Nouraşul siniliu

16
Nouraşul siniliu de Emilia Plugaru Leizli nu e decât o vulpe. Cu ochii verzi, mari şi trişti. Acum stă abătută în vizuina sa de la marginea unui aluniş şi priveşte în gol. E noapte dar nu o prinde somnul. Alături dorm liniştit cele trei vulpiţe ala ei. Grija cea mare a bătrânei vulpi e Veve - mezina. De când tatăl vulpoi a dispărut, micuţa Veve a devenit de nerecunoscut. S-a închis într-o lume a sa în care e cu neputinţă să pătrunzi. Zile în şir umblă de una singură prin pădure şi, lucru ciudat, se caţără prin copaci cu o repeziciune uimitoare. Uneori se urcă până-n vârf şi balansează acolo ore-n şir. Leizli nu ştie de ce a dispărut Zeil. O fi părăsit-o pentru vreo altă vulpe, l-or fi împuşcat vânătorii, l-or fi sfâşiat câinii... Aşa ori altfel - Zeil nu mai e şi ea nu are timp pentru lacrimi. Trebuie să-şi îngrijească puii. O face cum poate. Dar îi este din ce în ce mai greu. Uneori se întoarce de la vânătoare obosită, cu blana ruptă, fără pic de vânat. Nu mai este vulpea cea de altădată. E fericită când aduce în vizuină măcar ceva de-ale gurii. Împarte prada în patru lăsându-şi sie cea mai mică bucată. Vulpiţele mari mănâncă cu poftă. Micuţa Veve abia de se atinge de cărniţă. - Ce ai, Veve? O întreabă mama. De ce nu mănânci? Mănâncă! Cum vrei să devii o adevărată vulpe? - Nu-mi place cărniţa, răspunde Veve. Alunele sunt mai gustoase... Încearcă... Şi Veve îi întinde câteva alune. - Vai, Veve! Strigă vulpea. Ruşine! Unde s-a văzut ca o vulpe să ronţăie nuci?! Ce să fac cu tine, Veve? De ce nu vrei să înţelegi că noi nu suntem nişte rozătoare? Iată deci care e necazul mamei. Ce fel de vulpe va deveni puiul ei, cum va merge la vânătoare dacă nu se atinge de cărniţă? - Veve, Veve, de ce-mi faci una ca asta? Deodată îi vine un gând salvator. Mezina nu mănâncă cărniţă fiindcă probabil vrea să le rămână surioarelor sale mai mult. Asta e... Veve are o inimă bună... Negreşit că asta e. Leizli se linişteşte, dar tot

description

nourasul

Transcript of Nouraşul siniliu

Nouraul siniliude Emilia PlugaruLeizli nu e dect o vulpe. Cu ochii verzi, mari i triti.

Acum st abtut n vizuina sa de la marginea unui aluni i privete n gol. E noapte dar nu o prinde somnul. Alturi dorm linitit cele trei vulpie ala ei. Grija cea mare a btrnei vulpi e Veve - mezina. De cnd tatl vulpoi a disprut, micua Veve a devenit de nerecunoscut. S-a nchis ntr-o lume a sa n care e cu neputin s ptrunzi. Zile n ir umbl de una singur prin pdure i, lucru ciudat, se car prin copaci cu o repeziciune uimitoare. Uneori se urc pn-n vrf i balanseaz acolo ore-n ir.Leizli nu tie de ce a disprut Zeil. O fi prsit-o pentru vreo alt vulpe, l-or fi mpucat vntorii, l-or fi sfiat cinii... Aa ori altfel - Zeil nu mai e i ea nu are timp pentru lacrimi. Trebuie s-i ngrijeasc puii. O face cum poate. Dar i este din ce n ce mai greu. Uneori se ntoarce de la vntoare obosit, cu blana rupt, fr pic de vnat. Nu mai este vulpea cea de altdat. E fericit cnd aduce n vizuin mcar ceva de-ale gurii. mparte prada n patru lsndu-i sie cea mai mic bucat. Vulpiele mari mnnc cu poft. Micua Veve abia de se atinge de crni.- Ce ai, Veve? O ntreab mama. De ce nu mnnci? Mnnc! Cum vrei s devii o adevrat vulpe?- Nu-mi place crnia, rspunde Veve. Alunele sunt mai gustoase... ncearc... i Veve i ntinde cteva alune.- Vai, Veve! Strig vulpea. Ruine! Unde s-a vzut ca o vulpe s ronie nuci?! Ce s fac cu tine, Veve? De ce nu vrei s nelegi c noi nu suntem nite roztoare?Iat deci care e necazul mamei. Ce fel de vulpe va deveni puiul ei, cum va merge la vntoare dac nu se atinge de crni?- Veve, Veve, de ce-mi faci una ca asta?Deodat i vine un gnd salvator. Mezina nu mnnc crni fiindc probabil vrea s le rmn surioarelor sale mai mult. Asta e... Veve are o inim bun... Negreit c asta e. Leizli se linitete, dar tot nu o prinde somnul. Oboseala ns i face efectul. E pe cale s adoarm cnd aude o btaie n u.- Cine e? ntreab Leizli cu glasul plin de emoii.- Sunt eu, mtua Zul. Deschide!Leizli deschide ua i i face loc mtuei s ntre.- Ce ntuneric e aici... Ce aer mbcsit... Aprinde lumina! Nu se vede nimic, bombnete mtua.Leizli aprinde opaiul. ntunericul se destram un pic.Iat deci cum arat aceast mtu Zul. Auzise multe despre ea, dar o vede pentru prima dat. Se zvonete c e o vrjitoare rea i rzbuntoare. Lumea zice c e putred de bogat, dar e att de zgrcit nct nu d nici un capt de a. tie o mulime de vrji i dac vrea e n stare s te prefac rapid din vulpe ntr-o gz oarecare. Leizli o privete i i drdie dinii de fric.- Am auzit de nenorocirea care s-a abtut asupra voastr, vorbete mtua. Te-a prsit Zeil... E un netrebnic. De altfel ca toi vulpoii... Tu ns nu te descuraja. Nu mai e Zeil, ns sunt eu. Am venit s te sprijin, s te ajut.- Mulumesc, mtu...- Nu-mi mulumi! Strig brusc vrjitoarea i pe Leizli o trec fiorii. Nu-mi mulumi! Nu am nevoie de recunotina nimnui. mi place s ajut. Doar att...- Bine, mtu...- Ba nu e bine deloc! Uite n ce mizerie trieti! Nu i-e ruine?- Mi-e ruine.- S ajungi ntru-n hal fr de hal, s ai o rud att de bogat i s nu-i ceri ajutorul?- Mtu, se vor trezi vulpiele, ncearc s o calmeze Leizli.- Ha, ha, ha! Dorm att de strns nct nici cu tunul nu le trezeti. Ai uitat c sunt vrjitoare?- Nu am uitat, mtu...- Aoleu! Rnjete mtua. Nu cumva i-e fric? Proasto! Zu c eti proast. Chiar crezi n ceea ce vorbete lumea? Da! E adevrat! Sunt vrjitoare! Pot face multe rele. ns s nu-i crezi pe cei ce zic c sunt nemiloas. Am o inim ca o pine cald. Dac trebuie, pentru cei pe care i iubesc, m bag i-n foc. Iar tu mi eti rud i te iubesc. mi eti nepoat, Leizli. Maic-ta i cu mine am fost surori drepte. Sngele ap nu se face... Chiar dac maic-ta era o proast, o zlud, o pacoste, o nenorocit! Tot una...- Mtu...- tiu, tiu... Nu trebuia s vorbesc astfel. E mama ta... Dar o uram! M sufocam de tare ce o uram! Pot s-i spun i de ce.- Nu vreau s tiu, mtu.- Ba trebuie, trebuie! Vrei sau nu, tot i voi spune. Ascult! Asculi, Leizli?- Ascult, mtu.- i zic purul adevr. ntotdeauna am fost sincer. Nu am ce ascunde. Am urto, Leizli, de ndat ce mi-am dat seama c ea e a naibii de frumoas, iar eu sunt a naibii de urt. Cum puteam s n-o ursc, zi i tu?- De ce s-o urti? i era sor. Puteai s-o iubeti, s te bucuri pentru ea.- S m bucur? Sor? Ptiu! Eti la fel de proast ca i maic-ta! E minunat s urti, Leizli! E mi-nu-nat!- E minunat s iubeti, mtu...- Pe dracul. Ce pricepi tu? Ura te ncarc. i ia tot celuia pe care l urti. Aa s-a ntmplat cu mine i cu maic-ta. Eu am devenit prines, ea - muma pdurii. Crezi c de ce?Pe Leizli o trec fiorii.- Nu tiu, rspunde ea, poate c asta i-a fost soarta.- Soarta? Cine vrea i face singur soarta. Cine nu, gsete pricini. S m fi urt maic-ta - acum nu mai clcam pe pmnt. Dar... privete-m! Sunt bine, mersi... Ura e o mare putere! O mare putere! Bag-i n cap i nu m contrazice!Leizli ar vrea s-i spun cuvinte de mngiere acestei mtue. Cuvinte blnde cci i d seama c srmana nu a avut parte de dragoste n viaa sa. Dar nu face dect s-o ntrebe:- Mtu, dac ai urt-o pe mama att de mult, cum s te cred c nu m urti i pe mine? i c nu ai venit s-mi pricinuieti un mare ru?- Doamne ferete, doamne ferete! Cum poi s gndeti aa, Leizli? ie? S-i fac ru? Niciodat! Eti unica fiin la care in cu adevrat. Mai bine ns hai s-i povestesc ntreaga poveste.- Mtu, e trziu. Vom discuta mine.- ndrzneti s m contrazici?! Strig vrjitoarea, apoi i d seama i se potolete. Mine nu o s mai fiu aici. Deci, asculi, Leizli?- Ascult, rspunde Leizli obosit.- Eram mrioare... Eu i cu maic-ta... Numai bune de mritat... ntr-o zi ne trecu pragul un domn Vulpoi btrn i al naibii de urt. Att de urt nct nici chiar eu nu a fi dorit s privesc n direcia lui. Venise pentru ce crezi?- Nu tiu, mtu.- S-o peeasc pe maic-ta! Pe Luz, pe sor-mea cea frumoas! Ha, ha, ha! Muream de rs. "Iat alturi de cine i se va ofili frumuseea", m gndeam. Dar a intervenit maic-mea i toate s-au schimbat ntr-o singur clip:- Nu e bun pentru dumneata! A strigat maic-mea. E prea mic... trebuie s mai creasc. i nici minte prea mult nu are... ns dac doreti, poi s-o peeti pe cealalt... E mai coapt i i se potrivete mai bine.Am mpietrit cnd am auzit-o. Niciodat nu am aflat de ce m ura att... Domnul Vulpoi m-a scos imediat din vizuin. M-a privit, mi-a ncercat colii i l aud parc i astzi zicnd: "O iau! E a mea! E a naibii de urt, dar are foc, are draci! i sticlesc ochiorii de rutate, i asta mi place!".- S vezi ce frumusee fac din tine, drgu, mi-a rnjit el n timp ce eu tremuram ca varga de fric.M-am aruncat la picioarele mamei. Degeaba. Aa leinat cum eram, domnul Vulpoi m-a trt dup el. Toat viaa i-am mulumit mamei. S m fi iubit cum o iubea pe Luz, mucegiam i acum n aceast vizuin. Datorit ei m-am pomenit dintr-o cocioab strmt, mucegit, plin de mizerii - ntr-un adevrat palat. Btrnelul meu se dovedi a fi un mare bogtan i un vrjitor iscusit.nti i-nti mi fcu o baie. Mai apoi mi-a uns blnia cu nite alifii, a bolmojit ceva dup care m-a adus n faa oglinzii. Nu-mi venea s cred. Artam ca o adevrat zei. Din clipa aceea toate au mers ca pe roate. Deprindeam din mers tot ce m nva boorogul meu de vrjitor. O duceam ca n snul lui Dumnezeu. Aveam de toate... Doar c... nu-mi era drag domnul Vulpoi. De rudele mele nici nu-mi aminteam. Eram att de mndr de ceea ce ajunsesem nct uitasem de unde m trag.ntr-o zi, lund cu noi cteva vrjitorii, plecarm la una din blile noastre s vnm gnsaci slbatici. Stnd pe mal, neavnd ce face i zic uneia din vrjitorii:Vrjitorie, vrjitorie!Iute ia de mi-l pref,Pe Vulpoiul de pe lac,Din Vulpoi ntr-un gnsac!S-l mnnc, s-i vin de hac!Ha, ha, ha! M prpdesc de rs cnd mi amintesc. Leizli, m auzi? Sau poate dormi?- Te aud, mtu, rspunde Leizli aproape adormit.- Ce crezi, Leizli, c s-a ntmplat?- Nu tiu, mtu.- Vulpoiul meu chiar se prefcu n gnsac. Un gnsac ct toate zilele! L-am fugrit niel, aa, n joac. Am vrut s m distrez un pic. Dar el, prostul, s-a speriat i zvr-r-r-r! s-a nlat n nori. Ateptam s revin c dac l-a fi prefcut n vulpoi ct era acolo sus s-ar fi zdrobit de pmnt. i dai seama? Vulpoii nu zboar. Ha, Ha, ha! Tot ateptndu-l, hop, c apare un nenorocit de vntor. Bestia aia a ochit, s-a auzit o bubuitur i... gata! Am rmas vduv. Am vrsat cteva lacrimi, dar mi-a trecut repede. Eram stpna unui palat. Aveam cteva lacuri pline cu slbticiuni. Eram bogat, frumoas i devenisem o vrjitoare iscusit. Ce-mi mai trebuia? De la un timp ns, ncepu s m road singurtatea. Mi-am dat seama c mi lipsete un suflet cald, blnd care s-mi fie mereu alturi i peste care a fi putut s-mi vrs necazul ori de cte ori a fi avut chef. i atunci mi-am amintit de sor-mea. Iute am trimis o vrjitorie s-mi aduc veti. Am aflat deci c Luz fuse-se mritat cu vulpoiul Zum. O pulama de altfel. Acesta o prsise lsndu-i n grij cinci vulpiori i o vulpi. Spre marea mea bucurie aflasem c draga mea surioar o duce cum nu se poate de ru. Nu am ce s ascund. M bucurasem. Dar am vrut s le vd pe toate cu proprii mei ochi. i... am revenit acas. Ceea ce am vzut mi este greu chiar i acum s-mi amintesc. Maica-ta nu era n vizuin. Cei cinci frai ai ti, ditamai vulpoi tocmai buni de dus la vntoare, se zmorniau ndeei, se mucau, se ncoleau de sreau buci de blan prin toat ncperea. Le-am pocnit cteva labe i i-am linitit. Abia dup aia am observat c ntr-un col, cu botiorul ntins pe lbue, sttea o minune de vulpi micu, fin, ginga, ppu adevrat. M privea rugtor, cu nite ochiori mari, verzi i triti, de parc mi cerea ajutorul. Erai tu, Leizli... ii minte?- Nu, mtu.- M-am apropiat i te-am luat n brae. Te-ai lipit de pieptul meu, mi-ai pus botiorul pe umeri i ai adormit. Suflai ncetior, ritmic i rsuflarea ta mi se strecura n suflet. Avui un sentiment pe care nu-l mai cunoscusem. Mi s-a prut atunci c sunt cea mai fericit vulpe de pe pmnt. Te-a fi inut la piept o venicie. Dar a venit Luz. Mi te-a luat i mi te-a aezat n colul la mucegit. Vznd-o cum te srut mi-am dat seama c dragostea unei mame e cel mai puternic lucru de pe pmnt i c toat bogia mea nu nseamn nimic. Mi-am dat seama c sunt srac, foarte srac. i c cea bogat e Luz. Iari ea! Mereu ea!- Zul, m-a mbriat sor-mea. Ai disprut i nu ai dat de tire un car de ani. Mama, sraca, a plns, a plns de dorul tu i pn la urm s-a stins fr s vad ct de frumoas te-ai fcut, Zul. Dac te-ar vedea mama acum, Zul...- n schimb, cred c a reuit s vad ct de slut ai devenit tu, Luz. Unde i-e frumuseea? Am ntrebat-o.- Frumuseea... a oftat maic-ta i am vzut-o cu ochii n lacrimi. La ce-mi trebuie frumusee? Frumuseea mea e aici, privete-o! i s-a apropiat de tine. Acum eu eram cea cu ochii n lacrimi. nc o dat mi-am dat seama ct de srac, ct de urt, ct de netrebuincioas i de nenorocit sunt. M sufocam de invidie. Totui m-am stpnit. Am ngenuncheat n faa maic-tii, i-am ncolcit picioarele, i le-am srutat i i-am zis: "Luz, i rmn cinci... D-mi pe Leizli!". iroaie de lacrimi curgeau din ochii mei, care crede-m, nu tiuser pn atunci ce nseamn s plngi. Erau lacrimi adevrate. Pentru prima i ultima dat m-am umilit astfel. "Te rog, Luz! Sunt singur. Nu am pe nimeni", tot repetam. "Nici un suflet care s m neleag,s m nclzeasc." ncercam din rsputeri s o sensibilizez pe sor-mea. "O voi crete ca pe o prines. Nimic nu-i va lipsi. Nici nu-i va aminti de tine i de vizuina voastr scrboas!".- i ce i-a rspuns mama, ntreb Leizli.- A tcut. Simeam c ceva nu-i plcuse. Apoi s-a apropiat, m-a privit cu mil de parc a fi fost o calic i mi-a optit: "Srmana mea Zul, te-am iubit ntotdeauna i voi continua s te iubesc aa cum eti. Cci eti a noastr... Dar pe Leizli nu i-o dau. Cere-mi orice altceva! Numai nu pe ea."- O s-i par ru! am urlat. tiu de ce nu vrei s mi-o dai! Nu vrei ca unul din puii ti s o duc mai bine ca tine! Proasto! Nu-i iubeti puii! Dac i-ai iubi cu adevrat, ai face orice ca s aib o altfel de via! Din cauza dragostei tale de mam - vor pieri aici alturi de tine! Crezi c i vor mulumi?! Te vor ur, Luz! Nu vor nelege de ce triesc n mizerie. Dar vor trin mizerie, findc eti aa cum eti!!!Leizli i amintete de mama i plnge pe-nfundate.- Mtu Zul, ntreab ea, cum a motivat mama c nu vrea s m dea?- Cum, cum... A zis c cic eu nu a fi n stare siubesc. C cic inima mea e plin de ur. Iar acolo unde e atta ur, dragostea cic nu-i gsete sla. Ce a tiut ea despre dragoste?! Ce a tiut ea despre ur?!- A tiut, mtu... Ne-a iubit mult... A fost ntotdeauna bun cu noi... Nu in minte s fi fost vreodat rea.- Bun? Ptiu! Buntatea fr rutate, draga mea, e ca mncarea fr sare! A fost bun? De altfel, scumpo, cine tie s urasc, poate cu adevrat i s iubeasc! Nu poi s fii doar ru... Nu poi s fii doar bun... Nu poi doar s iubeti... Nu poi doar s urti... Altfel ajungi un prost... Vd c nu pricepi nimic n viaa asta. Nu te-a nvat nimic maic-ta. Dar... s vorbim despre altceva. Leizli, a fi putut s te iau atunci... Erai mic... Nu ai fi inut minte... Maic-ta nu ar fi putut s m mpiedice. Nu am fcut-o. Vroiam ca totul s fie de comun acord. Doaram blestemat-o pe sor-mea i am plecat. Vezi ct sunt de cumsecade, Leizli?- Vd, mtu, rspunde Leizli i inima i se face ct un purice.- Nu deodat, peste ani am neles c nu e bine s te ncarci doar cu ur. Trebuie i s iubeti pe cineva.Oi fi fiind eu plin de ur, dar te iubesc, Leizli. Cnd am aflat ct i este de greu, am alergat ntr-un suflet. Vreau s te ajut... De aceea... D-mi-o pe Veve, Leizli! i s nu ndrzneti s zici nu!- Mtu, nu!!! Strig Leizli i izbucnete n plns.- Ba da, Leizli! Ba da! Hohotete zgripuroaica. Nu am de gnd s repet aceeai greeal de dou ori. Spre binele tu i al puilor ti ar trebui s nu te opui. Cu o ntng ca Veve nu te vei descurca niciodat. tii asta...Leizli pricepe c nu are rost s se mpotriveasc. Vrjitoarea i-o va lua oricum.- Mtu, zice ea. i-o dau pe Veve, dar nu pentru totdeauna. De ndat ce mi gsesc o nou vizuin, vin s o iau acas. Veve trebuie s creasc alturi de surioarele sale.Opaiul se stinge. n vizuin se face ntuneric. Mtua tace. Apoi Leizli o aude vorbind:- Sunt de acord, draga mea. Veve va fi liber s se ntoarc oricnd. i voi, dac vei dori, putei s venii pe ospee. Uile castelului meu stau deschise mereu. n afar de asta, n fiecare zi v voi trimite merinde. Vezi ct sunt de bun?- Mulumesc, mtu, optete Leizli.- i-am spus c nu-mi place s mi se mulumeasc!- Bine, mtu...- n fine... Sunt mulumit c ne-am neles. i principalul mi pare bine c ai ceva grguni n cap! Nu ca proasta aia de maic-ta! Sper pn mine s nu te rzgndeti. Acum dormi!- Mtu, zice Leizli, mult lume vorbete despre castelul dumitale. Dar nimeni nu l-a vzut... Spune-mi, unde se afl? Cum s v gsesc?- Foarte uor. Treci prin pdurea de aluni, treci pdurea de brazi, treci peste un cmp de trandafiri, ajungi n pdurea de crbune i uite acolo ne gseti. Nu-i face griji! E la o azvrlitur de b...La desprire Veve se arunc n braele mamei. O srut ndelung, de parc ar avea presimirea c nu o mai vede. Leizli i stpnete cu greu lacrimile. i abia dup ce pleac - plnge-n voie toat ziulica. Un singur lucru i mngie sufletul - fetia ei va avea o altfel de via.Veve alearg, alearg din urma mtuii. Soarele e rou, cerul e rou, iar ea e obosit. Nu tie ce se ntmpl. Totul i se pare un vis. Din care se va trezi n pdurea sa de Aluni. Trec pdurea de Brazi, trec de un cmp cu trandafiri nflorii i iat-le ajunse la marginea pdurii de Crbune. Arborii acestei pduri nu au frunze, sunt negri i inspir fric. Ramurile uscate se mpleticesc att de strns nct Veve crede c e cu neputin s ptrunzi n interior. Dar mtua optete ceva, arborii i despletesc ramurile, se formeaz o crru i Veve merge dup mtu. n spatele ei, crrua se nchide imediat. n sfrit se pomenesc ntr-un lumini n mijlocul cruia se nal un castel cu turnuri uguiate, vopsite n negru, cu ferestre mici, negre, zbrelite.- Vezi, Veve, zice mtua, n ce loc minunat vei locui? i place?- Nu, rspunde cu sinceritate Veve.- De ce?! Url vrjitoarea.- E prea ntuneric aici. Castelul e negru, arborii sunt negri i par nfricotori. mi place culoarea verde. Unde e verdele?- Uit de verde! Cea mai frumoas culoare e negrul! ine minte! Altfel o peti!Veve pricepe - e mai bine s tac. n castel e la fel de ntuneric, dar mtua aprinde cteva lumini i Veve vede o mulime de obiecte ciudate care o nspimnt.- Fricoaso! rnjete vrjitoarea. n fiecare din aceste obiecte se ascunde cte o vrjitorie. Vrjitoriile sunt slugile mele. mi supravegheaz casa. Te sftuiesc s fii o vulpi cuminte. S nu-i bagi nasul unde nu-i fierbe oala! Voi ti ntotdeauna ce se ntmpl.Cmrua lui Veve se afl la cel mai de sus etaj.- Nu-mi place aceast odaie, zice mtua. E prea luminoas. De aceea i-o ofer ie. Am auzit c ai nevoie de lumin. Ha, ha, ha! Vezi ct sunt de bun? Sunt o mtu bun, Veve? ntreab vrjitoarea i ateapt cu nerbdare rspunsul.- D! Rspunde Veve. Eti o mtu foarte bun. Mulumesc.- Dar tii, Veve, c nu e bine s fii bun?- De ce?- Fiindc cu buntatea nu ajungi niciodat departe. De exemplu, pentru a deveni vrjitoare ai nevoie doar de rutate. De mult rutate. Te voi ajuta. Te voi nva s fii rea. Voi face din tine o mare vrjitoare."Eh, ce mai vrjitoare voi face din aceast prostu", rde pe sub musti mtuica apoi o las singuric pe Veve. Odaia e strmt, lipsit de aer, dar n fiecare diminea cteva raze calde se strecoar pn la vulpi.O salut, o mngie i i zic:- Nasul sus, Veve! Nu-i pierde curajul! Noi te vom ajuta.Razele pleac devreme i iar se las ntunericul. Veve e trist. i este dor de mama, de surioare, de aluni, de cmpia verde pe care putea alerga orict i-ar fi dorit inima. Aici doarme pe saltele moi, se nvelete cu cearafuri esute din puf de ppdie, covoarele sunt btute cu petale de flori, la geam atrn perdele mpletite din fir de pianjen. Veve ns tnjete dup libertate. Vrea acas. n vizuina lor srccioas. n care e cald chiar i atunci cnd afar e ger nprasnic. E cald fiindc alturi e mama.Abia de se atinge de bucatele pe care i le aduce mtua.- Mnnc, Veve! Strig mtua i i bag cu de-a sila mncarea pe gt.Odat, cnd refuz s mnnce friptur - vrjitoarea o snopi n btaie.- Dac tiam c eti att de netrebnic, nu te mai smulgeam din mizeria aia, se vicrete zgripuroaica n timp ce o bate.Veve i-ar fi dorit s moar. Pentru prima dat se gndete cu ur la maic-sa. Cnd vrjitoarea se mai potolete, Veve o ntreab:- Mtu, de ce nu vine mama s m vad?- Nu tiu, drag. La cte are pe cap, o fi uitat. Dar i promit, o voi aduce cu de-a sila. tii de ce?- De ce, mtu?- Fiindc te iubesc. Fiindc mi fac griji. A face orice ca s fii fericit. Nu sunt o egoist ca maic-ta creia i pas doar de ea. Netrebnica! Pentru ce i-au trebuit pui dac nu se ngrijete de ei?Din ochii vulpiei curg dou priae de lacrimi. Peste cteva zile mtua pleac promindu-i c se va ntoarce cu mama. Veve rmne singur n castel. n jur e atta linite nct i aude propria rsuflare. i este groaz.O sptmn ncheiat st doar n cmrua sa. Ca s trag din timp, Veve nchide ochii i... viseaz. i nchipuie cum i va sri mamei n brae. O va mbria, o va sruta, apoi se vor ntoarce acas. Nu va rmne nici o clip n plus aici. Spre sfritul sptmnii aude cum se deschide ua de la intrare.- Mami! Mami! Strig vulpia i alearg pe scri n jos, dar n hol o vede doar pe mtua Zul.- Unde e mami? ntreab nedumerit Veve. Deschide ua! Las-o pe mami s intre!- Linitete-te, aude ea parc de departe glasul mtuii. Maic-ta nu a venit. Nu va veni niciodat.- Mini, strig Veve i se repede spre u. Mini! Mama a rmas n curte!- Veve, ascult, dac nu te liniteti - te plesnesc!Veve se ghemuiete ntr-un col.- Am cutat-o, zice vrjitoarea. Dar nu am gsit-o. A plecat maic-ta. mpreun cu surioarele tale. Cic un vulpoi btrn le-o fi dus cu el i nimeni nu tie unde.- Nu-i adevrat! Nu-i adevrat! Strig Veve cu disperare. Eti o mincinoas!- nceteaz! se repede mtua i vrea s-o loveasc. Dac nu ncetezi, adaug ea, te arunc afar, n noapte! Arborii de crbune te vor strivi ntr-o clip. Vrei?- Nu vreau, tremur Veve i simte cum se face mic, mic.Bravo, se nduioeaz Zul i o trage pe vulpi la piept. E mult mai bine. De ce s ne certm? Am trecut i eu prin aa ceva. tiu ce nseamn s nu ai pe nimeni... Nu te ntrista! Ne avem una pe cealalt... Iar pe maic-ta o va pedepsi Dumnezeu. Pentru ce a fcut. Nu vroiam s tii... Dar trebuie s-i spun... Vrei s tii, Veve?- Ce s tiu, mtu?- La nceput, cnd maic-ta m implora aproape n genunchi s te iau cu mine, nu am fost de acord. nelegeam ce nseamn s trieti departe de cas. Dar mi zicea c nu are cum s hrneasc attea guri, mi spunea c eti ntng, c umbli brambura, c roni nuci, c nu asculi de cuvntul ei i am neles - nu te iubete. Nu te-a iubit niciodat. n schimb eu, chiar dac mi ies din fire uneori, te iubesc enorm. Te voi iubi ntotdeauna. ine minte!Veve plnge. Plnge i mtua.- Ah, rnjete n sinea sa vrjitoarea. I-am nirat la gogoi nct o va ur de moarte pe maic-sa. Negreit c va dori s se rzbune. O voi ajuta cu mare plcere. Ha, ha, ha! A nghiit tot ce i-am spus. C doar nu sunt nebun s-i aduc aici toate rudele alea nesplate i mai ales - pe draga ei de mam. Nu au dect s piar cu toii, acolo, n vizuina lor srccioas! Ce vrjitoare voi face din Veve. Ce vrjitoare... Principalul s guste din ceea ce nseamn ur.Dar Veve nu urte pe nimeni. Se gndete doar c nu o va mai vedea pe mama i nu tie cum s triasc fr de ea. Noaptea viseaz un vis ciudat. Se face c st crat ntr-un arbore imens, iar jos, la rdcin, o ateapt mama.- Vino, Veve, o roag mama. Coboar! Mi-e dor de tine.Veve vrea s coboare, ns se nal tot mai sus i mai sus. Cnd ajunge n vrf privete spre rdcin, dar nu o mai vede pe mama. Trei zile Veve nu mnnc nimic, nu se ridic din pat, nu doarme. Mtua Zul strig, o lovete, o mbrieaz, o srut, i iar strig, iar o lovete, iar o srut. Veve nu aude, nu simte. Continu s cread c triete un vis i c atunci cnd se va trezi - alturi va fi mama. n cea de-a patra zi mtua intr n cmru trnd dup ea un scuna.- Veve, zmbete binevoitoare vrjitoarea, scoal! Privete ce i-am adus! n acest scuna st ascuns cea mai credincioas vrjitorie din cte le am. i-o druiesc. Sper s te slujeasc cucredin. Ridic-te i aeaz-te pe scuna! De-acu' nainte nu-i va mai fi urt. Plec... Te las cu Nouraul Siniliu.Veve devine curioas.- Dar pentru ca nouraul s fie al tu, adaug mtua, trebuie mai nti s mnnci...Mtua pleac. Vulpia mestec n grab cteva frme de pine, apoi se aeaz pe scuna. Imediat n ncpere apare un noura nstrunic, pufos, siniliu, cu ochii mari, albatri, cu gene lungi, cu pleoape care se nchid atunci cnd vorbete i se deschid cnd tace.- Ce nfiare ciudat are aceast fptur, zmbete Veve. Cine eti?- Eu sunt o vrjitorie! Cnt i danseaz nouraul.M pricep doar ru s fac!Poruncete i ndat,Oriicui i vin de hac!- Poruncete, stpn!- Nu te cred, se mir Veve. Nu e posibil s fii chiar att de ru. Ai o nfiare blnd.- Ba e posibil, stpn! nfiarea nu ntotdeauna spune totul! n interiorul meu e un ghem de negur neagr, neagr! Cnd am de ndeplinit o fapt rea - negura se mprtie i devin uite-aa!- Vai, ip Veve. Dispari! Te vreau ca mai nainte! Blnd i nstrunic!- Bine, rspunde supus fiorosul nor i alturi de Veve e iari Nouraul siniliu.- Chiar nu ai fcut nici o fapt bun n viaa ta? Vrea s tie Veve.- Nici mcar nu am idee ce nseamn asta!- Atunci ai ocazia s-mi ndeplineti prima porunc, va fi i prima ta fapt bun.- Fie-i mil, stpn! Nu m nenoroci! Mi-e fric de fapte bune!- Prostuule, l linitete Veve. E att de frumos s faci un bine cuiva. Ia aceste bucate de pe mas i du-le mamei i surioarelor mele. Le vei gsi, chiar dac va trebui s nconjori Pmntul. Ai neles?- Da, stpn!- Le vei face o mare bucurie, zice vulpia. Nouraule, adaug ea, s nu le spui rudelor de la cine sunt bucatele! i cnd te vei ntoarce, chiar dac te voi ntreba, s nu-mi povesteti nimic.- Mutu m cheam! Devine serios nouraul- Vreau s te mai rog ceva.- Orice, stpn!- Cnd te ntorci, te rog s treci prin pdurea mea de Alun. Culege-mi i adu-mi cteva alune cci tare-mi plac. Sper s nu-i fie prea greu.- Ce vorbeti, stpn?! O porunc mai uoar nici c am avut vreodat!Apoi zicnd:Zurri, murri, zetta, ic!Sunt un noura voinic!Fapt rea sau fapt bun,Fac orice pentru stpn!Nouraul dispare cu tot cu merinde. Dar se ntoarce curnd foarte fericit.- Stpn, strig el chiar din u, s fi tiut c e att de frumos s faci fapte bune, nu a fi fcut nici o fapt rea n viaa mea! Gata! De azi nainte s-a zis cu faptele mele rele!- Mulumesc, optete Veve i nu-l ntreab nimic despre mama.A doua zi mtua gsete masa goal:- Bravo, se bucur ea. Ai mncat! nseamn c i-a venit mintea la cap! Minunat! Nu trebuie s-i faci griji pentru maic-ta. Nu are rost...De la o vreme, n vizuina srccioas de la marginea aluniului, n fiecare diminea apare un noura care fr s zic ceva - aterne pe mas bucate alese. Leizli nu pricepe de la cine sunt aceste bunti. Nu crede c sunt de la mtua Zul. De cnd i-a fost luat Veve, nu o singur dat a fcut drum lung pn la pdurea de Crbune. Dar arborii mpleticii o opresc s mearg mai departe i Leizli tie e mna vrjitoarei la mijloc. Totui nu-i pierde sperana s o revad pe draga ei Veve care ntre timp i continua viaa n castelul ntunecat.n fiecare zi nouraul, ntorcndu-se din pdurea de Alun, danseaz i cnt:Zurri, murri, zeta, ic!Sunt un noura voinic!Pot s fac doar fapte bune!Veve, i-am adus alune!Veve i mnnc alunele i uit de necazuri. Acum e convins c Nouraul Siniliu e unicul i adevratul su prieten. Mtua e mulumit i o pedepsete mai rar. ntr-o noapte vrjitoarea vine n cmru cu un co din care se aud ipete infernale.- Ce ai acolo? e speriat Veve.- O ruc, rnjete mtua. i-am adus-o cadou. E a ta.Din co, spre Veve privesc doi ochi speriai de moarte.- E a mea? Pot s fac ce vreau?- Bineneles.- Atunci, zice Veve, o las s plece. La mmica, la surioarele sale. Acolo i va fi mai bine.- S nu ndrzneti, strig mtua. Pentru una ca asta, i frng lbuele! Ai neles?!- Am neles, rspunde Veve i amuete.- Timp de un an, continu zgripuroaica, o vei ndopa cu grune. Iar dup un an... tii ce se va ntmpla dup un an?- Nu.- Ha, ha, ha! rde vrjitoarea. O vei nfuleca!- Nu, mtu!- Ba da! Ba da! Abia dup asta i voi drui toate Vrjitoriile mele. n afar de una... Pe aia am dreptul s o folosesc o singur dat... Sper ns c Dumnezeu m va pzi de o asemenea grea ncercare. Vei deveni o mare vrjitoare, Veve! strig brusc mtua. S nu uii!Pe mica vulpi nimeni nu o ntreab dac vrea ea sau nu s ajung vrjitoare. nainte s plece, mtua Zul scoate un foarfece, ia ruca, i taie aripioarele i i le arunc pe fereastr:- Raele astea, explic ea, au prostul obicei s zboare. S vezi ct de cuminte va fi de acu' nainte.Imediat ce se nchide ua, Veve se aeaz pe scuna.- Poruncete, stpn, apare vesel i bine dispus nouraul.- Nouraule, optete Veve, a venit timpul pentru multe, multe fapte bune... Deocamdat coboar-n curte, caut i adu aripioarele acestei rute!Aripioarele sunt aduse. Veve le aeaz ntr-o cutiu pe care o dosete de ochii mtuei. Cnd mtua e plecat, Nouraul i lipete aripioarele Riei, cci aa e botezat ruca, i Ria zboar prin cmru ct i poftete inima. Veve nu tie ce se va ntmpla peste un an. Dar tie c niciodat nu-i va pricinui rutei vreun ru. n fiecare noapte Ria se cuibrete alturi, o nclzete cu rsuflarea i lui Veve i se pare c lng ea e mama.De obicei mereu vesel, n una din zile Ria e foarte abtut.- Ce s-a ntmplat, o ntreab Veve.- - Nimic, rspunde ruca. Sunt trist... Tnjesc... Mi-e dor de soare. Mi-e dor de cerul albastru, de lacul meu de argint. Veve, ofteaz ruca, ai o inim bun... Deschide fereastra! Las-m s plec!Abia acum Veve se dumerete ct de simple sunt toate. Libertatea e att de aproape.- Nouraule, sare n sus de bucurie Veve, lipete-i repede aripioarele Riei! Deschide fereastra! Las-o s plece! n cerul ei de azur! Pe lacul ei de argint!- Rmi cu bine, Veve, strig Ria pierzndu-se n zare i lui vulpiei i vine o alt idee.- Nouraule, zice ea, urc-m n spatele tu! S plecm de aici! Du-m n pdurea mea de Alun!Nouraul Siniliu plutete pe deasupra pdurii de Crbune cnd n cmru intr mtua Zul. i d seama imediat de cele ntmplate. O vede pe Veve i strig:- Ah, vulpi netrebnic ce eti! Trdtoare mic! Te voi pedepsi! Vei regreta amarnic! Te voi blestema! Cu preul propriei mele distrugeri!Cramma, tramma, stronca, troc!S mi te prefaci pe loc!S devii o trtoare!S nu vezi pe lume soare!Strig vrjitoarea i Veve, lunecnd de pe spatele Nouraului, dispare fr s tie c mtua i pierde pentru totdeauna puterea. Fr s tie c aceasta, blestemnd-o, i-a folosit ultima sa vrjitorie.- Veve! Veve! Strig disperat Nouraul Siniliu. Unde eti, Veve?!Nu-i rspunde nimeni. n sfrit, de sub pmnt aude un glas nnbuit: "Adio, Noura Siniliu. Niciodat nu voi mai vedea soarele."- Ba l vei vedea, Veve! l vei vedea!Nouraul privete n jos. Pe locul unde fusese castelul acum nu e dect o grmad de cenu. Pe mormanul de cenu zace o vulpoaic btrn. E tot ce a mai rmas din vrjitoarea Zul. Brusc Arborii de crbune i despletesc ramurile i peste tot ptrunde lumina.- Veve, strig Nouraul. ntunericul a fost alungat! A biruit lumina! Cu ajutorul tu, Veve, am devenit bun! De aceea te voi aduce la suprafa! Vei fi o vietate mic, pufoas, rocat, dar vei uita pentru totdeauna c ai fost o vulpi!Iart-m, doar att pot face pentru tine... i zicnd:Zurri, murri, zeta, ic!Sunt un noura voinic!Pot s fac doar fapte bune!Veve, vei mnca alune!Blana, ca i altdat,i va fi la fel, rocat!Sprinten i uuric,Vino sus pe-o rmuric!Nici nu bg de seam cum pe o rmuric de alun apare o animlu drgla, rocat, cu o coad stufoas, cu doi ochi blnzi ce privesc cu interes, de parc pe toate le vede pentru prima dat. Animlua - up, up, sare sprinten din creang n creang, din arbore n arbore i vine la marginea pduricii, acolo unde-i are vizuina vulpea Leizli.De cum o zrete, vulpii i sare inima din piept. Micua asta seamn att de mult cu draga i buna ei Veve.- Veve, Veve... Pe unde-mi eti, Veve? optete cu tristee btrna vulpe.Pe deasupra pdurii plutete un noura siniliu. Nouraul strig necontenit: Veve! Ria! Veve! Ria!- Mi-e dor de voi... Unde suntei?Un vntor, ce st la pnd, nu desluete ultimele cuvinte.- Cine o fi Veveria, se ntreab el mirat. Chiar n faa sa se oprete o vietate ce ine n lbue cteva nuci de alun.Vntorul duce puca la ochi:- Ea e Veveria, se gndete omul. De ce ns nu am mai vzut-o pe aici? Ct de mult se vor bucura copilaii mei cnd le voi face cadou o asemenea blni.Veveria, care nu e altcineva dect Veve, nu bnuiete de primejdie. St cuminte i ronie nuci.- Nu, se rzgndete vntorul. Nu-i voi pricinui nici un ru. E prea drgla. i apoi pe ct e de mic, pe att de mic i va fi i blnia. Nu poi s o compari cu blana acelui vulpoi frumos pe care l-am mpucat toamna trecut.- Veve! Ria! Veve! Ria! Continu s-i cheme prietenii Nouraul Siniliu.Pe deasupra lacului zboar o ruc. Ruca se ndreapt spre Noura. E Ria. Vntorul intete.- Bah! bah! Se aude o mpuctur.- Ria, strig speriat Nouraul i o nvelete n pnza sa sinilieMai rsun o mpuctur: Bah! Bah! Cnd fumul se mprtie, vntorul nu-l mai zrete pe noura. O nfram subire, albastr se mprtie i se las ncet pe oglinda argintie a lacului. Departe, n zare se desluete un punctule.Ria e salvat! Ria zboar! Zboar spre Soare! Zboar spre lumin!