ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEGEOPOLITICA SI RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

Delta Nigerului-Analiza geopolitica si posibile solutii-

Masterand:Preda Mihai

Bucuresti2013

Introducere

Delta Nigerului este de peste jumatate de secol un teritoriu controversat, zbuciumat de

nenumarate lupte si manifestari ale factiunilor militante impotriva armatei si a companiilor

transnationale cu specific petrolier. Ultima jumatate de veac se suprapune cu perioada de cand a

inceput exploatarea resurselor de petrol din aceasta zona. Desi existenta zacamintelor de petrol

parea de bun augur, inceputul exploatarilor anunta o perioada tumultoasa pe care urma sa o

traverseze poporul nigerian din pricina acestor bogatii naturale.

Studierea acestui conflict ne va ajuta sa acordam importanta cuvenita factorului uman, in

rolul pe care il are in modelarea cursului istoriei, in detrimentului calculelor si previziunilor de

factura economica.

Conflictul din Delta Nigerului – Contextul national

Nigeria este o federatie compusa din 37 de state impartite in principal pe criteriu

lingvistic. Isi obtine independenta de sub autoritatea Marii Britanii in anul 1960.

Economia Nigeriei era bazata in principal pe agricultura si pe exportul de minereu de fier,

dar spre sfarsitul anilor ’60, exportul de petrol a depasit exportul de cacao, alune de padure si

produse din palmier.

Descoperirea zacamintelor de petrol in anul 1958 parea a fi motorul dezvoltarii de care

avea nevoie economia nigeriana. Dar sa privim un pic asupra contextului national la acea vreme.

Dupa sase ani de presupusa democratie, in Nigeria se instaureaza un regim militar. Acest regim a

favorizat cresterea coruptiei, puterea decizionala fiind in mana a catorva oameni. Cum puterea si

dorinta de putere este cel mai puternic drog, nici conducatori de atunci nu i-au putut rezista.

Astfel, proaspat descoperitele resurse de petrol au adus sume foarte mari de bani la dispozitia

conducatorilor. Sistemul s-a extins de la varf catre baza, fiecare incercand sa transforme partea

de putere pe care o avea in bani pentru uzul propriu.

Zona pe care o supunem studiului este Delta Nigerului, in special statele producatoare de

petrol din aceasta zona: Ondo, Edo, Delta, Bayelsa, Rivers, Imo, Abia, Akwa Ibom si Cross

River, marcate cu gri in Fig.1.

Fig.1. Harta politica a Nigeriei – statele producatoare de petrol din Delta Nigerului

Sursa: adaptare dupa en.wikipedia.org

In aceasta zona locuiesc peste 30 de milioane de oameni, mai mult de jumatate dintre ei

traind sub pragul de saracie de 2$/zi. Se estimeaza ca peste 15 milioane de oameni nu dispun de

bunuri esentiale ca hrana, adapost, apa potabila, nici chiar educatia primara.

Desfasurarea Conflictului

Principalul motiv ce a generat conflictul este modul in care a fost si continua sa fie

exploatat petrolul nigerian de la jumatatea secolului XX pana in prezent.

Populatia Deltei Nigerului a fost direct afectata de exploatarea resurselor de petrol din

zona. Conflictul a izbucnit din cauza efectelor negative pe care le-au produs metodele de

extragere a resurselor de subsol. Pe masura ce numarul de statii de forare crestea (si o data cu el

si cantitatea de materie prima extrasa), cresteau si numarul si frecventa accidentelor cu efecte

devastatoare asupra mediului: scurgeri de petrol, explozii, flacari, incendii. Toate aceste

accidente au afectat ecosistemul deltei, sursa de hrana a peste 30 de milioane de locuitori.

O alta parte a problemei este evidenta cand ne gandim ca cea mai mare parte din banii

proveniti de pe urma activitatilor de exploatare (drepturi de eploatare, export) nu s-au intors in

delta pentru a sprijini dezvoltarea ci au fost redirectionati catre alte state ale federatiei, fara sa

luam in calcul volumul de fonduri deturnate.

Confruntati cu o saracie lucie, privati de educatia elementara si nesprijiniti de

reprezentantii guvernului, locuitorii deltei s-au transformat in proprii lor aparatori, fiecare

cautand sa-si asigure existenta cum a stiut mai bine.

Conform teoriei lui Burton (citat de Oviasuyi si Uwadiae) nevoile de baza (ca hrana, apa,

adapost si sanatate) spre deosebire de interese, nu pot fi negociate. De aceea orice incercare de a

face asta sub o forma sau alta conduce la conflicte.1 Astfel, incep furturile de petrol, atacurile

asupra statiilor de extractie si asupra conductelor, furturile din conducte, apar factiunile militante

de emancipare si grupari de protestatari.

Raspunsul guvernului federal nu a intarziat sa apara, acesta trimitand militari in zonele

vizate, iar de aici pana la escaladarea conflictului nu a mai ramas decat un mic pas: dotarea

rebelilor cu echipament de lupta pentru a putea combate actiunile militare ale guvernului.

1 Oviasuyi P.O., Uwadiae Jim (2010) , “The Dilemma of Niger-Delta Region as Oil Producing States of Nigeria” in Journal of Peace, Conflict and Development, Issue 16, November 2010, pag.112

Atunci cand exista oameni influenti interesati de mentinerea conflictului, imediat apar

solutiile. Marii proprietari de tancuri petroliere, probabil fosti guvernanti corupti, au venit in

ajutorul rebelilor oferindu-le arme in schimbul petrolului furat.

Astfel s-a dezvoltat o retea de furt si trafic cu petrol. Bandele de hoti fura petrol din

conducte, il incarca pe mici barje, pentru ca mai apoi sa-l transporte la tancurile petroliere aflate

in zona de coasta. In schimbul petrolului, acestia primesc armament si bani.

Daca privim din perspectiva adevaratilor beneficiari, finantarea rebelilor este o investitie

rentabila care merita sa fie facuta.

Desi nu beneficiaza de instruire pentru lupta impotriva armatei, locuitorii deltei dispun de

un avantaj major, acela de a cunoaste foarte bine spatiul de lupta. Tocmai aceasta cunoastere

geografica a retelei de canale din delta si a schimbarii acestora face posibila valorificarea

petrolului furat, echilibrand totodata balanta in favoarea militantilor, depasiti numeric de fortele

armatei.

Insa nu toti locuitorii deltei sunt implicati in activitati ilegale. Marea majoritate o

reprezinta oamenii care sufera de pe urma poluarii si a degradarii mediului cauzate de

exploatarea petrolului. Putem lua ca exemplu comunitatea Ijaw din Bayelsa State, locul unde a

fost descoperit primul zacamant de petrol din Nigeria. Dupa peste 50 de ani, oamenii din aceasta

comunitate nu s-au ales cu nimic de pe urma exploatarii petrolului in afara de terenuri arabile

nepracticabile, rauri poluate, lipsa alimentarii cu energie electrica. In aceaasi situatie sunt multe

alte comunitati din statele nigeriene, unde oamenii traiesc in conditii din epoci de mult apuse,

alaturi de masinarii si echipamente de ultima generatie necesare exploatarilor.

Actorii implicati

Pana acum am identificat 3 actori implicati in acest conflict: Guvernul Nigerian,

comunitatile din Delta Nigerului si companiile transnationale cu specific petrolier (CTN). Acesti

3 actori sunt direct implicati in conflict, fiind parte a problemei.

Un al patrulea actor ar putea fi reprezentat de guvernele statelor dezvoltate, implicate

indirect, dar direct interesate de desfasurarea conflictului si afectate intr-o anumita masura de

solutionarea acestuia.

Vom analiza pe rand acesti patru actori:

Guvernul nigerian, sustine ca problema din Delta Nigerului o reprezinta activitatile

criminale provocate de oamenii din regiune. Drept urmare, guvernul reprezentat de presedintele

nigerian nu a reusit sa faca distinctia intre cei responsabili pentru atacurile din statul Bayelsa si

cei cu care negocia guvernatorul statului Bayelsa. Presedintele statului ii considera pe toti

criminali, inclusiv pe guvernator si pe membrii guvernului din Bayelsa, fara sa incerce sa

inteleaga situatia. Astfel in noiembrie 1999, o operatiune militara comandata de presedintele de

atunci, Olusegun Obasanjo, a eradicat un intreg sat impreuna cu locuitorii lui.

Nu difera foarte mult pozitia companiilor transnationale. Reprezentantii ei considera ca

problema deriva din atitudinea comunitatilor locale fata de exploatarea de petrol. Unul dintre

managerii Shell Petroleum Development Company responsabil de situatia din Nigeria a afirmat

intr-un interviu acordat in Africa de Sud ca daca nu ar fi fost impiedicati de opozitia populatiei

bastinase, ar fi intreprins actiuni de redresare a efectelor poluarii in zono Ogoni, in statul Rivers.

Apare evident in urma afirmatiei managerului Shell ca activitatea companiei a afectat profund

zona respectiva. Este foarte usor sa ne dam seama ca adevarul nu este nicidecum de partea lor,

din moment ce abia dupa 50 de ani de exploatare recunosc problema si incearca sa caute solutii.

Fiind cea mai mare Companie Transnationala ce activeaza in Nigeria (peste 6000 km de

conducte ce acopera o suprafata de 30.000 km2 din cei 70.000 km2 sufrafata aproximativa a

deltei), Shell a desfasurat de-a lungul timpului mai multe campanii de responsabilitate sociala. In

unele cazuri, au sapat fantani de mari adancimi pentru apa si au construit drumuri. Bineinteles ca

aceste drumuri au fost construite pentru a asigura transportul echipamentelor si utilajelor de

sondare.2

Comunitatile locale din Delta Nigerului sustin ca guvernul nigerian a facut o intelegere

secreta cu companiile petroliere cu scopul nu numai de a-i deposeda de resurse ci de a-i invrajbi

unii impotriva celorlalti si a le distruge spatiul necesar vietii.

Adevarul este undeva la mijloc. Companiile petroliere au inteles exploatarea Deltei

Nigerului in sens strict economic, contractual. Cata vreme au obtinut licentele de exploatare si

platesc anumite taxe catre guvernul federal nigerian, totul este in regula din punctul lor de

vedere. Premeditat sau nu, legile federale care reglementeaza exploatarea rezervelor de petrol si

2 Nenibarini Zabbey (2009) – Pollution and poverty in the Niger Delta region – What is the responsibility of oil companies in Nigeria? , pag.7

gaze naturale nu iau in considerare comunitatile locale, drept pentru care acestea au fost profund

abuzate de companiile transnationale de-a lungul anilor.

De cealalta parte, comunitatile locale considera ca firmele exploatatoare le sunt datoare

cu mijloace de dezvoltare si moduri de viata alternative, din moment ce le-au transformat

pasunile productive in terenuri necultivabile. Lucrurile sunt cu atat mai grave cu cat principalele

activitati de asigurare a hranei proveneau din agricultura, pescuit si cresterea animalelor.

Aceste activitati au devenit din ce in ce mai greu de intreprins din cauza poluarii

permanente. Datele disponibile arata ca din 1976 pana in 2001 s-au inregistrat in medie 273 de

scurgeri de petrol in fiecare an, ceea ce se traduce prin 115.000 barili. Cifrele mentionate

transforma Delta Nigerului in locul cel mai predispus la scurgeri de petrol din lume.3 Mai mult

decat atat, calculele arata ca delta este unul dintre locurile cu cele mai mari emisii de CO 2 din

lume, emisii provocate de arderea a peste 50 de milioane de metri cubi de gaz pe zi.4

In afara de saracia populatiei, delta este caracterizata si de o infrastructura saraca.

Numarul de kilometri de sosea asfaltata este cu mult mai mic in statele deltei decat in alte state,

iar calitatea drumurilor existente lasa de dorit. Un raport al Natiunilor Unite subliniaza faptul ca

incidenta mortii infantile si a mortii la nastere este mai mare in statele deltei, la fel si rata de

infectare cu virusul HIV.

Guvernele statelor dezvoltate din vest sunt direct interesate de acest conflict, in speta de

petrolul care l-a generat. Petrolul furat care ajunge pe tancurile petroliere pleaca de aici in tari ca

Senegal sau Coasta de Fildes spre a fi prelucrat sau direct spre Rotterdam pentru a fi imediat

valorificat. Tari ca Rusia, Olanda, Australia, Franta, Siria sunt implicate in actiuni de spalare de

bani. Alte doua state si-au oferit sprijinul guvernului federal nigerian pentru a combate aceste

furturi de petrol. Statele Unite au pus la dispozitie sisteme de supraveghere radar pentru vasele ce

tranziteaza zona de coasta a Nigeriei, emitatoare ce pot fi montate pe nave si receptoare montate

pe uscat. Prin controlul traficului maritim se poate reduce traficul cu petrol furat. Si Marea

Britanie si-a oferit ajutorul constand in instruirea militarilor nigerieni, in vederea luptelor in

mlastinile deltei.

Desigur ca ambele initiative aveau ca scop o mai buna apropiere de Nigeria, si cresterea

dependentei Nigeriei de ajutorul si sprijinul american, respective britanic. Interesul Statelor

3 Nenibarini Zabbey, Op. cit. pag.14 Oviasuyi P.O., Uwadiae Jim, Op. cit. pag.116

Unite este cu atat mai mare cu cat Nigeria era al 4-lea furnizor de petrol al acestora, sursa a 2

milioane de barili de petrol pe zi.

Miza geopolitica

In continuare, vom descrie miza geopolitica a acestui conflict din ambele perspective: a

solutionarii conflictului si a mentinerii starii conflictuale.

Principalele mize sunt petrolul si dezvoltarea Nigeriei.

In prima situatie, cea a solutionarii conflictului vom avea de-a face cu o federatie

nigeriana aflata in plin proces de dezvoltare. Asta ar presupune dezvoltarea infrastructurii deltei,

dar mai ales reducerea decalajului intre statele deltei si celelalte state si diminuarea poluarii.

In doar cativa ani, ca urmare a bunei gestionari si distribuiri a veniturilor obtinute din

exportul de petrol, Nigeria ar deveni cel mai bogat stat african, cu cea mai mare populatie, un

posibil actor important in Africa centrala si de vest. Acest lucru ar conveni Statelor Unite, din

moment ce un stat mai puternic presupune o mai buna exploatare a resurselor. SUA ar avea deci

“un as in maneca” in cazul in care ceva neprevazut s-ar intampla in Orientul Mijlociu.

Aceasta perspectiva, desi dezirabila, este departe de realitate, si poate fi atinsa doar

ignorand fragmentarea federatiei nigeriene si diferentele entice si religioase. Totodata, ar

insemna ca actualii lideri sa renunte la beneficiile financiare pe care le au de pe urma prezentului

conflict.

In cazul mentinerii conflictului actual, toata lumea ar avea de castigat, mai putin

locuitorii deltei. Companiile petroliere ar continua sa obtina profituri insemnate, conducatorii

actuali ar continua sa-si primeasca partea lor, afacerile ilegale ar continua, probabil la un nivel

mai redus si descrescator ca intensitate.

Asa cum am mentionat in debutul lucrarii, lacomia si dorinta oamenilor de a-si exercita

puterea au adus Nigeria in situatia actuala. Asa cum raul a fost produs de manifestarea

oamenilor, in ciuda previziunilor favorabile, tot oamenii trebuie sa contribuie la indepartarea

raului produs. Asa cum s-a propagat coruptia de la cel mai inalt nivel catre nivelele inferioare, tot

asa se poate repara raul prezent. Este nevoie insa ca oamenii din cele mai inalte functii sa

condamne coruptia si sa puna bazele unei reforme la nivelul institutiilor.

Fiind vorba de un fenomen de mare amploare, care s-a dezvoltat de-a lungul mai multor

ani si pe mai multe planuri, este nevoie ca actiunea sa se desfasoare concomitent pe mai multe

planuri. In continuare vom prezenta cateva solutii propuse de unii autori pentru rezolvarea

conflictului.

Oviasuyi si Uwadiae afirma ca guvernul federal trebuie sa incurajeze comunitatile locale

sa participle la discutii si sa sugereze posibile solutii la problemele cele mai presante.

De asemenea recomanda organizarea de intalniri intre reprezentanti ai diferitelor categorii

de oameni (conducatorii satelor, femei, tineri, lideri religiosi) care sa incerce sa gaseasca

rezolvari viabile problemelor existente.

Companiile transnationale ar trebui sa ofere un procent din locurile de munca tinerilor

calificati din comunitatile afectate.5

Guvernele statelor si companiile transnsationale trebuie sa investeasca masiv si sustinut

in pregatirea tinerilor din comunitatile afectate.

Guvernele si companiile petroliere ar trebui sa adopte o politica de comunitate, prin care

sa acorde comunitatii si membrilor ei actiuni si sa-si imparta astfel profitul cu ei.6

Judith Burdin Asuni recomanda investitii in infrastructura in zonele cel mai grav afectate,

creand astfel o multime de locuri de munca pentru tineri si nu numai. Un astfel de proiect ar avea

in vedere construirea de drumuri, construirea de retele de aprovizionare cu gaz dar si implicarea

tinerilor in lucrul efectiv la o statie de exploatare.

Asigurarea suportului financiar si politic pentru Ministerul Deltei Nigerului in vederea

implementarii diferitelor proiecte de dezvoltare si in vederea urmaririi si evaluarii acestora.7

Autoarea recomanda arestarea si condamnarea celor implicati in traficul de petrol. O data

ce un om influent ar fi condamnat s-ar reduce semnificativ numarul celor dispusi sa riste o

condamnare.

Aceeasi autoare recomanda o mai buna supraveghere a coastei nigeriene si folosirea la

maxim a capacitatilor de supraveghere.8

5 Oviasuyi P.O., Uwadiae Jim, Op. cit. pag.1226 Idem, pag.1237 Judith Burdin Asuni (2009) “Blood Oil in the Niger Delta”, pag.118 Idem, pag.12

Desi toate masurile si recomandarile enuntate anterior sunt dezirabile, consider ca

problema esentiala a comunitatilor o constituie pe termen scurt lipsa implinirii nevoilor de baza,

iar pe termen mediu si lung lipsa scolarizarii. Tocmai de aceea, in proiectele de infrastructura as

include si scolile si de ce nu un spatiu sanitar. Ceea ce am omis in legatura cu organizarea

statelor deltei in comunitati este ca din cauza conditiilor geografice, 94% din cele aproximativ

13.000 de comunitati sunt constituite din mai putin de 5000 de persoane.9

Concluzii

Conflictul din Delta Nigerului este departe de a fi incheiat. Este necesar un efort

concertat al guvernului federal - pentru combaterea coruptiei, al guvernelor locale - pentru

asigurarea si intretinerea dialogurilor de cooperare intre diferiti reprezentanti ai comunitatilor

locale, al companiilor petroliere – pentru a pune la dispozitie locuri de munca si programe de

instruire pentru tinerii fara loc de munca, un efort al comunitatilor locale de a participa la

dialoguri in vederea gasirii celor mai potrivite solutii, dar si de a-i integra pe tinerii care vor sa

renunte la activitatile criminale in care erau implicati.

Mai mult decat atat, este necesar ca si comunitatea internationala sa se implice alaturi de

guvernul federal pentru combaterea traficului de petrol. Pentru realizarea acestui deziderat, s-a

infiintat Strategia de Securitate Energetica a Golfului Guineea din care fac parte Marea Britanie,

Olanda, Norvegia, Elvetia, Canada si Franta. In momentul de fata se lucreaza si la o tehnologie

de amprentare a petrolului, care va putea determina cu exactitate nu numai tara de provenienta ci

si locul de unde a fost extras.

Facand din nou apel la ideea lansata in introducere, ne putem astepta ca acest conflict sa

se perpetueze inca o buna bucata de vreme. Sustin aceasta afirmatie avand in vedere lacomia

oamenilor care nu tine cont de generatii.

9 Oviasuyi P.O., Uwadiae Jim, Op. cit. pag. 117-118

Bibliografie

1.Asuni Burdin Judith - “Blood Oil in the Niger Delta” – 2009 – United States Institute of Peace

2.Hassan Tai Ejibunu (2007) – Nigeria Niger’s Delta Crisis: Root Causes of Peacelessness

3.Nenibarini Zabbey (2009) – Pollution and poverty in the Niger-Delta region – What is the

respnsability of oil companies in Nigeria?

4.P.O. Oviasuyi, Jim Uwadiae (2010) – The Dilemma of Niger-Delta Region as Oil Producing

States of Nigeria