7/24/2019 Note-1note

1/5

ISTORIA PRESEI

1. Precursorii ziarului

Trasaturile culturale fundamentale ale primelor publicatii isi au radacinile in istoria indepartata.

Ziarul modern este o combinatie de elemente specifice multor societati cu o istorie indepartata. Chiar

inainte de nasterea lui Hristos, grecii, egiptenii, romanii si urmasii lui Israel foloseau metode specifice

de a-si informa semenii cu privire la anumite evenimente. Unii le imortalizau prin semne in piatra, altii

prin hieroglife n interiorul piramidelor. omanii afisau in locuri publice !urnale de format redus, numite

Acta diurna. Chinezii si coreenii foloseau hartia si caractere incrustate in lemn pentru tiparire, cu cateva

secole inainte ca acestea sa apara in "uropa. In secolul al #$I-lea, mult dupa ce tiparul a aparut in

"uropa, guvernul venetian tiparea o mica foaie de stiri care putea fi cumparata cu o gazeta %cea

mai mica moneda venetiana&. Cuvantul 'gazeta(, folosit pentru ziare, s-a pastrat pana in zilele noastre.

Un produs mai apropiat de ideea moderna de ziar a aparut la inceputul anilor )*++, in ermania.

Cercetatorii din istoria !urnalismului sugereaza ca multe trasaturi ale ziarului modern, cum ar fi

editorialul, articolele sportive, ilustratiile, articolele de politica, si chiar cele umoristice, erau publicatein diverse moduri cu mult inainte ca adevarata presa de masa sa ia fiinta.

esi tiparul a fost introdus in nglia pe la sfarsitul anilor )/++, de-abia in )*0),dupa aproape un

secol si !umatate, au inceput sa apara mi!loacele de comunicare premergatoare ziarului. cestea erau

numite corantos. "le cuprindeau stiri e1terne si nu erau publicate in mod regulat %ca adevaratele ziare

care au aparut mai tarziu&. e la inceput, publicarea acestor corantos era strict reglementata de guvern.

In secolul al #$II-lea, s-a incercat, cel putin, reglementarea tuturor formelor de tipar. Una dintre

constantele interesante ce se pot distinge in istoria presei este aceea ca, in societatile cu guverne

puternic centralizate, presa nereglementata se dezvolta foarte incet. colo unde autoritatea centrala era

lipsita de putere, presa, mai putin controlata, tindea sa se dezvolte mai rapid. In general, cu cat o forma

de guvernamant este mai dependenta de o opinie publica favorabila, cu atat este mai probabil ca aceasta

sa spri!ine o presa libera. Cand oamenii de rand contribuie in mod semnificativ la hotararea destinului

lor politic, raspandirea informatiilor si a opiniilor politice este un proces important. 2onarhiile

puternice sau societatile cu alte forme de putere intens centralizate nu necesita discutii publice active

asupra chestiunilor despre care fiecare cetatean trebuie sa-si formeze o parere informata.

"forturile indelungate de a incetateni principiul fundamental al libertatii presei pot fi localizate in

timp in epoca declinului vechilor monarhii feudale si a aparitiei noilor conceptii despre democratia

politica. stfel de consideratii sugereaza ca una dintre cele mai semnificative transformari in societatea

occidentala, ce a favorizat dezvoltarea unei anumite forme de comunicare de masa, a fost institutia

politica in schimbare care a acordat in cele din urma ma!oritatii cetatenilor dreptul de vot. cest procesde transformare indelungat si comple1 a stabilit traditii ale !urnalismului care, de la inceput, au facut din

ziar o arena de dezbatere publica, protest partinic si comentariu politic. 3ana cand au aparut celelalte

mi!loace de comunicare in masa importante, aceasta transformare politica fusese substantial realizata, si

nici filmele, nici radiodifuziunea, in 4tatele Unite cel putin, nu au stimulat interesul pentru politica in

anii lor de formare, asa cum il stimulase presa scrisa in dezvoltare. Inainte ca semintele revolutiilor

americane si franceze sa inceapa sa germineze, intregul sistem al societatii occidentale a fost supus

schimbarii. "volul 2ediu a fost urmat de enastere, iar vechea societate feudala cupattern-ul sau rigid

de stratificare a fost inlcouita treptat de o noua structura sociala in cadrul careia o clasa puternica de

mi!loc era un element cheie. ceste transformari erau inseparabile de dezvoltarea comertului ce aculminat in cele din urma cu revolutia industriala. Comertul era dependent de evolutia diferitelor

7/24/2019 Note-1note

2/5

mi!loace de comunicare. %5ertrand, Claude-6ean, 0+++, eotologia mi!loacelor de comunicare, "ditura

Institutul "uropean, 5ucuresti&

2. Aparitia primelor publicatii

3rimele ziare, 'cu raza lunga de actiune( %cu o acoperire teritoriala mai insemnata&, aveau sa se dezvolte

cu dificultate. Intre timp, clasa de mi!loc care se ridica a inceput sa constituie ea insasi unpubliccarerecepta nu numai ultimele informatii despre tranzactii comerciale, ci si e1primarea politica, eseurile si

povestirile literare populare. In nglia, aceste necesitati fusesera satisfacute de scriitori si !urnalisti

talentati ca ddison, 4teele, 4amuel 6ohnson sau aniel efoe. In coloniile americane, s-a dezvoltat

rapid o clasa de mi!loc cu interese comerciale. 7oua nglie era un taram al vapoarelor, porturilor la

mare si negotului de toate felurile. In prima !umatate a secolului al #$III-lea, a fost publicat un numar

redus de ziare. 2ulte au fost esecuri financiare, dar unele ziare au supravietuit cativa ani. Tira!ul lor n-a

fost niciodata mare, de obicei mult sub o mie de e1emplare.

In momentul conceperii eclaratiei de Independenta, e1istau in cele treisprezece colonii apro1imativ

treizeci si cinci de astfel de ziare cu tira! mic si tiparite in conditiile de atunci. In general, editorii lor isi

incropeau e1istenta vanzandu-si ziarele pe baza de abonamente %erau relativ scumpe& si prin publicarea

catorva anunturi comerciale. aca se intampla ca editorul sa fie si diriginte de posta sau daca putea

castiga un contract guvernamental de tiparire drept a!utor, riscul financiar nu era atat de mare.

In 2area 5ritanie, in secolul al #I#-lea, presa depindea de sustinerea materiala guvernului si publica

informatiile pe care oficialitatile i le furniza. Chiar si asa, e1istau in )89* circa trei milioane de cititori

de ziare numai in zona :ondrei.%5land, 2., Thea;er, .,

7/24/2019 Note-1note

3/5

tiparitului si a tehnologiei hartiei, care s-a accelerat o data cu progresele mecanice ale revolutiei

industriale timpurii. In cele din urma, cand invatamantul public de masa a devenit o realitate, o data cu

infiintarea primului sistem de scoli publice statale %in 2assachusetts&, prin anii )89+, scena era de!a

pregatita pentru aparitia unui ziar pentru oamenii de rand, care sa includa o combinatie a tuturor acestor

elemente.

Un numar de tipografi si editori e1perimentasera ideea unui ziar ieftin, care putea fi vandut nu prinabonament anual, ci la bucata, in mediile urbane. 4-a incercat in diferite moduri punerea in aplicare a

acestei idei, atat in nglia, cat si in 4tatele Unite, dar fara succes. ?ormula de reusita a gasit-o 5en!amin

aA, un tipograf neinsemnat din 7eB or;. Ziarul sau, T!e "e# $or% &un, a luat fiinta la 9 septembrie

)899, avand motto-ul '4traluceste pentru TDTI(. sa cum au dovedit evenimentele ulterioare, a

stralucit intr-adevar pentru toti, dar mai ale pentru el, desigur, in plan financiar. aA incepuse o noua era

in !urnalism, ce in cativa ani avea sa revolutioneze presa. 'inventat( ziarul de tip tabloid. D publicatie

cepunea accentul pe stirile locale, povestiri de interes uman, fapt divers, eveniment monden, sportiv si

chiar reporta!e senzationale despre evenimente socante. 3roblematica serioasa, de fond, cu tematica

politica , economica, ce se regasea in cotidianele de pana atunci, lipsea. 2odul de a trata subiectele era

superficial, iar limba!ul era cel al omului de rand. e cele mai multe ori, stirile nu erau verificate.

Calomnierea unor persona!e publice devenise o obisnuinta. 3ierderea unor procese nu afecta insasituatia financiara, intrucat castigurile de tira!, generate de interesul publicului pentru asfel de subiecte

era mare.

aA se folosea de orice fel de tertipuri pentru a-i atrage pe cititori. 3entru a da un caracter picant

continutului, aA a anga!at un reporter care scria intr-un stil umoristic articole despre cazurile cu care se

confrunta zilnic sectia locala de politie. cest continut captivant si-a gasit publicul tinta printre noii

indivizi instruiti ai clasei 'de !os(. gasit de asemenea si multi critici printre cetatenii mai conservatori

ai orasului. Ziarul era vandut la bucata, pentru unpenny, pe strazi, de catre vanzatori de ziare ambulanti.

cestia si-au atras curand clienti regulati si tira!ul zilnic s-a ridicat la 0.+++ de e1emplare, in numai

doua luni. 4tilul dega!at si promovarea intensa a ziarului a marit tira!ul vandut la @.+++ in patru luni si la

8.+++ in sase luni. 4uccesul uimitor al acestui ziar controversat i-a scandalizat pe ceilalti editori de

ziare. 2otorul cu aburi fusese de!a cuplat cu noua presa rotativa. 3roblemele tehnice ale producerii si

distribuirii zilnice a unor tira!e uriase de ziare fusesera in mare parte rezolvate, iar aparitia presei de

masa era un fapt implinit.

In plus, au avut loc schimbari evolutive aditionale. &un a a!uns la tira!ul sau impresionant in primul rand

datorita faptului ca se adresa oamenilor simpli, carora nu se adresase nici un ziar pana atunci. Una din

trasaturile cele mai importante ale ziarului de unpennyal lui aA si ale ziarelor care l-au urmat era

redefinirea 'stirilor(, astfel incat sa se potriveasca gusturilor, intereselor si nvielului de lectura ale

paturilor mai putin educate ale societatii. 3ana atunci, 'stirile( insemnau in general rapoarte asupra

evenimentelor sociale, comerciale sau politice de importanta reala, sau a altor intamplari de interes larg.5en!amin aA a inclus in ziarul sau stiri de alt gen E relatari despre crime, pacate, catastrofe si dezastre

E stiri pe care oamenii de rand le gaseau captivante, distractive sau amuzante. 3ersonalul sau a conceput

chiar o farsa complicata privind noi 'descoperiri stiintifice( despre viata pe luna. Cand a fost data in

vileag de catre alt ziar, cititorii sai au considerat-o o farsaamuzanta. Ziarul era popular, ieftin si

senzationalF se adresa direct noilor mase cu stiinta de carte, care incepeau sa participe la revolutia

industriala in desfasurare. "1istau si materiale serioase in ziar, dar in editoriale si reporta!e intamplarile

politice si economice erau tratate superficial fata de ziarele lansate anterioar, scrise pentru cititori mult

mai educati. 3e la )89>, &undistribuia cate 9+.+++ de e1emplare zilnic, mai mult decat totalul insumat

al tuturor cotidianelor din 7eB or;.

Imitatorii lui aA au lansat multe ziare concurente, dar fara a avea succesul sau, pentru ca fiecare a doritsa-si puna propria amprenta. 3resa ieftina a fost un succes financiar, deoarece atragea anunturi

publicitare. e fapt, venitul din anunturi era singurul sau suport financiarF cu pretul de unpennyde la

7/24/2019 Note-1note

4/5

vanzare de-abia se putea plati hartia de ziar ca materie prima, dar prin aceasta presa ieftina se putea face

o pubicitate eficienta marfurilor si serviciilor destinate consumului de masa. ceste reclame se adresau

unui numar urias de clienti, in comparatie cu cele ce apareau in celelalte ziare, cu circulatie redusa.

3roducatorii de 'medicamente patentate pentru oameni si animale(, si-au facut o puternica reclama, ce a

!ucat un rol impotrant in sustinerea noilor ziare de tip tabloid. 2agazinele universale au folosit si ele

ziarul ca mi!loc de a face publicitate articolelor pe care le vindeau.

3entru cei care publicau reclame, tira!ul ziarului era un indice al profitului anticipat. Ziarul care putea

aduce un mesa! de publicitate in fata ochilor a zeci de mii de cititori atragea si banii de reclama. ceasta

simpla 'regula a numerelor mari( a declansat o competitie dura intre ziare rivale, pentru atragerea noilor

cititori. ceasta competitie a avut consecinte importante asupra dezvoltarii presei populare in a doua

!umatate a secolului al #I#-lea si asupra mass-media care aveau sa fie inventate abia un secol mai

tarziuG In primii ani ai dezvoltarii presei de masa, s-au pus bazele unui

importantpatterninstitutionalizat de relatii sociale, care relationa persoanele care faceau publicitate,

lucratorii din domeniul mass-media si publicul, intr-un sistem functional pentru producerea unor

anumite tipuri de continut comunicat de presa.

upa cativa ani, concurentul cel mai vivace si de succes al lui 5en!amin aA era 6ames ordon5ennett, care a fondat cu numai @++ de dolari un imperiu ziaristic intr-un birou saracacios dintr-o

pivnita. 5ennett, un scotian viclean si dur, a infiintat ziarul T!e Herald in 7eB or;. "l facea haz de

normele morale, conservatoare ale timpului si publica reporta!e e1agerate despre procese privind crime,

violuri, calomnii si perversitati. In acelasi timp, el publica si reporta!e de politica, chestiuni financiare si

chiar evenimentele mondene din inalta societate. cest continut variat a conferit ziarului Herald o larga

atractivitate si l-a transformat intr-un mare succes financiar. 5ennett insusi si-a facut multi dusmani cu

articolele sale violente si deseori scandaloase. e e1emplu, in )89*, scria=

'Cartile au avut zilele lor de glorile E teatrele au avut zilele lor de glorie E bisericile au avut zilele lor de

glorie. Un ziar poate fi facut sa preia conducerea intre toate acestea in marile miscari ale gandirii si

civilizatiei umane. Un ziar poate trimite mai multe suflete in ai si poate salva mai multe suflete din Iad

decat toate bisericile si capelele din 7eB or; E fara a mai mentiona faptul ca va face si bani in acelasi

timp.( %5ertrand, Claude-6ean, 0+++, eotologia mi!loacelor de comunicare, "ditura Institutul

"uropean&

4. i!uzarea o problema importa"ta

esi ziarul de masa aparuse in )89+, e1istau inca probleme in ceea ce privea obtinerea informatiilor,

tehnologia de tiparire si distributia. Inainte de a putea fi difuzat la scara larga in casele din fiecare oras,

mai trebuia rezolvat un numar important de probleme. eceniile urmatoare au fost marcate de inventii

stiintifice si tehnice care aveau sa faca posibil progresul presei de masa. u fost construite cai ferateintre principalele orase. $aporul cu aburi a devenit mi!loc de transport dupa )8/+. Telegraful a devenit

din ce in ce mai util ca mi!loc de transmitere rapida a stirilor de la scena evenimentelor importante, la

birourile editoriale. ceste inventii au suscitat interesul cititorilor pentru ziar si au marit numarul de

oameni carora ziarul le putea fi distribuit.

in ce in ce mai mult, ziarele au inceput sa caute stiri. olul reporterului a devenit mai comple1 si

specializat pe masura ce la ziare colaborau corespondenti straini si apareau surse de tot felul. Unii

repoteri erau trimisi la locul de desfasurare a bataliilorF altii erau postati la institutiile cele mai

importante, pentru a relata evenimentele politice. ?unctia de 'supraveghere( e1ercitata de presa a

devenit o functie consacrata.

Cererea din ce in ce mai mare de stiri proaspete era satisfacuta de catre agentii nou formate de colectare

a stirilor, care foloseau telegraful. ceste agentii trimiteau relatari ale ziarelor din multe parti ale tarii cu

7/24/2019 Note-1note

5/5

care aveau aran!amente contractuale. 3rin astfel de contracte, personalul unui ziar care asista la un

anume eveniment putea sa trimita relatarile altor ziare de pretutindeni, reducand deci mult costul

obtineri stirilor. ceste progrese au adus ziarele in orasele mai mici.

Tehnologia de tiparire facea si ea progrese rapide. 3resele rotative cu matrite in cadre metalice solide au

inceput sa scoata cate )+.+++ si chiar 0+.+++ de pagini pe ora.

Ziarele au continuat sa castige popularitate. In )8@+, in 4tatele Unite, la fiecare zece familii se

cumparau cam doua cotidiane. ata cresterii distributiei ziarelor s-a marit unfiform, dar nu spectaculos,

pana in anii )88+. In perioada celor doua decenii )8+-))+, totusi rata distributiei pe familie a crescut

intens. ceasta crestere rapida a continuat de fapt pana in prea!ma primului razboi mondial si apoi a

ramas la acelasi nivel in timpul anilor )0+. Cu toate acestea, ultimul deceniu al secolului al #I#-lea

are o semnificatie speciala in dezvoltarea presei, deoarece a reprezentat inceputul unui nou tip de

!urnalism. esi acest nou tip de !urnalism nu a devenit stabil si permanent, el si-a lasat amprenta asupra

presei scrise. %ross, 3eter, 0++/, 2ass-media si democratia, "ditura 3olirom&

#. $ur"alismul de se"zatie %&ello' (our"alism)

Unul din episoadele cele mai dramatice in dezvoltarea presei, indeosebi in 4U, a fost perioada

'!urnalismului de senzatie(. In )88+, ziarele fusesera adoptate pe scara larga, iar cresteri astronomice in

tira!ul lor erau din ce in ce mai greu de stimulat. In acelasi timp, presa avea o baza financiara solida atat

timp cat numarul de ziare putea fi pastrat la o 'masa critica(. In acest conte1t, au inceput sa apara

competitii violente pentru atragerea cititorilor intre directorii marilor ziare concurente. In 7eB or;,

mai ales,