I. Sistemul legislativ national In aceasta sectiune se prezinta sistemul legislativ national si principalele acte componente. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 Norma metodologica din 11/10/2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006 Hotarri de Guvern: Hotarrea de Guvern nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice Hotarrea de Guvern nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca la bordul navelor de pescuit Hotarrea de Guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca Hotarrea de Guvern nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici n munca Hotarrea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca Hotarrea de Guvern nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru mbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive Hotarrea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, n special de afectiuni dorsolombare Hotarrea de Guvern nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj Hotarrea de Guvern nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran Hotarrea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

Hotarrea de Guvern nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarrea de Guvern nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarrea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca Hotarre de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotarre de Guvern nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii Hotarre de Guvern nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest Hotarre nr. 752 din 14/05/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii n atmosfere potential explozive Hotarre nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

Hotarari de Guvern Hotarari de Guvern in domeniul protectiei muncii Hotarrea nr. 1218 din 06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate n munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor mpotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici Hotarrea de Guvern nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice Hotarrea de Guvern nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca la bordul navelor de pescuit Hotarrea de Guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca Hotarrea de Guvern nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici n munca Hotarrea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Hotarrea de Guvern nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru mbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive Hotarrea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, n special de afectiuni dorsolombare. Hotarrea de Guvern nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj Hotarrea de Guvern nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran Hotarrea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca Hotarrea de Guvern nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarrea de Guvern nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarrea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca Hotarre de Guvern nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarre de Guvern nr. 752 din 14/05/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii n atmosfere potential explozive Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotarare de Guvern nr. 1876/22.12.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii (MO nr. 81/30.01.2006) Hotarare de Guvern nr. 1875/22.12.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest (MO nr. 64/24.01.2006) Hotarare de Guvern nr. 1022/10.09.2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului (MO nr. 711/30.09.2002) Hotarare de Guvern nr. 613/13.06.2002 pentru prorogarea termenului prevazut la art. 16 din Hotararea Guvernului nr.

261/2001 privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite Hotarare de Guvern nr. 676/2001 pentru modificarea si completarea Hotarare de Guvern nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite (MO nr. 424/30.07.2001) Hotarare de Guvern nr. 625/06.07.2001 privind procedura de autorizare a comerciantilor (MO nr. 358/04.07.2001) Norme de aplicare a Hotararii de Guvern nr. 261/2001 (MO nr. 300/07.06.2001) Hotarare de Guvern nr. 261/22.02.2001 privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite (MO nr.114/06.03.2001) Hotarare de Guvern nr. 1337/2001 pentru modificarea si completarea Hotarare de Guvern nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de ncadrare a locurilor de munca n conditii deosebite (MO nr. 36/21.01.2002) Hotarari de Guvern periculoase

in

domeniul

materialelor

si

substantelor

Hotarare de Guvern nr. 92/23.01.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase Hotarare de Guvern nr. 1300/20.11.2002 privind notificarea substantelor chimice Hotarare de Guvern nr. 536/30.05.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor (MO nr. 479 04.07.2002) Hotarare de Guvern nr. 162/20.02.2002 privind depozitarea deseurilor Hotarare de Guvern nr. 128/14.02.2002 privind incinerarea deseurilor Hotarare de Guvern nr. 340/20.06.1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura Hotarari de Guvern in domeniul asigurarilor sociale Hotarare de Guvern nr. 13/08.01.2004 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale

Hotarari de Guvern in domeniul evaluarii conformitatii Hotarare de Guvern nr. 119/05.02.2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a masinilor industriale Hotarare de Guvern nr. 115/05.02.2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata (MO nr. 166/26.02.2004) Hotarare de Guvern nr. 1605/23.12.2003 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 71/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizeaza n procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile reglementate, prevazute n Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, si a regulilor de aplicare si utilizare a marcajului national de conformitate CS Hotarare de Guvern nr. 1514/18.12.2003 pentru modificarea si completarea Hotarrii Guvernului nr. 457/2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune Hotarare de Guvern nr. 457/18.04.2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune modificata si completata prin Hotararea de Guvern 1514/2003

Hotarari de Guvern in domeniul reglementarilor tehnice Hotarare de Guvern nr. 1587/18.12.2002 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii n domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale ntre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeana

II. Ce responsabilitatii au managerii potrivit legislatiei muncii?

Noul cadrul legal privind relatiile de munca, securitatea si sanatatea in munca in Romania, a fost elaborat in spiritul reglementarilor Uniunii Europene si al conventiilor si recomandarilor Organizatiei Internationale a Muncii, care stabilesc responsabilitati pentru manageri, in calitatea acestora de conducatori si organizatori ai proceselor de munca, in vederea imbunatatirii conditiilor de munca ale

lucratorilor si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Vom enumera succint o parte din responsabilitatile managerilor, conform prevederilor legale actuale:

ce

revin

instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a salariatilor, intocmirea si consemnarea fiselor individuale privind securitatea si sanatatea in munca (conf. Legii Securitatii si Sanatatii in Munca 319/2006); lnfiintarea Comitetului de securitate si sanatate in munca, conducerea si coordonarea activitatii acestuia (conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. IV Organizarea si functionarea Comitetutului de securitate si sanatate in munca); identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie conform prevederilor HG nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitae si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; elaborarea urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire (conf. conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. III, art. 15(1) pct. 28); elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatae in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale societatii,. precum si a locurilor de munca(conf. conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. III, art. 15(1) pct. 3); monitorizarea functiobnarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a apraturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlulul noxelor in mediulul de munca (conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. III, art. 15(1) pct. 15); elaborarea documentelor necesare autorizarii meseriilor si profesiilor prevazute in legislatia specifica si evidenta acestora (conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. III, art. 15(1) pct. 12); elaborarea sau actualizarea, dupa caz, a documentelor prin care se stabilesc atributii si raspunderi din punct de vedere al securitatii muncii (Contractul colectiv de munca, contractele

individuale de munca, contracte de prestari servicii decizii interne, Regulamentul de organizare si functionare, fisa postului, etc.) conform Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006 Intocmirea si depunerea la inspectoratul teritorial de munca a declaratiilor anuale privind starea securitatii muncii din unitate (conf. Legii 319/2006 ); executarea unor actiuni cu caracter urgent si obligatoriu in cazul producerii unor accidente de munca sau avarii tehnice (conf. Legii 319/2006 ); sa identifice pericolele si sa evalueze riscurile pentru fiecare componenta a sistemului de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediu de munca pe locuri de munca/posturi de lucru; (conf. conf. Normelor Metodologice de aplicare ale prevederilor Legii 319/2006, Cap. III, art. 15(1) pct. 21); sa asigure auditarea securitatii si sanatatii in munca la nivelul societatii ori de cate ori sunt modificate conditiile de munca si sa stabileasca nivelul de securitate; auditarea presupunand analiza activitatii si stabilirea gradului de conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare implementare sistem management securitate si sanatate in munca, prin implementarea sistemului de management in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conf. referential OHSAS 18001/1999; sa controleze, pe baza programului de activitate, toate locurile de munca, in scopul prevenirii acidentele de munca si imbolnavirile profesionale; orice alte activitati care vizeaza mbunatatirea conditiilor de munca, prevenirea accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale.

toate activitatiile prevazute in domeniul situatiilor de urgenta conform Ordinului M.A.I nr. 712/2005 modificat si completat cu Ordinul M.A.I NR. 786/2005, Legea privind prevenirea si stingerea incendiilor nr. 307/2006. (efectuarea de instructaje, elaborarea bazei decizionale, intocmirea de instructiuni proprii, controale la toate locurile de munca, elaborarea planurilor de evacuare in caz de incendiu etc)

Sistemul de management al securitatii si sanatatii n munca

MSSM, OHSAS 18001, OHSAS 18002 Normele Generale de Protectie a Muncii, adoptate prin Ordin comun al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si al Ministerului Sanatatii n noiembrie 2002, prevad finalizarea implementarii sistemului de management al securitatii si sanatatii n munca, pentru toti angajatorii care au n structura un compartiment de protectie a muncii. Implementarea unui sistem de MSSM n acord cu standardele romnesti OHSAS 18001 si 180002este un subiect care trebuie avut n vedere de toate organizatiile mari sau mici. Standardul OHSAS 18001 este aplicabil oricarei organizatii care doreste:

sa stabileasca un sistem de management OHSAS pentru a elimina sau minimaliiza riscurile pentru angajati si alte parti interesate care pot fi expuse la riscuri OHSAS asociate cu activitatile sale; sa implementeze, sa mentina si sa mbunatateasca n mod continuu un sistem de management OHSAS; sa se asigure de propria conformitate cu politica sa OHSAS declarata; sa demonstreze aceasta conformitate si altora; sa obtina certificarea/nregistrarea sistemului sau de management OHSAS de catre o organizatie externa; sa realizeze o autodeterminare si o declaratie a conformitatii cu specificatia OHSAS.

Cerintele unui sistem de management al securitatii si sanatatii n munca conform standardului OHSAS 18001 pentru o organizatie:

Implementarea si mentinerea unui sistem de management al sigurantei si securitatii n munca Includerea n politica de SSM a organizatiei a unui angajament fata de atingerea obiectivelor de securitate si sanatate ocupationala, precum si de mbunatatire continua a performantelor n acest domeniu Introducerea si mentinerea de proceduri pentru determinarea pericolelor, evaluarea riscurilor si pentru implementarea masurilor necesare de supraveghere (cap. 4.3.1.) Determinarea conditiilor legale si altor conditii specifice organizatiei, referitoare la securitatea si sanatatea ocupationala (cap. 4.3.2.) Stabilirea obiectivelor referitoare la protectia muncii si a sanatatii, pentru fiecare nivel al organizatiei (cap. 4.3.3.) Introducerea si mentinerea unor programe pentru realizarea obiectivelor (cap. 4.3.4.)

Definirea documentarea si transmiterea sarcinilor, responsabilitatilor si competentelor personalului pentru realizarea programelor stabilite, instituirea mijloacelor de control si verificare a sistemului de management pentru protectia muncii si a sanatatii (cap. 4.4.1.) Instruirea, constientizarea si cresterea competentei personalului (cap. 4.4.2.) Informarea, implicarea si consultarea personalului n acest domeniu (cap. 4.4.3.) Alcatuirea unei documentatii adecvate a sistemului (cap. 4.4.4.) Controlul documentelor si al datelor (cap. 4.4.5.) Controlul proceselor si activitatilor care implica riscuri (cap. 4.4.6.) Introducerea si mentinerea de planuri si proceduri pentru identificarea surselor potentiale de accidente sau mbolnaviri profesionale, stabilirea de masuri n caz de urgenta (cap. 4.4.7.) Introducerea si mentinerea de proceduri de masurare si verificare periodica a performantelor sistemului de securitate si sanatate ocupationala (cap. 4.5.1.) Introducerea si mentinerea de procedee pentru cercetarea accidentelor, mbolnavirlor profesionale si a neconformitatilor, stabilirea actiunilor corective si preventive (cap. 4.5.2.) Introducerea si mentinerea de procedee pentru controlul nregistrarilor (cap. 4.5.3.) Monitorizarea periodica prin sistemul de audit intern al organizatiei (cap. 4.5.4.) Efectuarea analiza de catre management, reevaluarea sistemului si mbunatatirea continua a acestuia (cap. 4.6.)

Prin implementarea, certificarea si mentinerea sistemului de management al securitatii si sanatatii n munca se obtin urmatoarele avantaje:

Realizarea securitatii si sanatatii n muncaprin eliminarea s/sau reducerea cauzelor potentiale de accidentare si mbolnavire profesionala; Asigurarea controlului organizatiei asupra pericolelor, accidentelor si riscurilor la locul de munca al salariatilor; Limitarea incidentelor si accidentelor de munca ce implica responsabilitatea juridica a organizatiei, precum si plata de compensatii sau taxe suplimentare; mbunatatirea conditiilor de munca a salariatilor; mbunatatirea performantelor individuale ale salariatilor; Organizarea eficienta a activitatilor la locul de munca;

Cresterea constientizarii personalului cu privire la importanta sigurantei la locul de munca si a propriei sanatati fizice si mentale; Cresterea motivarii personalului si a comunicarii printr-o participare activa n procesul de mbunatatire continua si de reducere a riscurilor la locurile de munca; mbunatatirea relatiilor cu industria si organismele de reglementare; mbunatatirea imaginii comerciale, a marketingului si a competivitatii n cazul unui sistem de management recunoscut prin certificare.

Documentele sistemului de management al SSM:

Manualul de SSM = document rezumativ care prezinta politica si obiectivele organizatiei referitoare la sanatatea si securitatea muncii si descrie elementele sistemului de management al SSM propriu, conform referentialului adoptat; Proceduri de sistem = documente care detaliaza fiecare cerinta a standardului ales ca referential; Proceduri administrative sau operationale = documente elaborate pentru tinerea sub control a activitatilor cu impact asupra sanatatii si securitatii muncii; Instructiuni proprii de SSM = documente elaborate n baza PTE (proceduri tehnice de executie) si a NSSM-urilor aplicabile; Instructiuni specifice de SSM = documente elaborate n baza instructiunilor de lucru (IL) si a conditiilor specifice de executie (tinnd cont si de prevederile din IPSSM-urile aplicabile

PRINCIPII STRATEGICE Elaborarea si implementarea sistemului de management al securitatii si sanatatii in unitatea noastra este justificata de urmatoarele considerente:

dorinta de a crea un cadru unitar pentru gestionarea activitatilor de SSM; implementarea principiilor si metodelor de imbunatatire a performantelor de SSM; protejarea salariatilor prin reducerea / eliminarea pericolelor de accidentare si imbolnavire profesionala; limitarea raspunderii civile si penale prin satisfacerea reglementarilor legale referitoare la SSM si a altor cerinte aplicabile; cresterea constiintei angajatilor si a responsabilitatilor fata de sanatatea si securitatea muncii;

cresterea increderii clientilor; imbunatatirea practicilor manageriale; imbunatatirea imaginii organizatiei, prin satisfacerea cerintelor referitoare la SSM

DOMENIUL DE APLICARE Prezentul Manual de Securitate si Sanatate in Munca (SSM) descrie Sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca (MSSM) abordat de organizatia noastra si reprezinta o cerere mandatara a acestui sistem. El trateaza pe scurt toate elementele implementat, mentinut si imbunatatit pentru a identifica, evalua, preveni securitatea si sanatatea angajatilor, activitatii profesionale. sistemului de MSSM, elaborat, continuu de catre companie, si combate riscurile pentru care pot surveni in cursul

Manualul de SSM raspunde urmatoarelor cerinte:

Documenteaza: o politica, obiectivele si angajamentul managementului cu responsabilitate executiva al companiei privind securitatea si sanatatea ocupationala; o sistemul de MSSM prin care se asigura implementarea / atingerea continua a politicii si a obiectivelor privind securitatii si sanatatii in munca; Serveste drept standard de referinta autorizat pentru implementarea sistemului de MSSM cu aplicare in toate departamentele functionale si compartimentele companiei; Furnizeaza baza documentata pentru auditarea sistemului de MSSM; Defineste structura orgnizatorica si responsabilitatile diferitelor compartimente sau grupuri functionale si traseaza canalele de comunicare transversale si longitudinale ce dreneaza toate problemele legate de securitatea si sanatatea angajatilor; Asigura prezentarea sistemului de MSSM pentru demonstrarea conformitatii cu OHSAS 18001:1999, respectiv versiunea in limba romana din anul 2004, prin care se asigura imbunatatirea continua a managementului SSM si in consecinta diminuarea / prevenirea accidentelor, incidentelor sau imbolnavirilor profesionale. Se refera la toate procedurile documentate stabilite pentru sistemul de MSSM; Se refera la procesele afectand calitatea produselor/serviciilor furnizate de companie;

Prezinta angajatilor elementele sistemului de MSSM si ii face constienti de importanta respectarii normelor de protectie a muncii pentru evitarea accidentelor, incidentelor si a imbolnavirilor profesionale.

REFERINTE NORMATIVE.TERMENI SI DEFINITII. REFERINTE NORMATIVE

Standardul international - OHSAS 18001:1999 (Occupational Health and Safety Management Systems - Specification), varianta acestuia in limba romana din 2004 (Sisteme de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale Specificatie) OHSAS 18002 (Sisteme de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale - Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001)

TERMENI SI DEFINITII Pentru scopurile prezentului manual se aplica definitiile din:

OHSAS 18001 OHSAS 18002

POLITICA IN DOMENIUL SSM Organizatia noastra s-a angajat sa creeze cadrul organizatoric, sa asigure resursele necesare pentru implementarea, mentinerea si imbunatatirea continua a sistemului de management al SSM. Ne asumam responsabilitatea de a respecta toate reglementarile si prevederile legale in vigoare din domeniul protectiei muncii. Desfasurarea activitatii profesionale intr-un mediu de lucru care sa nu pericliteze securitatea sau sanatatea personalului muncitor reprezinta o prioritate a firmei, in acest scop se respecta principiile de identificare, evaluare, evitare, si combatere a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala asociate activitatilor din cadrul firmei. De asemenea, ne declaram disponibilitatea fata de partile interesate din interiorul sau din afara organizatiei de a informa asupra performantei obtinute de societate in domeniul securitatii si sanatatii ocupationale. Intrucat dezvoltarea si mentinerea sistemului de MSSM este o responsabilitate fundamentala a managementului firmei, a fost numit un reprezentant al managementului pe probleme de securitate si sanatate in munca cu responsabilitatea si autoritatea de a impune si

urmari aplicarea in practica a politicii declarate in domeniul securitatii si sanatatii ocupationale OBIECTIVE GENERALE In conformitate cu politica declarata, obiectivele generale sistemului de MSSM sunt:

previnirea si reducerea la minim a riscurilor de accidente si imbolnaviri profesionale precum si reducerea consecintelor acestora; adaptarea permanenta a activitatatii productive la factorul uman; asigurarea perfectionarii personalului si asigurarea conditiilor pentru imbunatatirea continua a nivelului de pregatire profesionala a acestuia; asigurarea imbunatatirii capacitatii manageriale, prin adaptarea cerintelor legislatiei in vigoare si prin imbunatatirea sistemului informational si al comunicatiei; asigurarea cadrului organizatoric necesar si resurselor adecvate pentru investitii astfel incat sa se asigure o crestere continua a calitatii activitatilor de SSM; implementarea si mentinerea un sistem de management pentru sanatatea si securitatea muncii in concordanta cu cerintele standardului de referinta.

In baza obiectivelor generale, compartimentele implicate in activitati care pot avea impact asupra SSM stabilesc obiective specifice masurabile. STRUCTURA DOCUMENTATIEI MSSM Acest capitol descrie structura documentatiei de sistemului de MSSM, responsabilitatile si procedeele pentru elaborarea acesteia, astfel incat, prin aplicarea ei, sa se asigure prevenirea accidentelor, incidentelor si a imbolnavirilor profesionale. In acest sens:

Au fost identificate cerintele din standard care sunt aplicabile la nivelul companiei; S-au identificat activitatile care necesita procese si proceduri documentate; S-a asigurat ca toate compartimentele pregatesc instructiuni de lucru amanuntite privind activitatile care implica riscuri pentru sanatatea sau securitatea angajatilor; A fost elaborat un manual de SSM pentru consemnarea politicii firmei, organizarea functiilor legate de SSM si a principalelor

procese pentru managementul securitatii si sanatatii ocupationale; S-a pus in functiune un mecanism pentru urmarirea implementarii sistemului de MSSM si a procedurilor pentru luarea de masuri preventive si corective, astfel ca sistemul sa devina eficient.

III. STRUCTURA SISTEMULUI DE MSSM RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI Responsabilitatea ultima pentru protectia muncii si a sanatatii apartine top managementului. Acesta desemneaza un reprezentant cu o raspundere speciala pentru asigurarea implementarii si mentinerii sistemului de MSSM, in toate compartimentele si activitatile organizatiei. Prin Regulamentul de Organizare si Functionare, organigrama organizatiei, fisele de post ale salariatilor, s-au stabilit structurile organizatorice, competentele si responsabilitatile specifice pe linie de asigurare a SSM pentru intregul personal angajat. Conducatorii compartimentelor operationale si functionale implicati in activitati cu impact asupra securitatii si sanatatii angajatilor proprii sau ai altor parti interesate, efectueaza sistematic inspectii/controale la locurile de munca, verificand modul cum sunt asigurate conditiile de SSM si cum sunt respectate masurile de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor profesionale. In urma controalelor efectuate, fiecare conducator stabileste masurile ce se impun pentru inlaturarea deficientelor constatate si pentru prevenirea accidentelor si/sau imbolnavirilor profesionale. Pentru masurile dispuse sunt stabilite responsabilitati si termene de rezolvare precum si modalitati pentru urmarire si raportare. CERINTELE LEGALE SI DE ALTA NATURA Toate activitatile in cadrul organizatiei sunt afectate de prevederile legale in vigoare si de alte prevederi. Acestea vor fi comunicate personalului relevant, in scopul de a promova constientizarea si intelegerea raspunderilor legale. Cerintele legale si de alta natura privitoare la securitatea si sanatatea muncii sunt identificate din:

reglementari legale (legi, ordonante, hotarari de guvern, ordine ale administratiei de stat, etc.) autorizatiile de functionare din punct de vedere al SSM avizele si autorizarile PSI

norme de SSM aplicabile (NSSM), standarde nationale, europene, etc. conventiile de lucru in comun pentru executarea lucrarilor de constructii proiecte, contracte, cerinte ale partilor interesate reglementari organizatorice interne (ROF, ROI), coduri de buna practica

Obligatiile ce revin organizatiei in domeniul sanatatii si securitatii muncii sunt comunicate tuturor compartimentelor functionale / operationale care conduc sau desfasoara activitati cu impact asupra sanatatii si securitatii muncii. Fiecare compartiment functional / operational care are implicatii in domeniul SSM are intocmita si tine la zi lista cu prevederile legale in vigoare referitoare la sanatatea si securitatea muncii. Inainte de inceperea lucrarilor, subunitatea care executa lucrarea identifica impreuna cu beneficiarul cerintele SSM (restrictii, avize, acorduri, accese, folosirea utilitatilor). PLANIFICAREA RISCURILOR Identificarea riscurilor Identificarea riscurilor posibile de accidentare si / sau imbolnavire profesionala se efectueaza:

IDENTIFICARII,

EVALUARII

SI

CONTROLUL

in faza de ofertare, prin verificarea documentatiei de oferta (daca acest lucru este cerut in mod expres de client ); in faza premergatoare inceperii executiei, prin verificarea documentatiei de executie si a modului de intocmire a planului SSM al proiectului (lucrarii); la schimbarea unor specificatii tehnice, tehnologii de executie si / sau a conditiilor mediului de munca; la schimbarea / aparitia de noi cerinte legale si / sau de alta natura; dupa aparitia unor evenimente in domeniul SSM, care au avut drept consecinta producerea de accidente (sau ar fi putut conduce la producerea de accidente).

Pentru aspectele de mai sus sunt avute in vedere cerintele legale (legi, hotarari de guvern, ordonante, norme si reglementari in domeniu, etc.) si cerinte de alta natura (specificatii de SSM din proiecte, cerinte de SSM din contracte, cerinte stabilite prin conventii pentru lucru in comun, cerinte ale partilor interesate etc.). Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala se realizeaza:

pe baza relatia "gravitate-frecventa", de catre Comisii de evaluare numite prin decizia reprezentantului managementului pentru SSM, pentru fiecare compartiment si post de lucru in parte, conform unei metodologiei prezentate in procedura operationala PO-02. Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. separat pentru locurile de munca cu pericol deosebit , conform unei metodologiei prezentate in procedura operationala, PO-03. Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru locurile de munca cu pericol deosebit.

La sfarsitul evaluarii se vor completa:

"Fisa de evaluare a locului de munca", document centralizator al tuturor operatiilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si / sau imbolnavire profesionala "Fisele de evidenta", care identifica riscurile asociate locurilor de munca cu pericol deosebit. "Fisa de masuri propuse", in care sunt stabilite elemente de tinere sub control al riscurilor.

Din aceste elemente rezulta:

date de identificare a locului de munca (unitate, subunitate, sectie, santier, loc de munca, etc.); date de identificare a evaluatorului; componentele sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de munca si mediu de munca); nominalizarea factorilor de risc identificati; descrierea parametrilor si caracteristicilor factorilor de risc identificati; consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc; clasa de gravitate si frecventa (probabilitatea actiunii factorilor de risc); nivelul de risc determinat; masurile de prevenire necesare de aplicat (rezultate in urma evaluarilor), responsabilitatile pentru realizarea acestor masuri.

Controlul riscurilor Controlul riscurilor are la baza "Fisa de masuri propuse", care cuprinde masurilor de prevenire stabilite in urma evaluarii riscurilor. Dupa aprobarea de catre conducere a evaluarilor si a masurilor de prevenire stabilite, acestea sunt transmise la executanti pentru

aplicare, luarea masurilor de protectie a muncii, organizatorice si tehnice care se impun. Verificarea modului cum se valorifica si se aplica efectiv rezultatele evaluarilor si masurile de prevenire stabilite la locurile de munca se efectueaza prin metodele specifice de control si monitorizare a performantelor de SSM (audit intern, inspectii / controale de SSM, rapoarte, informari si analize periodice). La aparitia unei noi lucrari si la schimbarea conditiilor avute la evaluarea riscurilor, conducatorii proceselor de productie au obligatia sa comunice compartimentului de SSM care sunt schimbarile ce vor surveni si sa solicite comisiei de evaluare sa evalueze riscurile la noile locuri de munca sau sa reevalueze riscurile in noile conditii. Solicitarea de evaluare / reevaluare se face astfel incat sa se asigure cunoasterea riscurilor si a masurilor inainte de inceperea lucrarii. Personalul care are obligatia instruirii si organizarii locurilor de munca trebuie sa informeze prin instructaje periodice, asupra riscurilor si masurilor de prevenire a riscurilor, intregul personal implicat. Responsabilitati Managerul SSM este responsabil pentru continutul prezentului procedeu documentat si pentru a se asigura ca acesta este respectat. Actiuni si metode Pentru atingerea obiectivului acestui desfasoara urmatoarele activitati:

procedeu

documentat

se

identificarea documentelor si datelor; completarea documentelor si datelor;elaborare lista de referinta documente de sistem calitate; elaborarea documentelor si datelor; analiza, aprobarea si emiterea documentelor si datelor; controlul editiei, difuzarii si revizuirii (prevenirea utilizarii de documente nevalabile); retragere documente nevalabile si/sau perimate din toate punctele de difuzare/utilizare.

Toate documentele sunt revazute, in functie de importanta problemelor, de managerul SSM, care este responsabil cu asigurarea existentei si repartizarii la locul potrivit a urmatoarelor:

Revizuirea si aprobarea documentelor de personalul autorizat inainte de distribuire si folosire; Asigurarea semnaturilor de revizuire/aprobare si un mijloc de indicare a nivelului de revizuire a documentului;

Numerotarea si numirea documentelor si copiilor conform unui domeniu de utilizare; Un registru pentru indicarea numarului documentului / copiei si numele si localizarea tuturor detinatorilor documentelor controlate; Disponibilitatea problemelor relevante din cadrul documentelor adecvate acolo unde indeplinesc operatiuni esentiale pentru functionalitatea sistemului SSM; Marcarea adecvata a documentelor folosite pentru planificare sau scopuri similare ce nu au primit aprobarea finala, utilizand insemne de tipul "NU FOLOSITI" sau ceva similar; Revizuirea problemelor din documentele invechite; inlocuirea documentelor invechite.

Inregistrari O copie a documetelor, incluzand fisele proiectelor si rapoartele de analiza, se indosariaza si se introduce in baza de date , pentru cel putin cinci. Registrul documentelor, in care se evidentiaza editia si difuzarea, se pastreaza la reprezentantul managementului pentru SSM si in memoria electronic (pentru a se vede in orice moment care editie este in vigoare). Pentru atingerea obiectivului acestui procedeu documentat se desfasoara activitatile de colectionare, depozitare, indosariere, aranjare, cuprinzand in principal:

Sistemul SSM indica inregistrarile ce trebuie efectuate; Inregistrarile sunt completate adecvat si sunt usor de regasit; Inregistrarile demonstreaza nivelurile de calitate obtinute; Sunt mentinute conditii adecvate de arhivare a inregistrarilor pentru prevenirea deteriorarii acestora; Sunt specificate perioadele de mentinere a diferitelor tipuri de inregistrari; Exista proceduri pentru eliminarea inregistrarilor la sfarsitul perioadelor de arhivare.

Inregistrarile de SSM reprezinta dovada functionarii continue a sistemului de management de SSM si cuprind:

Responsabilitatea managementului; Manualul SSM; Controlul documentelor si datelor; Auditurile Sistemului SSM; Arhivarea documentelor; Controlul inregistrarilor; Autorizari din punct de vedere al S.S.M;

Evidenta accidentelor cu ITM si a imbolnavirilor profesionale; Evidenta accidentelor mortale, colective si cu invaliditate; Locurile de munca cu conditii grele, nocive si vatamatoare; Conventiile de lucru in comun; Planul de cheltuieli in vederea realizarii masurilor de SSM; Examinarile periodice pe linie de SSM; Instructajele pe linie de SSM; Controalele pe linie de SSM; Rapoartele de activitate pe linie de SSM; Formele de specializare si perfectionare ale personalului ce activeaza in domeniul SSM;

Inregistrarile calitatii sunt efectuate de responsabilii compartimentelor implicate in sistemul de SSM si pastrate astfel incat sa se previna deteriorarea sau pierderea lor; sunt tinute minimum 3 ani. CONTROLUL PROCESELOR Procesele (activitatile) in derulare, organizarea locurilor de munca din punct de vedere al SSM, asigurarea dotarilor si resurselor necesare, inclusiv efectuarea controalelor, inspectiilor si verificarilor de procese/produse/echipamente mentionate anterior, se tin sub control prin intocmirea si urmarirea realizarii planurilor de SSM pe proiecte (lucrari). Prin planurile de SSM sunt definite conditiile, masurile tehnicoorganizatorice, responsabilitatile ce revin angajatilor - executanti, conducatori si controlori pentru asigurarea executiei lucrarii in conditii de securitate si sanatate, cu respectarea reglementarilor legale de SSM. Planurile de SSM cuprind capitole si elemente importante referitoare la:

Documentatia tehnica si cerintele legale aplicabile; Descrierea lucrarilor principale; Responsabilitati privind organizarea executiei; Responsabilitati privind organizarea si verificarea cerintelor SSM; Lucrul cu subcontractantii-conventii pentru lucrul in comun; Identificarea, evaluarea si controlul riscurilor; Asigurarea dotarii cu ET, EIP, EIL si a altor dotari; Verificari periodice ale echipamentelor; Calificarea personalului-atestari, autorizatii; Instruirea personalului; Planificarea, efectuarea si urmarirea controalelor/inspectiilor; Cercetarea, comunicarea, raportarea, inregistrarea evenimentelor; Actiuni in situatii de urgenta; Controlul medical al angajatilor;

Conditii de munca si asigurarea materialelor igienico-sanitare; acordarea primului ajutor; Evacuarea deseurilor; Protectia mediului; Controlul documentelor; Controlul inregistrarilor.

Pentru procesele/activitatile in derulare trebuie elaborate instructiuni specifice si instructiuni proprii de SSM, prin care sunt documentate si controlate din punctul de vedere al protectiei muncii masurile ce se iau pentru prevenirea accidentelor si/sau imbolnavirilor profesionale. MASURI DE CONTROL SI CORECTARE Urmarirea realizarii masurilor cuprinse in programele de sanatate si securitate a muncii se face folosind indicatori de performanta manageriala si indicatori de performanta operationala. Indicatori de performanta manageriala (masurare proactiva) pentru:

evaluarea gradului de implementare a politicii si programelor de SSM; evaluarea conformitatii sistemului cu cerintele si reglementarile existente; evaluarea performantelor economice.

Indicatori de performanta operationala (masurare reactiva) pentru:

evaluarea consumurilor de materiale specifice; evaluarea activitatii de aprovizionare; evaluarea calitatii instalatiilor, echipamentelor de protectie, a utilajelor, mijloacelor de transport; evaluarea eficientei activitatii de SSM (indicii de frecventa ai accidentelor si ai imbolnavirilor profesionale; indicii de gravitate ai accidentelor si ai imbolnavirilor profesionale).

Modalitatile de monitorizare a functionarii sistemului de management al SSM constau in:

inspectii /controale pe linie de SSM; verificari prin audituri; evaluari pe baza de chestionare; alte metode specifice. MASURI DE PROTECTIE PENTRU CAZURI DE URGENTA

Planurile pentru situatii de urgenta stabilesc actiunile ce trebuie intreprinse atunci cand apar situatii de urgenta si cuprind urmatoarele:

Identificarea accidentelor potentiale si a situatiilor de urgenta potentiale; Identificarea si localizarea materialelor periculoase si actiunea de urgenta necesara; Existenta si accesibilitatea informatiilor necesare pe perioada situatiei de urgenta; Raspunderea, imputernicirile si indatoririle personalului cu roluri specifice pe perioada situatiilor de urgenta, inclusiv acele actiuni care trebuie desfasurate de personal extern care se afla la locul unei stari de urgenta; Protejarea documentelor si a echipamentelor esentiale; Interfata cu servicii externe de interventie pentru cazuri de urgenta; Implicarea institutiilor externe in planificarea pentru situatii de urgenta si interventii; Comunicarea cu organismele legale; Comunicarea cu vecinii si cu publicul.

Conform legislatiei sunt intocmite planuri pentru urmatoarele situatii:

planuri de aparare impotriva dezastrelor; planuri de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice; planuri de interventie in caz de incendiu; planuri de masuri speciale pentru perioade cu risc mare de incendiu; planuri de lichidare a avariilor.

Tinerea sub control a riscurilor de accidentare , imbolnavire a salariatilor se obtine prin masuri de prevenire stabilite in urma evaluarilor, la fiecare loc de munca, si prin instructiuni de avertizare, afisate la locurile de munca periculoase. Modul de intocmire a planurilor de prevenire si rezolvare a situatiilor de urgenta este descris in proceduri documentate. NECONFORMITATI. ACTIUNI CORECTIVE SI PREVENTIVE. In organizatie exista proceduri documentate pentru identificarea, raportarea si investigarea accidentelor, incidentelor, imbolnavirilor profesionale si cazurilor de neconformitate.

Scopul acestora este de a preveni aparitia pe viitor a respectivei situatii prin identificarea si eliminarea cauzelor determinante, contribuind la imbunatatirea sistemului de management al SSM. Domeniul de aplicare este reprezentat de identificarea, documentarea, evaluarea, izolarea, tratarea produselor neconforme depistate in orice etapa / faza a procesului tehnologic si instiintarea functiilor implicate. Responsabilul pentru neconformitati este reprezentatul managementului pentru SSM, precum si responsabilii de SSM ale sectiilor si compartimentelor, care raspund pentru continutul prezentului procedeu documentat si pentru a se asigura ca acesta este respectat. Neconformitatile sunt identificate prin:

inspectii periodice efectuate de personalul propriu inspectii ale autoritatilor de protectia muncii reclamatii ale partilor interesate audit

Accidentele, evenimentele si imbolnavirile profesionale, indiferent de gravitatea lor se cerceteaza conform normelor de aplicare a legii protectiei muncii (legea 90/1996) si a procedurilor proprii. Pentru neconformitatile depistate se stabilesc actiuni corective / preventive pentru eliminarea cauzelor identificate si pentru prevenirea aparitiei unor alte neconformitati similare. Neconformitatile, actiunile corective / preventive sunt inregistrate si tinute sub control de catre persoanele cu responsabilitate in solutionarea lor. Conducerea este informata si analizeaza neconformitatile semnalate, pentru a se asigura ca actiunile corective / preventive sunt implementate si urmarite si ca acestea sunt eficiente. In urma sedintelor efectuate de conducere se stabilesc actiuni preventive cu termene si responsabilitati de rezolvare. In urma cercetarii accidentelor sau evenimentelor se intocmeste un program de masuri de prevenire a altor situatii similare, care se difuzeaza pentru analiza, stabilire masuri proprii conditiilor de lucru si prelucrare cu personalul implicat si interesat. Inregistrari Schimbarile rezultate din actiunile corective / preventive dispuse sunt inregistrate in procedurile documentate ale sistemului de management al SSM. Descrierea actiunilor corective si preventive stabilite si efectuate se va indosaria si introduce in baza de date, pastrandu-se minimum 3 ani. AUDIT INTERN

Politica specifica Planificarea si tinerea sub control a auditurilor interne de SSM se realizeaza pentru a asigura ca procedurile din cadrul sistemului SSM sunt corecte si aplicate eficace. Toate compartimentele vor fi revizuite cel putin o data pe an. Anumite activitati, considerate mai importante, vor fi judecate mai des. Domeniu de aplicare Aceasta procedura documentata se refera la planificarea auditurilor interne ale calitatii, selectarea auditorilor, pregatirea si derularea auditurilor, elaborarea rapoartelor de audit si activitatile auditurilor de urmarire. Responsabilitati Responsabilul cu asigurarea SSM pentru cerinta 4.5.4. din OHSAS 18001 este reprezentantul managementului pentru SSM, care raspunde pentru continutul prezentului procedeu documentat si pentru asigurarea ca acesta este respectat. Actiuni si metode Pentru atingerea obiectivului acestui desfasoara urmatoarele activitati:

procedeu

documentat

se

Programarea de audituri interne (numire auditor sef, stabilire echipa de audit, pregatire audit); se efectueaza auditurile interne in conformitate cu programele stabilite; sunt disponibile proceduri detaliate si chestionare pentru orientarea auditorilor; sunt discutate rapoartele auditurilor cu grupurile examinate inainte de finalizare; sunt prezentate rapoartele auditurilor la conducere pentru analiza si informare; sunt planificate intr-o perioada de timp bine definita, actiunile corective atunci cand se observa deficiente; se intreprind masuri ulterioare pentru a avea siguranta ca actiunile corective au fost eficiente.

Inregistrarile calitatii sunt efectaute de responsabilii compartimentelor implicate in sistemul calitate si pastrate de compartimentul / managerul calitate astfel incat sa se previna deteriorarea sau pierderea lor; sunt tinute minimum 3 ani; a se vedea sectiunea 4.2.2 din prezentul manual calitate. ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT

Conducerea societatii analizeaza functionarea sistemului de management a securitatii si sanatatii muncii pentru a stabili daca acesta este implementat si corespunde pentru realizarea politicii si obiectivelor declarate. Aceasta analiza se desfasoara anual sau mai des, conform programului stabilit, la diferitele nivele ierarhice, si are ca scop:

evalueze strategia globala a sistemului si daca aceasta corespunde obiectivelor prevazute ; evalueze capacitatea sistemului de a raspunde nevoilor globale ale organizatiei si tuturor partilor interesate, inclusiv ale salariatilor si autoritatilor din domeniul reglementat ; evalueze necesitatea modificarii sistemului, inclusiv a politicii si obiectivelor de SSM ; identifice masurile necesare pentru remedierea la timp a deficientelor, inclusiv adaptarea structurii organizatorice; furnizeze indicatii pentru stabilirea prioritatilor in vederea imbunatatirii continue a activitatii in domeniul SSM; evalueze progresul inregistrat in realizarea obiectivelor, a masurilor corective; evalueze eficacitatea masurilor stabilite la analizele precedente.

Imbunatatirea sistemului de management al SSM se apreciaza prin rezultatele, observatiile facute cu ocazia auditurilor, controalelor; masurarea performantei cu ajutorul indicatorilor de performanta, situatia evenimentelor SSM, alocarea adecvata a resurselor financiare, umane, materiale. Concluziile, masurile, hotararile stabilite in urma analizei efectuate de management sunt comunicate tuturor celor implicati in rezolvarea lor, precum si salariatilor si reprezentantilor salariatilor.

IV.

AVIZAREA DOCUMENTELOR

Avizarea documentatiilor cu character ethnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Documentaiile care se supun avizrii sunt: a) filme sau imagini, pe pelicul sau suport magnetic, cu subiecte din domeniul securitii i sntii n munc;

b) afie, pliante, brouri din domeniul securitii i sntii n munc; c) suporturi de curs destinate instruirii n domeniul securitii i sntii n munc, elaborate de prestatorii de servicii; d) diapozitive, diafilme i altele asemenea. Avizarea documentaiilor Documentaiile prevzute in normele metodologice pot fi difuzate sau comercializate numai dac sunt avizate de ctre Comisia de abilitare i avizare , din judeul n care i are sediul elaboratorul. n situaia n care elaboratorul are cetenia, respectiv naionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene ori aparinnd Spaiului Economic European, documentaiile se avizeaz de ctre Comisia de abilitare i avizare constituit la nivelul Direciei de munc, solidaritate social i familie a municipiului Bucureti. Pentru avizarea documentaiilor elaboratorul va transmite prin pot Comisiei de abilitare i avizare prevzute la art. 186 o cerere conform modelului prevzut n anexa nr. 24, nsoit de un dosar care cuprinde: a) copie de pe certificatul de nregistrare la registrul comerului i, dup caz, ; n situaia prevzut la art. 186 alin. (2), elaboratorul va depune documentul echivalent eliberat de statul de origine sau de provenien. b) un scurt memoriu de prezentare a documentaiei; c) dou exemplare din documentaia supus avizrii; d) n cazul diapozitivelor i diafilmelor se vor transmite: originalul i dou copii pe suport hrtie. Comisia de abilitare i avizare va transmite prin pot avizul sau decizia de respingere motivat, n termen de 30 de zile de la data primirii solicitrii. Avizul comisiei, prezentat n anexa nr. 25, va fi nsoit de un exemplar din documentaia transmis de elaborator, care va purta tampila Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei. Decizia de respingere, prezentat n anexa nr. 26, va fi nsoit de cele dou exemplare de documentaie transmis de elaborator, pentru a fi refcut n sensul celor precizate n decizie. Difuzarea sau comercializarea documentaiilor prevzute la art. 179 va fi nsoit de o copie a avizului. Angajatorul care utilizeaz documentaiile prevzute la art. 179 trebuie s dein o copie a avizului. Respingerea avizrii unei documentaii poate face obiectul unei contestaii depuse la Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei n termen de maximum 30 de zile de la data primirii deciziei de respingere.

Soluiile adoptate ca rspuns la contestaie vor fi comunicate celor interesai n termen de 30 de zile de la data primirii contestaiei. Dac n timpul controalelor efectuate de inspectorii de munc se constat diferene ntre documentaia avizat i cea folosit n activitatea curent, inspectorul de munc dispune msuri pentru retragerea documentaiei neconforme i comunic n scris Comisiei de abilitare i avizare teritoriale, respectiv a municipiului Bucureti, situaia constatat, cu propunerea de suspendare sau de retragere a avizului. Comisia de abilitare i avizare teritorial, respectiv a municipiului Bucureti, aduce la cunotin titularului de aviz situaia constatat, pentru ca acesta s i prezinte punctul de vedere. Comisia de abilitare i avizare teritorial, respectiv a municipiului Bucureti, analizeaz comunicarea inspectorului de munc mpreun cu punctul de vedere al titularului de aviz i emite o decizie de suspendare sau de retragere a avizului, dup caz. Suspendarea se poate face pe o perioad determinat, n funcie de timpul necesar pentru remedierea deficienelor constatate. Decizia de retragere a avizului poate face obiectul unei contestaii n condiiile prevzute la art. 190. n situaia n care titularul de aviz intenioneaz s aduc modificri unei documentaii avizate, are obligaia s comunice Comisiei de abilitare i avizare teritoriale, respectiv a municipiului Bucureti, coninutul acestor modificri. Comisia de abilitare i avizare teritorial, respectiv a municipiului Bucureti, analizeaz dac modificrile asupra documentaiei sunt intervenii minore sau majore i decide meninerea avizului sau necesitatea unei noi avizri.

V. INFRACTIUNI SI CONTRAVENTIIInfraciuni ( CONF. Lg.319/ 2006)l

Art. 37. - (1) Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munc de ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend. (3) Fapta prevzut la alin. (1) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend. Art. 38. - (1) Nerespectarea de ctre orice persoan a obligaiilor i a msurilor stabilite cu privire la securitatea i sntatea n munc, dac prin aceasta se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend. (3) Dac nerespectarea const n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msura opririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 2 ani sau amend. (4) Faptele prevzute la alin. (1) i (3) svrite din culp se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend. Contravenii( CONF. Lg.319/ 2006)l Art. 39. - (1) Constituie contravenii faptele svrite de angajatorii aflai n una dintre situaiile prevzute de prezenta lege. (2) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei nclcarea dispoziiilor art. 13 lit. b), c), p) i r). (3) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 3.000 lei la 10.000 lei nclcarea dispoziiilor art. 13 lit. n). (4) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 4.000 lei la 8.000 lei nclcarea dispoziiilor art. 12 alin. (1) lit. a) i b), art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) i o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) i ale art. 32 alin. (2).

(5) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 3.500 lei la 7.000 lei nclcarea dispoziiilor art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1) i (3), art. 13 lit. q) i s) i ale art. 27 alin. (1) lit. a) i b). (6) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 3.000 lei la 6.000 lei urmtoarele fapte: a) nclcarea dispoziiilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 i 16; b) nclcarea dispoziiilor art. 14, 15 i ale art. 34 alin. (1). (7) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 2.500 lei la 5.000 lei nclcarea dispoziiilor art. 11 alin. (2) i (4), ale art. 17, 19 i 21. (8) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 2.000 lei la 4.000 lei urmtoarele fapte: a) nclcarea dispoziiilor art. 12 alin. (1) lit. c) i d), art. 13 lit. g), art. 18 alin. (5) i (6) i ale art. 36; b) nclcarea dispoziiilor art. 34 alin. (5). (9) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementrilor de securitate i sntate n munc privind: a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substanelor ori preparatelor chimice periculoase i a deeurilor rezultate; b) prevenirea prezenei peste limitele maxime admise a agenilor chimici, fizici sau biologici, precum i suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman; c) darea n exploatare sau repunerea n funciune, parial ori total, a construciilor, echipamentelor de munc noi sau reparate, precum i pentru aplicarea proceselor tehnologice; d) ntocmirea i respectarea documentaiilor tehnice pentru executarea lucrrilor care necesit msuri speciale de siguran; e) folosirea surselor de foc deschis i fumatul la locurile de munc unde acestea sunt interzise; f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, ntreinerea i repararea instalaiilor i a echipamentelor electrice, precum i pentru prevenirea efectelor electricitii statice i ale descrcrilor atmosferice; g) asigurarea i folosirea instalaiilor electrice de construcie adecvate la locurile de munc unde exist pericole de incendiu sau de explozie; h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electric a echipamentelor de munc;

i) transportul, manipularea i depozitarea echipamentelor de munc, materialelor i produselor; j) delimitarea, ngrdirea i semnalizarea zonelor periculoase; k) semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc; l) asigurarea exploatrii fr pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalaiilor mecanice sub presiune i a celor de ridicat, a conductelor prin care circul fluide sub presiune i a altor asemenea echipamente de munc; m) utilizarea, ntreinerea, echipamentelor de munc; revizia i repararea periodic a

n) asigurarea, marcarea i ntreinerea cilor de acces i de circulaie; o) asigurarea iluminatului de siguran; p) organizarea activitii de pstrare, ntreinere i denocivizare a echipamentului individual de protecie; q) ntocmirea documentelor de urmrire a parametrilor funcionali ai echipamentelor de munc i a rapoartelor de serviciu pentru instalaiile cu regim special de exploatare; r) aplicarea metodelor de exploatare minier, execuia, exploatarea i ntreinerea lucrrilor miniere, realizarea i funcionarea sistemului de aeraj, corespunztor clasificrii minelor din punctul de vedere al emanaiilor de gaze; s) amenajarea locurilor de munc pentru lucrul la nlime, n spaii nchise i n condiii de izolare. Art. 40. - Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei neprezentarea de ctre serviciile externe a raportului semestrial de activitate. Art. 41. - Sanciunile contravenionale prevzute la art. 39 alin. (2)-(9) i la art. 40 se aplic angajatorilor. Art. 42. - (1) Constatarea contraveniilor i aplicarea amenzilor prevzute la art. 39 alin. (2)-(9) i la art. 40 se fac de ctre inspectorii de munc. (2) Constatarea contraveniilor i aplicarea amenzilor prevzute la art. 39 alin. (6) lit. b) i alin. (8) lit. b) se fac i de ctre inspectorii sanitari din cadrul Ministerului Sntii Publice i al unitilor subordonate. (3) n caz de constatare a unei situaii care se ncadreaz n prevederile art. 37 i 38, inspectorii prevzui la alin. (1) i (2) vor sesiza de ndat organele de urmrire penal competente, potrivit legii. Art. 43. - (1) Prevederile art. 39 alin. (2)-(9) i ale art. 40 se completeaz cu dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind

regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare. (2) Contravenientul poate achita pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii procesului-verbal ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia jumtate din minimul amenzii prevzute de lege, corespunztor faptei pentru care a fost sancionat, inspectorul de munc fcnd meniune despre aceast posibilitate n procesul-verbal.

VI. REGLEMENTARI ACTUALE PRIVIND AUTORITATEA DIN P.D.V. AL PROTECTIEI MUNCII

n vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munc i pentru prevenirea accidentelor i a bolilor profesionale, angajatorii au obligaia s obin autorizaia de funcionare din punct de vedere al securitii i sntii n munc, nainte de nceperea oricrei activiti. Nu se autorizeaz, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, persoanele fizice, asociaiile familiale i persoanele juridice pentru care autorizarea funcionrii, inclusiv din punct de vedere al securitii i sntii n munc, se efectueaz n temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, cu modificrile i completrile ulterioare. Asumarea de ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din punct de vedere al securitii i sntii n munc se face pentru activitile care se desfoar la sediul social, la sediile secundare sau n afara acestora. n vederea autorizrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc, angajatorul are obligaia s depun la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia i desfoar activitatea o cerere, completat n dou exemplare semnate n original de ctre angajator, conform modelului prevzut n anexa nr. 1. Cererea va fi nsoit de urmtoarele acte: a) copii de pe actele de nfiinare;

b) declaraia pe propria rspundere, conform modelului prezentat n anexa nr. 2, din care rezult c pentru activitile declarate sunt ndeplinite condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific n domeniul securitii i sntii n munc. Pentru actele depuse n susinerea cererii se va completa opisul prezentat n anexa nr. 1. n vederea autorizrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc, inspectoratele teritoriale de munc procedeaz dup cum urmeaz: a) nregistreaz cererile de autorizare a funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc; b) verific actele depuse n susinerea acestora, precum i declaraia pe propria rspundere prevzut la art. 6; c) completeaz i emit certificatul constatator, conform modelului prezentat n anexa nr. 3; d) asigur evidena certificatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat n anexa nr. 4; e) asigur arhivarea documentaiei n baza creia s-au emis certificatele constatatoare. Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucrtoare, calculat de la data nregistrrii cererii. Certificatul constatator, emis n baza declaraiei pe propria rspundere, d dreptul angajatorilor s desfoare activitile pentru care au obinut certificatul. n cazul n care n cadrul controalelor se constat abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securitii i sntii n munc, inspectorul de munc sisteaz activitatea i propune inspectoratului teritorial de munc nscrierea meniunii n certificatul constatator. Inspectoratul teritorial de munc menioneaz sistarea activitii prevzute la alin. (1) n certificatul constatator. n situaia prevzut la art. 10, angajatorul poate relua activitatea numai dup ce demonstreaz c a remediat deficienele care au condus la sistarea activitii i a obinut autorizarea conform art. 6. (2) n situaia prevzut la alin. (1), cererea va fi nsoit de certificatul constatator eliberat iniial, n original. (3) Inspectoratul teritorial de munc va meniona n certificatul constatator data relurii activitii.

VII. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIREOrganizarea activitilor de prevenire i protecie este realizat de ctre angajator, n urmtoarele moduri: a) prin asumarea de ctre angajator, n condiiile art. 9 alin. (4) din lege, a atribuiilor pentru realizarea msurilor prevzute de lege; b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrtori pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie; c) prin nfiinarea unui serviciu intern de prevenire i protecie; d) prin apelarea la servicii externe de prevenire i protecie. Activitile de prevenire i protecie desfurate prin modalitile prevzute la art. 14 n cadrul ntreprinderii i/sau al unitii sunt urmtoarele: 1. identificarea pericolelor i evaluarea riscurilor pentru fiecare component a sistemului de munc, respectiv executant, sarcin de munc, mijloace de munc/echipamente de munc i mediul de munc pe locuri de munc/posturi de lucru; 2. elaborarea i actualizarea planului de prevenire i protecie; 3. elaborarea de instruciuni proprii pentru completarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate i sntate n munc, innd seama de particularitile activitilor i ale unitii/ntreprinderii, precum i ale locurilor de munc/posturilor de lucru; 4. propunerea atribuiilor i rspunderilor n domeniul securitii i sntii n munc, ce revin lucrtorilor, corespunztor funciilor exercitate, care se consemneaz n fia postului, cu aprobarea angajatorului; 5. verificarea cunoaterii i aplicrii de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute n planul de prevenire i protecie, precum i a atribuiilor i responsabilitilor ce le revin n domeniul securitii i sntii n munc, stabilite prin fia postului; 6. ntocmirea unui necesar de documentaii cu caracter tehnic de informare i instruire a lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc; 7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitii adecvate pentru fiecare loc de munc, asigurarea

informrii i instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc i verificarea cunoaterii i aplicrii de ctre lucrtori a informaiilor primite; 8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul ntreprinderii i/sau unitii; 9. asigurarea ntocmirii planului de aciune n caz de pericol grav i iminent, conform prevederilor art. 101-107, i asigurarea ca toi lucrtorii s fie instruii pentru aplicarea lui; 10. evidena zonelor cu risc ridicat i specific prevzute la art. 101107; 11. stabilirea zonelor care necesit semnalizare de securitate i sntate n munc, stabilirea tipului de semnalizare necesar i amplasarea conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate la locul de munc; 12. evidena meseriilor i a profesiilor prevzute de legislaia specific, pentru care este necesar autorizarea exercitrii lor; 13. evidena posturilor de lucru care necesit examene medicale suplimentare; 14. evidena posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesit testarea aptitudinilor i/sau control psihologic periodic; 15. monitorizarea funcionrii sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de ventilare sau a altor instalaii pentru controlul noxelor n mediul de munc; 16. verificarea strii de funcionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgen, precum i a sistemelor de siguran; 17. informarea angajatorului, n scris, asupra deficienelor constatate n timpul controalelor efectuate la locul de munc i propunerea de msuri de prevenire i protecie; 18. ntocmirea rapoartelor i/sau a listelor prevzute de hotrrile Guvernului emise n temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibraii, zgomot i antiere temporare i mobile; 19. evidena echipamentelor de munc i urmrirea ca verificrile periodice i, dac este cazul, ncercrile periodice ale echipamentelor de munc s fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotrrea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc; 20. identificarea echipamentelor individuale de protecie necesare pentru posturile de lucru din ntreprindere i ntocmirea necesarului de dotare a lucrtorilor cu echipament individual de protecie, conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinele

minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc; 21. urmrirea ntreinerii, manipulrii i depozitrii adecvate a echipamentelor individuale de protecie i a nlocuirii lor la termenele stabilite, precum i n celelalte situaii prevzute de Hotrrea Guvernului nr. 1.048/2006; 22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competenelor prevzute la art. 108-177; 23. ntocmirea evidenelor conform competenelor prevzute la art. 108-177; 24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munc suferite de lucrtorii din ntreprindere i/sau unitate, n conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege; 25. urmrirea realizrii msurilor dispuse de ctre inspectorii de munc, cu prilejul vizitelor de control i al cercetrii evenimentelor; 26. colaborarea cu lucrtorii i/sau reprezentanii lucrtorilor, serviciile externe de prevenire i protecie, medicul de medicina muncii, n vederea coordonrii msurilor de prevenire i protecie; 27. colaborarea cu lucrtorii desemnai/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, n situaia n care mai muli angajatori i desfoar activitatea n acelai loc de munc; 28. urmrirea actualizrii planului de avertizare, a planului de protecie i prevenire i a planului de evacuare; 29. propunerea de sanciuni i stimulente pentru lucrtori, pe criteriul ndeplinirii atribuiilor n domeniul securitii i sntii n munc; 30. propunerea de clauze privind securitatea i sntatea n munc la ncheierea contractelor de prestri de servicii cu ali angajatori, inclusiv la cele ncheiate cu angajatori strini; 31. ntocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfurarea acestor activiti. Activitile legate de supravegherea strii de sntate a lucrtorilor se vor efectua n conformitate cu prevederile art. 24 i 25 din lege. n cazul ntreprinderilor cu pn la 9 lucrtori inclusiv angajatorul poate efectua activitile din domeniul securitii i sntii n munc, dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) activitile desfurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevzute n anexa nr. 5 b) angajatorul i desfoar activitatea profesional n mod efectiv i cu regularitate n ntreprindere i/sau unitate; c) angajatorul ndeplinete cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc, corespunztoare cel puin nivelului de baz, conform prevederilor art. 47-51. n situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1), angajatorul trebuie s desemneze unul sau mai muli lucrtori,

conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire i protecie, conform prevederilor art. 23-27, i/sau s apeleze la servicii externe. In situaia n care sunt ndeplinite condiiile , dar angajatorul nu realizeaz n totalitate activitile de prevenire i protecie, pentru activitile pe care nu le realizeaz angajatorul trebuie s apeleze la servicii externe. n cazul ntreprinderilor care au ntre 10 i 49 de lucrtori inclusiv, angajatorul poate efectua activitile din domeniul securitii i sntii n munc, dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) activitile desfurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevzute n anexa nr. 5; b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate; c) angajatorul i desfoar activitatea profesional n mod efectiv i cu regularitate n ntreprindere i/sau unitate; d) angajatorul ndeplinete cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare cel puin nivelului de baz, conform prevederilor art. 47-51. n situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1), angajatorul trebuie s desemneze unul sau mai muli lucrtori, conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire i protecie, conform prevederilor art. 23-27, i/sau s apeleze la servicii externe. n situaia n care sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1) i (2), dar angajatorul, lucrtorii desemnai sau serviciul intern nu realizeaz n totalitate activitile de prevenire i protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie s apeleze la servicii externe. n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor ntre 50 i 149 de lucrtori, angajatorul trebuie s desemneze unul sau mai muli lucrtori sau s organizeze serviciu intern de prevenire i protecie pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie din cadrul ntreprinderii. n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor prevzute la alin. (1), care desfoar activiti dintre cele prevzute n anexa nr. 5, angajatorul trebuie s organizeze serviciu intern de prevenire i protecie. n cazul n care lucrtorii desemnai/serviciul intern de prevenire i protecie nu au capacitile i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire i protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie s apeleze la unul sau mai multe servicii externe. n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor care au peste 150 de lucrtori, angajatorul trebuie s organizeze serviciul intern de prevenire i protecie.

n cazul n care serviciul intern de prevenire i protecie nu are capacitile i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire i protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie s apeleze la unul sau mai multe servicii externe. Lucrtori desemnai Desemnarea nominal a lucrtorului/lucrtorilor pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie se face prin decizie a angajatorului. Angajatorul va consemna n fia postului activitile de prevenire i protecie pe care lucrtorul desemnat are capacitatea, timpul necesar i mijloacele adecvate s le efectueze. Pentru a putea s desfoare activitile de prevenire i protecie, lucrtorul desemnat trebuie s ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare cel puin nivelului mediu, conform prevederilor art. 47-51. Angajatorul va stabili numrul de lucrtori desemnai n funcie de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii. Angajatorul trebuie s asigure mijloacele adecvate i timpul necesar pentru ca lucrtorii desemnai s poat desfura activitile de prevenire i protecie conform fiei postului. Serviciile interne de prevenire i protecie Serviciul intern de prevenire i protecie trebuie s fie format din lucrtori care ndeplinesc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului mediu i/sau superior, conform prevederilor art. 47-51, i, dup caz, ali lucrtori care pot desfura activiti auxiliare. Conductorul serviciului de prevenire i protecie trebuie s ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51. Serviciul intern de prevenire i protecie se organizeaz n subordinea direct a angajatorului ca o structur distinct. Lucrtorii din cadrul serviciului intern de prevenire i protecie trebuie s desfoare numai activiti de prevenire i protecie i cel mult activiti complementare cum ar fi: prevenirea i stingerea incendiilor i protecia mediului. Angajatorul va consemna n regulamentul intern sau n regulamentul de organizare i funcionare activitile de prevenire i protecie pentru efectuarea crora serviciul intern de prevenire i protecie are capacitate i mijloace adecvate.

Serviciul intern de prevenire i protecie trebuie s aib la dispoziie resursele materiale i umane necesare pentru ndeplinirea activitilor de prevenire i protecie desfurate n ntreprindere. Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire i protecie n funcie de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii. Angajatorul trebuie s asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire i protecie s poat desfura activitile specifice. Cnd angajatorul i desfoar activitatea n mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire i protecie trebuie s fie organizat astfel nct s se asigure n mod corespunztor desfurarea activitilor specifice. n situaia n care activitatea de prevenire i protecie este asigurat prin mai multe servicii interne, acestea vor aciona coordonat pentru asigurarea eficienei activitii. Serviciul intern de prevenire i protecie poate s asigure i supravegherea medical, dac dispune de personal cu capacitate profesional i de mijloace materiale adecvate. Servicii externe de prevenire i protecie - Serviciul extern de prevenire i protecie asigur, pe baz de contract, activitile de prevenire i protecie n domeniu. - Angajatorul apeleaz la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (3) lit. d) din lege. - Serviciul extern trebuie s aib acces la toate informaiile necesare desfurrii activitii de prevenire i protecie. - Serviciul extern de prevenire i protecie trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: a) s dispun de personal cu capacitate profesional adecvat i de mijloacele materiale necesare pentru a-i desfura activitatea; b) s fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire i protecie i de avizare a documentaiilor cu caracter tehnic de informare i instruire n domeniul securitii i sntii n munc, n conformitate cu procedura stabilit la art. 35-45. Serviciul extern de prevenire i protecie trebuie s fie format din lucrtori care ndeplinesc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului mediu i/sau superior, conform prevederilor art. 47-51, i, dup caz, ali lucrtori care pot desfura activiti auxiliare. Conductorul serviciului extern de prevenire i protecie trebuie s ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii

i sntii n munc corespunztoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51. n cazul n care serviciul extern de prevenire i protecie este format dintr-o singur persoan, aceasta trebuie s ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51. DIN NORMELE METODOLOGICE Contractul ncheiat ntre angajator i serviciul extern de prevenire i protecie trebuie s cuprind cel puin urmtoarele: a) activitile de prevenire i protecie care vor fi desfurate de ctre serviciul extern de prevenire i protecie; b) modul de colaborare cu lucrtorii desemnai/serviciul intern de prevenire i protecie i/sau cu alte servicii externe de prevenire i protecie; c) clauze privind soluionarea litigiilor aprute ntre pri. Serviciul extern are obligaia s transmit inspectoratului teritorial de munc pe raza cruia i are sediul, domiciliul sau reedina o copie de pe certificatul de abilitare, n termen de 10 zile de la data primirii acestuia. Serviciul extern trebuie s ntocmeasc, n dou exemplare, un raport de activitate semestrial, conform modelului prevzut n anexa nr. 10. Rapoartele vor fi naintate inspectoratului teritorial de munc pe raza cruia i are sediul, domiciliul sau reedina serviciul extern. Inspectoratul va analiza rapoartele de activitate i va restitui un exemplar serviciului extern, iar un exemplar l va arhiva. ABILITAREA PERSOANELOR FIZICE SI A PERSOANELOR JURIDICE PENTRU A PRESTA SERVICII IN DOMENIUL PROTECTIEI MUNCII Angajatorul desemneaz unul sau mai muli lucrtori pentru a se ocupa de activitile de protecie i de activitile de prevenire a riscurilor profesionale din ntreprindere i/sau unitate, denumii n continuare lucrtori desemnai. Lucrtorii desemnai nu trebuie s fie prejudiciai ca urmare a activitii lor de protecie i a celei de prevenire a riscurilor profesionale. Lucrtorii desemnai trebuie s dispun de timpul necesar pentru a-i putea ndeplini obligaiile ce le revin prin prezenta lege. Dac n ntreprindere i/sau unitate nu se pot organiza activitile de prevenire i cele de protecie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie s recurg la servicii externe. n cazul n care angajatorul apeleaz la serviciile externe prevzute la alin. (4), acestea trebuie s fie informate de ctre

angajator asupra factorilor cunoscui c au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitii i sntii lucrtorilor i trebuie s aib acces la informaiile prevzute la art. 16 alin. (2). Lucrtorii desemnai trebuie s aib, n principal, atribuii privind securitatea i sntatea n munc i, cel mult, atribuii complementare. n toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitilor de prevenire i a celor de protecie, innd seama de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau de riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii, se impune ca: a) lucrtorii desemnai s aib capacitatea necesar i s dispun de mijloacele adecvate; b) serviciile externe s aib aptitudinile necesare i s dispun de mijloace personale i profesionale adecvate; c) lucrtorii desemnai i serviciile externe s fie n numr suficient. Prevenirea riscurilor, precum i protecia sntii i securitatea lucrtorilor trebuie s fie asigurate de unul sau mai muli lucrtori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul ntreprinderii i/sau unitii. Lucrtorul/lucrtorii i/sau serviciul/serviciile prevzute la alin. (2) trebuie s colaboreze ntre ei ori de cte ori este necesar. Coninutul minim al cursurilor necesare pregtirii n domeniul securitii i sntii n munc pentru lucratorii desemnati A. Nivel de baz 1. Cadrul legislativ general referitor la securitate i sntate n munc 2. Concepte de baz referitoare la securitate i sntate n munc 3. Noiuni despre riscuri generale i prevenirea lor 4. Noiuni despre riscuri specifice i prevenirea lor n sectorul corespunztor activitii ntreprinderi i/sau unitii 5. Acordarea primului ajutor Total: 40 ore B. Nivel mediu 1. Cadrul legislativ general referitor la securitate i sntate n munc 2. Criterii generale pentru evaluarea riscurilor 3. Organizarea activitii de prevenire 4. Aciuni n caz de urgen: planuri de urgen i de evacuare, prim ajutor

5. Elaborarea documentaiilor necesare desfurrii activitii de prevenire i protecie 6. Evidene i raportri n domeniul securitii i sntii n munc Total: 80 ore

emis n temeiul art. 45 alin. (2) lit. e) din Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006, n baza dosarului nregistrat, la Direcia de munc, solidaritate social i familie, cu nr. ........... din data ................. . Titular: .................................................................... cu sediul n localitatea ...................., str. ................. nr. ....., bloc ....., scara ......, etaj ...., ap. ......, jude/sector ................ . Cod unic de nregistrare: ................................................... Nr. nregistrare n Registrul comerului: ............ din data: .......... . Prezentul certificat atest c, din analiza dosarului depus, personalul care desfoar activiti de prevenire i protecie n cadrul serviciului extern ndeplinete cerinele prevzute la art. 28-45 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006.

Personalul din cadrul serviciului extern:

VIII. ORGANIZAREA COMITETULUI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Organizarea comitetului de securitate i sntate n munc Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie n unitile care au un numr de cel puin 50 de lucrtori, inclusiv cu capital strin, care desfoar activiti pe teritoriul Romniei. Inspectorul de munc poate impune constituirea comitetului de securitate i sntate n munc n unitile cu un numr mai mic de 50 de lucrtori n funcie de natura activitii i de riscurile identificate. n cazul n care activitatea se desfoar n uniti dispersate teritorial, se pot nfiina mai multe comitete de securitate i sntate n munc; numrul acestora se stabilete prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare i funcionare. Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie i n cazul activitilor care se desfoar temporar, respectiv cu o durat mai mare de 3 luni. n unitile care au mai puin de 50 de lucrtori, atribuiile comitetului de securitate i sntate n munc revin reprezentanilor lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor. Comitetul de securitate i sntate n munc este constituit din reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, pe de o parte, i angajator sau reprezentantul su legal i/sau reprezentanii si n numr egal cu cel al reprezentanilor lucrtorilor i medicul de medicina muncii, pe de alt parte. Lucrtorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire i protecie este secretarul comitetului de securitate i sntate n munc. Reprezentanii lucrtorilor n comitetul de securitate i sntate n munc vor fi alei pe o perioad de 2 ani. n cazul n care unul sau mai muli reprezentani ai lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor se retrag din comitetul de securitate i sntate n munc, acetia vor fi nlocuii imediat prin ali reprezentani alei. Modalitatea de desemnare a reprezentanilor lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc va fi stabilit prin contractul colectiv de munc, regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare. Reprezentanii lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc vor fi desemnai de ctre lucrtori dintre reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, dup cum urmeaz: a) de la 50 la 100 de lucrtori - 2 reprezentani; b) de la 101 la 500 de lucrtori - 3 reprezentani; c) de la 501 la 1.000 de lucrtori - 4 reprezentani;

d) de la 1.001 la 2.000 de lucrtori - 5 reprezentani; e) de la 2.001 la 3.000 de lucrtori - 6 reprezentani; f) de la 3.001 la 4.000 de lucrtori - 7 reprezentani; g) peste 4.000 de lucrtori - 8 reprezentani. Angajatorul are obligaia s acorde fiecrui reprezentant al lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc timpul necesar exercitrii atribuiilor specifice. Timpul alocat acestei activiti va fi considerat timp de munc i va fi de cel puin: a) 2 ore pe lun n unitile avnd un efectiv de pn la 99 de lucrtori; b) 5 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 100 i 299 de lucrtori; c) 10 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 300 i 499 de lucrtori; d) 15 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 500 i 1.499 de lucrtori; e) 20 de ore pe lun n unitile avnd un efectiv de 1.500 de lucrtori i peste. (3) Instruirea necesar exercitrii rolului de membru n comitetul de securitate i sntate n munc trebuie s se realizeze n timpul programului de lucru i pe cheltuiala unitii. Angajatorul sau reprezentantul su legal este preedintele comitetului de securitate i sntate n munc. Membrii comitetului de securitate i sntate n munc se nominalizeaz prin decizie scris a preedintelui acestuia, iar componena comitetului va fi adus la cunotin tuturor lucrtorilor. La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munc vor fi convocai s participe lucrtorii desemnai, reprezentanii serviciului intern de prevenire i protecie i, n cazul n care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire i protecie, reprezentanii acestora. La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munc pot fi invitai s participe inspectori de munc. Funcionarea comitetului de securitate i sntate n munc Comitetul de securitate i sntate n munc funcioneaz n baza regulamentului de funcionare propriu. Angajatorul are obligaia s asigure ntrunirea comitetului de securitate i sntate n munc cel puin o dat pe trimestru i ori de cte ori este necesar. Ordinea de zi a fiecrei ntruniri este stabilit de ctre preedinte i secretar, cu consultarea reprezentanilor lucrtorilor, i este transmis membrilor comitetului de securitate i sntate n munc, inspectoratului teritorial de munc i, dac este cazul, serviciului

extern de protecie i prevenire, cu cel puin 5 zile naintea datei stabilite pentru ntrunirea comitetului. Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc convoac n scris membrii comitetului cu cel puin 5 zile nainte de data ntrunirii, indicnd locul, data i ora stabilite. La fiecare ntrunire secretarul comitetului de securitate i sntate n munc ncheie un proces-verbal care va fi semnat de ctre toi membrii comitetului. Comitetul de securitate i sntate n munc este legal ntrunit dac sunt prezeni cel puin jumtate plus unu din numrul membrilor si. Comitetul de securitate i sntate n munc convine cu votul a cel puin dou treimi din numrul membrilor prezeni. Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc va afia la loc vizibil copii ale procesului-verbal ncheiat. Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc transmite inspectoratului teritorial de munc, n termen de 10 zile de la data ntrunirii, o copie a procesului-verbal ncheiat. Atribuiile comitetului de securitate i sntate n munc Pentru realizarea informrii, consultrii i participrii lucrtorilor, n conformitate cu art. 16, 17 i 18 din lege, comitetul de securitate i sntate n munc are cel puin urmtoarele atribuii: a) analizeaz i face propuneri privind politica de securitate i sntate n munc i planul de prevenire i protecie, conform regulament