de autoritati8 &upa mai multe lamuriri pe care mi le-a cerut, mi s-aaprobat 'ntrunirea8 Nu a$eam ne$oie de aprobare8 Nu cere legea acest lucru8 &ar eu am $rut sama pun la adapost de orice interpretare tendentioasa8

&uminica dimineata am fost din nou la Oancea8 efter s-a dus la Ca3ul, pentru a fiDa cuautoritatile locul de adunare8

+n oras era o mare fierbere8 Autoritatile primeau $esti ca taranii se 'ndreapta cu miile din toatepartile udetului, pentru a $eni la adunare la Ca3ul8



+n cursul zilei, au sosit doua camioane din %ocsani, cu 7ristac3e Solomon si 0lanaru8 Au sosit dela 4urda Moga si Nic3itaI de la /asi grupul de legionari cu 0anea, /frim si parintele /si3ie dinGalati Stelescu cu fratia, un delegat al studentilor legionari din 0ucuresti si Pralea cu cuiburiledin %oltesti8 apoi pe os, cu carute si calari, berestenii si legionarii din (alea 7orincii8

A sosit si tatal meu8 Seara eram peste 2BB de legionari care au fost 'ncartiruiti 'n Oancea8 Si 'nca

mai soseau8

%iindu-mi teama ca nu cum$a sa ni se desfaca podul de pontoane de peste Prut, fac"ndu-neastfel imposibila trecerea, am dispus ca 'n timpul noptii, un grup de 2B de legionari sa ocupeambele capete ale podului8

uni dimineata, la ora <, am trimis 'nainte un grup de >B de legionari sub comanda lui Potolea casa intre 'n oras pentru a face politia adunarii8 +ntre timp s-au facut inter$entii pentru a ne opri

'ntrunirea8 #ra o imposibilitate8 a ora B ne-am 'ncolonat si am pornit

În linia !:a, calareti 'n numar de BB, cu drapel, toti cu pene la caciula8 Multi 'n camasi $erzi8%iecare a$ea pe piept o cruce alba facuta din p"nza8 A$eam 'nfatisarea unor cruciati, caremergeau 'n numele crucii, 'n contra unor puteri pag"ne, sa scape pe rom"ni8

În linia a !!:a, $eneau pedestrii 'n coloana de mars, cu drapelul lor, peste B la numar8

În linia a !!!:a, urmau $reo <B de carute, 'ncarcate cu c"te 1-> si ? oameni, 'n maoritate locuitoridin Oancea, de asemenea cu drapelul lor8

4otul a$ea aspect de 'nceput de batalie8

C"nd am auns la marginea orasului, o mare de capete descoperite ne-au primit fara urale si faramuzici, 'ntr-o impresionanta tacere de biserica8

Am trecut calari prin milocul acestei taranimi8 O parte pl"ngea8

FFF

4aranimea aceasta din 'ntreaga 0asarabie, nici ea nu a simtit nimic 'n bine dupa unire8 Caciiesind de sub stap"nirea ruseasca, a intrat sub stap"nirea idanilor8 A fost pur si simplu lasataprada idanilor8

&e . ani este eDploatata si supta de catre comunistii idani, cum nici cel mai tiranic regimcunoscut 'n istorie n-a eDploatat $reo societate omeneasca8

Orasele si t"rgurile sunt ade$arate colonii de lipitori 'nfipte 'n trupul isto$it al taranimii8

Si culme a nerusinarii, tocmai aceste lipitori s-au transformat 'n luptatori -mpotriva e?ploatarii poporului , 'n contra terorii care apasa poporul8 Acestia sunt comunisti din 0asarabia si dinRom"nia8

Si mai mult aceste lipitori pline de s"ngele supt al rom"nilor 'ntretin, 'n presa lor 'n frunte cu)Ade$arul* si )&imineata* urmatorul limba

= Noi am trait si traim :lipitorileH; 'n cea mai buna fratie si armonie cu poporul rom"n8



statul fiind mai puternic, noi, atrasi sau 'mpinsi 'n lupta cu statul, $om fi macinatiI iar ei $orram"ne mai departe ca niste privitori impartiali 8

FFF

a /asi, ma astepta 'n poarta c"inele meu %ragu, pe care-l a$eam de la !.1, martor la toate

'ncercarile si luptele prin care trecusem de atunci 'ncoace8

Aici mi-am rezol$at c3estiunile curente de organizare, corespondenta cu cuiburile, pe care mi leprezenta 'n regula 0anea, seful corespondentei legionare8 0anea 'ncepuse a prinde bine felulmeu de a $edea, 'n timp de doi an de corespondenta, 'nc"t putea rezol$a foarte multe c3estiunisingur, 'n aceasta perioada 'n care $eneam rar la /asi8

&/N NOU +N 0ASARA0/A

N-am putut ram"ne acasa dec"t o saptam"na, deoarece taranii din 0asarabia au trimis delegati,scrisori si telegrame dupa mine8 #i s-au legat cu at"ta nadede de miscare aceasta, cu at"tasfintenie, cum nu-si poate cine$a imagina8

+n doua saptam"ni de la prima intrare 'n Ca3ul, $estea despre legionari s-a dus ca fulgerul printoata masa crestina a 0asarabiei de os8 &in sat 'n sat, p"na la marginea Nistrului8 (estea unui

'nceput de m"ntuire din scla$ia idaneasca a aprins inimile bietilor tarani8

+si legasera p"na atunci nadedea de Partidul taranesc, crez"nd ca ei, taranii, c"nd $a $eni laputere acest partid al lor, $or capata dreptate8 &upa < ani de c3inuri, de lupte, de nadedi 'n acestpartid, au descoperit ce$a -ngro+itor pentru sufletul lor ca au fost tradati, -nselati ca 'n dosulnumelui de partid taranesc se ascund interesele idanimii8 Partidul )a taranul rom"n cu perciunii

de up"n*8 Asa 'n botezase profesorul Cuza8

4e cuprindea alea sa fi $azut aceasta stri$ire de credinta 'n inimile taranimii, 'n momentul 'n care,dupa < ani, a 'nteles ca buna ei credinta fusese 'nselata8

/ata-ne deci din nou la 0eresti si apoi cu masina pe malul Prutului, la Rogoeni, unde ma asteptaupeste .BB de calareti sub conducerea lui Stefan Moraru si a lui Mos Cosa8 Adunati de prin toatesatele din ur8

= Sa mergem p"na la Nistru, spuse unul8

= &aH (om merge, 'i raspund8

Acum 'mi 'ncolteste pentru prima oara g"ndul sa fac o eDpeditie 'n stil mare cuprinz"nd toata0asarabia de sud, de la 4ig3ina p"na la Cetatea Alba8

+ntors la /asi, ma munceste mereu acest g"nd cum as putea face sa strabat 0asarabia p"na laNistru5

O singura problema e grea cum as putea proceda ca sa nu ne opreasca autoritatile, sa nu nebatem cu statul, cu armata5



Atunci ma g"ndesc sa lansez o noua organizatie nationala, pentru combaterea comunismului idanesc, 'n care sa intre si )egiunea Ar3ang3elul Mi3ail* si oricare alte organizatii de tineri,peste deosebire de partide8 +n modul acesta socoteam ca ne puteam strecura 'n 0asarabia8

Ce nume sa-i dam acestei organizatii5 &iscut cu legionarii 'n sala caminului8 Unii spun )%alangaanticomunista*, altii, alte denumiri8 Cr"nganu spune )GAR&A &# %/#R*8

= Acesta sa fieH

Acum pregateam aceasta actiune anticomunista, nu antimuncitoreasca8 Pentru ca eu, c"nd ziccomunisti, 'nteleg idani8

Pentru a obtine autorizatia intrarii 'n 0asarabia, 'nlatur"nd astfel conflictele cu autoritatile, pestec"te$a zile m-am prezentat 'n audienta la &l8 (aida (oe$od, pe atunci Ministru de /nterne8 &e la/onel 0ratianu, era al doilea om politic de talie mare pe care-l $edeam8

M-a retinut trei ore8 Am 'nteles ca era gresit informat si asupra noastra si asupra problemei idanesti, pe care nu o cunostea 'n ade$arata ei lumina8

Pe noi ne credea niste tineri z$apaiati, care $rem sa rezol$am problema idaneasca prin spargeride geamuri8 /-am eDplicat atunci cum $edem noi problema idaneasca8 Cum ea este o problemade $iata si de moarte pentru rom"ni8 Cum numarul lor e coplesitor si inadmisibilI cum au desfiintatclasa de miloc, orasele rom"nesti8 /-am spus proportia dintre crestini si idani la 0alti, C3isinau,Cernauti, /asiI pericolul pe care-l reprezinta 'n scoli, amenint"nd cu 'nstrainarea claseiconducatoare rom"nesti si cu falsificarea culturii noastre8

/-am eDplicat si modul cum $edem noi rezol$area8 A 'nteles din primul moment despre ce este$orba8 &ar, desi unui om de $aloarea sa nu-i trebuie mult ca sa 'nteleaga esenta lucrurilor, totusi,eu cred ca el nu $a putea niciodata complet, pentru ca as e 'n firea lucrurilor oc3ii de la <!B numai $ad la fel u cei de la !2B8 Sunt c3emari, sunt 'ndemnuri, sunt porunci mute, pe care numaitineretul le aude si le 'ntelege pentru ca numai lui i se adreseaza8 %iecare generatie cu ei 'n lume8&e aceea, poate, nu a$ea suficienta 'ncredere 'n noi8

Am obtinut aprobarea marsului 'n 0asarabia, dupa ce bine'nteles, mi-am luat angaamentul ca se$a pastra cea mai perfecta ordine8

Peste c"te$a zile am facut un manifest catre tot tineretul tarii8

%RAMKN4AR/ +N MARAMUR#S

+ntre timp 'ncep mari fram"ntari 'n Maramures8

Un alt colt de tara rom"neasca, peste care moartea 'si 'ntinsese aripa8 Acolo, idanimea a cuprinssatele8 A pus stap"nire pe pam"nturi, pe munti, pe st"nile din munti8 Rom"nii, aunsi 'n stare descla$ie, se retrag tot mai mult 'n fata na$alirii iudaice si se sting 'ncet, 'ncet, las"nd mosiile lormostenite de la &ragos (oda 'n m"inile na$alitorilor8 Nici un gu$ern nu se mai intereseaza de ei,nici o lege nu-i apara8

FFF



a 'nceputul lui iunie !2B, la poarta casei mele de la /asi, se opreste o caruta cu doi cai8 &in ease coboara doi preoti, un taran si un t"nar8

+i primesc 'nauntru8 Se recomanda preot ortodoD /on &umitrescu, preot unit Andrei 0erinde sitaranul Nicoara8

= (enim cu caruta din Maramures8 &e doua saptam"ni suntem pe drum suntem am"ndoi preoti 'n 0orsa, unul unit si altul ortodoD8 Nu mai putem de mila nenorocitilor de rom"ni din Maramures8 Am facut memorii peste memorii8 e-am adresat pe unde ne-a taiat capul Parlament, Gu$ern,Ministri, Regenta8

&e nicaieri, nici un raspuns8 Nu stim ce sa mai facem8 Am $enit cu caruta p"na aici, al iasi, sarugam studentimea rom"na sa nu ne lase8 (orbim 'n numele a mii de tarani din Maramures, careau auns la disperare8 Suntem preotii lor8 Nu putem 'nc3ide oc3ii la ceea ce $edem8 Ne moareneamul8 Si ni se fr"nge inima de mila8

/-am gazduit c"te$a zile si le-am spus

= Singura solutie pe care o $ad este sa-i organizam si sa 'ncercam a le ridica moralul8 #i sa stieca nu duc singuri luptaI ca noi 'i spriinimI ca luptam pentru ei si ca soarta lor depinde de biruintanoastra8

+n urma le-am trimis, pentru organizare, pe 4otu si #remeiu8 /ar mai t"rziu pe Sa$in si pe&umitrescu-apada8 Mii de tarani din 0orsa si din toate $aile se 'nrolau 'n organizatie8

Jidanii si-ai dat seama de primedia unei renasteri rom"nesti si au 'nceput a pro$oca8 (az"nd casistemul nu le reuseste, atunci au recurs la un miloc infernal8 Au dat foc 0orsei, arunc"nd $inaasupra rom"nilor8 iarele idanesti au 'nceput imediat sa tipe8 Sa ceara masuri energice contrarom"nilor, care $or sa faca pogromuri8

Preotii am"ndoi au fost atacati de idani, batocoriti, lo$iti si mai apoi alungati mai multi ilometri si

batuti cu pietre8 a urma au fost arestati ca agitatori si 'nc3isi am"ndoi 'n temnita din Sig3etulMarmatiei8 &e asemenea au fost arestati Sa$in si &umitrescu-apada si c"te$a zeci de taranifruntasi8 4otu si #remeiu au fost si arestati la &orna si 'nc3isi 'n arestul de la C"mpulung8)Ade$arul* si )&imineata* 'ncep o ade$arata canonada de minciuni si infamii puse 'n sarcinapreotilor si a arestatilor8

4oate protestele noastre telegramele, memoriile etc8, n-au nici un rezultat, din cauza tipetelor,larmei si presiunilor idanesti8

MARSU +N 0ASARA0/A

.B /U/# !2B

+n $ederea marsului pe care urma sa-l facem, dau un )ordin de mars* pe care-l public 'n)Pam"ntul Stramosesc*8

#Dtrag din el



8 Mergem sa trecem Prutul 'n sunetul $ec3iului imn al unirii rom"nesti )7ai sa dam m"na cum"na cei cu inima rom"na*8

Mergem sa facem o $izita satelor 'ntre Prut si Nistru, sa le ducem c"ntecele noastre si sa legamfratie de legionari cu urmasii lui Stefan cel Mare si Sf"nt8

.8 &urata marsului, o luna8

28 %ormatie pe coloane puternice, la inter$al de .B m8

18 4recerea Prutului prin puncte8 Coloana din dreapta cu directia si obiecti$ul de atins Cetatea Alba, coloana din st"nga, directia si obiecti$ul 4ig3ina8

>8 Modul de 'naintare, marsul pe os de la Prut p"na la Nistru8

?8 &ata plecarii, .B iulie, dimineata8 4recerea Prutului la ora ce se $a anunta8

88

+n momentul 'n care idanimea a luat cunostinta de faptul ca noi $oim sa intram 'n 0asarabiapentru a trezi constiinta rom"nilor, presa idaneasca a pornit 'n contra noastra un uragan deatacuri8 Calomnii, minciuni, at"tari, s-au abatut fara 'ncetare timp de o luna peste noi8

Aceste atacuri s-au 'ndreptat deopotri$a si 'n contra d-lui (aida8 Jidanii cereau ca dl8 (aida sa fieimediat debarcat de la Ministerul de /nterne, mai mult, )dat peste bord*, pentru 'ndrazneala de a fiaprobat ca noi, tinerii rom"ni, sa intram 'n 0asarabia pentru a duce un cu$"nt rom"nesc de bine,de m"ng"iere, de nadede, parintilor si fratilor nostri de peste Prut8

0asarabia e data economiceste si politiceste 'n stap"nirea absoluta a idanilor8 Orice 'ncercare dedezrobire rom"neasca, orice atingere a acestei negre stap"niri, este considerata ca o crima8 Subpresiunea atacurilor si uneltirilor presei idanesti, marsul -n 6asara&ia a fost interzis, tocmai 'n

ziua 'n care legionarii pornisera din toate partile spre Prut8

Am facut atunci urmatorul protest pe care l-am lansat 'n capitala

#G/UN#A AR7ANG7#U M/7A/

)GAR&A &# %/#R*

UN AP# S/ UN A(#R4/SM#N4

ROMKN/ &/N CAP/4AA,

)Marsul (ar+ii de ier , care trebuia sa aiba loc 'n 0asarabia a fost oprit8 /namicii unei Rom"niisanatoase si puternice au triumfat8 Jidanasii din Sarindar, de la upta, $devarul, %imineata,acesti otra$itori ai sufletului rom"nesc, de o luna de zile ameninta, de o luna de zile insulta, de oluna de zile ne palmuiesc sufletele, aici la noi acasa8



&in capusi 'nfipte 'n s"nul cestei natii, s-au transformat 'n monopolizatorii 'ntelegerii intereselorsuperioare ale patriei si cenzuratorii nepoftiti ai tuturor actelor de gu$ernam"nt8

a ;urda au cerut gu$ernului sa opreasca demonstratia, sub moti$ ca se aprinde ArdealulI laCaul , ca se 'ncepe re$olutia 'n 0asarabiaI la (alati , ca se $or naste maceluri si pogromuri8

Pretutindeni au ramas niste pro$ocatori ordinari, egiunea pastr"nd o ordine si o disciplinadesa$"rsite8

Astazi ne 'ndreptam spre Nistru, pentru ca sa -ntoarcem 6asara&ia cu fata spre 6ucuresti 8

&ar, acestor mercenari ai comunismului, nu el con$ine aceasta8

0asarabia trebuie sa ram"na prada bolse$ismului si sa pri$easca spre Mosco$a, pentru ca ei sacontinue a teroriza cu pro$incia dintre Prut si Nistru 'ntreaga politica a Rom"niei8

ROMKN/

Politicianismul $enal si per$ers, acest putregai care ne infecteaza $iata, 'i secundeaza, din calculmesc3in de interes electoral si dintr-un 'nositor spirit de ser$ilism, 'n opera lor de dezmembrare atarii si 'nstrainare a pam"ntului nostru stramosesc8 Spirit si calcul care au dat Rom"nia, de >B deani 'ncoace, pe m"na $eneticilor de peste 3otare8

*rivitiAG se misca asta+i mucenicii din aramures si 6ucovinaA Îsi plâng pe drumuri amarul dero&ie -n care i:a aruncat ticalosia tuturor conducatorilor de taraM nu pentru ca i:ar fi uitat, ci pentruca i:au vândut.

Nu $i se pare cel putin straniu, ca nu s-a gasit un singur glas 'n aceasta tara, care sa $ina cu uncu$"nt de m"ng"iere pentru ei5 Si nu $i se pare cel putin o nerusinare, a reduce toata c3estiuneadin Maramures la )instigatorii* Nicolae 4otu si #remeiu5 #i sunt $ino$atii5 &ar politicianismul carea 'nselat 'n fiecare zi, de . ani, nu este $ino$at5 &ar sutele de mii de $enetici, idani, care au

$enit peste capul lor ca lacustele, sa le ia pam"ntul ramas de la stramosi si sa-i robeasca, acestianu sunt instigatori si pro$ocatori5 &ar domnii din Sarindar care necinstesc m"ndria noastra destap"nitori 'n tara aceasta, acestia nu sunt pro$ocatori5

ROMKN/,

/ata un eDemplu tipic din care se poate $edea ade$arata cauza a )dezordinilor* din 0uco$ina siMaramures8

"niversul din iulie !2B publica urmatoarea statistica la Cernauti copii 'n $"rsta de scoala,curs primar .8. din care rom"ni :baieti si fete; 282< iar restul de <8<.> straini8 Ce do$ada decoplesire a elementului rom"nesc din nordul tarii mai doriti5 Unde $oiti sa fuga din fata acesteina$ale uriase si ucigatoare sufletul neamului rom"nesc5 +i b"rfiti si 'i lo$iti si-i ofensati, ca s-ar

ridica pentru p"ine si )situatie economica proasta*, c"nd 'n realitate ei se 'nalta cutezator, saapere fiinta rom"nismului la granita de nord8 Pentru ce nu s-a gasit nici un barbat politic sa-i spuieMaestatii Sale ade$arul

MAR/A 4A,

Nenorocitii acestia nu cer pâine. Cer dreptateA Cer eli&erarea suflatului românesc care trage samoara, -na&usit -n aramures si 6ucovina. Cer masuri -n contra sutelor de mii de )idani, giftuiti,



rotun+i si al&i va viermii, care:i sfidea+a -n fiecare +i -n saracia lor, su& protectia tuturorautoritatilor românesti 8

&esigur, stiu ei bine, domnilor ziaristi, ca nu prin manifestari $iolente $or putea rezol$a oasemenea problema dar aunsi la limita de pe urma a rabdarii, ei $or sa impuna o conducereromâneasca României I sa forteze legiferarea rom"neasca legi de protectie a elementului

rom"nesc 'n Rom"nia8

&OMN/OR &/N SAR/N&AR,

Poate $oiti ca prin insultele ne'ncetate cu care raniti sufletele rom"nesti, sa ma $edeti 'ntr-o bunazi 'n fruntea sfintilor rasculati din Maramures5 Sa stiti ca 'n clipa aceea $-a sunat ceasul si $-asunat si sc"nduraH

+n orice caz, daca legile $i se par insuficiente ca sa $a poata domoli, eu $a declar ca am destulaputere pentru ca sa $a pun la locul $ostru si sa $a fac sa 'ntelegeti 'n ce tara traiti8

&aca nu $a linistiti, $oi c3ema 'n contra $oastra tot ce este $iu 'n tara asta, 3otar"t sa lupt printoate armele pe care mi le $a pune la dispozitie mintea8

ROMKN/,

O Românie noua nu poate iesi din culisele partidelor, dupa cum România are n-a iesit dincalculele politicienilor, ci de pe c"mpiile de la Marasesti si din fundul $ailor batute de grindina deotel8

O Românie noua nu poate iesi dec"t din lupta8 &in ertfa fiilor sai8

&e aceea, nu politicianismului ma adresez astazi8 Ci tie, soldat. Înalta:teA !storia te ceama dinnou $sa cum esti. Cu mâna rupta. Cu piciorul frânt. Cu pieptul ciuruit 8 asati-i pe neputinciosi sipe imbecili sa tremure8

(oi, dati lupta cu barbatie8

+n cur"nd, (arda de ier $a $a c3ema la o mare 'ntrunire 'n 6ucuresti -ntru aparareamaramuresenilor , copiii lui &ragos (oda si a &ucovinenilor , fiii lui Stefan cel Mare si Sf"nt8

Scrieti pe steagurile $oastre 'trainii ne:au coplesit. *resa -nstrainata ne otraveste.*oliticianismul ne omoara8

Sunati din tr"mbite alarma8 Sunati din toate puterile8

În clipa când dusmanii ne coplesesc si politicienii ne vând, români, strigati cu -nfrigurare ca pe

potecile muntilor, -n ceasurile de furtuna>

PA4R/AH PA4R/AH PA4R/AH

Corneliu elea Codreanu

Seful egiunii*



A4#N4A4U CON4RA M/N/S4RUU/ ANG7##SCU

/U/# !2B

+n seara zilei 'n care afisasem manifestul, ma gaseam la Centrul Studentesc8 Stateam de $orbacu c"ti$a studenti8 +si face aparitia si t"narul 0eza8 a un moment dat 'si scoate insignaorganizatiei )(lad 4epes* si o arunca

= &e astazi 'nainte, nu mai am nimic cu )(lad 4epes*, 'mi dau demisia8

Pe mine, gestul nu m-a impresionat8 +nt"i, pentru ca iga )(lad 4epes* mi s-a parut ce$a neseriossi cu at"t mai mult tineretul )(lad 4epes*, despre a carui eDistenta m-am 'ndoit c3iar din primulmoment8 O demisie din acest tineret ma lasa complet rece8

&upa mai multe minute, t"narul inter$ine din nou 'n discutie, spun"nd ca ar $oi sa de$inalegionar, daca eu n-as a$ea $reo obiectiune8 /-am dat un raspuns $ag, care sa ocoleasca unrefuz8 &ogma legionara 'mi impune rezer$a la orice noua cerere de intrare 'n egiune si cu at"tmai mult 'n cazul de fata8

Cu c"te$a saptam"ni 'nainte, 'l mai $azusem pe 0eza la un mic restaurant, unde ma 'ntreba dacan-ar fi bune sa-l 'mpuste pe Stere8 Nu l-am luat 'n serios nici atunci8

a plecare m-a in$itat sa dorm la el8 Am refuzat8 M-am culcat la medicinisti8 A doua zi pe la .,aud strig"nd pe $"nzatorii de gazete )Atentatul contra ministrului Ang3elescu*8 Cine5 0eza8Cum5 A tras c"te$a focuri fara sa-si atinga $ictima dec"t superficial8

&e ce5 Nu stiam8 Ma interesez8 Aud conflict 'ntre macedoneni si Ang3elescu pe tema )egii&obrogei noi*, prin care se 'ncalca interesele rom"nilor din &obrogea8 Pe Ang3elescu nu l-amcunoscut niciodata, dupa cum nu-l cunosc si nu l-am $azut nici p"na 'n ziua de astazi8 Peste

doua zile sunt c3emat la instructie8 +n buzunarul lui 0eza s-au gasit manifeste de ale )Garzii de%ier*8 #Dplic udecatorului de instructie si dau o declaratie8 Nu am nici o cunostinta si nici olegatura8 Nu cunosc nici macar mobilul care l-a 'ndemnat8 Mi se da drumul8 Ma g"ndesc cumpoate cadea napasta pe om8 &aca as fi primit in$itatia lui 0eza de a dormi la el5 &e$eneam autor moral8 Orice argument eDpus de mine 'ntru aparare ar fi fost de necrezut8 Mai ales ca faptulcoincidea cu oprirea marsului 'n 0asarabia8

A doua zi, spre marea mea surprindere, citesc 'n )&imineata* cu titlul pe umatate de paginaCorneliu Codreanu -nfierea+a fapta lui 6e+a8 Ram"n uluit8 Ma duc la udecatorul de instructie si-ispun

• &omnule udecator, sunt foarte mirat ca a putut iesi, de aici, de la d$s8, dintr-o instructiesecreta, o informatie ineDacta8 #u nu am 'nfierat fapta lui 0eza8 Nu am eu c3emarea de a

'nfiera fapta lui 0ezaH• Nu am dat nici o informatie8 Sunt in$entie de ale presei8

&ar pot sa fie eu calcat 'n picioare de presa idaneasca5 C3iar daca am cunoscut pe cine$anumai c"te$a minute, c3iar daca nu am a$ut nici un fel de legatura cu el, nimeni nu ma poateforta sa ca sa ma reped ca o canalie asupra lui , 'ntr-un asemenea caz si sa-l 'nfierez8 Nu $reau8Poate s-o faca toata lumea, afara de mine, pentru ca nici nu stiu despre ce este $orba si pentruca trecutul meu, 'n care am fost pus 'n aceeasi situatie de a trage, mi-a luat dreptul de a 'nfierape altii8 (oi face un nou a$ertisment8



+n aceeasi zi am tiparit un manifest pe care l-am 'mprastiat 'n capitala

A //-#A A(#R4/SM#N4

)&eoarece presa a 'ndraznit din nou sa mistifice ade$arul, sustin"nd ca eu as fi )'nfierat* gestul lui0eza, tin sa dau urmatoarele lamuriri

&aca &l8 Ministru Ang3elescu o fi a$"nd moti$e de a fi suparat, cred ca cel putin tot at"tea moti$eare si t"narul 0eza, at"t 'n fata ustitie c"t si 'n fata sufletului rom"nesc8

%eclar ca nu 'nteleg sa iau apararea celui dint"i, 'nfier"nd pe cel de-al doilea, ci ca $oi apara pet"narul 0eza si cauza lui cu toata caldura sufletului meu si cu toata puterea8

/ar $oi, din Sarindar, 'nscrieti 'n raboul rafuielilor apropiate al doilea a$ertisment8

Corneliu elea Codreanu*

+n urma acestor doua a$ertismente raporturile mele cu &l8 (aida s-au rupt8 &l8 (aida s-a suparatpe mine8 #u nu puteam 'nsa proceda dec"t asa cum 'mi dicta constiinta8

C3emat din nou la instructie, am fost arestat8 /ata-ma, asadar, din nou 'n duba spre (acaresti8 +naceeasi duba mai erau 'nca sapte tineri cu care fac cunostinta Papanace, Caranica, Pi3u,Mamali, Anton Ciumetti, %icata si G3etea8 %acusera un manifest de solidarizare cu 0eza8 Ampasit din nou pe sub aceleasi porti, ca si acum ani 'n urma, cu ceilalti > camarazi si printr-o

'nt"mplare am fost dus 'n aceeasi celula 'n care statusem atunci8 A doua zi, am intrat 'n fabrica siam $azut icoana Sf"ntului Ar3ang3el Mi3ail, de la care am pornit acum ani, c"nd eram copil8

FFF

Aici, 'n 'nc3isoare am cunoscut bine pe acesti tineri arom"ni, plecati din Muntii Pindului8 Culturaaleasa, o 'nalta sanatate morala, buni patrioti8 Constructie de luptatori si de $itei8 Oameni de

ertfa8

Aici am cunoscut 'ndeaproape marea tragedie a macedo-rom"nilor, aceasta ramura rom"neasca,ce de mii de ani, singura, izolata 'n muntii ei, 'si apara, cu arma 'n m"na, limba, nationalitatea silibertatea8

Atunci l-am cunoscut pe Sterie Ciumetti, pe care &umnezeu l-a ales, pentru sufletul sau bun sicurat ca roua, sa fie, prin tragica sa moarte si c3inuire, cel mai mare martir al miscarii legionare,al Rom"niei legionare8

Aici g"ndurile si inimile noastre s-au 'nfratit pentru totdeauna8 (om lupta 'mpreuna pentru neamulnostru 'ntreg din Pind si p"na dincolo de Nistru8 Nici pl"ngeri, nici petitii, nici inter$entii pe la toategu$ernele, surde pentru rom"nii de peste 3otare sau de aici, ci numai o natie rom"neascaputernica si stap"na $a putea rezol$a toate probleme rom"nesti de pretutindeni8 Atunci, acestirom"ni, razletiti 'n lumea larga, $or fi adusi 'n tara8 Caci este ne$oie de s"ngele lor al tuturor aici,



unde rom"nimea se lupta cu moartea8 Si e bine sa se stie ca 'n aceasta lupta, au putut eDistagu$erne care au desc3is larg portile tarile pentru miile de idani si care 'n acelasi timp, au interzisintrarea 'n tara a rom"nilor de peste 3otare8

FFF

4oate fortele oculte erau 'n oc pentru ca, pres"nd asupra ustitiei, sa obtina condamnarea mea8

Noua mea arestare si 'ncarcerare la (acaresti a creat o stare de mare satisfactie 'n r"ndurile idanimii8 Sunt atacat si insultat 'n toate foile de orice idanas obraznic8 Ma ataca si foile rom"nestidin sluba partidelor, pentru ca sa placa idanilor8

FFF

Mise fiDeaza termenul de udecata8 +ncep aceleasi pregatiri8 Astept ca Nelu /onescu, care maapara 'n toate procesele 'ncep"nd de la !.B, sa $ina la /asi8 a rugamintile studentilor s-au mai

'nscris 'n apararea mea si dl8 Mi3ail Mora8

Procesul meu este, ca totdeauna, un asalt iudaic pentru a se obtine o condamnare8 O c"t demica condamnare, cer idanii de la )Ade$arul*8 Numai ca sa poata spune ca miscarea condusa demine este anar3ica, uz"nd de miloace ilegale de actiune8

Misuna idanii pe salile Ministerului de Justitie cu tot felul de inter$entii8 +n fata lor magistraturarom"na sta dreapta si ne'nduplecata8 Sunt ac3itat8

Procurorul face 'nsa apel8 Sunt retinut mai departe la (acaresti8

Presiunile si inter$entiile puterii iudaice se maresc8 Sunt dus din nou la udecata8 ProcurorulPraporgescu, la udecarea apelului, pentru a face pe placul acestei puteri, m-a asezat 'n boDa cuescrocii, 3otii de cai si pungasii de buzunare8 4rei ore i-au udecat pe acestia, 'n care timp am fostobiectul pri$irilor ironice si sfidatoare a zeci de idani8 a urma abia s-al luat procesul meu8 Am

fost din nou aparat de d-nii Mi3ail Mora si Nelu /onescu8 Procesul s-a terminat cu o noua ac3itare8&upa aproape o luna si umatate de 'nc3isoare, am fost eliberat8 Am plecat acasa8

FFF

&upa acestea, cu Nelu /onescu, G"rneata, Mota si /braileanu, am pornit cu camioneta la Sig3etulMarmatiei sa ne interesam de soarta celor doi preoti care se aflau 'nc3isi 'ntr-o mizerie

'nspaim"ntatoare8 Nu $enea nimeni sa-i $ada, sa le aduca de m"ncare8 Preotul &umitrescu a$easotia bolna$a si doi copii mici8 O casa, fara p"ine, fara bani, fara medicamente, din milaoamenilor8 Soarta de preoti crestini, ridicati 'ntru apararea crucii, a bisericii si a neamului lorH afel de trista era si soarta celorlalti B tarani fruntasi arestati8

Afara, idanimea triumfa8 Se str"ngeau bani 'n tara si strainatate8 Gu$ernul dadea bani pentru

)nenorocitii de idani* de la 0orsa, pentru ca sa-si faca case noi din piatra, cu eta, 'n timp ce bietiitarani rom"ni man"nca p"ine din faina de lemn amestecata cu rumegatura de o$az8

#u, care am $azut atunci acest Maramures rom"nesc, gem"nd si zbat"ndu-se 'n g3earele mortii,nu pot dec"t sa 'ndemn pe toti oamenii politici, pe toti membrii 'n$atam"ntului, pe toti preotii, pestudenti, ca si pe ele$ii de scoala, ca si pe toti procurorii umanitatii, care $in sa ne cenzureze$iata politica



= Mergeti cu totii si $izitati Maramuresul8 Puneti arbitru pe orice om din lumea 'ntreaga, saraspunda daca e admisibil ca 'n 4ara Rom"neasca, sa se petreaca cu rom"nii ce se petrece 'nMaramures8

&upa patru luni de zile, preotii au fost transportati 'n 'nc3isoarea din Satu Mare8 Acolo s-a udecatprocesul lor, 'n care mai erau implicati >B de tarani si taranci cu copii 'n brate, si .B de idani8 Au

pledat 'n procesul acesta profesorul Catuneanu, /on Mota, un a$ocat din localitate si eu, pentrurom"ni, si patru a$ocati idani pentru cei .B de acuzati ai lor8 &upa opt zile cu totii au fost ac3itati,deoarece tot ce li se pusese 'n sarcina nu era ade$arat8

&/O(AR#A #G/UN// AR7ANG7#U M/7A/ S/ GAR// &# %/#R

/ANUAR/# !2

+ntre timp, dl8 (aida, sub presiunea atacurilor idanesti, a fost scos de la Ministerul de /nterne sitot prin aceeasi presiune, 'nlocuit cu dl8 Mi3alac3e, care prin manifestarile din ultimul timp lasa sase -ntrevada ca nu se va sfii sa -ntre&uinte+e fata de noi metode de )m"na tare*8 Acest momentsosise8

4"narul &umitrescu-apada, care fusese arestat la Sig3et, eDasperat de minciunile, atacurile,inuriile presei idanesti, fara sa 'ntrebe pe nimeni, fara sa spuna un singur cu$"nt cui$a, ia unre$ol$er pe care-l gaseste la 'nt"mplare, pleaca la 0ucuresti, intra 'n cabinet la Socor si trage unfoc de re$ol$er 'n acesta8 Re$ol$erul era 'nsa stricat8 a al doilea glonte s-a defectat8

#ra 'n timpul sarbatorilor Craciunului, dupa un an de zile, 'n care timp nu statusem acasa nici oluna8 (oiam sa fac sarbatorile 'n familie8 #ram la %ocsani, pregatindu-ma sa plec spre casa, c"ndcitesc 'n ziare cele 'nt"mplate la 0ucuresti8 Am fost imediat c3emat la udecatorul de instructie,

Papadopol8 S-a do$edit ca nu a$eam nici un amestec 'n cele 'nt"mplate8 Mi s-a dat drumul8 Amplecat din nou la %ocsani, unde din ordinul d-lui Mi3alac3e si fara nici un moti$, am fost 'nconuratde politie, 'n casa la 7ristac3e Solomon si timp de < zile n-am putut iesi afara8

&omnul Mi3alac3e dizol$ase Garda de %ier si egiunea, printr-un urnal al Consiliului de ministri8S-au facut perc3ezitii la toate organizatiile, s-au ridicat scriptele, s-au sigilat sediile8 Acasa la /asiprecum si la 7usi mi s-au rascolit p"na si pernele si saltelele8 Pentru a cincea oara mi se ra$aseacasa, lu"ndu-mi-se tot ce era 'n legatura cu miscarea, p"na la cele mai mici 'nsemnari pe care lea$eam8 Saci 'ntregi, plini de acte, scrisori, 3"rtii, au fost ridicate din casele noastre si duse la0ucuresti8 &ar ce puteau sa gaseasca la noi ilegal sau compromitator5 Noi lucram la lumina zileisi tot ce a$eam de spus, spuneam 'n gura mare8 Credinta noastra ne-o marturiseam tare 'n fatalumii 'ntregi8

&e la %ocsani, la ! ianuarie, am fost dus de agenti la 0ucuresti si acolo, dupa un interogator de. ore, arestat si trimis iar la (acaresti8 Au mai fost adusi a doua zi legionarii din udetele 'n carelucrasem cel mai mult efter, de la Ca3ulI 0anea, de la /asiI Stelescu, de la GalatiI Amos Pop,din 4urdaI 4otu si &anila8

O noua lo$itura aspra data 'n moalele capului, unei organizatii rom"nesti, care nu facuse nimicilegal, ci numai -ncercase sa-si ridice fruntea 'n contra 3idrei iudaice8 O noua 'ncercare aneamului acesta de a se ridica, prin tineretul sau, din robie, se prabusea sub lo$iturile unuirom"n, Ministru de /nterne, 'n aplauzele unanime ale idanimii din tara si din strainatate8



Si de aceasta data, furia pentru nimicirea noastra s-a pornit necrutatoare8 Nici un miloc n-a fostcrutat pentru a ne distruge8 Nici o infamie8 Si nu eram $ino$ati cu nimic8 Patrundeau p"na la noifoile idanesti care ne atacau cu $iolenta, bat"ndu-si oc de noi si de ade$arI iar noi nu puteamface nimic8 Nu puteam raspunde nimic8

Cu bratele 'ncrucisate 'ntre patru pereti de 'nc3isoare, pri$eam cum merg asupra noastra insulte

si acuzatii peste acuzatii, care de care mai groza$e8

F

Pentru a arata masura infamiei presei ido$esti din acea $reme, este suficient ca din multiplele 'ncercari facute cu intentia de a ridica 'n contra-ne opinia publica si de a forta condamnareanoastra, s redau urmatorul fals ordinar sa$"rsit de ziarul )&imineata* si apoi reprodus si comentatde celelalte8

Atrag atentiunea ca niciodata n-am conceput, scris si iscalit un asemenea ordin8 Nu-mi apartinenici un cu$"nt8 #l este pe de-a-ntregul nascocit de idanime8

+l reproduc 'n 'ntregime astfel cum a aparut cu comentariile ziarului dimineata

)UN &OCUM#N4 #&/%/CA4OR

+n legatura cu scopurile si miloacele uzitate de organizatia $rangelul iail , suntem 'n masurasa publicam un document senzational emanat de la legiunea din /asi8

#ste $orba de o circulara trimisa la C"mpulung si udosul Mare de catre egiunea $rangeluliail din capitala Moldo$ei

egiunea Ar3ang3elul Mi3ail

Sediul /asi :R"pa Galbena;

Caminul Cultural Crestin

.1>T!2B ad circulandum

Copie

Pentru raspunsuri adresati


Str8 %lorilor .B, /asi

= prin cifru =



Catre

0atalionul // C"mpulung

0atalionul /// udosul de Mures

A$em onoare a $a aduce la cunostinta urmatoarele

u"nd 'n considerare ca autoritatile ci$ile c"t si cele militare au slabit 'n $igilenta lor prin faptul canoi am inter$enit pe l"nga unele personagii suspuse = at"t la Ministerul /nternelor, c"t si din :e$orba de o alta autoritate 'nalta N8R8; = trebuie ca sa dublam forte mari de propaganda si instigatiiabuz"nd de aceasta ocazie, care nu suntem siguri ca 'ntr-o buna zi din nou se $a 'ntoarce contranoastra8 Prin urmare fara nici o ezitare si pierdere de timp, $eti face urmatoarele

8 (eti 'ntocmi tablouri de companii si plutoane de toti legionarii care au depus uram"ntul8 Aceste tablouri le $eti 'nainta egiunii p"na la noiembrie cor8 care se $or centraliza apoipe regiuni8

.8 0atalionul //8 $a con$oca la C"mpulung pe principalii conducatori Robota, Popescu,Serban, &espa, iar absolut 'n secret pe comisarul Nubert, (atra &ornei si pe sefulpostului Poiana Stampii, Paduraru G3eorg3e8 e $eti comunica ca egiunea a luatdispozitiuni 'n sc3imbarea planului de lucru8 &e acum se $a lucra prin conspiratii absolut

'n secret, nu $eti mai tine 'ntruniri publice si nici propaganda = $eti lua contact mutual cutoti legionarii sefi de cuiburi = pun"ndu-le 'n $edere sa mentina aceeasi stare de re$olta

'ntre taranime8

o$itura decisi$a se $a da 'n toamna aceasta cu ocazia sc3imbarii gu$ernului Mironescu8

28 0at8 ///, $eti con$oca pe dl8 Profesor Matei, Moga (ictor, Moga 4anase si comandantulplutonului din Grindeni = din Urca, $eti c3ema doar pe comerciantul Moldo$an8 +n secretse $a c3ema serg8-instr8 Jandarm Constantin, de la postul udos = comunic"ndu-le :ca la0at8 //;8

18 &e . ori pe saptam"na $eti scoate tineretul legionar la eDercitii pe teren = :islaz; sau altelocuri = pregatindu-l si eDplic"ndu-i maretul nostru scop, 'mbarbar"ndu-l8

>8 Seful marelui stat maor pe l"nga 0at8 /// $a termina c"t mai repede posibil cu lucrarile cea fost 'nsarcinat $erbal si cu ord8 secr8 nr8 T!2B 'n cazul ca ecrazitul nu a fost 'ndeauns$eti cere din nou persoanei cunoscute8

?8 Prin corespondenta $eti 'ncunostiinta si pe d8 dr8 /osif G3izdaru de la Sig3isoara desprecele de mai sus, trimit"ndu-i si un raport detaliat asupra acti$itatii de la udos = laSig3isoara $a lua fiinta 0at8 /( sub conducerea d-lui dr8 G3izdaru8

8 Acest ordin 'l $eti arde imediat dupa primire8

%iti prudenti, o armata de spioni idani s-au pus 'n urmarirea actiunii noastre = nu stati de $orba sinu primiti pe nimeni care nu are semnatura mea8

Sus inimile, traiasca egiunea si cu &umnezeu 'nainteH

/asi8 octombrie !2B8

Comand8 eg8

:ss; Corneliu elea Codreanu

Seful stat Maor si secretar



:ss; G"rneata

Reiese clar din aceasta circulara ca legiunea $rangelul iail a pregatit actiuni criminaleapropiindu-si pentru aceasta pe unii dintre functionarii publici8

&esi tardi$, autoritatile sunt deci datoare sa identifice pe absolut toti functionarii publici care s-aupus 'n ser$iciul criminalei actiuni a legiunii $rangelul iail si sa aplice sanctiunile cele maise$ere8*

FF

+mi dadeam seama ca situatia era grea8 Organizatia dizol$ata, sediile sigilate, perc3ezitii printoate partile8

Opinia publica zapacita complet 'n fata tipetelor idanilor si 'nmarmurita de acuzatiile pe careacestia ni le az$"rleau, 'nclina sa creada de ade$arate toate aceste odioase 'nscenari8

Pe deasupra, 'n 'nc3isoare, mizerie, frig, umezeala, lipsa de aer si de lumina, lipsa de asternut84rebuia o mare inter$entie ca sa putem capata niste paie pentru a pune 'n saltele si niste rogoinipentru a acoperi igrasia de pe pereti8

!2 'ncepuse 'n 'nc3isoare sub ploaie de minciuni, de insulte si de lo$ituri ale idanilor8

/-am dus, si de r"ndul acesta, pe noii camarazi care ma 'nto$araseau 'n noua mea 'ncercare, sa$ada icoana si toate locurile pline de amintiri pentru mine8

#ra desigur greu si pentru ei8 &ar, raspunderea lor nu era dec"t pentru ei si cu mult mai mica84inta care trebuia sfar"mata si nimicita eram eu8

Simteam cum din nou se aduna nori negri deasupra noastra, cum din nou si cu mai multa 'nd"rire se pra$aleste asupra noastra o lume dusmana, care $rea sa ne piarda8

Singurul spriin, 'n milocul acestor infernale uneltiri si uriase asalturi, l-am gasit numai 'n&umnezeu8 +ncepem sa postim, post negru, toate $inerile8 /ar 'n fiecare noapte la ora ., sa citim

Acatistul Maicii &omnului8

Afara, legionarii din capitala 'n frunte cu Andrei /onescu, /on 0elgea, /ordac3e, &oru 0elimace,(ictor C3irulescu, Cotiga, 7oria Sima, Nicolae Petrascu, /ancu Caranica, (irgil Raculescu, Sandu(aleriu, fac sfortari uriase pentru a lumina opinia publica derutata de presa Sarindarului8

Si 'n acelasi timp de$otatul si neclintitul %anica Anastasescu = nelipsit de la toate 'ncercarile prin

care am trecut = cauta sa ne 'mbunatateasca starea materiala din 'nc3isoare8

/ata $ina ce mi se punea 'n sarcina, prin

MAN&A4U &# AR#S4AR# NR8 !1

8



)A$"nd 'n $edere actele de procedura penala adresate contra lui Corneliu elea Codreanu,a$ocat din /asi, 'n etate de 2 ani, pre$enit ca a comis faptul ca a -ncercat a -ntreprinde o actiune-mpotriva formei de guvernamânt statornicita prin Constitutie si a 'ncercat a face agitatiuni dincare putea rezulta un pericol pentru siguranta pu&lica prin organizarea unei asociatiuni egiunea

$rangelul iail 0 (arda de ier , a$"nd ca scop 'ntronarea unui regim dictatorial , ce urma safie impus la un moment $oit de el, prin mi)loace violente, 'n care sens partizanii erau pregatiti si

'ndemnati, prin instructie Vuasi-militara, ordine, directi$e si cu$"ntari, precum si prin publicatiuni,afise, embleme, discursuri 'n 'ntrunirile organizate sau 'ntrunirile publice8

A$"nd 'n $edere ca acest fapt e pre$azut de art8 aliniatul // din legea pentru reprimarea unornoi infractiuni 'n contra linistii publice, cu 'nc3isoare de la ? luni, p"na la > ani si cu amenda de laB8BBB, la BB8BBB lei si cu interdictiune corectionala8

Consider"nd ca din cercetarile facute rezulta sarcini si indicii gra$e de culpabilitate, contra luiCorneliu elea Codreanu si ca pentru a 'mpiedica pe numitul sa nu comunice cu informatorii simartorii ce urmeaza a fi audiati, cum si 'n interesul sigurantei pu&lice, este 'n interesulinstructiunii, ca numitul inculpat, p"na la noi dispozitiuni, sa fie detinut 'n casa de oprealaI

Ascult"nd si concluziunile &-lui Procuror Al8 Procop &umitrescu si dispozitiunile art8 !2 procedura

penalaI

Pentru aceste moti$e

Mandam tuturor angaatilor fortei publice ca confirm"ndu-se legii sa aresteze si sa conduca lacasa de arest de la (acaresti, pe Corneliu elea Codreanu

&ata 'n cabinetul nostru astazi 2B ianuarie !28

Judecator de /nstructie 'tefan iaescu

:&osar nr8B-!2;*

PROC#SU

(/N#R/, . %#0RUAR/# !2

Ploaia aceasta de acuzatii a durat ne'ncetat > de zile, rasp"ndindu-se zilnic, 'n milioane de foi, 'n sate si orase8 Nici o posibilitate de raspuns8 &e nicaieri, nici o raza de nadede8 Nimeni n-areputinta sa ne ia apararea si sa denunte complotul idanesc pentru condamnarea si 'ngropareanoastra si a miscarii8 Pri$im cum autoritatile, procurorii, siguranta si acest domn, Mi3alac3e,Ministru de /nterne, care desi cu totii stiau din cercetarile pe care le facusera ca nu suntem$ino$ati cu nimic, ca nu s-a gasit nici un depozit de munitii, arme, dinamite etc8, cu toate acestease complaceau 'n aceasta situatie de infamie, las"nd prada insultei si batocoririi idanesti nisteoameni arestati, care nu se puteau apara8

%iind 'n oc Siguranta Statului, ar fi a$ut elementara datorie sa linisteasca opinia publica, d"nd uncomunicat, prin care sa fi spus ca nu este ade$arat, ca Siguranta Statului ar fi descoperitdepozite de munitii etc8 si ca tara ar fi fost 'n aunul unui razboi ci$il8



+n milocul acestei situatii, ni se fiDeaza procesul pentru $ineri, . februarie8

O parte din a$ocati sunt de parere sa se am"ne procesul, din cauza atmosferei 'ncarcate si sapunem martori, cel putin din lumea organelor de siguranta, care sa fie fortate, sub uram"nt, sadeclare ade$arul8

Refuzam propunerea8 Ne udecam fara nici un martor8

Prezideaza dl8 Consilier 0uicliu, autat de d-nii udecatori G8 Solomonescu si /8 Cotsin, Procuror,dl8 Procop &umitrescu8

Ne apara profesorul Nolica Antonescu, d-nii Mi3ail Mora, Nelu /onescu, (asiliu-Clu, Mota,G"rneata, Corneliu Georgescu, /braileanu8

umea si magistratii asteapta sa $ada apar"nd do$ezile 'n contra noastra, bombele si depozitelede munitii, dinamite, ecrazite si arme8 Nimic, absolut nimic8 +ntr-o umatate de ora dupainterogatoriul nostru, toata aceasta farsa infama s-a prabusit8 +n sf"rsit, am putut sa $orbim,

'necati de indignare, care . luni, ceas cu ceas, se concentrase 'n noi8 4ot baraul acela deminciuni se fr"ngea 'n fata ade$arului8 4oate lanturile cu care ne legasera, cadeau8 Am fostaparati 'n mod stralucit de a$ocatii nostri8 Procesul a continuat si a doua zi8 Pronuntarea s-aam"nat c"te$a zile8

a termenul fiDat, am fost dusi din nou la 4ribunal, unde ni s-a citit sentinta de ac3itare cuunanimitate :sentinta penala nr8 <BB;

FFF

/ata 'n ce termeni a caracterizat sentinta de ac3itarea actiunea pentru care )egiune Ar3ang3elulMi3ail* fusese tradusa 'n fata udecatii, dupa ce mai 'nainte fusese dizol$ata

)A$"nd 'n $edere ca din cele aratate de &l8 prim-procuror se constata 'n fapt din dosar, ca 'n

ade$ar se recrutau aderenti numai printre oameni 3otar"ti, barbati, femei si copii, printre plugari,ele$iI ca se $orbeste de cuiburi de legionari sau )$ulturi albi* de pildaI ca e $orba de un stagiu, uram"nt sau legam"nt, de > legi fundamentale, dintre care una e a secretuluiI ca legiunea esteorganizata militareste cu o uniforma, cu un centiron, cu o esarfa, cu programe de educatie fizicasi instructie militara, eDercitii de semnalizare si cunoastere a alfabetului Morse etc8

Nu se constata 'nsa ca cei ce recrutau si cei recrutati au 'ntreprins $reo actiune 'mpotri$a actualeiforme de gu$ernam"nt statornicita prin Constitutie si nici nu au 'ntreprins $reo actiune din care sarezulte $reun pericol pentru Siguranta Statului8 Ca simplul fapt al constituirii 'ntr-o asemeneaorganizatie nu poate constitui o infractiune, c3iar daca 'n conceptia unora ea ar prezenta unpericol, c"nd, at"ta $reme c"t organizarea n-a fost oculta, autoritatea administrati$a ar fi pututinter$eni, fie oprind-o, fie dizol$"nd-o8 C3iar 'n ipoteza 'n care s-ar stabili ca organizatia a copiatmodelul fascist ca forma de alcatuire, 'nca prin asta membrii ei nu pot fi considerati pasibil i de

pedeapsa pe care o pre$ede teDtul pentru care sunt trimisi 'n udecata fiindca, 'n starea statica, oorganizatie, oricare ar fi forma ei, nu prezinta nici un pericol pentru Siguranta Statului, ea put"ndface obiectul preocuparilor unor masuri pre$enti$e a autoritatilor administrati$e, nu 'nsa a unormasuri represi$e care au inter$enit numai atunci c"nd se trece la actiune :afara de cazul c"ndlegea nu pro3iba direct forma de organizare;8

Ori nu se poate spune ca, din 'mpreurarea ca c"ti$a legionari au mers prin comune pentru acapata aderenti, 'ndrum"nd poporul sa se organizeze, sa aiba 'ncredere 'n miscarea legiunii etc8,se poate scoate un indiciu ca ei intentionau sa pericliteze Siguranta Statului = propaganda fiind



un miloc de formarea si re'mprospatarea cadrelor unei organizatii politice cum era aceasta si nicica 'ng3ebarea de asa-zise cuiburi, de catre ele$ii de liceu = formatiuni care nu faceau parte dinorganizatia propriu zisa = nu da nota pericolului pentru Siguranta Statului daca se are 'n $edereca 'n programul organizatiei era trezirea constiintei nationale cu precepte de educatie fizica simorala care cadreaza cu un program scolar, at"t timp c"t lipsesc agitatiunile8

Consider"nd ca nu se poate imputa inculpatilor ca urmareau prin actiunea lor sc3imbareaactualei forme de gu$ernam"nt, pentru ca din dosar si e netagaduit si de reprezentantulMinisterului public, ca at"t inculpatul Corneliu 8 Codreanu c"t si ceilalti precum si toticomponentii organizatiei propo$aduiau un brat tare, 'n locul partidelor parazite, dar recunosteauautoritatea regelui, de care se $orbeste cu tot respectul cu$enit si ai caror colaboratori, spunfoarte des 'n manifestarile lor, $or sa aunga8

Ori at"ta $reme c"t era $orba de o colaborare cu capul statului, nu poate fi $orba de o rasturnarea formei de gu$ernam"nt la care gu$ernul n-ar f i consimtit8

88

A$"nd 'n $edere ca pentru aceste consideratiuni actiunea sub$ersi$a :care de altfel nu se

do$edeste de nicaieri a fi o actiune sub$ersi$a; de care sunt acuzati inculpatii nu poate fi 'ncadrata 'n dispoz8 art8 8

88

Consider"nd ca marsul 'n 0asarabia pus la cale de organizatie n-a a$ut loc, caci nici n-ar fi a$utloc daca autoritatile n-ar fi consimtitI consimtam"nt pe care de altfel inculpatii pretind ca l-au a$utdar ca le-a fost retras mai t"rziu8

Ca 'n asemenea 'mpreurari e de prisos sa se mai retina sustinerile inculpatilor ca ei a$eau descop, 'n prim r"nd o punere la 'ncercare a rezistentei legionarilor si 'n al doilea r"nd trezireaconstiintei nationale 'n populatia impregnata de elemente straine8

A$"nd 'n $edere ca s-a mai sustinut ca toate actele inculpatilor au a fi pri$ite 'n luminaantecedentelor lor8

8

A$"nd 'n $edere ca nici ca dat 'n dozarea punibilitatii unor infractori nu pot fi citate, acteleinculpatilor Corneliu elea Codreanu, &anila etc8 c"t timp nu se stabileste eDistenta faptuluipentru care sunt dati 'n udecata, fiindca, antecedentele intereseaza pentru proportionareapedepsei, nu pentru inter$enirea ei8

Ca astfel fiind, inculpatii nu sunt $ino$ati de faptele ce lise imputa si prin urmare urmeaza a fiac3itati8

8*

FF

Ne re'ntoarcem bucurosi la 'nc3isoare8 Acolo ne facem bagaele si asteptam sa plecam8 Sa ne$ina ordinul de punere 'n libertate8 Asteptam, < seara, !, B ,, tresarim la fiecare pas care seaude prin curte8 adormim cu bagaele facute8



A doua zi asteptam iar8 Abia a trei zi auzim ca procurorul a facut apel si ca, p"na la noua udecata, $om ram"ne arestati8

+n sf"rsit, iar 'ncep sa treaca zilele greu8

F

Pentru $ineri, . martie !2, ni se fiDeaza noul termen la Curtea de Apel8 ilele trec din ce 'n cemai greu8 +n sf"rsit, iata-ne din nou 'n duba spre Palatul de Justitie8 Ne udecam8 Suntem laCurtea de Apel, Sectia a //-a8 Prezideaza dl8 #rnest Ceaur Aslan8 Aceiasi aparatori 'si fac datoria,combat"nd cu acelasi succes teza procurorului Gica /onescu, care depaseste rec3izitoriul sau,prin iesiri insultatoare si pline de ura8

Pronuntarea se am"na c"te$a zile8 +napoi la (acaresti8 Asteptam8 Rec3emati, ni se comunica onoua ac3itare, cu unanimitate8 Suntem eliberati dupa < zile de 'nc3isoare8 Suntem gasitine$ino$ati8 Oare cine $a pedepsi pe insultatorii nostri5 Oare cine ne $a razbuna toatenedreptatile, lo$iturile si toate suferintele 'ndurate5

&ar procurorul face recurs8 Mai t"rziu se udeca si acesta la Casatie8 Suntem din nou ac3itati, cuunanimitate8

FFF

/ata-ne cu doua 3otar"ri una a d-lui Mi3alac3e, prin care )egiunea Ar3ang3elului Mi3ail* si)Garda de %ier* sunt dizol$ate ca organizatii sub$ersi$e si periculoase pentru eDistenta statuluirom"n, alta a 'ntregii ustitii rom"nesti 4ribunal, Curte de Apel si Casatie, 'n unanimitate, dupacare, tinerii acestia n-au nici o $ina, egiunea si Garda nu sunt periculoase 'ntru nimic, nici ordiniipublice, nici Sigurantei Statului8 Cu toate acestea, sediile noastre ram"n sigilate pe mai departe8

Jidanimea, care a fost din nou 'nfr"nta, tace si pregateste din umbra alte minciuni, alte atacuri,alte infamii8

&oamneH &oamneH Cum nu $ede neamul acesta ca noi, copiii lui, suntem lasati prada lo$iturilordusmane care curg asupra noastra, una dupa altaH

&oamneH &oamneH Oare c"nd se $a trezi el si $a 'ntelege toata urgisirea si cabala 'ndreptatacontra lui, cu $ramasie, pentru a-l adormi si rapuneH

M/SCAR#A #G/ONARA +N PR/M## A#G#R/

/UN/# !2

+n aprilie cade gu$ernul national-taranesc8 (ine gu$ernul /orga-Argetoianu8

egiunea fiind dizol$ata, 'mi 'nscriu miscarea la comisia electorala centrala sub o noua denumire)Gruparea Corneliu 8 Codreanu*, aleg"ndu-mi semn electoral



Se obser$a concentrari de forte8 umea 'ncepe a face c3iar pronosticuri8 Unii dau $ictorialiberalilor, altii national-taranistilor8 +n toiul luptei, unii $or face pariuri8 Se 'nteleg de la sine, ca denoi nici nu se $orbea8 Pe capul nostru nu se g"ndea nimeni sa puna pariuri8

a .> iulie, dau si eu ordin de concentrare8 &ar noi suntem sleiti8 Nu a$em nici cu ce plati lista8Ne auta familia /esanu pentru plata listei si tiparirea de manifeste8

Pe la 2B iulie, sunt 'n Piatra Neamt si astept sosirea ec3ipelor8 (ine fiecare cum poate8 Pe os, cutrenul, cu caruta8 Acum 'ncep sa intre mai 'n serios 'n lupta elementele crescute 'n fratii, careformeaza ec3ipe sub comanda legionarilor mai $ec3i8

&upa 3arta, dau fiecarei ec3ipe c"te un sector8 Numarul luptatorilor nostri se ridica la un total deBB8 #i pleaca pe os, cu o credinta nesf"rsita, desi nu cunosc pe nimeni si nu stiu nici ce $orm"nca, nici unde $or dormi8 &umnezeu le $a purta de gria, iar ne$oia 'i $a 'n$ata8 a 0rostenipleaca ec3ipa 0anica, profesor Matei, Cosma, la care se $or adauga c"mpulungeniiI la Rapciuni,ec3ipa 4ocuI la 0icaz, ec3ipa Cr"nganuI la 4g8 Neamt, (ictor Silag3i, Joroaia, StelescuI la0altatesti, 0anea, (entonic, /frim, Mi3ail &a$idI la Rozno$, Popo$iciI la 0u3usi, Paduraru cuRomascanii, 7ristac3e Solomon si inginerul 0lanaruI la Cracaoani, &oru 0elimace si RatoiuI laRazboeni, (aleriu Stefanescu, familia Mi3ai Craciun si Stelian 4eodorescu8 Alaturi de acestia,

prof8 /on 8 Codreanu tinea 'ntruniri 'n di$erse puncte ale udetului8

Pe alocuri erau si cuiburi de legionari sub conducerea urmatorilor 7erg3elegiu, 4ar"ta, Platon,og3in, &a$id, Nuta, Mi3ai 0icleanu, Ungureanu, Olaru (8 Ambrozie, Maco$ei etc8

#c3ipele au 'nceput sa munceasca pe la oameni cu ziua pentru a capata de m"ncare8 +n scurttimp, ele au 'nceput sa fie iubite de tarani8

National-taranistii au $enit cu masini multe8 Numai din partea lor sosesc 'n udet si pleaca 'npropaganda sapte fosti ministri8 &e asemenea, de la liberali8

&in toate categoriile sociale, preotii se poarta cel mai slab8 +n udetele unde se str"mba crucile depe biserici, 'n fata stap"nirii politicianiste, atee si idanite, 'ntr-o lupta 'n care eram singurii care$eneam 'n numele crucii, cu pieptul desc3is 'n fata monstrului pag"n, preotii din udet, cu oeDceptie de $reo 2-1, au fost 'n contra noastra8

+n ultima saptam"na, trebuia sa-mi organizez fortele 'n $ederea bataliei finale8 A$eam acum ?sectii puternice si B slabe8

+n discutia pe care am a$ut-o cu sefii de ec3ipe, acestia sustineau ca odata ce a$em ? sectiiputernice, putem sa ne ridicam ec3ipele de acolo si sa le 'ntarim pe cele slabe8 #ra o pareregresita care ne putea duce la pierderea bataliei8

Am procedat eDact contrar, concentr"nd forte 'n punctele mele puterniceI iar la celelalte las"ndnumai mici ec3ipe de 3artuiala8 Ad$ersarii, toti s-au grupat gresit8 #i s-au concentrat 'n punctele

tari ale mele8 +nc"t noi am dat batalia 'n punctele noastre cele mai tari, iar ei 'n punctele lor celemai slabe8

Au fost nimiciti8 #u am luat 'n aceste ? puncte c"te 8BBB de $oturi de sectie, iar ei c"te .BB,maDimum 2BB8 +n acelasi timp, sectiile lor tari, ram"n"nd fara buna aparare, au fost 'numatatitede ec3ipele noastre8

+n ziua de $otare, 'ncep"nd de dimineata, am strabatut cu o masina puternica, 'nsotit de 4otu, >sectii de$otare din ?8



Noaptea, la ora ., s-a aflat rezultatul, 'ntr-un mare entuziasm al maselor taranesti si al ec3ipelorde legionari si 'ntr-o nemaipomenita deprimare a politicienilor si a idanilor8 Garda 82BB $oturiIliberalii 8BBBI national-taranistii cu a$erescanii ?8BBBI ceilalti, mult mai putin8

Si astfel, 'n prima lupta, 'n c"mp desc3is cu fortele coali+ate ale politicienilor, legionarii, desi 'ntr-un numar redus si dispun"nd de miloace incomparabil mai mici, izbutesc sa c"stige $ictoria,

'mprastiind panica 'n toti ad$ersarii8

DEMOCRATIA ÎMPOTRIVA NEAMULUI

+N PARAM#N4

+n urma acestei alegeri, am intrat 'n Parlament8 Singur, 'n milocul unei lumi dusmanoase8 %araeDperienta acestei $ieti parlamentar, fara talentul oratoriei democratice, care cuprinde multa frazagoala, dar pompoasa, stralucitoare, gesturi pregatite 'n oglinda si o buna doza de obraznicie8

+nsusiri cu care poti strabate, te poti ridica, dar pe care &umnezeu n-a $rut sa mi le dea si mie8Probabil, pentru a-mi taia orice tentatie care m-ar fi 'ndemnat sa ma 'nalt prin ele8

Nu am depasit niciodata, tot timpul c"t am stat 'n Parlament, legile bunei cu$iinte si a respectuluipentru cei mai batr"ni, fie c3iar cei mai mari ad$ersari ai mei8 N-am batocorit, n-am luat parte la

'nuraturi, n-am r"s de nimeni si n-am ofensat pe cine$a8 Asa ca nu m-am putut integra $ietii deacolo8 Am ramas un izolat, nu numai datorita faptului ca eram singur fata de ceilalti, ci un izolatfata de $iata aceea8

+ntr-o seara t"rziu, c"nd sedinta era pe sf"rsite si bancile aproape goale, mi s-a dat cu$"ntul8

Am cautat sa arat ca tara aceasta este cotropita de idanime8 Ca acolo unde este cotropirea ceamai mare, acolo este si cea mai 'nspaim"ntatoare mizerie omeneasca Maramuresul8 Ca

'nceputul eDistentei idanilor pe pam"ntul nostru, coincide cu 'nceputul mortii rom"nilor8 Ca 'nmasura 'n care numarul lor $a creste, noi $om muri8 Ca, 'n sf"rsit, conducatorii natiei rom"nesti,oamenii $eacului democratiei si ai partidelor, 'n aceasta lupta si-au tradat neamul lor, pun"ndu-se

'n sluba marii finante nationale sau internationale idanesti8

Arat ca 'n portofoliul 0ancii Marmorosc3 0lan, acest cuib iudaic de uneltire si de corupere, sunttrecuti o buna parte din oamenii politici, oameni pe care aceasta banca 'i )-mprumutase* cu banidl8 0randsc3, subsecretar de stat 8BBB leiI 0anca 4araneasca a d-lui &a$illa 18?8BBBI dl8/unian 1B8BBB leiI dl8 Madgearu 1B8BBB leiI dl8 %ilipescu 8.?>8BBB leiI dl8 Raducanu 281>B8BBBI0anca Raducanu B8BBB8BBB leiI dl8 Pangal :seful masoneriei de rit scotian; 28<BB8BBB leiI dl8

4itulescu !8BBB8BBB lei8 4oti fruntasi ai $ietii publice rom"nesti8

+n afara de acestia mai sunt si altii8 Sunt multi8 'unt toti , dar n-am putut pune m"na pe lista8

%iind 'ntrerupt de unul din ei

= Sunt bani 'mprumutati8 O sa plateasca8

Raspund



= Or plati sau nu, nu stiu, dar eu $a spun un singur lucru eDista obligatia pe care o are cine$ac"nd 'mprumuta bani de la o asemenea finanta, de a o satisface c"nd este la gu$ern, de a osatisface c"nd este 'n opozitie si, 'n orice caz, de a nu lo$i 'n ea c"nd trebuie sa fie lo$ita8

Citesc apoi o lista din care arat, fara posibilitate de replica, cum de la razboi si p"na acum statulrom"n a fost defraudat cu cca8 >B miliarde lei, sub conducerea democratiei, a prea cinstitei si

prea perfectei forme de gu$ernare a )poporului* prin el 'nsusi8 Conducerea )democratiei* a$"nd labaza ideea )controlului* permanent al poporului 'n care poporul , marele controlor, este pradat , 'ntimp de > ani de gu$ernare cu fabuloasa suma de 8/ miliarde lei.

%ac apoi obser$atiuni critice asupra democratiei8

a urma formulez cereri

8 cer introducere pedepsei cu moartea pentru manipulatorii fraudulosi ai &anului pu&lic.

Ma 'ntrerupe dl8 /spir, profesor la %acultatea de 4eologie

= &-le Codreanu, d-ta te intitulezi crestin si purtator al ideii crestine8 +ti aduc aminte ca sustinereaacestei idei este anticrestina8

Raspund

= &omnule Profesor, c"nd este c3estiunea sa aleg 'ntre moartea tarii mele si aceea a t"l3arului,eu prefer moartea t"l3arului8 Cred ca sunt mai bun crestin daca nu $oi permite t"l3arului sa-miduca tara le pieire8

.8 Cerem revi+uirea si confiscarea averilor celor care si:au furat tara.

1. Cerem tragerea la raspundere penala a tuturor oamenilor politici care se vor dovedi caau lucrat -n contra tarii, fie spri)inind afaceri incorecte, fie -n alt mod.

. Cerem -mpiedicarea pe viitor a oamenilor politici de a mai face parte din consiliile deadministratie ale diferitelor &anci sau -ntreprinderi.

3. Cerem alungarea cetelor de e?ploatatori nemilosi care au venit pe pamântul acesta sae?ploate+e &ogatiile solului si munca &ratelor noastre.

4. Cerem declararea teritoriului României ca proprietatea inaliena&ila si imprescripti&ila aneamului românesc.

8. Cerem trimiterea la munca a tuturor agentilor electorali si sta&ilirea unui comandamentunic, caruia sa i se supuna, -ntr:u singur gând, toata suflarea româneasca.

FFF

Acestea sunt cele dint"i 'ncercari de formulare publica a c"tor$a masuri politice pe care elsocoteam mai urgente8

#le nu sunt rodul unei cugetari 'ndelungate, a unei fram"ntari ideologice, ci rezultatul unorg"nduri momentane asupra a ceea ce are ne$oie neamul rom"nesc, acum, imediat8

Peste ? luni au aparut c"te$a miscari destul de populare, a$"nd 'n program numai cele treipuncte initiale 8 Pedeapsa cu moartea, .8 Re$izuirea a$erilor, 28 Oprirea oamenilor politici de aintra 'n consilii = ceea ce 'nseamna ca le-au mai obser$at si altii ca necesare8



CK4#(A O0S#R(AS/UN/ASUPRA &#MOCRA4/#/

(oiesc ca 'n paginile ce urmeaza sa fac c"te$a 'nsemnari trase din eDperienta zilnica 'n asa fel 'nc"t sa poata fi 'ntelese de orice legionar t"nar sau muncitor8

4raim 'n 3ainele, 'n formele democratiei8 Sunt oare bune5 +nca nu stim8 Un lucru 'nsa 'l $edem8 +lstim precis8 Ca o parte din natiunile cele mai mari si mai ci$ilizate din #uropa au aruncat aceste3aine si s-au 'mbracat 'n altele noi8 Oare sa le fi aruncat de bune5 Alte natiuni fac toate sfortarilesa le arunce si sa le sc3imbe si ele8 &e ce5 Sa fi 'nnebunit oare toate natiunile5 Si sa fi ramasnumai politicienii români cei mai 'ntelepti oameni din lume5 Pare ca nu-mi $ine sa cred8

Cei ce le-au sc3imbat sau cei ce $or sa le sc3imbe, desigur ca $or fi a$"nd fiecare moti$ele lor8

&ar de ce sa ne ocupam noi de moti$ele altora5 Sa ne ocupam mai bine de moti$ele care ne-arface pe noi, rom"nii, sa ne sc3imbam aceste 3aine ale democratiei8

&aca nu a$em moti$e, daca pentru noi sunt bune, atunci noi le pastram, c3iar daca toata #uropale-ar arunca8

/ata 'nsa ca nici pentru noi nu sunt bune, pentru ca

8 %emocratia sfarma unitatea neamului rom"nesc, 'mprastiindu-l 'n partide, 'n$rabindu-l sieDpun"ndu-l dezbinat 'n fata blocului unit al puterii iudaice, 'ntr-un moment greu al istoriei sale8

Numai acest argument este at"t de gra$ pentru eDistenta noastra, 'nc"t ar fi un suficient moti$ caaceasta democratie sa fie sc3imbata, cu orice ne-ar putea garanta unitatea, deci $iata8 Cacidezbinarea noastra 'nseamna moartea8

.8 &emocratia transforma milioanele de )idani -n cetateni români.

%ac"ndu-i egali cu rom"nii8 &"ndu-le aceleasi drepturi 'n stat8 #galitate5 Pe ce baza5 Noi suntemaici de mii de ani8 Cu plugul si cu arma8 Cu munca si cu s"ngele nostru8 &e unde egalitate cu celce de abia de BB, de B sau de > ani, aici5 Pri$ind trecutul, noi am creat statul acesta8 Pri$ind$iitorul, noi rom"nii, a$em raspunderea istorica 'ntreaga a eDistentei Rom"niei Mari8 #i n-au niciuna8 Ce raspundere pot a$ea idanii 'n fata istoriei pentru disparitia statului rom"n5

Prin urmare nici egalitate 'n munca, ertfa si lupta la crearea statului si nici egalitate deraspundere pentru $iitorul lui8 #galitate5 &upa o $ec3e maDima, egalitate 'nseamna a trata inegallucrurile inegale8 Pe ca baza cer idanii tratament egal, drepturi politice egale cu ale rom"nilor5

28 %emocratia este incapa&ila de continuitate -n efort 8

Pentru ca 'mpartita 'n partide care gu$erneaza, c"te un an, doi sau trei, este incapabila de aconcepe si realiza un plan de lunga durata8 Un partid anuleaza planurile si eforturile celuilalt8 Ces-a conceput si cladit de unul azi, se dar"ma 'n ziua urmatore de altul8

+ntr-o tara 'n care este ne$oie de constructie, al carei moment istoric este 'nsasi constructia,acest deza$anta al democratiei este o primedie8 Ca 'ntr-o gospodarie 'n care s-ar sc3imba 'nfiecare an stap"nii, $enind fiecare cu alte planuri, stric"nd ce au facut unii si apuc"ndu-se de altelucruri care si ele sa fie stricate de cei ce $or $eni m"ine8



18 %emocratia pune -n imposi&ilitate pe omul politic de a:si face datoria catre neam.

Omul politic de cea mai mare buna$ointa de$ine 'n democratie sclavul parti+anilor sai , 'ntruc"t,ori le satisface poftele personale, ori acestia 'i distrug gruparea8 Omul politic traieste sub tirania sipermanenta amenintare a agentului electoral8

#l e pus 'n situatia de a alege ori desfiintarea muncii sale de o $iata, ori satisfacerea partizanilor8Si atunci omul politic le satisface poftele8 &ar nu din buzunarul sau, ci din buzunarul tarii8 Creazaposturi, functii, misiuni, comisiuni, sinecure, toate puse 'n sarcina bugetului tarii, care apasa totmai mult pe spinarea, din ce 'n ce mai isto$ita, a poporului8

>8 %emocratia este incapa&ila de autoritate8 Pentru ca 'i lipseste puterea sanctiunii8 Un partid nuia masuri 'n contra partizanilor lui, traind din afaceri scandaloase de milioane, din 3otie si prada,de frica sa nu-i piarda8 Nici 'mpotri$a ad$ersarilor, de frica acestora sa nu-i demaste propriileafaceri si incorectitudini8

?8 %emocratia este -n slu)&a marii finante8 &in cauza sistemului costisitor si a concurentei dintrediferite grupari, democratia cere sa fie alimentata cu bani multi8 Ca o consecinta fireasca aungesluga marii finante internationale idanesti care o subuga, platind-o8

+n modul acesta soarta unui neam este data pe m"na unei caste de banc3eri8

##C4/UN#, S##C4/UN# S/ #R#&/4A4#

Poporul nu se conduce dupa vointa lui democratia8 Nici dupa $ointa unei persoane dictatura8 Cidupa legi 8 Nu e $orba de legile facute de oameni8

Sunt norme, legi naturale de viata si norme, legi naturale de moarte. egile vietii si legile mortii 8 Onatiune merge la $iata sau la moarte dupa cum respecta pe una sau pe alta din aceste legi8

F

Ram"ne un lucru de stabilit8 Cine, din milocul unei natiuni, poate 'ntelege sau intui acestenorme5 Poporul5 Multimea5 Cred ca i se cere prea mult8 Multime nu 'ntelege nici alte legi maimarunte8 Nu numai ca nu le poate prinde ea din $azdu3, dar trebuie sa i se eDplice multa $reme,sa i se repete 'n mod insistent, sa fie c3iar pedepsita, pentru a le putea 'ntelege8

/ata c"te$a legi imediat necesare $ietii ei, pe care le 'ntelege cu greu ca 'n caz de boalainfectioasa, trebuie izolarea bolna$ului si dezinfectie generalaI ca 'n casa e ne$oie sa intresoarele, deci trebuie ferestre mariI ca $itele, daca sunt 'ngriite si 3ranite mai bine, dau mai multpentru 3rana omului etc8

&aca multimea nu poate 'ntelege sau 'ntelege cu greu c"te$a legi imediat necesare $ietii ei, cum 'si poate imagina cine$a ca multimea, care 'n democratie trebuie sa se conduca pe ea, $a putea 'ntelege cele mai dificile legi naturale, $a putea intui cele mai fine si mai imperceptibile norme deconducere omeneasca, norme care o depasesc pe ea, $iata ei, necesitatile $ietii ei, care nu i seaplica direct ei, ci care se aplica unei entitati superioare ei natiunea5



&aca pentru a face cine$a p"ine trebuie sa fie specializat, daca pentru a face g3ete, pentru aface pluguri, pentru a face agricultura, pentru a conduce un tram$ai, trebuie specializareI pentrucea mai grea conducere, aceea a unei natiuni, nu trebuie o specializare5 Nu trebuiesc anumite

'nsusiri5

Concluzia un popor nu se conduce prin el 'nsusi, ci prin elita lui8 Adica prin acea categorie de

oameni nascuti din s"nul sau cu anumite aptitudini si specialitati8

&upa cum albinele 'si cresc )regina*, tot astfel un popor trebuie sa-si creasca elita lui8

a fel multimea, 'n ne$oile ei, apeleaza la elita ei, la 'nteleptii satului8

F

Cine alege aceasta elita5 Multimea5

Pentru orice )idei* sau pentru orice candidat la gu$ernare, se pot capta oameni8 Se pot c"stiga$oturi8 &e aceea, nu depinde de 'ntelegerea de catre popor a acelor )idei*, )legi* sau )oameni*, cide cu totul altce$a de maiestria oamenilor 'n a capta buna$ointa multimii8

Multimea e cea mai capricioasa si cea mai nestabila 'n pareri8 &e la razboi 'ncoace aceeasimultime a fost r"nd pe r"nd a$erescana, liberala, nationalista, national-taranista, iorg3ista etc8Ridic"nd 'n sla$a pe fiecare, ca dupa un an sa-l scuipe, recunosc"ndu-si prin aceasta propriagreseala, ratacire si incapacitate8 Criteriul ei de alegere este )Sa mai 'ncercam si pe altii*8 &ecialegerea se face nu dupa studiere si cunoastere, ci la noroc si la 'nt"mplare8

&oua idei contrarii8 Una cuprinde ade$arul si cealalta minciuna8 Se cauta ade$arul8 Ade$arul nupoate fi dec"t unul8 Se pune la $ot8 Una 'ntruneste B8BBB de $oturi, alta B8B>B8 #ste oare posibilca >B de $oturi 'n plus sau 'n minus sa determine ade$arul sau sa-l nege5 Ade$arul nu depindenici de maoritate, nici de minoritate, el 'si are legile sale si triumfa, dupa cum s-a $azut, 'mpotri$atuturor maoritatilor, c3iar zdrobitoare8

Gasirea ade$arului nu poate fi 'ncredintata maoritatilor, dupa cum 'n geometrie teoria lui Pitagoranu are a fi pusa la $otul multimii, pentru ca aceasta sa-i 3otarasca ade$arul sau sa i-l nege8 Sidupa cum c3imistul, care $oieste sa obtina amoniac, nu are a se adresa multimii pentru a decideprin $otul ei cantitatile de azot si de 3idrogen8 Si dupa cum un agronom, care a studiat ani de zileagricultura si legile ei, nu are a se prezenta dupa aceea la $ot 'n fata unei multimi spre a secon$inge, prin rezultatul $otului, de $aloarea lor8

F

Poate poporul sa-si aleaga elita5

&e ce nu-si aleg atunci soldatii pe cel mai bun general5

Pentru ca sa poata alege, acest uriu colecti$, ar trebui sa cunoasca bine

a8 egile strategie, tacticii, organizarii etc8 b8 +ntruc"t persoana 9 se conformeaza prin aptitudini si stiinta acestor legi8

%ara aceste cunostinte nu poate nimeni sa aleaga8



Multimea, daca $oieste sa-si aleaga elita, este neaparat necesar sa cunoasca legile deconducere ale organismului national si 'ntru c"t candidatii se conformeaza prin aptitudini si stiintaacestor legi8

Multimea 'nsa nu poate cunoaste nici aceste legi si nici oamenii8 /ata de ce credem ca o elita nupoate fi aleasa de multime8

A 'ncerca alegerea acestei elite, este ca si cum am a$ea pretentia de a determina, prin $ot simaoritati, poetii din s"nul unei natii, scriitorii, mecanicii, a$iatorii sau atletii8

&emocratia, asadar bazata pe principiul electiunii, aleg"ndu-si ea elita, sa$"rseste ofundamentala eroare din care decurge -ntreaga stare de nenorocire, tur&urare si mi+erie asatelor 8 Ne gasim la un punct capital8 &eoarece de la aceasta eroare de conceptia democraticapleaca, am putea spune, toate celelalte erori8

Multimile fiind c3emate sa:si leaga elita, acestea nu numai ca nu sunt 'n stare sa-si descopere sisa-si aleaga elita, dar mai mult, aleg afara de mici e?ceptii, tot ce este mai rau -n sânul uneinatiuni.

&eci nu numai ca democratia 'nlatura elita nationala, dar o 'nlocuieste cu ce este mai rau 'nmilocul natiei8 &emocratia $a alege pe oameni fara nici un fel de scrupul, deci fara morala8 Pecei care $or plati mai bine, deci pe cei cu mai multa putere de coruptie8 Pe scamatori, sarlatani,demagogi, care $or iesi mai bine la concursul de scamatorie, sarlatanie, demagogie, din timpulperioadei electorale8 Printre ei se $or strecura si c"ti$a oameni de treaba, oameni politici c3iar, debuna credinta8 (or fi scla$ii celor dint"i8

Ade$arata elita a unei natii $a fi 'nfr"nta, 'nlaturata, pentru ca ea $a refuza sa concureze peaceste teme8 #a se $a retrage si $a sta ascunsa8

&e aici, consecinte funeste pentru stat8

C"nd un stat este condus de o asa zisa )elita*, formata din tot ce are el mai rau, mai nesanatos,mai stricat, este oare admisibil ca cine$a sa se mai 'ntrebe de ce statul se ruineaza5

/ata cauza tuturor celorlalte rele imoralitate, coruptie, desfr"u, 'n toata tara, af si prada 'n a$ereastatului, eDploatare p"na la s"nge a poporului, saracie si mizerie 'n casele acestuia, lipsa simtuluide 'mplinire a datoriilor 'n toate functiile, dezordine si dezorganizare 'n stat, na$ala strainilor cubani din toate partile, ca la magazinele cazute 'n faliment, care-si desfac marfurile pe nimic8 4arase $inde la licitatie )Care da mai mult5* P"na 'n cele din urma, aici ne $a duce democratia8

+n Rom"nia, de la razboi 'ncoace 'n special, democratia ne-a creat, prin acest sistem de alegeri,o )elita nationala* de rom"no-idani, a$"nd la baza nu $iteie, nici iubire de tara, nici ertfa, ci$"nzarea de tara, satisfacerea interesului personal, mita, traficul de influenta, 'mbogatirea prineDploatare si furt, 3otia, lasitatea, adica dobor"rea ad$ersarului prin intriga8

Aceasta )elita nationala* daca $a continua sa ne conduca va duce la desfiintarea statului national român.

%eci, -n ultima anali+a, pro&lema care se pune asta+i poporului român si de care depind toatecelelalte, este -nlocuirea acestei elite cu o elita nationala, având la &a+a> virtutea, iubirea si ertfapentru tara, dreptatea si dragostea pentru popor, cinstea, munca, ordinea, disciplina, miloaceleloiale si onoarea8



FF

Cine sa faca aceasta 'nlocuire5 Cine sa fiDeze noua elita la locul ei5 Raspund oricine 'n afara demultime8 Admit oricare alt sistem 'n afara )democratiei*, care $ad ca ma omoara sigur pe mine,poporul rom"n8

Noua elita rom"neasca si orice elita din lume trebuie sa aiba la baza principiul selectiunii sociale8 Adica 'n mod natural se selectioneaza din corpul natiunii, adica din marea masa sanatoasa ataranimii si muncitorimii, permanent legata de pam"nt si de tara, o categorie de oameni cuanumite 'nsusiri, pe care apoi si le culti$a8 #a de$ine elita nationala8 Aceasta trebuie sa conducao natiune8

F

Când poate fi sau când tre&uie consultata o multimeB +n fata marilor 3otar"ri care o angaeaza8Pentru a-si spune cu$"ntul, daca poate, daca nu poate, daca e pregatita sufleteste sau nu8 / searata cararea si i se cere sa raspunda daca se simte 'n stare sa mearga pe ea8 #ste consultataasupra sortii sale8 Aceasta 'nseamna consultarea poporului8 Nu 'nseamna alegerea elitei de catrepopor8

F

&ar repet 'ntrebarea cine fiDeaza pe fiecare a locul sau, 'n cadru elitei si cine c"ntareste pefiecare5 Cine constata selectiunea si da consacrare mem&rilor elitei noiB Raspund elita

precedenta8

Aceasta nu alege, nu numeste ci consacra pe fiecare la locul pe care s-a ridicat singur princapacitatea si $aloarea lui morala8 Consacrarea o face seful elitei, consult"ndu-si elita8

&eci o elita nationala, trebuie sa aiba gria de a-si lasa o elita mostenitoare8 O elita 'nlocuitoare8&ar nu bazata pe principiul ereditatii, ci numai pe principiul selectiunii sociale aplicat cu cea mai

mare strictete8

*rincipiul ereditatii nu este suficient 'n sine8

&upa principiul selectiunii sociale, primenita necontenit cu elemente din ad"ncurile natiei, o elitase pastreaza totdeauna $iguroasa8

Greseala istorica a fost 'n aceea ca acolo unde s-a creat o elita bazata pe principiul selectiunii,aceasta a parasit de a doua zi principiul care i-a dat nastere, 'nlocuindu-l cu principiul ereditatii siconsacr"nd sistemul nedrept si condamnat al pri$ilegiilor din nastere8

Ca o protestare 'mpotri$a acestei greseli, pentru 'nlaturarea unei elite degenerate si pentruabolirea pri$ilegiilor din nastere, s-a nascut democratia8

Parasirea principiului selectiunii a dus la o elita falsa si degenerata, iar aceasta a dus la ratacireademocratiei8

FFF

Principiul selectiunii 'nlatura deopotri$a si principiul electiunii si principiul ereditatii8 #le nu pot sta 'mpreuna8 +ntre ele este un conflict, pentru ca din doua una ori eDista un anumit principiu al



(eti zice da, dar acestia $or sa sc3imbe constitutia, sa restr"nga libertatile, sa 'ntroneze altaforma de statH

+ntreb poate sustine democratia ca un popor nu e liber si nu-si poate decide singur soarta sa dea-si sc3imba constitutia, de a-si sc3imba forma statului, cum $rea el, de a trai 'n libertatile marisau mici pe care le $rea el5

Aici e tragedia finala8

+n realitate, 'n democratie omul nu are nici un drept8 #l 'nsa nu si le-a pierdut nici 'n folosulcolecti$itatii nationale, nici 'n acela al natiunii, ci 'n folosul unei caste politico:financiare debanc3eri si agenti electorali8

+n sf"rsit, ultima binefacere pentru indi$id8 &emocratia masonica, printr-o perfidie neasemuita setransforma 'n apostol al pacii pe pam"nt8 &ar 'n acelasi timp proclama razboiul dintre oameni si&umnezeu8

)Pace 'ntre oameni* si razboire contra lui &umnezeu8

Perfidia consta 'n aceea ca 'ntrebuinteaza cu$intele M"ntuitorului )Pace 'ntre oameni*,transform"ndu-se apoi 'n apostol al )pacii*, iar pe #l condamn"ndu- siarat"ndu- ca $ramas alomenirii8 Si 'n fine, perfidia consta 'n aceea ca prefac"ndu-se a $oi sa apere $iata oamenilor, 'nrealitate nu-i duc dec"t la pierderea $ietii8 Prefac"ndu-se ca $or sa-i apere de moartea prinrazboi, nu fac altce$a dec"t ating dia$olescul scop, acela de a-i condamna la moarte $esnica8

N#AMU

C"nd zicem neamul rom"nesc, 'ntelegem nu numai pe toti rom"nii traind pe acelasi teritoriu,a$"nd acelasi trecut si acelasi $iitor, acelasi port, aceeasi limba, aceleasi interese prezente8

C"nd zicem neamul rom"nesc, 'ntelegem toti rom"nii $ii si morti, care au trait de la 'nceputulistoriei pe acest pam"nt si care $or mai trai s i 'n $iitor8

Neamul cuprinde

8 4oti rom"nii aflatori, 'n prezent, 'n $iata8 .8 4oate sufletele mortilor si mormintele stramosilor8 28 4oti cei ce se $or naste rom"ni8

Un popor aunge la constiinta de sine c"nd aunge la constiinta acestui -ntreg , nu numai la acea aintereselor sale8

Neamul are

8 "n patrimoniu fi+ic, &iologic> carnea si s"ngele8 .8 "n patrimoniu material pam"ntul tarii si bogatiile lui8 28 "n patrimoniu spiritual , care cuprinde



a8 Conceptia lui despre %umne+eu, lume si $iata8 Aceasta conceptie formeaza un domeniu,o proprietate spirituala8 %rontierele acestui domeniu sunt fiDate de marginile straluciriiconceptiei lui8 #Dista o tara a spiritului national, tara $iziunilor lui, obtinute prin re$elatie siprin proprie sfortare8

b8 Onoarea lui ce straluceste 'n masura 'n care neamul s-a putut conforma, 'n eDistenta saistorica, normelor iz$or"te din conceptia lui despre &umnezeu, lume si $iata8

c8 Cultura lui> rodul $ietii lui, nascut din propriile sfortari 'n domeniul g"ndirii si artei8 Aceastacultura nu este internationala8 #a este eDpresia geniului national, a s"ngelui8 Cultura esteinternationala ca stralucire, dar nationala ca origine8 %acea cine$a o frumoasacomparatie si p"inea si gr"ul pot fi internationale ca articole de consumatie, dar $or purtapretutindeni pecetea pam"ntului 'n care s-au nascut8

4oate aceste trei patrimonii 'si au importanta lor8 Pe toate un neam trebuie sa si le apere8 &ar ceamai mare 'nsemnatate o are patrimoniul sau spiritual, pentru ca numai el poarta peceteaeternitatii, numai el strabate peste toate $eacurile8

Grecii antici nu traiesc prin fizicul lor, oric"t de atletic = din el n-a mai ramas dec"t cenusa = si niciprin bogatiile materiale, daca le-ar fi a$ut, ci prin cultura lor8

Un neam traieste 'n $esnicie prin conceptia, onoare si cultura lui8 &e aceea conducatorilor natiilor trebuie sa udece si sa actioneze nu numai dupa interesele fizice sau materiale ale neamului, citin"nd seama de linia lui de onoare istorica, de interesele eterne8 Prin urmare, nu p"ine cu oricepret, ci onoare cu orice pret8

4#U %/NA A N#AMUU/

#ste $iata5

&aca este $iata, atunci nu intereseaza miloacele pe care neamurile le 'ntrebuinteaza spre a si-oasigura8 4oate sunt bune, c3iar si cele mai rele8

Se pune deci problema dupa ce se conduc natiile 'n raport cu alte natiuni5 &upa animalul dinele5 &upa tigrul din ele5 &upa legea pestilor din mare sau a fiarelor din padure5

4elul final nu este $iata8 Ci Învierea8 +n$ierea neamurilor 'n numele M"ntuitorului /isus 7ristos8Creatia, cultura, nu-i dec"t un miloc, nu un scop, cum s-a crezut, pentru a obtine aceasta 'n$iere8#ste rodul talentului pe care &umnezeu l-a sadit 'n neamul nostru, de care trebuie sa raspundem8(a $eni o $reme c"nd toate neamurile pam"ntului $on 'n$ia, cu toti mortii si cu toti regii si

'mparatii lor8 A$"nd fiecare neam locul sau 'naintea tronului lui &umnezeu8 Acest moment final ,)'n$ierea din morti*, este telul cel mai 'nalt si mai sublim catre care se poate 'nalta un neam8

Neamul este deci o entitate care 'si prelungeste $iata si dincolo de pam"nt8 Neamurile suntrealitati si 'n lumea cealalta, nu numai pe lumea aceasta8

Sf"ntul /oan, po$estind ceea ce $ede dincolo de pam"nturi, spune

)Cetatea n-are trebuinta nici de soare, nici de luna ca s-o luminezeI caci o lumineaza sla$a lui&umnezeu si luminatorul ei este mielul8



Neamurile vor um&la 'n lumina ei si 'mparatii pam"ntului 'si $or aduce sla$a si cinstea lor 'n ea8

:Apocalips, ., .2-21;*

Si 'n alta parte

)Cine nu se $a teme, &oamne, si cine nu $a sla$i numele tau5 Caci numai 4u esti sf"nt si toateneamurile $or $eni si se $or 'nc3ina 'naintea 4a, pentru ca udecatii 4ale au fost aratate8

:Apocalips, >, 1;*

Noua, rom"nilor, neamului nostru, ca orisicarui neam din lume, &umnezeu ne-a sadit o misiune8&umnezeu ne-a 3otar"t un destin istoric8

Cea dint"i lege pe care un neam trebuie s-o urmeze este aceea de a merge pe linia acestuidestin, 'mplinindu-si misiunea 'ncredintata8

Neamul nostru n-a dezarmat si n-a dezertat de la misiune8, oric"t de grea si de lunga i-a fost

calea Golgotei lui8

Si acum ni se ridica 'n fata obstacole 'nalte ca muntii8

%i-$om noi, oare, generatia debila si lasa, care sa lasam din m"inile noastre, sub presiuneaamenintarilor, linia destinului rom"nesc si sa parasim misiunea noastra ca neam 'n lume5

MONAR7/A S/ #G/# MONAR7/#/

+n fruntea neamurilor, deasupra elitei, se afla monar3ia8

Resping republica8

+n istorie s-au $azut monar3i buni, foarte buni, slabi sau rai8 Unii s-au bucurat de onoruri sidragostea popoarelor p"na la sf"rsitul $ietii, altora li s-a taiat capul8 N-au fost, deci, toti monar3iibuni8 Monar3ia 'nsa, a fost totdeauna &una8 Nu trebuie sa se confunde omul cu institutia,trag"ndu-se concluzii false8

Pot fi preotii rai, dar pentru aceasta, nu putem trage concluzia ca trebuie sa desfiintam 0iserica sisa ucidem pe &umnezeu cu pietre8

Sunt, desigur, si monar3i slabi sau rai, dar nu putem renunta la monar3ie8

+n agricultura a$em un an bun si un an rau, sau unul bun si doi raiI cu toate acestea, lumii nu i-atrecut 'nca prin g"nd sa se lase de agricultura8

FFF

Un monar3 face ce $rea5 Atunci, c"nd e mare si c"nd e mic5 C"nd e bun si c"nd e rau5



Un monar3 nu face ce $rea8 Un monar3 e mic, atunci c"nd face ce $rea si e mare, atunci c"ndface ce trebuie8

#Dista o linie e $ietii neamului8 Un monar3 e mare si bun, atunci c"nd se mentine pe aceastalinie8 # mic sau rau, 'n masura 'n care se 'ndeparteaza de aceasta linie a $ietii neamului sau i seopune8 /ata legea monar3iei8 Sunt si alte linii care pot ispiti un monar3 linia intereselor personale,

linia intereselor unei clase, linia intereselor unui grup, linia intereselor straine :dinauntru sau dinafara 3otarelor;8

#l trebuie sa le 'nlature pe toate si sa urmeze linia neamului8

Stefan cel Mare, de o umatate de mie de ani, straluceste 'n istorie si rom"nii nu-l mai uita, pentruca s-a confundat perfect cu linia de $iata a neamului8

Regele %erdinand, 'mpotri$a oricaror legaturi si interese, s-a plasat pe linia neamului, a 'ndurat cuel, a facut ertfa alaturi de el, a izb"ndit cu el8 Prin aceasta, el este mare si nemuritor8

UP4A &# A 4U4O(A

APR//# !2.

&upa alegerile de la Neamt nu trecusera dec"t patru luni si t"nara oaste legionara a intrat 'ntr-onoua lupta8 a 'nceputul lui ianuarie !2. s-a declarat $acant un loc de deputat la 4uto$a8 Amstudiat situatia8 Aici, al alegerile generale, a$usesem numai >BB de $oturi8 Judetul era slabI darera bine 'ncadrat de Co$urlui, Ca3ul si 4ecuci, 'nc"t puteam sa fac usor deplasari de legionari8

Mi s-a parut ca am putea obtine $ictoria8 M-am g"ndit la importanta si rasunetul pe care le-ar

a$ea o noua biruinta8 &oua $ictorii consecuti$e a celei mai tinere organizatii 'mpotri$a tuturorpartidelor politice i-ar fi marit considerabil prestigiul 'n oc3ii tarii8 Am luat 3otar"rea sa candidezetatal meu, fiindu-mi cel mai necesar 'n miscare, at"t 'n Parlament c"t si 'n afara, pentruorganizare si propaganda8 Alegerile s-au fiDat pentru martie8

a ! ianuarie am lansat un manifest 'n 'ntreg udetul8 a B ianuarie a sosit tatal meu cu o primaec3ipa8 Au $enit apoi ec3ipele din /asi, 4ecuci, 0eresti si Ca3ul8

+n primele trei saptam"ni, rapiditatea si eroismul micilor forte legionare au determinat un curentde simpatie pentru noi 'n 'ntreg udetul8 Pe o iarna grea, cu zapezi mari, cu ger, partidele nu seputeau deplasa8 #le asteptau o $reme mai buna8 +n acest timp 'nsa, peste dealuri, prin zapadap"na la br"u, prin $iscol, legionarii strabateau din sat 'n sat8

Pe la 'nceputul lui februarie, lupta a 'nceput sa de$ina grea8 +n fata noastra se ridica coalitialiberala-taranista-lupista-cuzista cu o 'n$ersunare pe care noi nu o mai cunoscusem p"na atunci8Gu$ernul a trecut la masuri de ade$arata teroare8 Presa ido$easca ne ataca cu $e3ementa8

Simteam ne$oia de a mai 'ntari fortele8 Am trimis ultimele rezer$e de la /asi sub comanda lui 4otu8 Altele nu mai a$eam dec"t la 0ucuresti8 Cu acestea 'nsa, se punea o problema grea pentru noi,aceea a transportului8 N-a$eam bani8 Am c3emat atunci legionarii si le-am propus o masuraeroica sa porneasca pe os de la 0ucuresti la 0"rlad, o distanta de aproape 2BB m, eDplic"ndu-



le ca cest mars $a 'nsemna pentru $ictorie mai mult dec"t BB8BBB de manifeste8 #l $a constitui,sigur, un mare discurs eroic, adresat de legionari rom"nilor din 4uto$a8

egionarii au primit propunerea cu entuziasm8 Peste o saptam"na o ec3ipa de circadouazecisicinci, sub comanda lui Stelescu, autat de Caratanase si &oru 0elimace, a plecat pe

os de la 0ucuresti la 4uto$a8 &upa un mars greu de B zile, prin $iscol, au auns la 0"rlad, primiti

cu 'nsufletire de 'ntreaga populatie8 &ar prigoana s-a 'ntetit p"na la ultima 'ncordare posibila8 Afost adus 'n udet colonelul de andarmi /gnat, cu forta mari, a$"nd ordinul din partea ministruluide interne, dl8 Argetoianu, ca legionarii sa fie scosi pe targa din 'ntreg udetul8 Mici ec3ipe eraimposibil sa mai poata 'nainta8 Am facut atunci doua ec3ipe puternice, sub comanda lui (ictorSilag3i si Stelescu, care, sustin"ndu-se una pe alta, sa poata 'nainta pe linia Puesti-&ragomiresti,

'nsotind pe tatal meu8 O alta ec3ipa mai mica am trimis-o 'n directia 0acani8 Aceste doua directiimai ramasesera nebatute8 #le constituiau umatatea de nord-este a udetului8 Sudul, cealalta

umatate, fusese bine lucrata de tatal meu, de dl8 &8 Popescu, seful udetean, de (ictor Silag3i,de 4eodor 4ilea si /on Antoniu, cu primele ec3ipe8

Cele doua ec3ipe din nord au 'naintat, lupt"nd pe un mare $iscol, peste 1B m, a$"nd si c"ti$araniti, pe 4ocu si altii8 +n nordul udetului ele au fost 'nt"mpinate de mari forte de andarmi8#c3ipele s-au baricadat atunci 'n podul unei case pustii, unde au rezistat fara foc, 3rana si apa

timp de 1< de ore8 +n cele din urma s-au putut retrage, dupa un mars greu de o noapte, pe care l-au eDecutat 'n conditiuni cu ade$arat eroice si numai datorita 'ncapat"narii lui (ictor Silag3i, carea 'mbarbatat legionarii zdrobiti de oboseala, de frig si de foame, 'ndemn"ndu-i sa mearga p"na laultima rezistenta posibila8 Acest copil orfan, fiul preotului rom"n Silag3i din Careii Mari, ucis deunguri la !< 'n conditiuni tragice, a luptat cu ade$arata $iteie8

a sf"rsit, ec3ipele acestea au fost 'nconurate de forte mari si aduse 'n 0"rlad8 4atal meu a fostarestat si 'nc3is 'n arestul unui regiment8

#c3ipa a treia a fost decimata complet 'n lupta de la 0acani8 Aici, 'nainte de a intra 'n sat, pe 'nserate, a fost atacata de un mare numar de andarmi8 Seful ec3ipei, legionarul Popescu ascar,lo$it 'n cap cu arma, a cazut primul 'n nesimtire 'ntr-un lac de s"nge8 Ceilalti legionari au refuzatsa se retraga8 au atacat cu piepturile goale, fara nimic 'n m"na, 'ncerc"nd sa intre 'n sat8 R"nd

pe r"nd, au cazut toti 'n nesimtire8 Ultimul a atacat singur8 A cazut 'n genunc3i sub lo$ituri, s-a 'naltat, a atacat din nou8 S-a prabusit alaturi de camarazii lui8 +ntreaga ec3ipa a cazut 'n nesimtire 'ntr-un lac de s"nge8 &e acolo au fost t"r"ti prin zapada de andarmi distanta de doi ilometri,p"na la postul din sat8 a ora noaptea, un calaret a adus $estea 'n 0"rlad a celor 'nt"mplateseara la 0acani8 #c3ipa de ieseni, sub conducerea lui 4otu, care sosise la . noaptea la 0"rlad, apornit imediat pe os, 'n autorul camarazilor raniti8 &upa o lupta de la ora 2 umatate la >dimineata, 'n care timp andarmii au tras toate cartusele pe care le a$eau, legionarii au ocupatpostul de andarmi, gasind 'nauntru 'nca 'n nesimtire, tr"ntiti la pam"nt, pe legionarii cazuti 'nlupta de 0acani8 #i i-au ridicat si transportat la spitalul din 0"rlad8

FFF

ucrurile n-au ramas 'nsa aici8 Jidanimea a pornit o uriasa campanie de presa, atac"ndu-ne cu

un cinism si o nedreptate re$oltatoare8 Un $al de minciuni, insulte, calomnii s-a abatut asupranoastra8 4oate gruparile politice se coalizasera spre a ne scoate din lupta8

A &OUA &/O(AR# A GAR//

MAR4/# !2.



/zbiti de andarmi, atacati de presa ido$easca, peste capul nostru cade o noua dizol$are a Garzii,3otar"re data printr-o simpla decizie ministeriala8

&esi ne gaseam 'n cadrul celei mai perfecte legalitati, gu$ernul /orga-Argetoianu, calc"nd

Constitutia si legile, ne dizol$a 'n mod arbitrar8 Sediile din nou au fost ocupate si sigilate84ipografia de la /asi 'nc3isa8 Atacati de presa, suntem pusi 'n imposibilitate de a ne apara, toatepublicatiile noastre fiind suspendate8 +n Parlament 'ncerc sa $orbesc, dar sunt 'mpiedicat dezgomotele maoritatii, care nu-mi permite sa ma apar8

Candidatura totusi n-au putut-o opri8

#c3ipa de la 0ucuresti a fost e$acuata8 R"nd pe r"nd si celelalte8 #c3ipa iesenilor, 'n numar de2B, sub conducerea lui 4otu, fiind dusa la gara pentru aceeasi operatie de e$acuare, rupecordoanele si ocupa sala de asteptare, unde se baricadeaza si rezista .1 de ore, p"na c"nd esteatacata cu gaze8 P"na la sf"rsit 'nsa, este suita 'n tren si e$acuata8

+n oras nu mai ram"n dec"t /braileanu, Nutu, #sanu si tatal meu arestat8 Prigoana 'ncepe asuprasatelor8 4arani, 'n$atatori si preoti, sunt arestati si batutiI casele lor calcate8 alegerile se am"na cuo luna, pentru aprilie8

4atal meu este eliberat8 /nter$in 'n lupta, prezent"ndu-se 'n oras, batr"nii, 'n frunte cu 7ristac3eSolomon, Cornel Cambureanu, (entonic, /frim, Pr8 /si3ie, Peceli, Potolea etc8 +i 'mpart pe ladiferite sectiuni8 Se strecoara noaptea, fiecare la postul sau8 #c3ipele din udetele $ecine patrunddin nou 'n 4uto$a prin diferite puncte8 #c3ipa G38 Costea trece 0"rladul, prin apa p"na la g"t,toate intrarile fiind pazite8 #a se prezinta uda la sectiile de $otare8

+n dimineata de aprilie 'ncepe $otarea8 Continua ziua si noaptea8 a < aprilie, ora >dimineata, se anunta $ictoria legionara >8?BB $oturiI liberalii >8.BBI taranistii 18BBBI celelaltegrupari sub .8BBBI cuzistii >BB $oturi8

Aceasta a doua biruinta legionara, 'n contra coalitiei tuturor politicienilor rom"ni, obtinuta prin 'nd"rirea si $ointa de fier a legionarilor, prin eroismul si s"ngele lor, 'nfrunt"nd obstacole, insulte,lo$ituri si prigoniri, a st"rnit un entuziasm de nedescris 'n toata tara8

NO/ A#G#R/ G#N#RA#

/U/# !2.

4atal meu a fost $alidat 'n ultima zi a sesiunii parlamentare8 Odi3na noastra n-a durat dec"t osaptam"na, deoarece gu$ernul /orga a cazut8 S-a constituit un gu$ern national-taranist 'n fruntecu dl8 (aida8

/ntram 'ntr-o noua lupta, sleiti de puteri fiziceste si materialiceste8 Suntem 'n iunie !2.8 &e la >decembrie !.!, suntem 'ntr-o lupta permanenta decembrie !.! = aprilie !2B, campaniile dinCo$urlui, Ca3ul, 4urda, 4ecuci8 (ara lui !2B, pregatire asi interzicerea marsului 'n 0asarabia8Sunt 'nc3is p"na 'n toamna8 +n octombrie si noiembrie suntem 'n Maramures8 /arna lui !2 ne



gaseste 'n 'nc3isoare8 Prima$ara lui !2, lupta 'n alegerile generale8 (ara lui !2, alegerile dela Neamt8 /arna lui !2., alegerile de la 4uto$a8 /ar acum intram din nou 'n alegeri generale8

Cu toate aceste lupte, am continuat organizarea si 'n restul tarii8 Anul trecut a$usesem liste 'n udete, acum a$eam 'n 2?8

4oate partidele 'ncep aceleasi certuri pline de intrigi pentru fiDarea candidaturilor8 #le au tinut osaptam"na8 #u fiDez singur, 'ntr-o singura noapte, toate candidaturile 'n 2? de udete8 +ntrelegionari, nimeni nu se bate pe locuri8 #i cer sa fie pusi ultimii pe lista8

Problema grea este 'nsa problema materiala8 O mare parte din udete 'si sustin singurec3eltuielile, din contributia legionarilor8 Altele 'nsa nu pot8 +mi trebuiesc >B8BBB lei numai pentrutaDe8 Umblu naucit p"na 'n ultima zi8 +ncerc la unul, la altul = nimic8

Ma duc la dl8 Nic3ifor Crainic, directorul )Calendarului*, crez"nd ca poate are el8 Nici el nu a$ea8Cu foaia sa, aparuta de cinci luni, ne sustine lupta, urmarind pas cu pas $iteia ec3ipelorlegionare, dar spriin material nu ne poate da8 +n sf"rsit, 'mprumut prin Pi3u si Caranica, care,alerg"nd pe la toti macedonenii, gasesc suma necesara8 C"te$a udete le sustin %ocsanii cu7ristac3e Solomon8

Campania 'ncepe8 O noua prigoana se abate asupra noastra8 Rasp"nditi pe un front mare,suntem putini si atacati pretutindeni cu $iolenta8 a 4ig3ina sunt raniti legionarii Sa$in si Popescu8a 0"rlad, zeci de 'n$atatori si preoti sunt t"r"ti 'n beciuri si maltratati din ordinul &-luiGeorgescu-0"rlad8 a (aslui, micile ec3ipe sunt ranite8 a podul /loaiei si 'n 'ntreg udetul /asi, lafel8

a %ocsani, batr"nul 7ristac3e Solomon, cu inginerul 0lanaru si alti zece sunt atacati din ordinula$ocatului Neagu, de bandele 'narmate ale national-taranistilor, 'n comuna (ulturul8 Cadlegionarii la pam"nt, raniti de ciomege si de cutite8 Ram"ne 'n picioare singur, ca un munte,7ristac3e Solomon, de obrazul caruia nu se atinsese nimeni p"na atunci8 Se apara cu 'nd"rire,dar p"na la urma, cade 'n milocul drumului, rapus de lo$ituri8 Acolo os, este batut cu ciomegele

'n cap de fiarele acestea care faceau necontenit caz, pe atunci ca si acum, de legalitate, mi)loace

civili+ate, libertate etc8

Garda obtine B8BBB de $oturi, dubl"ndu-si numarul fata de anul trecut8 Se prezinta cel mai bine udetele Ca3ul si Neamt, Co$urlui si 4uto$a unde candidase tatal meu8 Apoi $in C"mpulung cuMota, 4urda, %ocsani, /smail, 4ig3ina8 A$em dreptul la cinci locuri8 Urmeaza optarile8 #u ram"n laCa3ul, pentru a intra 'n Parlament Nutu #sanu8 7otarasc ca tatal meu sa ram"na la 0"rlad,pentru a lasa sa intre 'n Parlament, Stelescu, care are numai .> de ani si e student8 (oiam sadau tineretului o 'ncuraare si un imbold8

+ncrederea si dragostea pe care i le-am aratat nu mi-au fost 'nsa rasplatite8

P#N4RU A &OUA OARA +N PARAM#N4

4ot timpul, 'n Parlament, am luptat contra gu$ernului si a masurilor sale pe care eu le-am socotitcontra intereselor neamului rom"nesc, cum am luptat de altfel si 'mpotri$a celorlalte gu$erne,care s-au perindat la c"rma statului8 &e la toate aceste gu$erne, tara aceasta nu a$ea nimic de



asteptat8 Nimic din $iitorul sanatos al acestui neam nu se faurea acolo8 4oate masurile si legile nuerau dec"t niste paleati$e, care sa lungeasca de azi pe m"ine eDistenta amara si trista a tarii8

C"nd la Gri$ita au fost 'mpuscati muncitorii rom"ni, din ordinul Ministerului de /nterne, sc"rbitp"na 'n ad"ncul inimii de atitudinea comunizantilor din Partidul National-4aranesc, care aplaudaumasura gu$ernului, m-am ridicat la tribuna si am simtit de a mea datorie sa $orbesc dupa cum

urmeaza

)# rau ca nenorocitii de muncitori au iesit 'n strada, dar e mai rau si de ei si de neamul nostru,daca 'n fata nedreptatii strigatoare la cer, n-ar iesi, ci si-ar pleca capul resemnati 'n ug, las"ndtara pe m"na unor politicieni eDploatatori8

&l8 Corneliu /8 elea Codreanu &-le presedinte, d-lor deputati, 'n numele gruparii din care facparte cer ca, alaturi de anc3eta pe care este normal sa o faca autoritatile 'n drept, sa se faca si oanc3eta parlamentara, compusa din reprezentanti ai diferitelor grupari politice din acestParlament8 Cer acest lucru, pentru ca ma 'ndoiesc de eDactitatea afirmatiunilor facute de d-lMinistru de /nterneI ma 'ndoiesc pentru un moti$ bine determinat8 a .1 ianuarie, atunci c"nd

studentimea rom"na, nationalista si crestina, mergea sa depuna o cruce la morm"ntul erouluinecunoscut, Siguranta Statului a dat informatia, 'ntr-o foaie din capitala, ca acea actiune a fostpusa la cale si sub$entionata de Mosco$a8

&aca tot asa de $erosimila este si informatia pe care d-$oastra o a$eti 'n afacerea de la Gri$ita,atunci 'nteleg foarte bine , c"ta dreptate a$eti ca sa luati masuri de asemenea natura, ca cele pecare le-asi luat ieri si azi8 :Aplauze pe bancile )Garzii de %ier* si ale Partidului 4aranesc &r8 upu;

+n al doilea r"nd, tin sa afirm ca mie, ca si tuturor oamenilor de bun simt din aceasta tara, nu neeste frica de comunism sau de bolse$ism8 Noua ne este frica de altce$a, de faptul ca oamenii dela aceste ateliere nu au ce m"ncaI le este foame8 :Aplauze pe bancile )Garzii de %ier* si alePartidului 4aranesc &r8 upu;

Unii din acei muncitori au 8BBB lei pe luna si au >, ?, copii8

&l8 &r8 N8 upu Asa este8

&l8 Corneliu /8 elea Codreanu A$"nd cinci, sase, sapte copii, aceasta leafa nu le aunge nicimacar pentru p"inea de toate zilele8

Mie, 'n al doilea r"nd, mi-e frica si de altce$a de setea de dreptate8

&l8 &r8 N8 upu %oarte bine8

&l8 Corneliu /8 elea Codreanu Atunci, d-$oastra $a trebui sa satisfaceti acestea doua foamea si

setea de dreptate, :Aplauze pe bancile )Garzii de %ier* si ale Partidului 4aranesc &r8 upu; si $a fiordine deplina 'n aceasta tara8*

:Sedinta de oi, ? februarie !22,

M8O8 1 din .2 februarie !22;

Una din greutatile care apasa acti$itatile parlamentarului este aceea a miilor de cereri deinter$entie pe la ministere8 #ra o ade$arata condamnare a noastra de catre multimea alegatorilor8



Pentru ca, pe de o parte, ne pierdeam 'ntregul nostru timp, umbl"nd toata ziua pentru rezol$areaacestor petitii8 #ste periculos pentru $iata unei organizatii acest sistem, pentru ca 'ti paralizeaza

'ntreaga acti$itate8 Pierzi lupta 'ntreaga, trebuie sa renunti la soarta unei natii pentru ca sa-tiser$esti partizanii8 &e la un timp, am obser$at ca printre cei ce $eneau cu astfel de cereri nu era

'nsa nici un legionar8 toti erau, fie milogi de meserie, fie ad$ersari trimisi anume pentru a neparaliza8 Pe de alta parte, acest sistem ne punea 'n situatia penibila de a merge si a ne ruga laoamenii 'n contra carora luptam8 &e aceea, personal am refuzat sa fac acest ser$iciu deinter$entie8 4ot timpul c"t am stat 'n Parlament, n-am cerut nici unui ministru nimic8

O alta categorie o formau aceia care $eneau sa ne ceara bani8 &in sutele, c"ti se perindau 'nfiecare zi, nici unul nu era legionar8 Unii erau 'ntr-ade$ar bolna$i sau cazuti 'n $reo nenorocire,altii 'nsa 'si facusera din acest sistem o ade$arata meserie8

+n sf"rsit, gruparea noastra era o mica organizatie 'n de$enire, 'n mars, 'n lupta permanenta8 Aceasta ne cerea, 'n special mie, necontenita atentie asupra tuturor miscarilor ad$ersaruluiIpretindea descoperirea si pararea planurilor dusmane, cucerirea si organizarea de noi pozitii, cualte cu$inte, o supra$eg3ere permanenta, de zi si noapte, a c"mpului de lupta din 'ntreaga tara8

+nainte de toate $enea 'nsa supra$eg3erea educatiei legionare pentru a nu ne $edea transformatipe nesimtite, 'ntr-o categorie politica de infectie morala, din care sa nu mai putem iesi si 'n care

spiritul legionar sa moara8

Parlamentul 'mi rapea timpul necesar conducerii8

CUM S# PR##N4A ORGAN/A4/A #G/ONARA +N !2.-!22

+n toamna lui !2. si iarna lui !22, legionarii au fost lasati 'n refacere8 4rei ani si umatate delupte trecusera8 Acesti tineri 'si meritau acum odi3na8

&e aproape doi ani ma stabilisem la 0ucuresti8 a /asi, ramasese 'n locul meu 0anea, autat de4otu, Cr"nganu, 4asca, Stelian 4eodorescu, pentru c3estiunile studentesti, tipografie, camin etc8Grupul studentesc legionar se marise8 Cuprindea acum ai mult de umatate din numarulstudentilor luptatori8 a Clu, era un 'nceput sanatos de organizare cu 0anica &obre, la Cernautide asemenea, cu auric, se dez$olta bine un 'nceput de $iata legionara, sub 'ndrumareaspirituala a profesorului 4raian 0raileanu, 'n urul caruia se str"ng prof8 4oppa si altii8 +n 'ntreaga0uco$ina, curentul si organizatia legionara cresteau sub buna si priceputa comanda a $ec3iului sidistinsului nationalist (asile /asinsc3i8 a C3isinau lucrau 4udorac3e si Sergiu %lorescuI laOradea Mare, /osif 0oz"ntan8

4inrii crescuti 'n %ratiile de Cruce, se ridicau la Uni$ersitate, gata formati8

a 0ucuresti aparuse un ziar nationalist de mare cura si linie superioara, )Calendarul*, subdirectia d-lui Nic3ifor Crainic si cu colaborarea unui manunc3i de intelectuali, 'n frunte cuprofesorul &ragos Protopopescu8 Aceasta foaie taia, cu barbatie, drum nou si larg 'n lumeaintelectualitatii rom"nesti, pe linia crestina si nationalista8 +n special articolele &-lui Crainic erauade$arate lo$ituri de tun care faceau ra$agii 'n lumea antirom"neasca8

+n miscarea studenteasca a capitalei, legionarii a$eau primul loc8 a Presedintia centrului era4raina Cotiga cu un comitat legionar8



+n milocul tinerilor intelectuali din capitala se simtea un re$iriment8 +n constiinta lor 'ncep sa sepuna marile probleme de $iata ale acestui neam8 Un grup talentat, str"ns 'n urul tinerei re$iste)ADa*, a$"nd 'n frunte pe Poli3roniade, (oen, Constant, intra 'n r"ndurile legionare8 Si alti tinerieminenti ca prof8 (asile Cristescu, (asile Marin, prof8 (ladimir &umitrescu, ing8 (irgil /onescu,prof8 Radu G@r, a$ocatul Popo$, pictorii 0asarab si lotescu, toti de mare talent si plini de suflet,lucreaza pe linia ideologica legionara8

Macedonenii se apropie tot mai mult de noi printr-un tineret sanatos, curat ca lacrima si $iteaz8Ne g"ndim totusi, ca nu e bine ca masa macedonenilor din Cadrilater sa fie 'ncadrata 'n Garda,deoarece, abia $enita de peste 3otare, am eDpune-o la prea multe asupriri8 4ineretul uni$ersitar

'nsa se 'nroleaza 'n 'ntregime8

+n fruntea tineretului macedonean se gaseau trei elemente de o aleasa cultura Papanace,Caranica si Sterie Cuimetti8

Cu cei doi dint"i ma sfatuiam deseori, a$"nd am"ndoi o admirabila udecata, pusa 'n $aloare de ocuratenie si sinceritate ireprosabila, de o mare dragoste si $iteie8

Nu cred, ca de la !2, sa fi fost o singura zi 'n care sa nu ma fi 'nt"lnit cu ei8 +n acest timp de

prigonire, ceasuri 'ntregi discutam 'mpreunaI lo$itura dupa lo$itura, nedreptate dupa nedreptate,miselie dupa miselie8 %iecare $este despre o noua sc3ingiuire legionara, era un cutit 'mpl"ntat 'ninimile noastre8 &urerea pentru toti legionarii maltratati ne c3inuia sufletele si mai ales,imposibilitatea de a 'ntrezari un miloc de a capta dreptatea8

Sterie Ciumetti traieste zi si noapte cu mine8 # un t"nar de o mare corectitudine si de o credintade c"ine8 #l de$ine casierul central al Garzii8 4oate zilele = c"te le $a mai a$ea = nu se $a g"ndidec"t la Garda, nu se $a fram"nta si nu $a actiona dec"t pentru Garda, nu $a trai $iata lui dec"tpentru ea8

+n diferite puncte ale tarii apar elemente de $aloare &r8 Pantelimon, Parintele /onescu &uminica,&r8 Augustin 0idian la Sibiu, Preotul Georgescu-#dineti, du3o$nicul studentimii, $ec3i luptator,Capitanul Ciulei la 0acau, Aristotel G3eorg3iu de asemenea $ec3i, cu comanda la R"mnicu

SaratI la 0raila, /on /liescu, Seitan la Constanta, Preotul &oara si (ictor 0arbulescu la ("lcea,profesorii (intan, G3enadie si &uma la 4imisoara8 Si $ec3ii legionari profesorii Nicolae Petrascu,7oria Sima, a$ocatul /osif Costea, Col3on si altii, care au acum posturi de comanda 'n diferiteparti ale tarii8

0ucurestii se 'mpart 'n sectoare si 'ncepe organizarea8 a (erde si Albastru sunt doua elementede $aloare Nicolae Constantinescu si &oru 0elimace8 &oua caractere tari doua minti8 &oru0elimace, unul dintre cei mai distinsi studenti a %acultatii de itere8 Nicolae Constantinescu cu oaleasa cultura economica, student al Academiei Comerciale8 Ambii 'n cur"nd se $or do$edi aa$ea impunatoare calitati de credinta si $iteie legionara8

4ot acum se 'nfiinteaza cel dintâi grad legionar , prin urmatorul ordin de zi din B decembrie !2.

A; Se 'nfiinteaza cel dint"i grad superior 'n ierar3ia legionara purt"nd denumirea de Comandantlegionar8

A$"nd 'n $edere ertfa, munca, eroismul, credinta, capacitatea si $ec3imea se 'nainteaza 'n gradurmatorii legionari 'n ordinea alfabetului



0anea /on, doctorand 'n MedicinaI 0elgea /onI 0lanaru /on, inginerI &umitrescu /on, preotI/onescu AndreiI Silag3i (ictor, a$ocatI Stelescu Mi3ail, deputatI 4otu Nicolae, studentI 4raianCotiga, studentI 4anase Anto3i, meserias8

0; 4oti legionarii, seria !. si !.<, cu legam"ntul depus, ramasi 'n cadrele acti$e ale egiunii,se 'nainteaza 'n gradul de Comandant legionar autor8 Semnat Corneliu elea Codreanu

Ceilalti mai 'n $"rsta au fost 'naintati 'n Senatul egiunii si 'n Consiliul Superior egionar8

OFENSIVA CALOMNIILOR

)M/SCAR# ANAR7/CA S/ 4#ROR/S4A*

Miscarea legionara creste $az"nd cu oc3ii 'n special 'n r"ndul tineretului din scoli si uni$ersitati si 'n r"ndurile taranilor din toate pro$inciile rom"nesti8 Se dez$olta mai greu la orase, undeelementul rom"nesc este sau functionar la stat, 'n imposibilitate de a se manifesta, sau robiteconomiceste de idani8

Aceeasi prigoana surda, pe care am cunoscut-o de c"nd am desc3is lupta 'n !.., ne urmarestecresc"nd, pe noi, pe toti luptatorii si familiile noastre8 &aca esti t"nar cu studii, nu $ei capataniciodata functiune la stat de c"t cu pretul $"nzarii constiintei si credintei tale8 Sute de tineri cautasa fie ademeniti cu bani, promisiuni, onoruri, functiuni8 Statul a auns o scoala a tradarii, sunt ucisioamenii de caracter, iar tradarea este rasplatita din belsug8 &aca esti comerciant rom"n, singur 'nmilocul ido$imii si crezi 'n egiune, 'ncep"nd de la sergentul de strada si p"na la primar siprefect, toti 'ti sunt dusmani8 4e urmaresc zi si noapte8 +ti pun impozite mari ca ido$ilorI

contra$entiile $or curge una dupa alta, lo$itura dupa lo$itura, p"na te $or nimici8

&aca esti taran, te $or duce, cu m"inile legate, din post 'n post, pe os, zeci de ilometri, bat"ndu-te 'n fiecare zi, la fiecare sectie de andarmi8 4e $or tine nem"ncat c"te 1-> zile, se $or uitapretutindeni ca niste fiare la tine si fiecare 'si $a trage peste obrai c"te o palma8 &aca estimuncitor, te $or da afara ca pe o c"rpa, din orice fabrica, din orice 'ntreprindere8

Pentru ca 'n tara aceasta, un om cu credintele noastre trebuie sa moara de foame, el si toti copiiilui8 Suntem cu totii considerati ca niste dusmani ai neamului si ai tarii8

Noi nea-m 'ncadrat 'nsa 'n cea mai perfecta ordine si legalitate8 Pentru ca sa nu ni se poataspune nimic8 &ar aceasta nu $a a$ea nici o $aloare8 ozinca gu$ernelor $a fi )Nu $a putemdistruge pentru ca nu ati calcat legile5 Nu-i nimic, le calcam noi si $a distrugemH Nu $reti sa fiti

ilegali , suntem noi ilegali *8 +nc"t 'n modul acesta am intrat 'ntr-un sistem cu ade$arat talmudic pede o parte, acuzati prin presa si prin toate oficinele politice, de )ilegalitate*, iar pe de alta parte,st"nd 'n cadru perfect al legii, suntem macinati de cele mai odioase si ilegale sisteme, de catretoti reprezentantii gu$ernelor si ai statului, aflati 'n cea mai flagranta ilegalitate8

4"r"ti 'n fata tribunalelor, 3otar"ri dupa 3otar"ri udecatoresti 'n toata tara confirma linia delegalitate si ordine a miscarii8 Nici o 3otar"re 'n contra noastra8 4otusi, argumentul lor de baza, alpoliticienilor si al presei ido$esti, ram"ne in$ariabil )miscare de dezordine*, de )anar3ie*, de)'ncalcare a legilor*, )terorista*8



Presa ido$easca at"ta mereu pe politicieni 'n contra noastra, pentru ca acestia sa se repeada sane sf"rtece, sa ne desfiinteze8

)+N SUJ0A S4RAN/OR*

&e un timp, nemaistiind ce sa ne puna 'n sarcina, presa idaneasca ne acuza ca luam bani de laMussolini8 Ca facem pe nationalistii, dar ca 'n realitate scopul nostru este de a stoarce de bani peoricine 'nt"lnim 'n cale8 Acum l-am gasit pe Mussolini si 'l stoarcem pe el8

R"nd pe r"nd, aflam uimiti ca

)'untem -n slu)&a ungurilor care se desteapta*I

88

)'untem -n slu)&a oscovei *I

)*rimim &ani de la )idani *8

P"na si aceasta acuzare ridicola nu ne-a fost crutata8 /ata din ziarul idanesc )Politica*, din Baugust !21, un pasa semnificati$ dintr-u articol intitulat )MaD Ausc3nitt si Garda de %ier*

)Si la noi deci, fenomenul s-a $erificat 'ntocmai si este lucru stiut de toata lumea, ca cea mai 'nsemnata miscare a fascismului rom"nesc, Garda de %ier, a fost creata si sustinuta de marii

capitalisti8 Si aici $ine senzatia de loc senzationala idanul MaD Ausc3nitt a spriinit si f inantatdirect Garda de %ier8 ucrul acesta l-au afirmat doi oameni destul de seriosi si cu raspundere, dl8ministru (ictor /amandi si cunoscutul publicist Scarlat Calimac3i8

&upa eDplicatiile de mai sus, faptul apare ca foarte normal8

Cine nu stie ca si 7itler a fost finantat de marii capitalisti e$rei din Germania5*

)SUN4#M +N SO&A 7/4#R/S4/OR*

+n ultima $reme, 'n Germania, a 'n$ins Adolf 7itler, 'n lupta cu 3idra iudeo-masonica din toatalumea8 Poporul german, cu o eDtraordinara 3otar"re si unitate, se lupta si pune la pam"nt putereaiudaica8

Minciuna dupa minciuna, 'ntrebuinteaza ido$ii 'n presa lor, caut"nd sa zapaceasca mintileoamenilor 8 Adolf 7itler e un zugra$, un prost, un incapabil8 Cine se ia dupa el 'ntr-o taraci$ilizata ca GermaniaH5



&ar Adolf 7itler paseste 'nainte8

.8 Adolf 7itler nu $a 'n$inge pentru ca s $or opune comunistii germani8

&ar Adolf 7itler se apropie de putere8

28 7itlerismul s-a rupt 'n doua, 'n trei8 Mari nemultumiri 'n s"nul partidului etc8

&ar lui Adolf 7itler nu-i pasa8

18 Adolf 7itler a 'nnebunit8 A plecat 'n munti etc8

&ar Adolf 7itler e sanatos si se apropie tot mai mult de biruinta8

>8 &aca $a 'n$inge, de a doua zi e re$olutie 'n Germania8 Comunismul $a izbucni 'n re$oltagenerala si 7itler $a cadea8

&ar 7itler $ine la putere si re$olutia $isata de idani nu are loc8 #l merge din maoritati 'n

unanimitati ne'nt"lnite 'n istorie8

?8 4oate tarile $or boicota economiceste Germania si 3itlerismul $a cadea8

&ar Adolf 7itler paseste biruitor 'nainte8

8 )&ictatura*, )teroare 3itlerista* 'n toata Germania8 (otul e smuls prin teroare8

&ar poporul german merge din entuziasm 'n entuziasm8

<8 7itler $ine sa ne ia Ardealul8 /ar noi, toti nationalistii rom"ni, care $rem sa scapam de pacostea idaneasca, suntem, nici mai mult nici mai putin, )3itleristi*, adica $rem sa dam Ardealul nemtilor8

Noi 'nsa raspundem presupunem ca 7itler $rea sa ne faca razboi si sa ne ia Ardealul8 Noi,rom"nii, tocmai pentru ca sa ne putem apara Ardealul contra nemtilor, trebuie sa scapam de

idani8 Sa rezol$am si noi problema ido$easca8 Sa ne 'ntarim pozitia neamului nostru stors de ido$ime, supt de $laga si pus 'n imposibilitate de a se apara8 Cu ido$imea care ne otra$estesufleteste si ne suge s"ngele, nu $om a$ea nici arme, nici suflet, nici carne pe noi8

!8 +n sf"rsit, noi )primim bani*, suntem stipendiati, suntem )'n solda* 3itleristilor8

Raspundem A8 C8 Cuza lupta 'mpotri$a idanilor de la <!B, iar noi de la !!, !.B, !., !..,c"nd nici nu auzisem de Adolf 7itler8 Serpi $eninosiH

%A0R/CA &# 0ANCNO4# %AS# &# A RAS/NAR/

N-a trecut mut si o noua campanie idano-politicianista se porneste 'mpotri$a noastra8



Ne$oindu-se multimii cu banii de la Mussolini si 7itler, de la Mosco$a si de la MaD Ausc3nitt,ad$ersarii nostri ne-au gasit o noua sursa financiara 'n fabrica de bancnote false de la Rasinari8Senzationala descoperire a umplut coloanele ziarelor politicianiste si idanesti8

&am mai os, din presa $remii, c"te$a pasae menite sa ilustreze sistemul de perfidii prin care se 'ncerca anularea noastra 'n constiinta natiei8

iarul )Patria* din .. iulie publica

GAR&A &# %/#R S/ %A0R/CA &# %AS/%/CA4 0AN/ &# A RAS/NAR/

= SURSA %ON&UR/OR &# PROPAGAN&A =

)Clu .8 = a Rasinari, comuna situata 'n apropierea Sibiului s-a facut o senzationala

descoperire, de natura a prezenta o 'ntreaga organizatie politica 'n cea mai ur"ta lumina si 'mpotri$a careia, gu$ernul, care are acum 'n m"na cele mai zdrobitoare do$ezi, $a trebui saprocedeze cu toata strasnicia8

O fa&rica de &ani falsi a (ar+ii de ier

Anume 'n comuna Rasinari s-a descoperit una din multele fabrici de falsificat monede8 &incercetarile 'ntreprinse s-a constatat 'nsa, spre stupoarea tuturor ca de asta data nu este $orba deo simpla banda de tigani sau de descreierati, care 'nfrunta rigorile legii 'n nadedea unei grabnice

'mbogatiri, ci de 'nsasi Garda de %ier, organizatia politica a &-lui Corneliu elea Codreanu care, 'n ultimul timp s-a dedat la cea mai desantata campanie 'mpotri$a gu$ernului si 'n general atuturor partidelor politice din Rom"nia8

(arda de ier si propaganda la sate

Pentru cei care cunosc 'nsa acti$itatea mai de aproape a Garzii de %ier, cu cetele de gardisti carecutreierau tara de la un capat la altul, lucrul pare foarte natural8 Caci 'n asemenea 'mpreuraritrebuiesc 'n primul r"nd bani8 Ori se stie ca propagandistii Garzii de %ier dispuneau 'n ultimul timpde numeroase fonduri, care le permiteau deplasarea lor la sate precum si scoaterea de ziare si

'narmarea membrilor ei de$otati cu toate cele necesare pentru completarea sistemului a la 7itler8

Cum s:a descoperit falsificarea

Ministerul de /nterne era de mult informat ca unii din fruntasii ardeleni ai Garzii de %ier si 'nspecial cei de la 0raso$ si Sibiu, dispun de mari fonduri pe care le repartizau apoi organizatiilordin 'ntreaga tara8 #Dista la 'nceput banuiala ca banii sunt furnizati de cine stie ce organizatiisimilare din strainatate 'nsa 'n urma supra$eg3erilor s-a constatat ca aceasta este o banuialane'ntemeiata8 &escoperirea fabricii de bani de la Rasinari a pus 'nsa organele politienesti pe onoua cale, iar rezultatul cercetarilor a fost dintre cele mai surprinzatoare8

'i&iul su&ventionea+a -ntreaga organi+atie

/mediat autoritatile din capitala au delegat pe dl8 udecator de instructie /8 Stanescu din capitala safaca cu$enitele cercetari8 &-sa 'nsotit de &8 Prim Procuror Radu Pascu si procuror Mardarie auplecat la Sibiu, fac"nd o prima descindere la locuinta d-lui a$ocat 0idianu, seful organizatiei



gardiste, unde au descoperit un senzational material compromitator din care reiese ca fabrica debani de la Rasinari ser$ea eDclusi$ scopurilor politice si sub$ersi$e ale Garzii de %ier8 Printrecorespondenta confiscata s-au descoperit scrisori ale diferitelor organizatii si 'n special aleorganizatiei de la /asi 'n care domnul 0anea cerea o suma mai mare de bani, pentru a cumpara ocamioneta si a intensifica propaganda 'n Moldo$a8

Organele politienesti au operat o serie de arestari si au ridicat 'ntreg materialul compromitatordimpreuna cu aparatele care ser$eau la falsificarea banilor8

Cercetarile continua cu multa asiduitate si se cauta a stabili ce legatura era 'ntre fabrica siorganizatiile gardiste si mai ales cantitate de fonduri repartizare acestora8

aloarea morala a (ar+ii de ier

%aptul ca organizatia Garzii de %ier care reusise sa-si creeze nuclee 'n 'ntreaga tara a fost at"tde rusinos prinsa cu m"ta 'n sac a facut o impresie profunda 'n 'ntreaga tara si o ade$arataconsternare 'n fata partizanilor politici8 Se stie ca agitatia la tara se facea 'n numele dreptatii, acinstei, a onoarei, respectului fata de legile tarii etc8, tot at"tea lucruri care se do$edesc ca laGarda de %ier, erau numai $orbe goale si ca de fapt ea urmarea doar puterea, fara sa fie cu nici

un scrupul fata de miloacele 'ntrebuintate 'n lupta8

%ata de aceste descoperiri gu$ernul pare dispus sa opereze cu toata strasnicia8 Astfel &omnulsubsecretar de stat (8 (8 4ilea a declarat 'ntr-un cerc intim, ca fata de gravitatea faptelor comisede unii mem&rii, (ar+ile de ier vor tre&ui sa fie neaparat desfiintate.*

+n )C3emarea Rom"nilor*, din ? august !22

&RAGOS4# &# 0AN/ S/ %AS/%/CAR#A &# 0AN/

)Gazetele au $estit 'n zilele trecute cum ca trepadusi ai Garzii de %ier au fost prinsi de autoritatifalsific"nd bani8 Stim ca acest soi de oameni au 'nceput 'n $remea din urma sa umble prin toatesatele noastre fagaduind tot felul de lucruri poporului si cer"nd pedeapsa cu moartea pentruraufacatori8 Suntem tineri care am asteptat o buna bucata de $reme sa ne putem lamuri asuprarosturilor si scopurilor pe care le urmaresc8 Propo$aduind cu aprindere, dragoste de tara, bunaor"nduire a ei si st"rpire a strainilor, am crezut un timp ca ei sunt de buna credinta8 C"nd amauzit din gazete ca s-au apucat sa lucreze 'n paguba tarii, falsific"nd bani, nu putem dec"t sa$edem ca ne-am 'nselat si am auns sa-i cunoastem8 #i fac parte din ceata efuitorilor de meserieai tarii si pentru greaua 'ncalcare a legii pe care au facut-o, noi n:am sfatui guvernul decât sa:i

)udece dupa felul cum cer ei )udecarea unor astfel de fapte> pedeapsa cu moartea. a furci cufalsificatorii de &aniA *

+n )&reptatea*, din .. iulie !22, oficiosul Partidului National-4aranesc



GAR&A &# %AS/%/CA4OR/

)&aca trebuia o proba definiti$a pentru clasarea indi$izilor care alcatuiesc asa zisa aripanationalista de dreapta a politicii noastre, iata o a$em 'n urmatorul caz al falsificatorilor de bani de

la Rasinari8

+n tot locul si totdeauna partidele eDtremei drepte, eDtrema dreapta care 'n fond se compune dinbande de 3uligani si batausi, au uzat de cele mai abominabile, mai 'nositoare, mai incalificabileprocedee 'n opera propagandistica a multimilor nai$e8

Pentru ca 'n )conceptia* :sic; si )doctrina* :sic; dreptei scopul, care se reduce la 'nsfacareaputerii, scuza murdaria miloacelor8

Nu poate eDista noblete 'n procedee, 'n tactica, 'n metoda si 'n comportare, acolo unde nu eDistanoblete 'n ideal, 'n scop, 'n obiecti$ele urmarite8 Cine-ar putea afirma ca ascunde o far"ma denoblete 'n, 3ai sa zicem, idealul eDtremismului de dreapta5 Cultul fortei brutale 'n dispretulbireresc al elementarelor drepturi, nu $a constitui niciodata un ideal si o superioritateH Altul esteidealul ale carei raze 'ncalzesc sufletul omenirii un ideal de ustitie, de pace si muncaconstructi$a, pentru ridicare tot mai sus pe scara intelectuala a colecti$itatilor nationale si prinaceasta a omenirii 'ntregi8

Nu acesta este idealul eDtremismului de dreapta, 'mbratisat de cele mai inferioare eDemplareomenesti cu 'nfumurate g"nduri de puteri dictatoriale8 #Dtremismul de dreapta 'nlocuiesteinteligenta cu forta pumnului :care nu distinge pe un intelectual de-un borfas de r"nd;, dreptateacu arbitrariul, nobilul ideal al pacii si conlucrarii dintre stat si popoare cu dogma obtuza a uriidintre natiuni8

#Dtremismul de dreapta nu poate fi aprobat de nici un intelectual8

&aca a reusit sa prinda c"ti$a oameni, aceasta a facut-o 'n numele unei credinte odioseDploatate credinta nationalista8

Asa a procedat asociatia de conspiratori zisa (arda de ier 8 #a pretinde ca acti$eaza 'n numelenationalismului8

+n numele nationalismului5 Aceasta ipocrizie trebuie demascata 'n fata opiniei publice8Nationalismul pentru a fi ser$it nu are ne$oie de organizatii oculte, de asociatii secrete si mai alesn-are ne$oie de metode ca cele practicate de Garda de %ier8 Nationalismul este o credinta carese apara la lumina zilei, desc3is, cinstit, sincer8

+n nici un caz nu ser$esti nationalismul prin ordine secrete catre cuiburi :5H5;, catre )batalioane*in$izibile si )celule* oculte8 Si mai ales prin falsificare de bani ca niste infractori de r"nd8

(arda de ier nu este dec"t o m"na de a$enturieri, grupati clandestin pentru cucerirea puterii destat prin cea mai desantata si mincinoasa demagogie8 Asta, 'n numele ideii nationaliste8

+n numele ideii nationaliste5 Crezul acesta care e al tuturor fiilor acestui pam"nt nu admiteasemenea miloace ca cele uzate de (arda de ier 8 Nu admite falsificare de bani8

&escoperirea bandei de la Rasinari pune 'n ade$arata ei lumina (arda de ier 8



umea se 'ntreaba de unde au oamenii acestia bani5 At"tia bani pentru propaganda5 Pentruorganizare si pentru cumpararea de constiinte5 Pentru calatorii, pentru 'ntretinere, pentru masini5&e unde5

&escoperirea de la Rasinari indica sursa falsificare de baniH

Asa lucreaza (arda de ier 8 Pionierii (ar+ii de ier sunt indi$izi care cad sub legile codului penal8(or sa faca partid politic prin falsificare de bani8

Ce autoritate morala mai au pentru a cere aprobarea maselor5 Si 'nca 'n numele ideiinationaliste8

(arda de ier este o garda de falsificatori8 Si o garda de falsificatori nu poate $orbi 'n numelenationalismuluiH*

Si 'n sf"rsit, pentru a nu prelungi peste masura citarea, dam din )Patria*, s"mbata, .. iulie, !22

)GAR&/S4//* S/ %AS/%/CA4OR//

)&escoperirea de la Rasinari a a$ut o latura cu ade$arat senzationala8 #a trece peste faptuldi$ers, bagatelizat si cotidian, pun"nd 'ntr-o amploare si o cruditate s"ngeroasa toatadescompunerea, disolutia si elasticitate morala a celor care pretind ca regenereaza masele preacredule, 'n cautare de un nou crez8 Si spunem cu ade$arat senzationala pentru ca daca ziarelene-au obisnuit, ultimul timp, sa aflam ca 'n di$erse colturi ale tarii apar mici monetarii clandestine,niciodata patronii ingeniosi si putin ca$aleri ai acestei institutii inflationiste certate cu codul, nu s-

au do$edit a fi 'ncadrati 'ntr-o mai rasarita situatie sociala8 a Rasinari eroii nu mai sunt tigani 'ngoana dupa cotcarie, nici simpli certati ai ustitiei porniti dupa usoara si mesc3ina lo$itura, niciunul din acei eroi care 'nteleg estetic gustul unei a$enturi fructuoase 'n riscuri grele8 Ci estevor&a de seful 0 notati &ine 0 seful (ar+ii de ier din 'i&iu8 Citam dupa un ziar obiecti$ si care nude putine ori a luat sub dezinteresata-i protectie miscarea prozelitilor codrenisti

)Autoritatile din Sibiu, perc3ezition"nd casa d-lui a$ocat 0idian, seful organizatiei Garzii de %ierdin oras, au descoperit un material senzational din care reiese ca fabrica de monede false de laRasinari era creata pentru a sustine Garzile de %ier8 +ntre alte documente s-a gasit o scrisoare apresedintelui organizatiei din Sibiu8 d8 0anea, care de la /asi, cere bani pentru o camioneta sipentru a intensifica propaganda pentru Garzile de %ier8*

#ste clar, nu5 O monetarie pentru sustinerea unui partid ce se proclama regenerator al politicii si

al mora$urilorH &upa cunoscutele ipostaze de agitatori fara scrupule, de scandalagii si batausi, 'nca una tot at"t de putin onorabila, dar poate si mai culpabila de falsificatori8 Cine ar puteapretinde ca este aici un semn curios si gra$ al $remiiI iar un iubitor de ocuri de cu$inte, ar gasi capentru un gardist fie el c3iar si de fier = este eDagerat sa se faca falsificator8 Oricum ar fi cazul dela Rasinari, este eDtrem de gra$8 #l arunca si o $ie lumina asupra resurselor cu care acestia$enturieri se pozeaza c"nd 'n batausi, c"nd 'n martiri, 'si 'ntretin o agitata si ambulatorieeDistenta8 C3iar 'n ceste coloane 'ntrebam uimiti si curiosi de unde au domnii acestia bani5 Sa omarturisim sincer, nu asteptam ca raspunsul sa $ie at"t de prompt, at"t de 'nfiorator, si tocmai dela RasinariH* %r.



4rei saptam"ni a durat aceasta odioasa campanie8

+n zadar au umblat disperati pe la ziare, ca sa obtina $reo dezmintire, cei trei legionari de elitaCaranica, Sterie Ciumetti si Papanace, care de la !2, datorita calitatilor lor de clara udecata side mare sinceritate, traiau zilnic cu mine, 'mpartasindu-se de aceeasi c3inuitoare gria siaut"ndu-mi, pas cu pas, la greaua sarcina a conducerii unei organizatii, pe c"mpul de lupta8

adarnice sfortari, pentru ca toate aceste infamii care se aruncau contra noastra eraucomandate8

#le nu $or a$ea dec"t un singur efect de a acumula 'n suflet nedreptate peste nedreptate,calomnie peste calomnie, lo$itura peste lo$itura, durere peste durere8

4ineretul acesta le-a rabdat toate, a 'nabusit toate 'n sufletul sau8 Acum 'nsa, dupa at"tia ani,daca as $oi sa dau un sfat lumii, as striga eriti:va de cei ce ra&daA

#C7/PA MOR4//

&ar 'n fata obstacolelor, lo$iturilor, uneltirilor, prigoanelor, care ne asaltau de pretutindeni, noi,a$"nd sentimentul acesta groza$ al singuratatii, al nici unui autor la care sa putem alerga,opuneam otarârea mortii 8

)Ecipa mortii * este eDpresia acestor stari de suflet ale tineretului legionar din 'ntreaga tara8 #a 'nsemneaza 3otar"rea acestui tineret de a primim moartea8 7otar"rea lui de a merge 'nainte,trec"nd prin moarte8

FFF

a 'nceputul lui mai !22, se formeaza o ec3ipa din preotul /on &umitrescu, NicolaeConstantinescu, Sterie Ciumetti, Petru 4ocu, Constantin Sa$in, 0ul3ac, Constantin Popescu,Rusu Cristofor, Adoc3itei, /o$in, 4raian Clime, /osif 0oz"ntan, Gogu Serafim, /sac Mi3ai, profesorPapuc, Radoiu

+nainte de a pleca sa strabata o umatate din tara, ei 'si iau denumirea de )#c3ipa mortii*8 &e la/asi a sosit Caprioara8 (or merge cu ea8 Au de parcurs 0ucuresti = Pitesti = R"mnicu ("lcea =4"rgu Jiu = 4urnu Se$erin = Ora$ita = Resita8

P"na aici $or fi 'nsotiti si de preotul &uminica /onescu8 Apoi 4imisoara = Arad si 'napoi la0ucuresti8 +n fata lor sta cea mai mare eDpeditie legionara8 Pleaca cu 28BBB de lei 'n buzunarpentru benzina si 'ncolo cu ce le $a mai da &umnezeu si oamenii din cale8 Merg cu legile tarii 'nm"na8 (or pastra legalitatea, dar se $or apara 'n contra masurilor ilegale8

a 4g8 Jiu, la 4urnu Se$erin, la 0ozo$ici sunt urmariti si atacati de politie si andarmi8 #i seaseaza 'n genunc3i 'n fata re$ol$erelor, cu piepturile desc3ise, acoperind rotile masinii8

a Ora$ita sunt asteptati cu mitraliere la marginea orasului si arestati8 &upa o zi, procurorulPopo$ici le da drumul, negasindu-le nici o $ina8 Pentru ca ei nu fac nimic, nu $orbesc nimic, nu tin

'ntruniri8 Merg si c"nta8 At"t8



A 4#/US

Aici, tatal meu urma sa tina o conferinta8

Am auns seara si l-am gasit plin de s"nge, 'n casa unui taran8 Un mare numar de andarmi seintrodusese 'n sala, lo$ind lumea cu paturile de arma8 Pe tatal meu l-au lo$it 'n cap8

egalitateH O, egalitateH

Un parlamentar rom"n, cu imunitati si drepturi garantate merge sa tina o conferinta sireprezentantii fortei publice patrund 'n sala si-i sfarma capul cu paturile de arma8 4arani,

'n$atatori si preoti sunt cu totii indignati8 Am 3otar"t atunci ca 'n acelasi loc, peste douasaptam"ni, sa tinem o adunare de protestare8

Aici au sosit 'n aunul 'ntrunirii )#c3ipa mortii* cu camioneta, legionari din Clu si din 0ucuresti, dar 'ntrunirea nu s-a putut tine8

Un regiment de infanterie si un batalion de andarmi au 'nconurat 4eiusul, oprind intrareataranilor8

Acelasi lucru ca si la Resita8 Am cautat sa ocolesc conflictul, dispun"nd ca tatal meu si legionariiprezenti sa paraseasca localitatea unde am ramas singur8 Caci prezenta unui numar oric"t demic putea da nastere la conflict, pe c"nd prezenta unui singur om 'n fata at"tor forte nu putea fiprile de rascoala8 Si nici o glorie pentru cei multi daca s-ar fi napustit asupra lui8

4otusi, taranii din Mi3alt si ur au 'ncercat sa treaca cu forta podul ocupat de armata8

= Podul acesta, noi, taranii din Mi3alt l-am cucerit 'n lupte grele din m"na ungurilor care 'locupasera8 Astazi nu admitem ca andarmii rom"ni sa ne opreasca trecerea pe el, spuneau acesti$itei si 'ndaratnici tarani din Mi3alt8

S-a 'ncins o lupta care a durat peste doua ore8 S-au tras sal$e de focuri8 Un taran a fost ucis, iardin )#c3ipa mortii*, 4ocu, Constantinescu si Adoc3itei au fost pentru a doua oara gra$ raniti8

+n cursul zilei au fost adusi 'n 4eius 'ntreaga )#c3ipa a mortii* si alti studenti 'ntr-un numar total de>B8 i s-a spus ca $or fi e$acuati, dar ca nea$"nd bilete de tren trebuie sa mearga la Alba /uliapentru a le lua de acolo8

Aici 'nsa, 'n loc de bilete, s-au trezit cu totii, fara mandate de arestare, introdusi 'n $estita temnita

a lui 7orea si 'ncarcerati8

4oate protestele lor au fost inutile8 +n zadar au demonstrat ca detinerea lor este 'n afara de oricelegeI ca nici un detinut nu poate fi introdus 'n 'nc3isoare fara mandat de arestareI ca autoritateacare i-a introdus acolo calca legile 'n picioare8 a ora . noaptea au spart poarta 'nc3isorii, s-au

'ncolonat si au plecat toti acasa la procuror8 /-au raportat cele petrecute8 Acolo, 'n curte, au ramasp"na dimineata, c"nd, 'mpreuna cu procurorul, s-au 'ntors la arest8 &e asta data, li s-au lansatmandate de arestare, )pentru ca au fortat poarta 'nc3isorii*8



A urmat procesul 'n care au fost ac3itati, deoarece fara mandat de arestare ei se aflau detinutiprin calcare legii8

#i s-au conformat dispozitiilor legale, anunt"nd procurorul8

+nca o data s-a do$edit 'n fata ustitie ca pro$ocatorii la dezordine nu sunt legionarii, ci 'nsasi

autoritatile, care 'n loc sa apere legile, le calca cu un su$eran dispret8

)#c3ipa mortii*, dupa doua luni de zile, s-a re'ntors la 0ucuresti8 uptele ei, suferinta la care a fostsupusa, nedreptatile, procesele, ranile ei, au rascolit sufletul 'ntregului Ardeal8

Acum, 'n acest moment, putem spune ca miscare legionara s-a 'ntins 'n toata tara, cu toataopunerea autoritatilor, cu toata prigonirea8

&e acum ne $om opri8 (om 'ncepe sa ad"ncim educatia legionara, prin $iata 'n tabere de munca8Pe cine $a putea supara aceasta tacuta acti$itate, mai ales ca ea depasea cadrul politic5

&/GU &# A (/SAN/

B /U/# !22

+nca din timpul iernii, farmacistul Aristotel G3eorg3iu, seful legionar al R"mnicului Sarat, mi-a 'naintat un raport 'n care 'mi descria situatia din satul (isani, unde 0uzaul se re$arsa 'n fiecarean, nimicind ogoarele bietilor oameni pe o 'ntindere de c"te$a mii de 3ectare8 Si 'mi spunea ca eine roaga, satul 'ntreg, sa-i autam8 Sa ridicam un dig de aparare8 Am aprobat8 Am luat toatemasurile necesare8 Am trimis ingineri specialisti8 Ne-am facut planuri8 Am dat ordin ca legionariidin 'ntreaga regiune sa se prezinte 'n ziua de B iunie !22 la (isani, c"nd urma sa se desc3ida

tabara de munca8 /ata ordinul pe care l-am dat cu acea ocazie

CA4R# 4O4/ S#%// &# CU/0UR/ S/ &# UN/4A4/ #G/ONAR# &/N 4ARA

CAMARA/

)Niciodata nu s-a pus problema luminii mai mult dec"t 'n clipa 'n care omul si-a pierdut $ederea8

4ot astfel, 'n lume, pro&lema constructiei se pune mai puternic 'n clipa 'n care omenirea areconstiinta clara ca totul 'n urul ei se ruineaza8

C"nd toate se 'ndreapta 'ncet catre paragina, sufletul omenesc se 'ndreapta 'n sens contrar,porneste la contraatac, care se manifesta prin setea formidabila de a cladi din temelie, de a -nalta

prin munca, de a construi.



+n #uropa nu s-a pus niciodata aceasta problema a constructiei ca astazi, c"nd epoca razboiuluine-a lasat o ruina si c"nd epoca de dupa razboi ne lasa mai multe ruine, 'n fiecare zi c"te o ruina8

a noi 'n tara, dupa > ani de discursuri pe la rasp"ntii, discursuri umflate dar sterile, de pe urmacarora n-au ramas dec"t ruine, sufletul nostru fuge de $orbe si cauta directie faptei.

(oim si noi sa construim de la un pod rupt p"na la o sosea si p"na la captarea unei caderi deapa si transformarea ei 'n forta motrica, de la constructia unei gospodarii taranesti noi, p"na alaceea a unui sat românesc nou, a unui oras, a unui stat românesc nou.

Aceasta este c3emarea istorica a generatiei noastre pe ruinele de astazi sa cladim o tara noua,o tara m"ndra8

+n tara de astazi, poporul rom"n nu-si poate 'mplini misiunea lui 'n lume creator de cultura sici$ilizatie proprie 'n rasaritul #uropei8

#G/ONAR/

Aceste ade$aruri m-au 'ndemnat sa $a c3em 'n milocul tarii, pe malul 0uzaului, pentru a 'naltacu propriile $oastre brate acel dig urias, care sa $a poarte numele de-a lungul deceniilor8 (-amc3emat pentru ca sa spuneti rom"nilor ca $oi sunteti aceia care $eti 'nalta Rom"nia cea noua8

Rom"nia cea noua nu poate iesi nici de la ocul cartilor din cluburi, nici din cafenele, nici dincabareturi si nici din calc"iele roase pe strazile oraselor 'n plimbari si desfatari ale diferitilor &onJuani8

#a $a iesi din eroismul muncii noastre8

AMUR/R/ S/ /N&/CA4//

8 &igul se $a 'nalta 'n apropierea satului isani :sudul udetului R"mnicu Sarat;, la ? m

nord de statia aurei , linia 0uzau-0raila8 .8 ocul 'nt"lnirii satul (isani8 4oate ec3ipele se opresc 'n acest sat unde $or intra sub

comanda locala8 28 &ata sosiri 'n satul (isani < si ! iulie !228 18 ucrarea se $a face 'n doua etape de c"te 2B zile8

*rima etapa

B iulie = B august !228

$ doua etapa>

B august = B septembrie !228

Ambele ec3ipe $or a$ea efecti$ul de c"te >BB8

Comanda generala o $a a$ea Comandantul legionar din Judetul R"mnicu Sarat, AristotelG3eorg3iu, care se $a ocupa cu

= apro$izionarea



= 'ncartiruirea

= uneltele de lucru

= si cu toate c3estiunile ce pri$esc lucrarea 'n mare8

Sub comanda lui $or fi 8 'eful santierului, legionar pe care-l $oi fiDa personal la 'nceperealucrului, .8 'eful cartiruirei si aprovi+ionarii si 28 Comandantul legionar al ecipei.

+mpreuna $or stabili toate ser$iciile :apro$izionare etc8; de care se $a simti ne$oia8

*rima ecipa $a fi formata din 6raila, 6u+au, Râmnicu 'arat, ocsani, ;ecuci, capitala, *loiesti,!alomita, %âm&ovita, uscel, $rges, lasca, Oltenia8

0asarabia se $a prezenta 'n ziua de > iulie, adica cu > zile 'nt"rziere8 0asarabenii $or pleca pe os din C3isinau, strabat"nd Gradiste, Comrat, Congaz, Ca3ul, Colibasi, Reni, Galati8 a acestgrup se $or afilia legionarii din Ca3ul, 4ig3ina, /samil si Cetatea Alba8

%8 d8 C8 din toata tara $or sosi cu prima ec3ipa8

$ doua ecipa> restul tarii.

egionarii $or cauta sa aiba asupra lor 3aine de lucru, sc3imburi de rezer$a, un 3"rlet, o patura8

Marsul celorlalte ec3ipe se $a face pe os sau cu trenul, beneficiind de > reducere caeDcursionisti 'n grup8

Cinci legionari braileni de ispra$a $or sosi cu cinci zile 'nainte, adica 'n ziua de > iulie pentruaranarea situatiei si a primirii legionarilor8 #i $or fi numiti de catre Comandantul legionar brailean/on /liescu si $or lua contact imediat cu comandantul legionar din R"mnicu Sarat, AristotelG3eorg3iu8

Cartierul General unde urmeaza a se anunta plecarile si sosirile $ristotel (eorgiu, farmacist,Râmnicu 'arat 8

R#COMAN&

a; ordine deplina pe tot parcursul drumului8 &aca $eti fi pro$ocati, $a este interzis a raspunde84rebuieste scopul atins aungerea la destinatie8

&oresc ca toate localitatile prin care $eti trece, sate sau orase, sa ram"na impresionate dedisciplina, corectitudinea, atitudinea plina de demnitate si &una cuviinta, -n toate oca+iile, alegionarilor8

Comandantii ec3ipelor au 'ntreaga raspundere8

b; +n satul (isani si ur, $a atrag atentiunea ca $a trebui sa a$eti o purtare eDemplara din toatepunctele de $edere prietenoasa cu oamenii si mai ales eroica 'n directia rabdarii si a muncii8

c; +n cazul c"nd elemente dubioase se $or strecura printre legionari, la prima 'ncercare de a iesidin fagasul cel drept, cor fi trimisi acasa si mi se $a raporta mie personal8



&e altfel, fiecare sef este raspunzator de oamenii lui8

d; #u $oi sosi dupa 'ntrunirea de la Sucea$a, luni dimineata, 'n ziua de B iulie8

+n zorii zilei, 'nainte de 'nceperea lucrului, $eti face sluba religioasa cu toti preotii din ur8

CAMARA/

Sunteti 'n aun de a 'nscrie o noua pagina 'n istoria bataliilor legionare8

4ara $a $a pri$i din nou ca pe niste eroi, asa cum $-a mai pri$it de at"ta ori, asa acum $-a pri$itde at"tea ori8

+ndreptati-$a deci, cu inima plina de a$"nt spre c"mpul unde $a asteapta o munca grea, dar princare $oi $eti face o noua ertfa, deci un nou pas catre $ictoria noastra, catre Rom"nia egionara8

(a astept deci, pe toti, pe noul nostru c"mp de lupta*8

0ucuresti, .2T(/8 !22


Seful egiunii

FF

a B iulie, peste .BB de tineri legionari s-au adunat la (isani, $enind pe os de la Galati, %ocsani,0ucuresti, 0uzau, 4ecuci, /asi, 0raile, sub comanda lui Stelian 4eodorescu, NicolaeConstantinescu, Pa$aluta, &oru 0elimace, Stoenescu si 0ruma8

&ar, 'n loc de a fi primiti cu bucurie, 'n loc de a li se da ce$a de m"ncare si un loc de odi3na, asaobositi si flam"nzi cum au sosit, au fost 'nconurati de mai multe companii de andarmi, atacati cuo brutalitate de fiara salbatica si culcati la pam"nt sub lo$ituri8

Jandarmi erau 'n asa fel instruiti de ofiteri, din ordinul Ministerului de /nterne, unde &l8 ArmandCalinescu, dupa propriile sale declaratii, a$ea un rol precumpanitor 'n masurile de oprimare si desc3ingiuire a noastra, 'nc"t lo$eau 'n acesti copii cu ura cu care ar fi lo$it 'n cei mai mari dusmaniai neamului rom"nesc8

Printre cei raniti si umiliti p"na la ultima limita de umilire au fost legionarii Stelian 4eodorescu,0ruma, &oru 0elimace, preot /on &umitrescu, Stoenescu, Pa$aluta, iar Nicolae Constantincescua fost pentru a patra oara gra$ ranit 'n inter$al de doua luni8

(estea acestei nemaipomenite cruzimi 'mpotri$a unor tineri care mergeau sa faca un bine si atuturor ofenselor la care fusesera eDpusi, s-a 'ntins ca un giulgiu negru peste inimile stri$ite sipine de 'ngriorare ale tineretului 'ntreg, care pentru credinta si dragostea lui de neam se simtea$"ndut strainului dusman de catre politicienii tarii sale8 Am 'nteles atunci ca toate caile ne sunt

'nc3ise si ca de acum trebuie sa ne pregatim de moarte8

O stare de apasare generala 'n care simteam ca se rup toate resorturile rabdarii si stap"nirii desine8 Mi-am dat seama ca totul crapa 'n urul meu si ca daca, pe deasupra acestora ar mai $eni o



singura palma, ea ar duce la nenorociri ireparabile8 +mi $enea sa strig din ad"ncul sufletului Numai putem ra&daA

+n aceasta atmosfera apasatoare, m-am adresat Primului Ministru cu urmatoarea scrisoarepublicata 'n ziarul )Calendarul* din .B iulie !22

PR/GOANA +MPO4R/(A )GAR// &# %/#R*

SCR/SOAR#A &OMNUU/ &#PU4A4 CORN#/U 8 CO&R#ANU CA4R# &8 PR/M M/N/S4RU A8 (A/&A

)&8 Corneliu elea Codreanu a trimis d-lui Al8 (aida urmatoarea scrisoare

%omnule *rim inistru

+n urma incidentelor de la (isani, de o gra$itate care-mi s"ngereaza inima, m-am 3otar"t sa $ascriu r"ndurile ce urmeaza8

Nu ma determina la aceasta nici impulsi$itate momentana si nici dorinta dea a-mi $edea publicatascrisoare prin ziare pentru ca sa aplaude prietenii sau pentru ca sa-mi 'ndeplinesc usor, dupacum se obisnuieste, obligatiunea formala de protest 'mpotri$a infamiei petrecute la R"mnicuSarat8

Ma 'ndeamna sa $a adresez scrisoarea, constiinta framântata ca aceasta cale pe care ne-asiintrodus cu at"ta usurinta pentru orice om de onoare, este calea nenorocirilor fatale, nenorociricare nu mai pot fi e$itate astazi8

%omnule *rim inistru.

Martiraul nostru de zece ani trecuti, 'n propria noastra tara pentru credintele noastre rom"nesti sicrestine, nu $i-l $oi putea aici descrie 'n c"te$a r"nduri8

(a $oi spune numai ca de zece ani au obosit gu$ernele Rom"niei Mari, lo$indu-ne8 A fostgu$ernarea liberala si ne-a stri$it sub lo$ituri8 A $enit d8 Goga si ne-a stri$it si el 'n !.?8 A $enit d8Mi3alac3e si si-a facut si el o glorie pe l"nga stap"ni straini de a ne lo$i barbar, de a neeDtermina8 A $enit gu$ernul /orga-Argetoianu care din nou a lo$it 'n noi p"na c"nd a obosit8 +nsf"rsit, ati $enit &-$oastra, continu"nd cu lo$iturile8

&intre toti acestia, nimeni nu s-a 'ntrebat, &omnule Prim Ministru, daca mai putem suporta

nesf"rsitele c3inuri fizice si morale care de multe ori tindeau sa depaseasca puterile noastre derezistenta8

+n tot acest timp le-am suportat pe toate cu multa tarie8 Suntem plini de rani, dar niciodata nu ne-am plecat capul8

e-am suportat, pentru ca oric"t de grele ne-ar fi fost c3inurile, ni se respecta sentimentuldemnitatii omenesti din noi si onoarea noastra8 +n ultimul timp 'nsa, sub gu$ernarea &-$oastra,persecutiile si c3inurile noastre au intrat 'n faza cea mai grea8



Cele ce s-au 'nt"mplat la 4eius, c"nd tatal meu a fost lo$it si umplut de s"nge si cele ce s-au 'nt"mplat mai ales la (isani sunt incomparabil mai gra$e dec"t toate suferintele noastre de p"naazi8 #le ataca 'nsasi onoarea noastra8

Nu $a $oi face un eDpozeu prea larg8

&omnia (oastra $a reamintiti desigur ca acum doua luni, c"nd am $enit sa $a 'ntreb cu ce amgresit noi pentru ca sa meritam prigoana care abia 'ncepea, mi-ati spus

= Pentru ce nu 'ncepeti ce$a constructi$5

= &omnule Prim Ministru, $-am raspuns, am luat 3otar"rea ca sa fac un dig pe malul0uzaului8 A$eti ce$a de obiectat5

= Nu8 %oarte bine8 %oarte frumos8

Am introdus petitie cu o luna de zile 'nainte la Ministerul ucrarilor PubliceI am $orbit cu cei maidistinsi ingineri cunoscatori 'n materie si la B iulie trebuia sa 'nceapa lucrul8

Nu era numai o recreatie tinereasca*I era c3emare tineretii noastre 'n sluba marilor ne$oi defapta sanatoasa8 #ra o educatie a o mie de tineri 'n directia constructi$a8

#ra un 'ndemn pentru alte zeci de mii de tineri8

#ra o scoala pentru marile mase populare care stau ani 'ntregi cu podurile rupte, cu drumurilestricate, astept"nd sa $ie statul ca sa el faca, atunci c"nd numai 'ntr-o singura zi munca lorcomuna le-ar putea repara8

#ra un 'ndemn pentru toata tara si un 'ndreptar pentru acei care 'si pot imagina ca o Rom"nieputernica ar putea iesi din mila altora si nu din munca noastra a tuturora8

+n $ederea lucrului am trimis 'nainte cu c"te$a zile trei tineri distinsi la (isani ca sa se ocupe de 'ncartiruire si apro$izionare8 &ar ei au fost ridicati 'n ziua de < iulie, transportati la R"mnicu Sarat,iar apoi legati cu lanturi de m"ini, unul de altul, si trimisi acasa ca cei din urma borfasi, 'n aceastasituatie de batocorire pro$ocatoare a demnitatii lor de oameni8

Alti doi tineri studenti de la Uni$ersitatea din 0ucuresti gasiti 'n orasul R"mnicu Sarat, unde$enisera cu at"ta dor de munca, au fost prinsi, dusi la politie, insultati 'n mod tri$ial, palmuiti depolitaiul orasului si de doi comisari = fratii /onescu = apoi legati cu m"inile la spate si condusi 'naceasta situatie la gara, prin milocul orasului si apoi cu trenul acasa8

+n sf"rsit, 'n ziua de luni, B iulie, au sosit 'n (isani .BB de tineri, studenti 'n maoritate8

Acolo, 'n loc de bratele desc3ise pentru nunele lor intentii, s-au pomenit cu prefectul udetului,procurorul, colonelul de andarmi /gnat, generalul Cepleanu, locotenent de andarmi %otea, maimulte sute de andarmi cu armele 'ntinse, o companie de infanterie cu mitralierele aranate pentrutragere si cu somatiunea de a parasi imediat localitatea pe un ton de insultatoare agresi$itate cunimic ustificata8

+n fata acestei situatii si a tuturor amenintarilor, cei .BB de tineri s-au culcat la pam"nt, 'n noroiulcare era de doua palme, 'n cea mai umila pozitie si au 'nceput sa c"nte )Cu noi este%umne+eu*8



a un moment dat, andarmii au primit ordin sa sara asupra lor8 Au sarit mai multe sute si i-aucalcat 'n picioare, stri$indu-le piepturile si capetele cu bocancii, tinerii 'ndur"nd 'ntr-o tacere demartiri tot acest cal$ar, fara nici o 'mpotri$ire8

+n fruntea celor care lo$eau era procurorul Rac3ieru, colonelul /gnat, care, cu m"na lui, a smulsparul din capul studentului 0ruma si locotenentul %otea, care a lo$it cu pumnii 'n obraii ne$ino$ati

ai bietilor copii8

a urma, s-au adus fr"ng3ii si toti cei .BB au fost legati cu m"inile la spate 'n mod barbar si tinuti 'n aceasta situatie, 'n ploaie, o umatate de zi8

+ntre timp a sosit preotul &umitrescu, pe care procurorul l-a 'nt"mpinat cu $orbele Ce:i cu tine,maB

= Sunt preot8 Am $enit sa fac sluba de 'nceperea lucrului8

= Nu esti preot, esti magar, 'i raspunde procurorul8 egati-l imediat cu m"inile la spate8

Preotul a fost si el legat cu m"inile la spate si apoi, 'mpreuna cu toti ceilalti, 'n aceasta situatie deumilinta, au fost transportati la R"mnicu Sarat si 'nc3isi la egiunea de Jandarmi, unde au fostdin nou insultati si c3inuiti oribil de procuror, andarmi si politisti8

Unii au fost scosi lesinati din camerele acelea de c3in sau din pi$nitele 'n care erau aruncati siapoi batuti cu r"ncile8

&upa patru zile de c3inuri, au fost pusi 'n libertate, negasindu-li-se nici o $ina8

Altii, prinsi pe drum 'nspre (isani, au fost 'nc3isi la 0uzau si 0raila, de unde au fost trimisi, deasemenea cu m"inile legate, acasa8 Mai sunt > care p"na astazi, s"mbata, n-au sosit 'nca8 (inpe os de la 0uzau la 0ucuresti, din post 'n post, de patru zile, nem"ncati, insultati si palmuiti8


Aceasta nu este o 'nt"mplare izolata, ci ordinul gu$ernului s-a 'ntins 'n toate partile8

&e doua saptam"ni, fara nici o $ina = si do$ada neclintita de aceasta sunt toate 3otar"rile ustitiei = suntem lo$iti si insultati la fiecare pas la 0ucuresti, la Arad, la 4eius, la Piatra Neamt si laSucea$a8


(a atrag atentiunea 'n modul cel mai cu$iincios, ca noi, care cunoastem istoria si care stim ertfele facute de fiecare popor atunci c"nd dorea sa-si rascumpere o soarta mai buna, noi,

tineretul de azi al Rom"niei nu refuzam aceasta ertfa8

Nu suntem lasii care sa fugim de ertfe cu$enita unei alte Rom"nii8

%ar , iarasi $a atrag atentiunea, ca eu am facut acestor tineri scoala sentimentului demnitatiiomenesti, scoala onoarei 8



Noi stim sa murim dupa cum $a $om do$edi8 Putem fi 'nc3isi8 Ne pot putrezi oasele 'n fundul 'nc3isorilor8 Putem fi 'mpuscati, dar nu putem fi palmuiti, nu putem fi 'nurati si nu putem fi legaticu m"inile la spate8

Noi nu ne aducem aminte ca neamul nostru = 'n trista dar m"ndra noastra istorie rom"neasca =sa fi primit $reodata a fi dezonorati8

Sunt pline c"mpurile noastre de morti, dar nu de lasi8

Azi suntem oameni liberi, cu constiinta clara a drepturilor noastre8 Scla$i nu suntem si nici n-amfost8

Moartea o primim, dar umilinta nu8

%iti sigur, &omnule Prim Ministru, ca aceste zile pline de umilinta si de nedemnitate nu le putemtrai8

&upa zece ani de c3inuri fiti, (a rog, 'ncredintat, ca a$em suficienta forta morala sa gasim o iesireonorabila din $iata pe care nu o putem suporta fara onoare si fara demnitate8

Primiti, (a rog, sentimentele mele8*


4otusi, c3inurile acestui tineret nu se $or sf"rsi8 Ni se 'ntuneca zarile 'naintea oc3ilor8 Alte c3inuri,mai mari, ni se pregatesc8 +nca nu se terminase bine sc3ingiuirea de la (isani, c"nd am auzit ca /8G8 &uca, seful Partidului iberal, a plecat la Paris8 Citim cutremurati 'n ziarele pariziene,declaratiile facute de acesta )Garda de %ier* este 'n solda 3itleristilor, gu$ernul (aida e slabpentru ca nu ne distruge si ca el, /8 G8 &uca si cu partidul sau 'si iau angaamentul de a ne pregatimoartea, de a ne eDtermina8 +n tara, )(iitorul*, oficiosul partidului, se $a napusti asupra noastra,pe baza acelorasi argumente )miscare anar3ica*, )miscare sub$ersi$a*, )miscare 'n solda

3itleristilor* si 'n contra gu$ernului (aida, pe care 'l $a acuza de )slabiciune*, de )toleranta*, fatade miscarea noastra, de )coc3etarie* cu miscarea noastra )anar3ica* si )$"nduta 3itleristilor*8

ilele acestea $om cobor' ca neam pe scara celei mai mari umiliri rom"nesti8 &oi barbati de statrom"ni, /8 G8 &uca si N8 4itulescu $or arana cu fata politica a trustului banc3erilor idani de laParis, interesati pe de o parte la eDploatarea nemiloasa a bogatiilor tarii si, pe de alta parte, 'n aasigura o c"t mai fericita situatie coreligionarilor lor din Rom"nia, $enirea la putere a Partiduluiiberal8

Aceasta, cu conditia formala cu angaamentul de eDterminare prin orice miloace a miscariilegionare8 0anc3erilor straini nu le con$ine o natie rom"neasca legionara, t"nara, puternica,m"ndra si care sa-i scuipe afara din tara cu toate capitalurile lor de prada8

Si astfel, ca o 'mplinire a suferintelor de peste zece ani, ni se pregateste, fara a fi cu nimic$ino$ati, cununa mortii 8

FFF

Sa-mi fie permis ca la capatul acestui sir de lupte sa-mi 'ndrept g"ndul catre mama mea, al careisuflet m-a urmarit an cu an si ceas cu ceas, tremur"nd la fiecare lo$itura pe care o primeam sitresarind la fiecare primedie 'n care soarta ma arunca8



Perc3ezitii peste perc3ezitii, cu procurori si comisari brutali si necu$iinciosi i-au tulburat 'n fiecarean linistea casei, de pe deasupra careia a disparut de mult orice raza de bucurie si de liniste8Rasplata din partea unui neam, 'nosit de politicienii sai, pentru o mama care, 'n cea mai amarapri$atiune si-a crescut sapte copii 'n dragostea de tara8

%ie aceste c"te$a cu$inte un omagiu pentru toate mamele ai caror copii au luptat, au suferit sau

au cazut pentru neamul rom"nesc8

C$$R$#!,

Cu aceste ultime povestiri, care -nceie volumul de fata, tineretea mea si a multora dintre voi s:aterminat. *e cararile ei, de acum, nu vom mai trece niciodata.

%aca acesti 14 ani ai tineretii noastre n:au fost prea plini de petreceri si &ucurii, o mare multumire-mi luminea+a acum constiinta> o Românie legionara si:a -nfipt, ca un pom, radacinile -n carneainimii noastre. Ea creste din dureri si din ertfa si ocii nostri plini de nesat, o privesc -nflorindMluminând +arile si veacurile cu stralucirea si maretia ei. $ceasta maretie rasplateste din &elsug nunumai micile noastre )ertfe, dar orice cin omenesc, fie el cât de -ngro+itor.

%R$(! C$$R$#!,

oua celor ce ati fost loviti, uliti sau martiri+ati, va pot aduce vestea, care doresc sa treacadincolo de valoarea su&reda a unei fra+e oratorice oca+ionale> 'n cur"nd $om birui8

În fata coloanelor noastre vor cadea toti asupritorii nostri. 'a iertati pe cei ce v:au lovit din porniri personale. *e cei ce v:au cinuit pentru credinta voastra -n neamul românesc, nu:i veti ierta. 'anu confundati dreptul si datoria crestina de a ierta pe cei ce v:au facut voua rau, cu dreptul sidatoria neamului de a pedepsi pe cei ce l:au tradat si pe cei ce si:au asumat raspunderea de a ise -mpotrivi. 'a nu uitati ca sa&iile pe care le:ati -ncins sunt ale neamului. În numele lui le purtati.În numele lui, deci, veti pedepsi cu ele> neiertatori si necrutatori.

$stfel si numai astfel veti pregati un viitor sanatos acestei natii.

Carmen 'Ilva, 8 aprilie 193.

QQQ



erau 'ngaduite, nici botezurile cu numele de Corneliu, consider"ndu-se sub$ersi$e8 O perfectacontinuitate leaga regimul antonescian de regimul carlist si regimul comunist de primele doua, 'npri$inta felului cum au tratat opera scriitorilor legionari8

Ne aducem aminte cei care am trecut prin prigoana carlista ce soarta au a$ut cartile legionare8 Aposeda un r"nd de la Capitan ec3i$ala cu un atentat contra Sigurantei Statului si era aspru

pedepsit8 Cartile confiscate 'n timpul descinderilor au fost prefacute 'n cenusa8 Statul /nfamiei sial Crimei, patronat de Regele Carol si pazit de aparatul politienesc al lui Armand Calinescu,$edea 'n orice pagina lasata de la un legionar un inamic de temut, capabil sa aprinda din nou 'nsuflete flacara credintei legionare, pe care ei o $oiau 'nmorm"ntata pentru totdeauna sublespedea de la Jila$a8

&ar n-a fost asaH &upa dobor"rea regimului carlist, cartea legionara a iesit triumfatoare la lumina8Scrierile legionare au fost imprimate 'n totalitatea lor 'n cele cinci luni de libertate de care s-abucurat poporul rom"n sub regimul national-legionar8 O a$alansa de lucrari legionare au inundatatunci toate satele si orasele Rom"niei8 &in nou slo$a de foc a Capitanului a patruns p"na 'n celemai 'ndepartate catune ale tariiI asigur"nd unitatea si continuitatea 'ntre generatia creatoare amiscarii si tineretul care 'n acel scurt rastimp s-a 'ncadrat cu zecile de mii 'n egiune8 Citite cu

'nfrigurare si durere, 'ntr-o perioada 'n care 'ntreaga natiune $ibra de elan, aceste carti au

constituit 3rana spirituala a neamului nostru 'n grelele 'ncercari ce au urmat8 Presimtind parcascurtul ragaz de libertate de care ne $om bucura, Petrascu, secretarul general al miscarii si (asilePosteuca, seful ser$iciului de propaganda, 'ntr-un ritm 3alucinant au multiplicat si rasp"ndit toatelucrarile mari si mici, ramase de la Capitan si de la ceilalti condeieri ai egiunii8

Aceasta epoca de libertate nationala pentru poporul rom"n 'ntr-ade$ar nu a dainuit mult8&usmanii stateau la p"nda si, profit"nd de orgoliul bolna$icios al Generalului, s-au reconstituit 'nspatele lui si l-au 'mpins la nelegitimul act a atentatului contra Statului National egionar8 Odatacu 'ncarcerarea a mii de legionari si asupra scrierilor legionare s-a abatut o noua prigoana8iteratura legionara a fost decretata sub$ersi$a si urmarita cu sete de organele regimului8 &innou, posesiunea unei carti legionare eDpunea la gra$e pedepse pe posesorul ei8 &in nou, numeleCapitanului nu mai era 'ngaduit sa apara 'n publicatii, dec"t pentru a fi insultat8 Generalul

Antonescu, obsedat de s"ngele ne$ino$at ce l-a $arsat 'n ianuarie, $edea 'n orice manifestare

legionara o amenintare pentru regimul sau tiranic8

%urai distructi$a a lui Antonescu nu s-a marginit la tara8 Cum o parte din capeteniile legionare serefugiasera 'n strainatate, era de presupus ca $or 'ncerca sa publice teDte legionare 'n acestetari8 Pentru a 'mpiedica imprimarea si difuzarea de carti legionare 'n #uropa, Antonescu ainter$enit la gu$ernul german, solicit"ndu-l ca 'n toate tarile 'n care 'si eDercita dominatia saunumai influenta8 sa interzica publicarea lor cu autorul cenzurii sau prin miloace diplomatice8

Mussert, seful Partidului National-Socialist Olandez, citise cartea Capitanului 'n editia germana, sipar"ndu-i-se de mare interes, a dat dispozitie sa f ie tradusa 'n olandeza si publicata8 C"nd carteatrebuia sa ia drumul tipografiei, un ordin de la 0erlin interzice publicarea ei8

+n Spania, Radu G3enea tradusese cartea Capitanului si gasise si o editura sa o publice8 Afl"ndu-

se la 0ucuresti, Antonescu face presiuni la Madrid, at"t prin reprezentantul sau, c"t si $ia 0erlin,prin ambasada germana, ca sa se suspende tiparirea cartii, iar daca a aparut 'ntre timp, sa fieconfiscata8 Gu$ernul spaniol a a$ut demnitatea sa nu se supuna acestor presiuni8

&l8 Mi3ail Sturdza, 'n timpul surg3iunului sau din &anemarca, a scris o carte asupraresponsabilitatilor razboiului, )a 0ete sans Nom*, destinata 'n mare parte publicului francez8 Ceamai mare parte a acestor carti a fost confiscata de politia germana 'nainte de a aunge la Paris,pentru a face pe placul lui Antonescu8



+n comunitatea legionara de la Rostoc, foarte putine lucrari au putut fi reproduse8 Am statpermanent sub teama unei reactii a Gestapo-ului, care putea fi alarmat de la 0ucuresti8 aRostoc s-au multiplicat )Carticica Sefului de Cuib*, )+nsemnarile de la Jila$a*, o brosura despreGrigore Pi3u, scrisa de Papanace, iar Nicolae Petrascu a scris )&in (iata egionara*8 S-au scosapoi trei numere din re$ista )ADa*, condusa de Paul Costin &eleanu8 Aceasta e tot ce s-a pututpublica 'n patru ani de surg3iun 'n Germania8 %oarte putin 'n raport cu marile posibilitati de le-ar fia$ut acest grup puternic de peste 1BB legionari8

&upa .2 august !11, ni s-a restituit 'n Germania libertatea de ane afirma pe plan publicistic8Profesorul SiDt, care conducea sectiunea culturala din Ministerul de #Dterne, ne oferise toatemiloacele ca sa tiparim carti, dar numeroasele probleme care ne asaltau la (iena, frontul,refugiatii, armata nationala si apoi retragerea 'n interiorul Austriei, ne-au 'mpiedicat sa damdrumul la $ec3ile lucrari, asa cum am fi dorit, si la altele noi care se gaseau 'n cartoane8 &e abiaam putut scoate numere din )Cu$"ntul* si am multiplicat strictul necesar pentru organizatie,)Carticica Sefului de Cuib* si )Cartea de C"ntece*8

+n cursul anilor de nesiguranta care au urmat 'ndata dupa razboi, s-au pierdut multe cartilegionare din putinele care mai ramasesera 'n posesiunea camarazilor, si, 'n afara de aceasta, s-au pierdut manuscrise pretioase, ca de pilda doua $olume de amintiri ale lui Corneliu Georgescu,

un manuscris al meu cu po$estirea prigoanei din !2< si multe caiete cu 'nsemnari apartin"ndaltor legionari8

+n tara s-au repetat scenele de $andalism, dupa in$azia armatei bolse$ice8 Cartile care maiscapasera din reteaua perc3ezitiilor antonesciene au fost confiscate de politia noului regim siarse8 Represiunea $estigiilor de $iata legionara a mers at"t de departe sub comunisti, 'nc"tnumai pronuntarea numelui de legionar 'ntr-un cerc de cunoscuti eDpunea pe imprudent lapedepse foarte gra$e8 Obsesia lui Carol, obsesia lui Antonescu, a de$enit acum obsesiacomunistilor8 +n timp ce 'n gazetele, re$istele si lucrarile istorice oficiale ale partidului, numeleCapitanului si toate e$enimentele relationate cu miscarea sunt supuse celor mai grosolanedeformari, nu se 'ngaduie nici cea mai ne$ino$ata manifestare legionara, nici aceea de a afirma

'n public numele organizatiei8

%ac"nd o paranteza necesara, constatam ca comportamentul comunistilor, de c"nd sunt laputere, contrasteaza $iolent cu ceea ce se 'nt"mpla 'n Rom"nia $ec3iului regim referitor lascrierilor lor8 Comunistii erau prigoniti, partidul lor interzis, foile lor de propaganda confiscate, darnu s-a pomenit sa se eDtinda prigoana la lucrarile lor doctrinare clasice8 Gaseai pe MarD 'n oricebiblioteca, filosofia lui era dezbatuta de la catedra, iar 'n librarii puteai sa-ti procuri o multime deopere care pri$eau re$olutia din octombrie si tot ce a urmat dupa aceea8 Nu ideile comuniste erauinterzise 'n Rom"nia, ci organizatia care $oia sa le dea circulatie re$olutionara si politica8 Subregimul actual nu e 'ngaduita sa se manifeste nici o idee care ar contrazice sistemul de g"ndiremarDist si, c3iar mai putin dec"t at"t, care nu ar deri$a din structura lui8 &e ce acestadiscriminare5 &aca sistemul comunist reprezinta un progres 'n istoria omenirii, ce mai au ei cuniste oameni care au murit demult, dar ale caror scrieri sunt indispensabil sa fie cunoscute decercetatorii acelui trecut5

+n #uropa occidentala, nesupusa dominatiei comuniste, legionarii gasesc o alta situatie8 Pentru 'nt"ia oara se bucura de libertatea de a-si manifesta g"ndurile si de a publica scrierile lor8 4rebuiesa aducem acest omagiu occidentului democratic, recunosc"nd ca libertatea de constiinta si deeDpresie 'n aceste tari e o realitate constituti$a a $ietii publice8 Sub presupusa protectoare aGarzii de %ier, Germania national-socialista, cartile noastre nu au putut sa apara 'n nici o taraeuropeana afara de Spania8

Miscare foloseste acest climat de libertate pentru a reimprima cartile legionare, aflatoare doar 'nc"te$a eDemplare si amenintate sa dispara8 +ncep"nd cu anul !> se formeaza la Salzburg oec3ipa de tipografi legionari care se pun pe treaba cu elan si 'n decurs de trei ani sa$"rsesc



minunea de a reproduce aproape toate teDtele legionare clasice8 Primul g"nd pentru realizareaacestei lucrari memorabile 'i apartine lui 4raian Golea8 Rasfoind printre 3"rtiile aflate 'n locuintadin /gnatz 7arrerstrasse > din Salzburg, unde 'n afara de el mai 'mpartaseau acelasi acoperis si

Pentru Legionari

Documents

Transcript of Pentru Legionari