mcoiMM mAnditA

CALEASUFLETELORm VENICIE

vAmilevAzduhului

Vol.I

J>

visupL

tin lung tren tupareviafa

9(e tk&im tn etmergand

J&rd sim mat dam stomaWide ne-am suit si ednd.

Jertctoite sunt Ratte

Unde stem cdtt-un minui,fPdnisi ne mai dam stomaSuae, plead, a trtcut.

lar durerile sunt stafii

Lwngi demise mai sfSrsese,Si tnduda twastriparedtot mai nulte se ivesc...

Areitori de neroBdort

fnointe tot privim,1\frtm s-qjungem tot mai iuttLa vreogari ce-o dorm...

!hfa tree ziitle, tree anu

CBpe sfinte si durtri,

Asteptdnd Uranifi de visuri

%(pi momente de plaeeri.

Muipi eopii voiosist urea

C&H tn drum n-am tntdtnitlar cdte-un bitrdn eoboari

trist, deforte istovit.

iHne-odati insa vremea

Si tie coBoram si noi,Ce n-am da atunci o clipa

So ne-ntoarcem inapoUCieipe edndprivim tn urmifBtdngem timpuCee-a trtcut,

SunUgara vesaicUi

Jim trait, dor n-am stint..

.

EDITURA BUNAVESTIHE

S

BIBLIOTECA ORTODOXIEJ

GALEA SUFLETELOR IN VE$NICIESAU

CELE 24 VAMI ALE VAZDUHULUIVOLUMUL I

.

Chipul de fa^a arata.ijufletul Sfintei Teodoraie$it din corp, stind intre Ingeri i ajutat deSfintul Vasile eel Nou. Sufletele drep^ilor dupasfintele descoperiri la ie^irea din corp sint pri-mite de Sfin^ii Ingeri, care le pazesc $i le duesus in regiunile cere$ti pline de lumina i fericire.Aceasta-i natural, deoarece Sufletele drep^ilor segasesc cu Ingerii chiar din vremea vie^uirii lorpe pamint. tntoarce-te Suflete al meu la odihnata, ca Domnul bine a fScut ^ie...".

(Ps. 114 7-9).

.

BIBLIOTECA ORTODOXIEI

CALEA SUFLETELOR IN VE$NICIESAU

CELE 24 VAMI ALE VAZDUHULUI

,,Eu sint Lumina lumii... Galea, Adevarul siVia^a" (loan 8 72; 14 6).

El ne-a mingiiat obrazulCel brazdat de lacrimi niulte.El facu sa ne-nfloreascaFlorile rjdejdei snuiltel

Aparatoare Doamna, imulljumiri pen-tru biruin^a, lzbavindu-ne din nevoi adu-cem Tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi robiiTai. Ci, ca Ceia ce ai stapinire nebiruitaslobozeste-ne pe noi din toate nevoile, carecu umilin^a strigam: Bucura-Te bucurianoastra, acopere-ne pe noi de tot raul cucinstitul Tau omofor."

Catre Tine, Maica SfintaRugaciune inal^am,Caci pacatul ne-nspaimintaSi de el vrem sa scapam.

Ruga noastra cea fierbinteSa'o.duci la Fiul TawSi s5-L rogi cu dulci cuvinteSa ne ia sub scutul Sau,

Amin

RUGAMINTE din partea cdrfii\

Citifi-md cu dragoste, cu bdgare de sea-m& si cu multa rabdare. . . pdstrafi-md cu-ratd, nu-mi indoifi filele, ca si eu vd sinto buna calauza in viafa aceasta pdminteascdcatre Patria Cereasca. i cifi vor umbla cudreptarul acesla, pace peste ei si mild ipeste israilul crestinismul lui Dumnezeu

(Gal. 6, 16).

Glasul car{ii de fa{a!

Frate, cartea ij;i graestela-ma-n mina si. citestei fii cu luare aminteLa ale mele cuvinte

Care-n mine aici sint scriseSpre folos citre' to^i zise.Deci, dar pune sirguin^aSi-ti cistiga umilinfa.

Fugi de toata rautateaSi fa toata bunatateaIar de- doresti mlntuireaAsculta-mi povafuirea:

De orice rau te feresteSJ bunatiti ispraveste,Iubeste pe DumnezeuSi pe aproapele tau,

Ca sa te invrednicestiIn Rai sa te salasluiestiIn vesnica fericireCare nu are sfirsire.

Dar, nu uita frSfioareAceasta a mea scrisoare,Ci ma rog sa bagi de seama.Ca spre viata ea te cheama.

(de P. Patrut)

DIN DURERILE SUFLETULUI ClTRE CITITORI la editia de fata

.

Prin punerea sub tipar a lucrdrii de fafd ne implinim o datorie moralafal^d de autor, trecut la cele vesnice in 1975, precum si una de suflet cdtre aproapelenostru, ajutindu-l sa pdseascd pe calea mintuirii. Ea se intituleazd CaleaSufletelor in Vesnicie" sau Cele 24 de Vdmi ale Vdzduhului" si este scrisA deproiosinghelul Nicodim Mdndifd. El a avut la baza, ca izvor de inspirajie ohicrare mat veche scrisd la acea vreme dupa ardtarea Sfintului Atanasie de laCrit, tradusd din limba elineascd de cdtre protosinghelul Rafael. Aici erau cu-prinse aspecte din trecerea Sufletnlui Cuvioasei Teodora prin vdmile vdzduhului,dupa iesirea sa din trup, asa cum i s-a descoperit Cuviosului Grigore, uceniculeel mai apropiat al Sfintului Vasile eel Nou.

Punind ca temelie lucrarea mai sus pomenitd, pdrintele Nicodim a imbu-ndtdtit-o, documentind-o scripturistic si teologic, ardtind toate etaPele prin careva trece Sufletul oricdrui muritor dupa iesirea din trup. Fiind de asemeneaproporfii, lucrarea a suferit mai multi modificdri si a fast transcrisd cu truddsi migcAdde citeva oripind la forma ei actuald. Textula fost mult imbundtdfitsi ilustrat cu clisee, asa cum le-a gindit pdrintele Nicodim, ajutat si de uceniciisdi cei mai apropiaji precum si de neuitatul si regretatul pictor Jan Dumitrescudin Bacdu, care a muncit enorm pentfu a da, forma cuvenita acestor clisee. Caizvoare de inspirafie art mai fast folosite Divina Comedie" a lui Dante i Para-disul Pierdut" de Milton. Aceste surse unite si sus{inute de o muncd fdrd pregetdin partea tuturor, au condus la finalizarea cliseelor asa cum se gdsesc tipdritein cartea de fafd. Manuscrisul a fost dactitgrafiat in sapte exemplare. Anii deprigoand religioasd, pe care cu tofii i-am trait, s-au abdtut si asupra acestuimanuscris tncit din cele sapte, a rdmas doar unul - asa ca prin minune - dar siacesta incomplet, deoarece fiind dactilografiat in fascicole, unele s-au pierdut.Totusi, printr-o muncd susfinuta de transcriee manuald in caiete, de cdtre credin-ciosi, s-a putut reconstitui integral manuscrisul si recupera cliseele care ilus-treazd fericirile si pedepsele Sufletelor dupa trecerea lor in vesnicie. Aceastalucrare s'a ndscut in vremuri de mari strimtordri pentru Biserica noastrd oro-doxa, a suferit persecufiile vremurilor urmdtoare, si acum la iesirea de sub tiparaceleasigreutd\iauinso\it-o. In acest timp-de grele frdmintdri, a trecut la celevesnice - Elena - aceea care a fost o parte din sufletul activitdfii.,,Dumnezeu sd-ioiihneascd Sufletul trudit !" Dumnezeu sa le ajute la greu,' celor care ne-auajutat ctnd am fast si noi la greu.

parte din versmile care sint semanate in anumite locuri in aceastacarte sint luate si adaptate din cartea ,}/orbe cu tile" a neuitatului fabulist;Vasile Militaru"

Woca cuwva, MMora A>^ eMtoftf, li se va pdrea aceastd lucrare brtamcarcata, not k spunem sd se gindeascd asa: Cind smt insetafi si gdsesc in valeun izvor sau ofanima, nu smt obliga}i sa bea toata apa, ci isi potohsc sdea duiMdormfa lasind si altera care vin dupd ei. Asa si cu aceastd carte, sa ne ludmfaecaredoctona trebmnaoasa pentru folosul Sufletului, lasind restul fientruatfn.Noimsa ne rugam ca, bundtatea lui Dumnezeu sa se reverse peste cei carevor cttiaceste fagtni si vor implini - dupd putere - cele ce-stnt cufirinse in eleMul[umim, pe aceastd cale, a tiparului, tuturor ostenitorilor care aucontnbuit la men$merea unicului exemplar, asa cum le-a ajutat Bunul Dumnezeu

.pentru a-l comfleta si tipdri azi, pumndu-l la indemma tuturor celor doritorisa la aminte

._ Jmind cont de intimpldrile neobisnuite prin care a trecut acestexemplar, apanfia mtegrald a lucrdrii o considerAm o adevdratd minune"c- *.**

c

t

a-

Domnu{nostru Iisus Hristos, Care a luat si a purtat fie umeri'iSaipacatelelumnsa coboare Harul Sau peste aceastd lucrare in asa fel incitsa mtoarca Sufletele noastre din calea cea largd a pierzarii cdtre Mea ceaingusta si sinmta a mmtuirii",precum ne-a zis: Luati jugul Meu cd estebun sisarana Mea usoard, si vefi afla odihnd Sufletelor voastre "

Iubiti cihtori va aducem la cunostintd cd pdrintele Nicodim a mai lasatin manuscris jj alte lucrari, intre care, una intitulatd Privelisti Afiocalifitice"desprecare astazi nu se maistie nimic, deoarece a fast confiscatd'm 1964 imfireundcu toate celelalte.Lucrarea era dadilografaatd in trei exemplare, cufirinztndto. bl5file de marimea unci jumdtdti de coli obisnuite. In paginile sale autorulnu ne da o exphcatte literald a ..Apocalipsului" ci cuvinte de zidire sufleteascdcareseadreseaza mat mult Jnimii" si mai putin miniii"

, cuvinte in care ceimsetafi de viaja cea vesmcd vor gdsi o mare mingtiere si sprijin sufletesc Pri-vekshApocahptice nu explicd vremile" si ami', mm ar fa tentati unii sacreada.ele ne daumsa o orientare Sigma cdtre luminarea Sufletului, a'drumuluidrept caire viaja de veci

.cdci vremea este aproape. Jatd vin curind si MalaMea este cuMme.ca sadau faecdruia dupd cum va fa fapta" lui. Eu sint Alfa

si umega.Lel dmtu si Cei de p e urma, Inceputul si Sfarsitul" (Afic 22 12- 13).

Not ampomtt cu tot Sufletul si in cdutarea acestui manuscris, in sfierantaca-t vom gasi ammtindu-ne de cuvintele incurajatoare ale unui efiiscofi rostitecatre mama fencitului Augustin: Nu se poate sa piard faul alitor lacrimi"si revemnd la cautanle noastre indrdznim a zice: nu poate sa rdmind zadamicasi sub obroc truda alitor zile si nopfi", punind chezdsie si cuvintele fisalmistuluinu vom muri ci vom trdi.

.. addugind pentru noi insine?i le vom tipdrif'Acestea fund ztse, indreptdm gindul nostru de ruga cdtre Cei de sus Caruia

,toate-l smt cu putinfa".

Asa sa ne ajute Dumnezeu

. i-. i

i

!.:,

..

.

..

Din partea. celor care s-au ostenit sa punasi sa iasa de sub tipar lucrarea de fata.Grea a fost povara, dar am dus-o cu drag !

Bucure$ti 1990

Iar acwm ca Incheiere,Din Sujlet dorim tuturorSpor in toate cele buneAstazi si in viitor !

Amin.

PRECUVlNTARE

Sprijinifi si mult nringiiatr de nemarginita dragoste, bundtate stcjntorul Milostivului Dumnezeu Cei pururea binecuvintat, cu toataincrederea pasim inainte la mdeplmirea misiunei noastre Preofesti,pentru a aprinde incd o fa die si a o pune in sfesnicul adundrei cres-tinilor si a intregei lumi, pentru a Vumina si a folosi pe to\i cei dornicide mintuire. Desi, unii scriitori si alcdtuitori de carti obisnuiesc, ca,

atunci cind dau o carte la lumina s-o inchine sau s-o aducd dar unoradin mai-marii lor: voievozi, cdpetenii, boieri, notabili, copii, sofii,prieteni, rudenii, etc., Musi, noi, eel mai mic intre Iereii-Monahi,inchindm si inoredintdm si aceastd lucrare Prea Sfintei si de via{dfdcatoarei Treimi : Tatdlui si Fiului si Duhului Sfint; Prea SfinteiNdscdtoarei de Dumnezm si pururea Fecioarei Maria, Ostilor Inge-resti si tuturor Sfintilor, Care ne-au ajutat a o realcdtui, complectasi ilustra cit am putut mai viu, pentru foiosuv vrememic si vecinic aituturor oamenuor ostenitori in bine.

Vdzind in majoritatea lumii 'crestine, pe deoparte intunericulnecunostinfei de Dumnezeu, de poruncne Lui izvoritoare de statornicdsi fericitd viaja, ba chiar si bezna necunostinfei de existenfa Sufle-tuvui, a hranei, imbrdedmintei, aidpostirei si at, izvoruvui viefii lui

fericite ; iar pe de altd parte folosul fisnitor in viata vecinica a Cres-tinilor vii si repausafi; din ardtarea vietii Sfintului Vasile eel Nou,cu istorisirea Pdrintelui Grigore, dupd ardtarea Sfintului Atanasiede la Crit, despre osirdia Cuvioasei Teodora cu vrednica ei saviriredin aceastd viafd, descoperirea infricosatelor 24 de vdmi ale vazduhului,cu: groaznicele greutdfi a trecerei Sufletelor prin acele cumpiite opret

listi, locurile iadului cu grozavele munci ale pdcdtosilor netndreptafiprin Sf.Tainda Pocdintei, si desfatatele locasuri piine de nesfirsitebucurii, veselii si fericiri eterne ale Sufletelor in Rai. Infldcdmt, zic,

si totodatd si obligat demdatoririle inaltei si Sfintei dregdtorii Preo-

jesti cu care m-a imbrdcat Mintuitorul nostru Iisus Hristos Dumne-

zeu-Omul, Universalul Arhipdstor etern, m-am vdzut silit a prelucra,

complecta, alc&tui, ilustra si a reda la lumina si aceastd carte, spre

folosul tuturor.

Cole 24 vami ale vdzduhului

Cunostinfa, cum ca fiecare pdmintean, desi in lumea aceastapoate scapa de multe greutdfi si primejdii cu istefimea minfii, cuputerea, cu averea sa, ori prin puternicn zilei, insa de moarte, dejudecata particulara si universala, si de *rdspldtirea faptelor sale bunesau tele, cu Raiul ori cu iadul, nu poate scapa nimenea asa cuma invdtat si invata Sfinta noastrd Bisericd prin sfinfyii Ei slujitorice s-au ostenit sd analizeze despre nemurirea si calea Sufletelor invecinicie m-a determinat a cerceta cdrfile sfinte care grdiesc despresfirsitul oricdrui om de pe pdmint, cu rdspidtirea faptelor lui in veci-nicie,

Astfel, in lucrarea de fata am consultat Dumnezeehle Scrip-turi ale Vechiului si Noului Testament, citeva cdrfi teologice,pe Sfinfii: Antonie eel Mare, Macarie Alexandreanul, Teodo'rStuditul, Ciril Alexandreanul, si pe alti Sfinti Pdrinti : VtafaRepausatilor nostn dupd moarte, Viafa Sfintului Vasile eel Nou din26 Martie (dupd Viejile Sfinjilor tipdrite in Sf Mdndstire Neamfu,anul 1813 ; edi0a de Tiisindu anul 1914 ; de Iorgu Dumitrescu, subsupravegherea P. S. Arhiereu Nifon Ploesteanu Vicarul Sfintei Mitro-polii a Ungro-Vlahiei, anul 1905) ; cele 24 vami ale vdzduhului tra-duse din limba Elineascd, in limba noastrd Romdneascd, de Proto-singhelul Rafail; aceeasi carte cu 24 vdmi tipdritd in anul 1910 deIorgu Dumitrescu, cu binecuvintarea Sfintului Sinod al Sfintei noastreBiserici Auiocefale Ortodoxe Romdne (pg. 4 din precuvintare), sialte scrieri, aledtuind-o asa cum am putut mai bine ; rdminind cacei cu mai multd invdtdturd, pregdtire st puteri lumindtoare, sd facdceva mai mult, mai estetic si mai bine decit rtoi.

Poate unii dintre cititorii acestei cdrfi vor zice : Asta-i o impro-vizatie, de nu mai seamdnd cu Vdmile Vdzduhului" cele dinainte.Si cam asa este. Asta am fdcut-o din dragoste preofeased, de a: cu~prinde si hrdni, vindeca, mintui si ferici cit mai multe Suflete . .

.

Asta mi-a impus-o dictonul vremii. Adeseori s-a vdzut la cite o sfin-tire de bisericd, hram, ori mare serbare bisericeascd, improvizindu-secite un altar afara din bisericd. De ce ? Fiindcd biserica este neincd-pdtoare pentru multimea adunatd si care se adund incd. Astfel, laAltarul improvizat afard, poate lua parte toatd lumea adunatd. Meni-irea Altarelor acesiora improvizate il are si lucrarea noastrd de fafd,cuDarul lui Dumnezeu. Asijderea, imi reamintesc din citirea prinIstoriile Bisericesti] Viefile Sfinfilor. . . ca unii sfinfi pustnici-preoii,oficiau Dumnezeiasca Liturghie in scorbura unor copaci seculari, pe^-teri, chiliufe, bisericuje mid, primitive, strimte, unde abia avea lotnumai preotul cu ucenicul sau. Apoi, cu cit s-au inmulfit pdrintiisi frafii, cu atit au fdcut bisericufe si biserici din ce in ce mai mari,care sd-i incapd pe tofi. Credem insa ca nimeni nu protesta *cdde ce nu seamdnd cu cele dintii. Din contra, toft se bucurau de ele

Vlata Sfintului Vasile eel Nou

cd erau mai mari, mai incdpdtoare, mai durabile, mai luminoasesi mai frumoase. Menirea pe care au avut-o si o au bisericile mari,spafioase, trainice i luminoase fa\d de cele primitive, o are si lucrareaaceasta, fata de cele anterioaye.

Pentru educarea, l^minarea si folosirea iubitului nostru poporCrestin Ortodox, din toate ramurile societdtii si finuturile scum-pei noastre Romdnii, ne-am ostenit pind la sacrificiu a ilustra aceastacarte cu felurite clisee si explicatii, ardtdtoare vietii crestine si anti-

crestine a coreligionarilor nostri cu repausarea lor, trecerea Sufletului

prin vdmile vdzduhului si asezarea fiecdruia, in muncd sau in feri-cire, dupd faptele sale bune ori rele.

Lucrarea de fafd poate folosi foarte mult chiar, si pe cei ce mergla Scaunul Sfintei Mdrturisiri, urmdrind feluritele pdcate de {a fie-care vamd a vdzduhului, sau cele asezate unele dupd altele la urmacdrfti . . . notindu-si pe cele cu care se simt gresiti, pentru a si le mdr-turisi inaintea lui Dumnezeu si a ministru'ui Sau, iscusitul si lumi-natul Preot Duhovnic, dupd care sd primeascd canonul cuvenit, cudezlegarea lor, si sd facd apoi roade vrednice de pocdintd, pentru ascapa de iad si a se invrednici Impdratiei lui Dumnezeu.

In acest scop reproiectdm in mintea fiecdrui cititor si ascultdtor,ca noi oamenii pe pdmint sintem numai niste cdldtori de o zi, si cd :N-avem aid cetate sau patrie stdtdtoare ; ci sintem numai in cdu-tarea celei viitoare" (Evr. 13 14 ).

Fiecare din noi, oricit s-ar socoti de mare si tare, vrind-nevrind,

trebuie sd recunoascd cum cd tot va trebui sd .moard odatd. De arstdpini careva lumea ca marii Faraoni si ca impdratii : Nabuhodo-nosor, Artarxerxe, Alexandru Macedon, ca vestitii Cezari ai Roma-nilor si Califii- Arabilor, ca Sultanii Turcilor . . . si putemicii impd-rati ai popoarelor din felurite vremi si locuri ... si de ar avea maimultd minte si intelepdune decit Solomon, putere si vitejie mai multddecit Samson, Iraclie, Napoleon Bonaparte ... de ar fi mai bogatdecit Midas, Priam, Cresus . . . mai frumos la fata si la corp decitIosif, Avesalom, Narcis, s.a. in scurte cuvinte, de ar covirsi pe tofioamenii in trupestile daruri vremelnice, dar dacd r.obindu-se pdcatului,si-ar pierde Sufletul sdu dupd cuvintui Mintuitoruiui ce foios aravea? Si ce-ar putea da in schimb ca sa-si rdscumpere Suftetm sdu?Si ce vor mosteni ei in veci in i,ocut, pdcatoasaor desfatari vrememicecare tree ca umbra ?

La iesirea Sufetumi din corp, atunci fiecare va vedea bine cetr-ebuia sd facd si ce sd nu facd, spre a se fot-osi vecinic. La despdrfireaSufetumi de corp, oricare om va vedea toate bundtdtue si desfdtdrueMmesti pierind ca niste ndiuciri si desertdciuni din fata mi, asemeneavisurhor de dmaintea ceoui ce se desteaptd dimineata, si atunci se vacdi groaznic, dar va fi prea tirziu, prea tirziu ! Orice cdintd, tinguire,

10 Olis 24 vfimi ale Vifduhului

ja*e sau pdnset mud, atunci e zddarnic. Deci, pentru a nu ajungcniciunul dintre noi in acea groaznicd disperare si nefericire vecinica,hai cu tofii, mai inainte de despdrfirea noasprd de corp, sd ne pogo-ttm cu mintea in iad, dupd cum ne sfdtuieste psalmtstul David, zicind :Pogoard-se pdcdtosii la iad de vii" (Ps. 54 16), si sd ufmdrimSufleiele ce se despoil de trup ; pe patul agoniei, in trecerea lor prinvdmile vdzduhului, prin Rai si prin iad. Hai cu tofii sd urmdrimSufletele repausatilor nostri dupd moarte la cernerea lor in cele 24 desite ale vdmilor vdzduhului, la prezentarea lor inaintea DreptuluiJudecdtor,Rdspldtitor, si urmarea feluritelor vieti, ca sd ne pdzim deprimejdie si sd fim fericiti vecinic, lucrind binele din rdsputeri inscurtul rest al vietii ce mai avem de trait in lumea aceasta trecdtoarcsi foarte amdgitoare.

Milostivul Dumnezeu sd dea tuturor cititorilor si ascultdtoriloracestei cdr^i duhovnicesti

,

putere multd de pdtrundere in viitorul Sufle-telor de dincolo de mormint, ca fiecare sd se poatd hotdri si griji dinvreme clt mai bine, pentru a scdpa de iad si a dobindi fericirea siodihna vecinica cu drepfii si cu Sjintii in Impdrdfia lui Dumnezeu.

Darul Domnului nostru Iisus Hristos, Dragostea lui DumnezeuTatdl si Impdrtdsirea Sfintului Duh, sd fie cu noi cu Mi, frahlorAmin" (2 Cor. 13 14).

Praznicul Proslavirii siInalfdrii Domnului nostruIisus Hristos 1948

Cel mai mic *intre Iereii-Monahi

NICODIM MANDITAProtosinghel

* N.B. Vezi despre aceasta pe iarg in Privelisti Apocaliptice", aziin manuscris, de autor.

BIBLIOGRAFIE $1 PRESCURTARI

Ape. = ApocalipsApr. = aprilie

Aug. = augustart. = articolul

Ap. = apostolulApost. = Apostolical. = aliniatulad. = adaugiria. = anulArheol. Bibl. = Arhipreasbiterul Mi-

trofor Dr. Vasile Tarnavschi Arhe-ologia Biblica" edit- 1930 Cernauti

A.M. = Arnestecul dracilor in trebile

lumesti".

B

B.O.Rt = Revista bisericeasca Bise-rica Ortodoxa Romana"

B.E.R.=Pr. MarinC. Ionescu Biblia siEducatiaReligioasa" editia 19223Bucuresti

C. Om Matur = I. Popescu BajenaruCartea Omului Matur" edif. VII,1925

C. = Nicolae Brinzeu Catehism",pentru clasa II secundara, ed\\. 1946Lugi

C.P. = Dr. Const. Chiricescu si lcono-mul C. Nazarie Calauza Predicato-rului" edit- 1901 si 1902 Bucuresti

C.T.M. = Arhim. I. Scriban Curs deTeologie Morala" edi{. 1921 Bucu-resti

C.C. = I. Tudosciuc, invatator Cuge-tari Crestine" scrise in poezie, edif.1935 Sibiu

C.G.C. = Chauteaubriand Genie duCristianisme"

C.F.S. = Carte Foarte Folositoare deSuflet" edit. Tipografia Cartjlor Bi-sericesti 1929 Bucuresti

C.D.M. = Pr. T. Chiricuta ?i Pr. I. D.Stanescu Cred Doamne si Martu-risesc" vol. II

C.P.L.==A1. Lascarov Moldovanu Car-tea cu Pilde" edit. Bucuresti

Cint. Cint. = Cintarea Cintarilor"Cint. c. 3 tineri = Cintarea celor trei

tineri

Cor. = corinteniCols. =s colosenican. = canonulca. = camcuv. = cuvioscuv. = cuvintcap. = capitolulCart. 5=3' Cartagenacart. = cartea

Com. = comentarCateh. = Catehezac. = catre

cond. = condaccol. = coloanacom. = compara

D

Dan. = Daniildec. = decembried. = dupad. Hs. = dupa HristosD. Ag. = Dr. Gherasim Timus episco-pul Argesului Dictionar Aghiogra-fie" cuprinzind Vietile Sfintilor" pescurt edi^. 1898 Bucuresti

D. Ort.=revista Duminica Ortodoxa"

Diet. Encic. = I. A. Candrea si Gh. A-damescu Dictionar Enciclopedic"ilustrat, 1931

D. C. = P. Simion Chisu Cele douaCai" edit, asociatiei Sfintul Ni~

cita" 1944 Cluj

12 Ole 24 vami n\e vazduhulul

D.A.I. = Didaliii" facute pe la Praz-nicile man de Antim Ivireanu, Mi-tropolitul Ungrovlahiei, publicate depr. I. Bianu 1886 Buc.

D.A. = pr. Ilarion V. Felea DuhulAdevarului" edit. II 1943 Arad

D.B.O. = Nicodim Milas, fost episcopal Zarei (Dalmapla) Dreptul Bise-ricesc Oriental" trad, de Dim. I. Cor-nelescu si Vasile I. Radu, edit. 1915Bucuresti

D.I.M. = Ilie Miniat, episcopul Cerni-cai si Kalivritei din Peloponez Di-daliii si Predici" trad, de pr. D. Fe-cioru edif. 1945 Buc.

D.S. = pr. I. Mihalcescu Dogma So-tiorologica" fascicola IX edit.1926-8 Bucuresti

D.I.D. = Dogmatica Sf. I. Damas-chin

E

Ef == Esire sau ExodEel. EclesiastulEst. = EsteraEfs. == efeseniEvr. = evreiEv. = Evanghelistec. = ecumenicep. = epistolaed. = editiaedit. = editat

Fac. = Facerea sau GenezaF.Ap. = Faptele Sfin^ilor ApostoliFilip. = Filipeni

Febr. februarie

F. = pr. stavro. Dr Dumitru Stlni-loae Filocalia" trad, din grecesteedit. 1946 Sibiu

F.I.N.M. = Foaie Interesanta.", spi-cuiri 'de pr. Nicodim Ma-ndi{a

Gal. = galateni

gl. = glasul glavaG,M. as revista ..Glasul Monahilor"

HH.=Nicodim Aghioritul Hristoitia"

sau Bunul Moral al Crestinilor"trad, de Iona si Antonie schimo-nahi in Sf. Munte" Athos 10 mai1937 Bucuresti

Hron. = Hronograf" adica numara-toare de ani, tiparit cu blagoslo-venia I.P.S. Veniamin, MitropolitulSucevei, si Moldovei, prin osirdiapreacuviosiei sale Chir Mardarie,Arhim. sj starebul Sfintei MinastiriNeamtu 1837

Hrisostom = 64 de Predici extrase deDr. Carl Ioseph Hefele, trad, deepiscopul Melchisedec al Romanuluiedit. 1883 Bucuresti comentariile laepistola catre: romani, I si II co-rinteni, galateni, efeseni, filipeni, co-loseni; I si II, tesaloniceni; I siII Timotei, Tit, Filimon si evrei,edit.: 1906; 1908; 1910; 1905; 1911;1923 Bucuresti

Is. Navi s= Isus NaviIs. = Isaia prooroculIer. = Ieremia prooroculIez. = Iezechil proorocul1st. Sus. = Istoria Susaneilac. = Iacoblan. lanuaneI. R. ==> preot Iosif Trifa Istorioare

Religioase"I. C. O. = ..Invafatura de Credin^a

Crcjstina Ortodoxa" edit,. 1952 Buc.I.Bibl. = preot A. P. Lopuhin Istc-

ria Biblica" trad, de I.P.S. Nicodim,patriarhul Romaniei, edi^. 1944 Bu-curesti.

I.Rom. = A. D. Xenopol, profesor laUniversitatea din Iasi, Istoria Ro-manilor"

I.B.U. = Istoria Bisericeasca Univer-sala." tiparita cu aprobarea Sfintu-lui Sinod si cu binecuvintareaP. F. Iustinian, patriarhul Roma-niei, volumul I si II edr, 1956Bucuresti

I.O. = colecijia Izvoarele Ortodoxiei"Nr. 18, trad, de preot Dr. D. Fe-

Vlata Sflntulul Vasile eel Nou 13

cioru, preot Dr. N. Caciula si Dr.N. I. Stefanescu, edit- 1939; 1941;1.942; 1943; 1946; Bucuresti

I.R.L. = Irineu Mihalcescu, mitropo-litul Moldovei si Sucevei IstoriaReligiilor Lumii" Bucuresti

I.B.U.Eus. = Eusebiu Popovici Isto-ria Bisericeasca Universala" trad.de Atanasie Mironescu, fost rnitro-polit primat, edit- 1925-1928 Bu-curesti

1st. R. = C. I. Giurescu Istoria Ro-manilor" volumele I ; II ; III ; edit.Bucuresti

Imp.= Imparat^iIn{. Sol. = In^elepciunea lui SolomonIn$. Sir. = In^elepciunea lui Isus Si-rah

iatreb. = Intrebariin. Hs. = inainte de Hristos

J

Jud. = Judecatori

Lev. = LeviticLc. = Luca evanghelistulLaod.= LaodichiaL.S. = Lumina Satelor" foaie sapta-minala pentru popor, redacfia siadministra|ia Sibiu, strada Mitropo-liei Nr. 45

L.L. = preot Dr. Marin C. Ionescu,,Lumina Lina" vol. II edit. 1933Buc.

L.B.R. == Dr. Vasile Mitrofanovici Li-turgica Bisericii DreptcredincioaseRasaritene" prelucrata, completatasi editata de profesor Dr. TeodorTarnavschi, edit. 1909, Cernau^i

MMih. = Miheia prooroculMai. = Maleahi prooroculMac. = MacabeiMt. = Matei evanghelistulMc. == Marcu evanghelistulM. Of. = Monitorul OficialM. = Molitfelnic" edif. 1950 Bucu-

resti

M.Ps. = Dr. Gherasim Timus, epis-copul Argesului Note si Medita

14 Celo 24 varal 8le vazduhulul

p. = parteaPrel. = prelucrareP.S. == Preasfintul sau PreasfintaP.= Pateric" editat de .Jnstitutul deEditura Crestina al Sfintei Episcopiia Rimnicului, Noului Severin" anul1930

P.T.V.S. = doctorii Tarnavschi Vascasi Soroceanu Predici" torn. 14,edit, Il-a 1927 Cernauti

P.B. Sache. = Ierom. Nicodim Sache-larie Pravila Bisericeasca" Semi-narul Monahal Cernica, Ilfov 1940

P.B.G. = Pravila Bisericeasca Go-vora" numita. cea mica, tiparita inanul 1940 in minastirea Govora(dupa-editia din 1881, publicata deAcademia Romana

P.M.B. = Pravila lui Matei Basarab"tiparita in Tirgoviste in 1652

P.P. = P.N. Pura Pilde" culegere depilde pentru ilustrarea adevarurilorcrestine, partea I-a si a Ill-a1941-1943

P.L.T.N. = preot Marin C. IonescuPentru Luminarea ta, Nestorie"edif. 1924 Bucuresti

Prol. = Prolog" pe 12 luni EdituraMinastirea Neam^u" 1854 Proschi-nitarul" Sfintului Munte Athos, com-pus de ieromonahul Serafim, tradusin romaneste de monahul VarnavaSuchianov, edif. 1856 BucurestiPidalion" editat de MinastireaNeamtu 1844Pidalion cu Orinduire Noua si til-curi" de arhimandritul ZosimaTi-rila si econom stavrofor HaralambiePopescu, edif , . 193,3/ Bucuresti

RRom. = romaniRev. = revistarasp. = raspunsulR.B.O.R. = Regulamentul de proce-dure al instantelor disciplinare sijudecatoresti al Bisericii OrtodoxeRomane 1926

Si. = sfintul sau sfinriiSin. = SinodulSpic. = spicuiriS.P.A. sau Asez. Apost. = Scrierile

Parintilor Apostolici" impreuna cuA?ezamintele si Canoanele Aposto-lice" trad, din original de preotloan Mihalcescu, econom Matei Pis-laru si econom G.N. Nipj edit,. 1927Chisinau

S. = preot P. Ionascu Superstitiile"edif. 1944 Craiova

S.C. = Sfintul Theodor Studiul Spo-vedania si Canonisirea"

S.F. = Dr. N. Gingold Sanatatea inFamilie" editura Oradea

Sp. = Spiraga, spicuiri din invatAtu-rile lui

S. Tes. = sfintul Simeon arhiepiscopulTesalonicului, tratat asupra tuturordogmelor credinfei noastre Ortodoxedupa adevaratele principii puse deDomnul nostru Iisus Hristos si ur-masii Lui edi{. 1865 Bucuresti

S.T. = revista bisericeasca StudiiTe-ologice"

Sd. = preot Iosif Trifa Sudalma"Slujba si Viafa Preacuviosilor Pa-rinri din Sfintul Munte Athos, tra-dusa din greceste de arhimandrilulCalinic Boteanu din Sfinta Minas-tire Neam^u, retras in Sfintul Munte,tiparita de Iorgu Dumitrescu inanul 1900, apoi retiparita tot cucheltuiala lui, corectata de diferitegreseli strecurate, supravegheata s*ingrijita de P.S. arhiereu NifonPloiesteanu, vicarul Sfintei Mitro-polii a Ungro-Vlahiei in anul 1903Bucuresti

.a. = si altele

s.a.m.d. = si asa mai departe.S. = Tudor Razesu Sezatori de

Seara"

Sof . = Sofonie prooroculSep. = septembrie

Tes. = tesaloniceniTim. = timoteiTom. = tomul

Vui(a Sfintului Vasile Ml Nau 15

trad. = tradusTrop. = troparT.P. = Dr. Grigore Gh. Comsa, epis-

copul Ardealului si Dr. Iustin SuciuTrei sute cincizeci de Pilde" edit^.1928 Arad

T.D.P. = Sfintul loan Gura de AurTratat despre Preotie"

T.M. = arhimandrit Iuliu Scriban Te-ologia Morala" edit,. 1921 Bucuresti

T.D.M.C. = .Tratat. de Morala Cres-tina" lucrat de I.B.M. preot profe-sor de morala edit- 1900 Iasi

T.D.O. = Teologia Dogmatica Orto-doxa" editata de Gherasim Timus1887 Bucuresti

T.L. = Dr. Badea Cireseanu Tezau-rul Liturgic"

T.D.L. = Nicolaie Cabasila TilcuireaDumnezeiestii Liturghii" trad, dediaconul Ene Braniste edit- 1946 Bu-curesti

T.T. = Cele patruspreaece Epistolii"

adica trimiteri ale Dumnezeiesculuisi slavitului apostol Pavel, tilcuite

in limba elina de fericitul Teofilact,arhiepiscopul Bulgariei, traduse inilimba romana de Veniamin Costa-che, mitropolitul Moldovei si Suce-vei edi^. 1906 Bucuresti

Tilcuirea Psaltirii, a Proorocului siPsalmistului David, scrisa elinestesub impara^ii Constantinopolei demonahul filozof Eftimie Zigadinul

;

iar pe romaneste tradusa de Mitro-politul Veniamin cu biografia si por-tretul repausatu.lui, torn I edh;. 1850Iasi, torn. II 1860 Iasi.

Tilcuirea Evangheliilor" de Teo-filact edit. 1805 Iasi

Vol. = volumV.R. = parintele calugar Mitrofan

Viata Repausatflor Nostri" trad.

din franfuzeste de Iosif, mitropolitprimat, edit- II 1899 Buc.

V.M. = I.P.S. mitropolit Nicolaie Ba-lan Venit,i la Mine"

V.R.M. = Vechile Rinduieli ale Vie-^ii Monahale" dupa edit^ia rusa aepiscopului Teofan aparuta tn Mos-cova in 1892; editura minastifiiDobrusa, jude^ul Suceava 1929

V.Sf. = Vit^ile Sfin^ilor" pe care iipraznuieste biserica crestina orto-doxa, tiparita de un pios creftinsub supravegherea P.S. arbierjeuNifon Ploiesteanu, vicarul SfinteiMitropolii a Ungro-Vlahiei, edfy19011906 Bucuresti

Viet^ile Sfin^ilor" in limba mol-doveneasca edi{. 1944 Chisinau

Vietile"Sfintilor" editate de Mi-nastirea NeamtuViat,a, petrecerea si minuniie eu-viosului parintelui nostru Vasile eelNou, impreuna cu cele 24 vami alevazduhului, scrise de smeritul si iu-bitorul sau ucenic Grigorie, tiparitade un pios crestin ortodox edi^.1910 Bucuresti

Zah. = Zaharia proorocul

KK.E.D. = Kiriacrodomul" sau Til-

cuirea Evangheliilor Duminieale"trad, din greceste de Grigorie mi-tropolitul si tiparit in zilele P.S.

arhiepiscop Kir. Dositei, 1801; re-tiparit de I.P.S. mitropolit al Un-gro-Vlahiei, Dr. D. Nifon 1857 Bu-curesti

K.A.D. = Cuvinte laApostolele Du-minieale de peste an" edit. 1855Buzau

Care si cum vom lucraAsa plata vom lua!

VIATA $1 PETRECEREA, CU ClTEVA MINUNI,ALE CUVIOStLUI PARINTELUI NOSTRU VASILE CEL NOU

Prescurtata dupa scrierea. smeritului$i iubitului sau ucenic Grigore

AFLAREA CUVIOSULUI IN PUSTIE

emd&urs&ta $i eterva bundtate a mult MilostivuluiDvwnezeu cea neinieleasa de majoritatea lumii acestia,economiseste toale cele folositoare miniuirii oamenilorin felurite forme, vremi si locuri, cu adinca-I tnfelep-ciune, ardtind clar robilor Sdi toate cele ce povdfaiesc'fie cm la miniuire. Aceasta araid fiecdrui cm cum cd

trebuie a defdima si a fugi de toate desertdciunile lumesti, care-l mun-ccsc vremelnic si vecinic. Aceasta a ardtat si aid in Roma cea noud,adicd in farigrad, in vremea noastrd istoriseste Sf. Grigore peacest de Dumnezeu lutninat Pdrinte al nostru Vasile eel Nou, sldvitin lucruri, in cuvint si prin multe minuni.

Pe acest mare Cuvios Pdrinte nu l-am fiutut afla de unde a fosisau din care pdrinti, deoarece nici el singur, trdind, nu ne-a sfius-oaceasta, si nici altcineva n-a auzit de la el, ca sd ne puna in cunostintd.Noi numai atita stim, cd Cuviosia s a fost pe vremea impdrafilorcrestini Leon Infeleptul (a) si Alexandru (b),fiul impdratului VasileMacedon (c). In al zecel&a an al stdpinirei lor, au fost trimisi niste

a) Imparatul Leon al VI~lea, Infeleptul, a impara^it in BizanJ in an!886-912.

b) Imparatul Alexandru a fost dimpreuna. ocirmuitor, cu Leon In^eleptul ?i a imparatit in anii 886912.

c) Imparatul Vasile I-iul Macedonul a fost imparat in Bizan{ intre ami867886. Acesta ascultind ruga sihastrului loan Colovul, i-a daruit lul si

Vlata Sflntulul Vasile eel Nou

magislriani (a) in pdrfile Asiei (b) pentru oarecare trebuinfe impd-

rdlesti. Acestia trecind prin niste locuri si pustietdti cu greu de pdtruns,

vdzut pe omul acesta, pe Sf. Vasile, umblind prin pustie, imbrdcat

haine proaste, strain si cu chip groaznic, ca un trait pustniceste.au

cu

PRINDEREA, LEGAREA 1 DUCEREA CUVIOSULUI VASILELA CONSTANTINOPOL

&ZZ& lustrii aceia magistriani vdzindu-l pe Cuviosul Pdrinte,au alergat dupa dinsul si indatd l-au prins. Privindu-l

'

cu Mare-aminte, se minunau de chipul lui, si socoteau\cd este vreun spion. Deci, legindu-l, s-au dus cu el la

Constantinopol, unde, pe lingd raportul aranjdrii tre-

Ibilor impdrdtesti, au spus si cele despre omul acesta

aflat prin pustie, cum l-au prins," legal si adus. Imparatul vdzindu-l,

l~a dot sfire cercetare patriciului ce se chema Samon, de neam aga-

rean (c).

CERCETAREA SI TORTURAREA CUVIOSULUI VASILE

unoscutul patriciu (d) Samon, luind pe omul luiDumnezeu din palatul impdrdtesc, l-a dus la casa lui

spre ispitire si judecatd. Acolo Samon, stind incon-jurat de sfetnicii sdi cu mare pompd, a porunat sd-i

aducd inainte pe fericitul. Aducindu-l, fericitul nu i-a

dat cuveniia cinste sau inchindciune, precum asteptau

toft dupa obiceiul lor, si nici nu s-a inchinat citusi de putin inaintea

lor, socotindu-i intru nimic. Atunci Samon miniindu-se, a zis cdtre

urmasilor sai, acest munte, care de atunci inainte incepu a deveni Sfintul

Munte Privilegiul acesta, al lui Vasile Macedonul, il intari sj fiul sau Leon

filozoful (886-912, vezi si V. Sf. o.c. pp. 822-830). Pe linga sihastn, incepa se ivi acum si chinoviti, care pusera inceputul zidirei de manastiri chiar

pe vremea vietuirii Sf. Vasile eel Nou si a Cuv. Teodora.a) Magistriani se numeau dregatorii de la casa imparateasca, care erau

in cele mai de sus slujbe imparate^ti. Dupa rangul lor ei stateau mai sus decitpatricii.

b) fara Asiei sau Asia, se numea jumatate din ostrovul de acum aAsiei Mici.

c) Agareni, se numeau beduinii, semin^ia aceea talhareasca, careumblaudin loc in loc prin tinuturile Arabiei. Ei au primit numirea aceasta dupapredania evreieasca, fiind urmasu lai Ismail, fiul Agarei, roaba lui Avraam.-

d) Titlul de' patriciu mai intiia oara se dadea numai feciorilor de sena-( tori, care se numeau parinti, de Ja cuvintul latinesc patres". Dupa aceea

18 ('

DoamtiU.

ieste" Cuviosul apropiindu-se de leu, ilnetezea cu mna dreaptd si

af^indZdeLchi, l-a scos afard, strigind cdtre cei ce stdteaumamte .

Iata oaia voastrd, iatd oaia". . .

Fdcindu-se o minune ca aceasta, Samon eel dealt neam ma

decum n-a voit sd inteleagd ?i sd.cunoascd cdomul celmunat ded^

sui este al lui Dumnezeu. Acea minune vazmd-opagmn birjeau

ztindcdcu farmece si cu vrdjitorii se pdzeste Sfintulnevatamat in

T^ZZLcelea Lit de cumplite -P\ a' SaZZ7\a -hnruncit sa Use strins pe Sf. Vasile de mimi si de

piaoare si sa-t

IrtZTdlpattet noiaJl aPLr,unde sd se scufunde^ innece gmoara, sisd nu se spund nimdnm despre aceaxta, ca nu

cumva Lres

tinii sapescuiascd trupul lui si sd-l inmormintezecu anste.

ai^el erau feluritele pacate necaiate.de^^^^_

spSciciuni pacatoase, ce se raspindisera acolo(Fac. 19).

20 Cole 24 vami ale vnztluliulul

SALVAREA CUVIOSULUI VASILE

?^bs>v*w ^.astfel de groaznicd nelegiuire proiectind a sdvirsi ascul-"

,tdtorii patriciului cu Sfintul, Dommtl mi s-a departed\de el; ci l-a sedpat chiar si din inecarea aceea. DupaIce slugile patriciului au luat pe Sfintul in o cordbioard,

min a treia Strajd a nopfii, Lau dus departe pe mare'

si l-au aruncat, asa legal , in adincul noianuhti apelor

.

Dupa isprava aceea sataniceascd, ucigasii trimisi s-au inters la Sam-on,raporlindu-i cele fdcute. Dumnezeu, insd, Cei ce p&zeste p>e robii Sdi,a trimis doi delfini (a ), cari an luat pe Sf. VasiU pe spakk lor sil-au scos pe al saptelea mal al ConstanUnopolului, annme Evdoni.Vdzindu-se Sfintul pe mal, tmde i s-mt dtzlegat mUnile si pidourek,sculindu-se, a mulfumit lui Dumnezeu, apoi s-a dus in estate. Ajun-gfnd la porfile aurite (b ), care incd pu eran deschise, a sezut sd seodihneascd. putin.

CUVIOSUL VASILE VINDECA UN BOLNAVsi gAzduieste apoi In casa lui

omnul Dumnezeu luminind si conlncrind cu placutulsi mult devotatul Sdu slujitor Vasile, acesta a vdzutacolo in poartd un om tulburat cumpiit de boala frigu-rilor, tremurind si suspinind de durere. Fdcindu-i-se

mild, de bolnav, Sfintul rugindu-se, l-a insemnat atDumnezeiescul Semn al Sfintei Cruci si l-a fdcut sdndr-

tos* Omul vdzindu-se sdndtos, a cdzut la picioarele Sfintulu'i, multn-mindu-i si rugindu-l sa meargd la casa lui . . . Sfintid ascultindu-l,a mers in casd la el, unde a fost gdzduit si ospdtat. loan acesta, omultdmdduit de friguri,' era unul din mai-marii cetdfii. El a spus lamasd sotiei sale Elena, care era foarte pioasd, cum l-a tdmdduitSf. Vasile. Atunci Cuviosul le-a istorisit cite suferise de la patricinlSamon si cum l-a sedpat Dumnezeu din toate primejdiile de moarte.

Cei doi soti ascullind rind pe rind toate pd{aniile suferite de

Sf. Vasile, i-au pregdtit deoparte o camer/i linistitd si i-au pus acoloun sfesnic cu luminare aprinsd in el. Rdminind Sfintul mai multtimp acolo, zilnic indlta rugdeiuni cdtre Dumnezeu. Cine poate spune

a) Delfinii sint niste jivini mari ale marilor. Ei petrec in cete mari,alergind dupa corabii pentru a cauta ceva hrana sau chiar oameni, pentrumincare.

b) Portrle principale sau cele mai dixitii purtau numirea de: Portilede aur".

muljimca rugdciunilor si a lacrimilor fierbinh ? Cine va putea socoiimulfimca plccdrilor de genunchi si a privegherilor de toatd noaptea ?Dar muljimca altor bunataji ale lui ? ! ! Niciodatd nu se minia, cisia linistil, pacinic ca un siilp neclintit. El era blind ca Moisi (a),si David (b), Un ca Jacob (c). El era mai milosiiv decit Avraam (d),deoarece acela din multa sa bogdjie fdcea milostenie ; iqr acesta, dinsdrdcia lui cea de bund vote pentru dragostea lui Dumnezeu, dddeamilostenie aproapelui lipsit si necdjit, din milosteniile cdpdtate de laCrestinii iubitori de Hristos.

cuviosul vasile InvAja, ajuta i folosea multA lume

luminatul de Dumnezeu-, Pdrintele Vasile eel ~Nouypetrecindu-si vrema in cele bine placute lui Dumnezeu,dupa pujind vreme de ostcneli duhc\micesti, s-a rds-

i pindit vesica pretulindeni despre sederea lui. acolo.Aii-.nci au inceptd a meige la dinsul carecari buniCrestini, spre a se folosi. Unii dintre ei isi aduceau

bolnavii, peste cafe Sfintul facind Semnul Sfintei Cruci, cu rugd-ciunea, ii tamdduia de boalele lor trupesti si stifletesti. Si pe cit alergala el mai multa lume sa se foloseascd, pe aiita mai mult se inmullteaputerea Sfintului Dull peste dinsul. El cunostea cu duhul nu numaipe cei stdplniii de vreo boalu sufletedscd; ci si pe cei care strdluceau-tnfapte bune i in viejuire duhovniceascd. Astfel, pe cei ce- veneauspre a vorbi cu el, din Dumnezeescul Dar, le cunosatea asezarea Sufle-tului fiecdruia din ei, si U spunea cele din depdr'tdri, ca si cum le-arfi avut tnaintea ochilor. De asemenea, fiecdruia ii spunea ardtaisocoieala tdinuitd.

a) Se in^elege voievodul poporului Israelit, pe care l-a scos din Egipt,Proorocul $1 de Dumnezeu vazatorul Moisi. Sf. Scriptura. il numeste pe dinsuldescoperit mai blind" decit toti oamenii de pe pamint (Num. 12 J).'

b) Aid se in^elege imparatul si Proorocul David, a carui blinde^es-a aratat vederat, iar mai ales in vremea cind il prigonea pe el Saul. Deasemenea cind

;

s-a ridicat asupra iui si Avesalom fiul sau. La iniimplareaces de pe urma, David, cu blmde^e i fara nici o rautate, a suferit ocarilecele zise asupra lui de un oarecare om, anume Semei.

c) lacob, Patriarhul poporului Israelit. Pacea si linistea duhului luis-au vazut mai ales in vietuirea sa impreuna. cu Laban, de la care el a suferitmulte fruri de ocari, obijde, fund adeseori amagit de acela. De asemeneasi in atinarea lui catre fratele sau Isav, pe care, atunci cind se intorcea elde la Xaban, l-a intimpinat cu cinste, ca pe eel mai mare frate al sau.

d) Avraam, Patriarh si incepator al poporului evreiesc.

22 Cele 24 vfimi ale vazduhului

Asa a prezis el moartia voievodului Constatltin Duca si a celorcu dinsul,. pina in trei luni ; iar celor dot protospdtari le-a prezis .-unuia tdierea capului cu sabia, si altuia tdierea nasului si a urechi-lor . . . care, asa au si pdtit in curind. . . Astfel, petrecind el citva timp

in Tarigrad, viefuirea lui aleasd si minunile lui, s-au fdcut ardtatesi multor oameni notabili si sldvifi ai cetdfii, care il chemau adeseasd gdzduiascd si sd se odihneascd prin casele lor, spre a se invrednicide rugdciunile, blagoslovenia si invdfdturile lui. Sfintul insd n-a

ascultat pe niciunul, ci a stat in casa spieritului loan, care, impreundcu sofia sa Elena, ii slujeau cu toatd osirdia, sincentatea si dragosteasfintd, cd unm Inger.

ratul

CUVIOASA TEODORA SERVESTE PE SFlNTUL VASILE

ilostivii si binecredinciosii crestini ajutdtori ai Sfin-tului : loan, cu sojia sa Elena, repausind dupd citvatimp, ca oameni, s-q ivit un alt fiu duhovnicesc al[Sfintului, anume Constantin. Acesta era Pronicier sou

i Consul til tuturor streinilor care veneau in Tarigrad

L.cu felurite pricini, trebuinte, pentru a vorbi cu impd-

(a). Acesta, cu multe lacrimi si rugdminti, l-a chemat pe

Sf. Vasile, pojtindu-l in casa sa. Venind acolo, i-a ddruit un locdeosebit, linislit si fdrd turburare, dindu-i toate cele trebuincioase.

Apoi, a ales si rinduit dintre slujnicile sale pe o bdtrind foarte credin-

cioasd, blindd, milostivd, fdrd de rdutate, cu bund socotealq, cinstitd

si inteleaptd, anume Teodora, ca sd serveascd cu toafe cele trebuin-

cioase Sfintului. Bdtrina Teodora, cea cu bund socoteald si indemina-

iicd, ii sevvea Sfintului cu toatd smerenia si pietatea. Pe lingd aceasta,

ea primea cu fata veseld, deschisd si cu Suflet bun, pe toti care veneau

la Cuviosul Vasile pentru feluritele lor trebuinte. Ea ii intreba cu

deamdnuntul de nevoile care-i sileau sd vind la Sfintul, si primind

rdspunsul, ii spunea Sfintului necazul si trebuinta fiecdruia. Apoi,

ca un porta-r bun si credincios, ii bdga induntru rind pe rind, folosind

mult cu mijlocirea si abilitatea ei inteleaptd, atit pe credinciosii veniji,

cit si pe Sf. Vasile, in. toate cele cuviincioase si bine pldcute lui Dum-nezeu.

a) Imparatul" Constantin al Vll-lea Porfirogenitul sau Visonogenitul,care a tinut scauniil Bizantului intre anii 912959 d.Hs.

Viata Sfintului Vasile eel Nou 23

ISTORISIREA LUI GRIGORE, UCENICUL SFINTULUI VASILE

ilostiva si mult astenitoarea aceasta, slujitoare a Sfin-tului, Teodora cea vrednicd de fericirea vecinied, m-afdcut si pe mine sd vorbesc cu Sfintul cind era elsingur.lEconomia lui Dumnezeu a rinduit a-l cunoaste si eu

jipe Sf. Vasile, astfel : Repausind Pdrintele meuDuhov-^Z.nic, cdutam sd am un alt Duhovnic vrednic si iscusit,

care sd md cdlduzeascd pe calea vietii si a mintuirii. Atunci a fastvoia lui Dumnezeu de m-am dus acasd la Sfintul, pe care toft cetd-tenii il aveau in mare cinste.

Pentru viafa lui duhovniceascd si sfintd, .pentru minunile sicuvintele lui profdice, care se implineau intocmai, mulji il socoteauca pe unul din Apostolii cei dintii, il laudau si i se cucereau cu pie-fate ca unui trimis al lui Dumnezeu. Unii dintre credinciosii maiaprinsi, ziceau cd-i Sf. loan Bogoslovul, ucenicul iubit al Domnuluinostru Iisus Hristos. Cuvintul acesta se purta printre crestini si cres-ting, cum cd-i acela cu adevdrat, si ca a venit in Tarigrad.

.

Sf. Vasile nu vorbea deopotrivd cu toti, nici nu se ardta cineeste el. Uneori stdtea de vorbd numai cu putini fii ai sdi duhovnicestimai iubiti, in care avea incredere, intre care eram si eu nevrednicul,odci mie imi ardta mai multd dragoste, incredere' si bundtate decitcelorlalfi fii duhovnicesti. Sfinkil era mare invdtat si infelept, adincin- stiinfd si in cuvint, vorbind cu oamenii in pild'e educative si cucuvinte foarte adinci si cu greu de infeles. Adeseori insd se prefacecu cuvintele ca e simplu, nebun si neinjelegdtor, pe cind in realitateel era cu adevdrat luminal, plin de intelepciune si intelegere Dumne-zeiascd si omeneascd. Acestea lefacea insd cdtre aceia' care il supdraucu multe laude si cinstirile peste mdsurd ce-i fdceau.

Strdlucind acest de Dumnezeu luminat Dascdl si Pdrinte al nos-tru in casa sus numitului boier Constantin, cu viafa lui sfintd, qulucrdrile si minunile ce le sdvirsea Dumnezeu printr-insul, adeseorialergam si eddeam la sfintele lui picioare (4 Imp. 2 15; Ape. 3 9),si sarutindu-le cu evlavie, ma alimentam si ma sdturam din sfintelesale invdtdturi si rugdeiuni. Asa m-am obisnuit si m-am imprieteniteu cu dinsul. Si atita indrdzneald am luat, incii eram mai iubit deSfintul decit toti fiii lui Duhovnicesti. Dar nu numai Sf. Vasile maprimea cu atita bundvointd, cu acea strdlucitd si luminatd vederepe.care o ardta cdtre toti cei iubiti ai sdi, zimbind si heretisindu-i

'

c* p cmshta bdtrind Teodora, care-i slujea, ma iubea si ma primeacu foarte multd dragoste duhovniceascU. $i aceasta ofacea dinsafiindedvedmcitd dragoste sfintd, bim&voMfr si pi&cere avea Sf. Vasi*e fatade tmne nevrednicul. J *

24 Cele 24 vfiml ale vazduhulul

REPAUSAREA SFINTEI TEODORA

ceasta vrednicd de pomenit si devotatd slujitoare a lui

a Dumnezeu si a Sfintului Vdsile, s-a intimplat de s-a

Usfirsit din viafa pdminteascd, fiind ajunsd la adinci[bdtrinefe de mulfi ani, dupd ce servise cu muttd credm-1

ciosie Sfintului Parintelui nostru Vasile. Atunci tofi

s-au intristat de trecerea ei dm aceastd viatd, fiindcdiubea pe Sfintul si pentrucd- mijlocea pentru toti la dinsul, cdci intrasi vorbea cu el pentru trebuintele lor, si iesind, le dddea rdspunsul

asteptat. Multora le pdrea rdu de trecerea ei din aceastd viafa, pentrucdera o femeie pioasd, bund, bllndd, miloasd, fdrd de rautate si cu bundsocoteala, fdcmdu-si slujba ei cu mare smerenie, sirguintd si devota-ment sfint.

Dupa. moarte, nesfirsita,

Te va cere iarSsi via^a

Cum, dupa ce dormi o noapte,Deschizi ochii, diminea^a..,

Iar in via^a viitoare

Vei avea sau nu dureri,

Dupa binele" sau raul"Savirsit in via^a, ieri!

CONVORBIREA CUVIOSULUI GRIGORE CU SUFLETULSFINTEI TEODORA

edumerindu-maeu dupa repausarea Cuvioasei Teodora. ce sd se fi 'fdcut si petrecut cu ea, ma tot supdrau gin-durile pentru dinsa, si mereu ma intrebam singur,

socotind in sine-mi : Oare in ce loc ser va fi dus ? Labine ori la rdu ? Oare se va fi mintuit ori se va fi pier-

dut ? Si oare.ee folos va fi aflat ea din slujba facuta

cu credinciosie Parintelui nostru Vasile. . . ?" Acestea* socotindu-le eu

mereu, m-am dus la Sfintul si l-am rugat cu multa fierbinteala ca

sd-mi spund ceva despre dinsa si cum a repausat. ... Sfintul Vasilemai intii a tdcut si nu- mia dot nici un raspuns pentru dinsa. Euinsd intrebindu-l neincetat si supdriniu-l cu aceasta, intr-o zi imizise cu fata veseld : Fiule Grigore ! voiesti cu adevdrat sd vezi pe

Teodora /' Eu i-am raspuns : 0, Parinte Sfinte ! Si cum o vol puteavedea, odatd ce dinsa s-a mutat de lamoi, despdrtindu-se de cele vremel-

nice si ducindu-se la cele vecinice ?" Sfintul mi-a zis : Deseard o

Viuta Sfintului Vasile eel Nou 25

vei vedea asa dupd cum ai cdutat-o de multe ori,si vet cunoaste aceea

ce doresti ca sd inceteze gindul carete supdrd mult pentru aceasta

Eu atunci ma miram si socoteam : cum, st undeoare asvedea-o.

Astjd foarte mult md suPd gindul, si doream s-o vad.Aceasta

insd mi se pdrea cu neputinta. ,,-, jSosind seara, m-am culcat in patul meu,

dupa obicei, siamador-

mit Atunci indatd am vdzut un tindr,care imi ztse : Scoala-te si

v7no degrab iti pomnceste CuviosulVasile, Dascalul tau care are

sdse ducdacum la Teodora, dacd cu adevdrat voiesli-o vezi'

.

Auzmd

eu acestea, indatd m-am sculat si mi s-a pdrutca m-am dus la locutnfa

SfiZuZinsd nu l-am aflat. IntreUnd eu acoto mi s-a sPus cas-a

dis sd vadd pe Teodora, care mai inamteii fusese siujnica Strnd

el asa mihnlcd nu l-am aPucat acasd pentru ane duce impreuna,

unu dinai casei mi-a ardtat calea pe undesd mdduc la acel loc.

AUrgindeu sPre locul acela, mi sepdrea cd merg Pe calea ce ducea

I Biserica Prea Sfintei Ndscdtoareide Dumnezeu m Vluhema

Mergtndeu astfel nedumerindu^md, indatd m-am aflat farade

vesteinlun loc strimt si foarte cu greu desuit, Trecindcu multa

fried sLsteneald, am ajuns la o poartd maresi bine incmata. Privind

inZntru pe o ferestrue, sPre a zdri vreuncunoscut care sa-mi des-

clTddvdzui doudfemei, doamne cinstite, carestdteau Pe treptele scam

aei'sTvorbeau. Atunci am strigat sd vind una?i vemnd, am mtre-

bat-o A cui este casa aceasta ?" Aceea mi-araspuns : Casa aceasta

eta "Cuviosului Parintelui Vasile care ffj?,**,*venit aid ca sd-si vadd pe fm sai (Lc. 16 16-31, loan 12 26,

14

2~ 3'A

6uzi

2nd ^m Iceste clvinte, .m-im bucurai si i-am

zis:

Deschi-

de-mi doamna mea, sd intru induntru, ca sieu nevredmcul smt fm

al Tau si am venit impreuna cu dinsulaici si alte on . Aceea mi-a

rdsZni- Tu aid n-ai mai fost niciodatd, mcinu te cunosc dea,

cT^vol\escUde?Du-telatreabata,cd^^doamnei Teodora nimenea nu. intra aici" .

Auzmd eu de Teodora

7ZZ Idrdzneala, am bdtut mai tare *^ %Hizind Teodora cele ce se fdceau, a venit la

poarta ca sa vada pe

JeastdZeeste eel ce bate si strigd. Vdzindu.mdea m-acunoscut

slazisfemellor acelora : Veniti si deschidepdegraba ca gestae

domnul Grigore, lubitul fiu duhovnicescal Parintelui nostru Vasile

(MtWli 18 18- loan 20 21, 23). Acelea deschizind, am mtratindatd induntru, unde m-a cuprins

doamna mea, Maica Teodora,

imbrlmndu-md si heretisindu-md. Ea md sdruta cu multabucurie

TSZ zicindu-mi: Domnul meu Grigore cine te-a adus aici ?Oare ai murit si te-ai slobozit din acealume

inselaioare,}iasa ai ajunsin oZacesta fericii, in data vednicd?

"Eu auzmd^ ^esUa,ma

minunam, infekgind desdvirsit cele ce-mi grdia,pentru ca mi se parea

26 Cele 24 vimi ale v&zduhului

cd le vad, nu in vedenie, in vis, in uimire ori in somn cu mintea mea ;ci ca si destept, treaz si cu adevarat sau in realitate erau cele ce sefdceausi le auzeam.

.

Rdspunzind apoi la intrebare, i-am zis : Doamna, maica mea,eu incd n-am murit, ci incd sint irditor in viata pdminteascd, ins'dcu rugdciunile si ajutorul bimului nostru Pdr'inte, am ajuns aidpentru a vedea cinstita ta fata, si spre a ma instiinta in ce loc si parteai ajuns! Spune-mi dar, doamna mea, cu adevarat, cum te afli?Cum ai suferit sila mortii? Cum ai trecut vamile vdzduhului cu acelecete de demoni rdi, si cum ai scdpat de rdutatea lor mdiastrd > (Is 1411-15; Lc. 10 18; Ape. 12 7-9, 12; loan 14 30). Teintreb aces-tea, cdci cunosc destul de bine cd si eu singur voi pdtimi aceleasi,indatd ce-mi voi ispravi de trait viata pdminteascd"

.

.

La intrebdrile acestea, ea mi-a rdspuns astfel: 0, iubitul menfm Grigore ! Oare ce pot eu sd-ti rdspund la aceste intrebdri, cdcimi^ se inhmecd si-mi tremufd Sufletul numai cit ma gindesc la alleleiniimpldri petrecute de mine ! De groaza acelor greutdti, prin caream trecut, Sufletul meu se face ca un mort, fara glas si fara putere,de multd fried ! Drept iti spun, cd nici cu mintea mea'nu indrdznes'ca md mai gindi la acele cumpiite grozdvii prin care am trecut. Dar,funded eel care odatd a murit si a ajuns in load acesta fericit, a'lcelor mintuiti, n-are de ce se mai teme, pentru aceasta iti voi istorisitoate prin cite am trecut din vremea despdrtirii mele de trup pindacum, atit pe cit voi putea."

Doamne

!

La despar^irea paminteasca

Prime^te-mi pe satmanul. duh,Ca nu cumva sa. aiba sila.La vamesii cei din vazduh

SFlNTA 1EODORA ISTORISETE CUVIOSULUI GRIGORECELE SUFERITE LA MOARTEA SA

ragul meu, fiule Grigore! Cele intimplate si-suferire

de mine la moartea meu, pentru faptele mele cele- rele,erau asa de infricosate si nesuferite, incit si acum cin'd'ma gindesc, groaznic md infior. Dar cu ajutorul si cu1 rugdciunile Cuviosului Pdrintelui nostru duhovnfcescVasile, eel luminat de Dumnezeu, vei sti fiule Grigore,

cd s- fdcut cele grele usoare, si cele cu anevoie lesnicioase. In scurthmpt puntnd el mina, necazurile i greutd{ile ce m-au intimpinat, cu

Vla|a Sftntulul Vasile eel Nou 27

cu ajutorul si mila lui Dumnezeu, s-au usurat... cele nevindecates-au sdvirsit cu bine. Deci, mulfumesc celui care impreund cu tines-a intristat si rugdeiuni fierbtnfi la Dumnezeu pentru not fiii sdi

a indlfat si ne-a ajutat (Filip. 1 39,).0, fiule Grigore ! Cum iti voi povesti despre ceasul acela in care

se despdrfea Sufletul meu de trup! Ce primejdie ! Citd sila! Citdnevoie si citd amdrdciune si greutate pdtimeste Sufletul atunci in

durerea si chinuirea aceea amard, ca sa se despartd de trupul sau

!

O asa de infricoata nevoie si durere cuprinde pe eel ce are a-si daSufletul sau, incit e asemenea unui om viu, care, dezbrdcat si golfiind,s-ar arunca intr-un foe mare, unde fiecare carbune aprins il arde si-l

prdjeste usturator, incit sa lesine de dureri cumpiite, pierzindu-si

fata si aledtuirea corpului sau, atit de groaznic, incit sd iasa Sufle-

ttt'l din el. Asa-i de amard si groaznicd moartea, fiul meu, si cu atitamai mult, mai ales a acelora care sunt mai pdedtosi, ca mine. Martorimi este Dumnezeu cd adevdrul fi-l spun. Moartea la cei drepfi insd,

nu stiu ce fel 'este, penfru cd eu ticdloasa m-am fdcut prdvdlia pdca-

telor si a pdcdtosilor.

Chipul de fata ne arata pe Maica Teodora, mult ostenitoareain ingrijirea i servirea Sf. Vasile eel Nou, aflindu-se in agonia mortii.Ea vede mai intii aratindu-se imprejurul patului sau o multime

28 Cele 24 vami ale vizduhulul

Cind m-am apropiat de sfirsttul viefa mele si asosit ceasul despdr-\irn Sufletulm meu de trup, am vdzut o muljime mare de arapi stindimpreptrul patului mm. Fefele lor schimonosite erau negre ca funin-gmea, ca tdciunele si ca smoala ; ochii lor ca niste cdrbuni invapaiatide joe ft vederea lor era grozav de uritd, ca gheena focului infernalAceia fdceau o mare tulburare si gilceava. Unii rdgeau ca dobitoacelerdeneau ca ftarele sdlbatice, alfii Idtrau ca nifte clini, urlau ca lubtiboroncdneau ca taurii, guitau ca porcii... Tofi tufindu-se asupramea, ma ingroseau si se repezeau serifnind cu dintii rinjifi la minevrind sd md inghitd. A cele duhitri rele si uricioase 'se pregdteau, a^u-cind o multime de pergamente (Mrtii intocmite in forma de s-ul).asteptind pared sd vind oarecare judeedtor. Ei isi desfdeeau furiosiMrtiile, in care erau scrise faptele mele cele rele. Atunci sdrmanulmeu Suflet a fost cuprins de mare fried i cutremur. Astfel, fiindmuncitd en de relele acelea, desi imi era destuld amdraciunea mor^ii,acea infricosata vedere a acelor groaznici arapi, mi-a fost asemeneaunei alte morti si mai cumpiitd. Intorcindu-mi ochii incoace si incolo,

de arapi schimonosiji si negri ca taciunele, gilcevindu-se si racnindca fiarele salbatice, guitind ca porcii, urlind ca lupii si latrind cainrai^ii ciini repezindu-se cu dintii rinjiti asupra acesteia cas-o mghita. In acel timp ei desfac niste hirtii, ?i deschid niste catas-tife, m care ii arata pacatele pe care ea le facuse, si pe care nu sile marturisise, sau nu-si facuse canon pentru ele; asteptind parcasa vina oarecare judec&tof la fa{a locului.

Ori incotro isi intorcea ochii, vedea cu groaza fetele monstruoaseale arapilor iftfernali, care o acuzau si ameninta'u. Indata insaspre marea sa bucurie si grabnica salvare, apar linga patul ei doiIngeri frumosi si luminati, cu fetele vesele, hainele stralucitoareca fulgerul, incinsi cruris cu briie de aur, care certara aspru pedemoni. Imediat sosi si moartea, care cu un ciocanas i-a deznodatcele 20 de degete de la miini si picioare, apoi incheieturile bratelori picioarelor, care ramm dupa aceasta inoarte si m nesimtire. Imediatdup aceea apuca o tesla cu mina dreapta si ii taie grumazul, iar cu cea-laltS, mina ii da sa bea paharul morjii, dupa care Sufletul i se zmulsedin corp si iesi afara, sarind in bra^ele Sfinfilor Ingeri. De-o partese vede Sf. Vasile eel Nou, dind Ingerilor un sicrias cu daruri duhov-nicesti pentru rascumpararea Sufletului Teodorei de la vamilevazduhului Tunde nu se vor ajunge faptele ei cele bune), pentruslujbele ce i le facuse in viata ei ca slujitoare buna si credincioasa.De sus vin in zbor cijiva Ingeri luminati, care poarta niste vasepline cu untdelemn si miruri curate, pre^ioase si duhpvnicesti, pecare varsindu-Ie peste Sufletul ei, s-a vazut schimbata si luminati

Via(l Sitntulnl Vuailc, Ctl Nou 29

ca sd nu mai vdd tnfricosatele lor feje i sd nu mai aud glasurile lorinfernale, nu pwleam sedpa de ei nici intr-o parte. Pretatindenivedcam numai arapi grozavi inarmfndu-se impotriva mea, si nu eracme'sd-mi ajute. Intr-o astfel de primejdie chinuindu-md, md tor-turam si lesvnam de groazd, de dureri i de cutremur.

Deodatd insd am vdzut doi Ingeri ailui Dumnezeu, luminatisi foarte frumosi, care'au venit la mine cu fafa veseld. Chipurile lorerau luminoase, ochii privitori \ cu dragoste, perii capului alhi ca

zdpada, cu strdlucirea in chipul aurului, hainele lor erau ca fulgerul

si incinsi crucis cu briie de aur. Aceia s~au apropiat de patul meu,

unde zdceam,,si vorbeau intre dinsii. Eu vdzindn-i, m-am bncuratcu inima, si cu ochi veseli priveam spre dinsii; iar am t>ii aceia ntgris-au departat pujin de patul men. Atu,-m until dintre Ingerii inee-patori de lunrind, a tertat cm minie pe acei arapi fntunecaji, zicin-du-le : 0 ! Nedrepjilor, blestemajilor, necurajilor, mtunecafilor , rmlor,anatematisijilor si viclenilor vrdjmasi ai neamului ojnenesc, pentruce apucafi voi a vend inainte la cei ce mot, fdcind atita gilceava, ingro-

zind si tulburind pe tot Sufletul ce se desparte de imp ? Bar sd nuvd prea bucurafi, ca aid nu vefi avea nici un cistig. Milostivirea luiDumnezeu este cu dinsul, si voi nu avefi nici o parte la Sufletulacesta". Atunci arapii aceia, tntdritindu-se, chiuind si gilcevindu-se,ardtau pacatele mele, zicind : Nu avem nici un cistig aid ? Bar ace'siepdcate ale cui sint ? Au nu ea singurd a fdcv.t acestea ?" Asa gilce-vindu-se aceia, eu stdteam pe pat, tremunnd i asteptind moartea.

Deodatd, fdrd de veste, a sosit si moartea, rdenind ca un leu.

Chipul aceleia era mfricosat. Asemdnarea ei era in o slabd formaomeneascd, cu trup fioros, aledtuit numai din oase omenesti insirate.Ea purta felurite unelie de muncire : sdbii, sdgeti, sulife, barda, coasd,secure, fepui, pild, secere, tesld, undijd, si alte felurite unelte nestiutesi necunoscute de mine. Acelea vdzindu-le smeritul, necdjitul si multtruditul meu Suflet, s-a cutremurat de fried. Sfintii Ingeri, privind,

au zis mortii : De ce zdbovesti? Elibereazd Sufletul acesta din legd-

turile trupesti. Dezleagd-l degrab i cu usurvntd, pentru ca nU" are

multd greutate de pdcate".Apropiindu se moartea de mine, a luat un ciocdnas cu care a

deznodat vinele si cele 20 de unghii de la miini si picioare, apoi toateincheieturile degdelor, bratelor si picioarelor mele, dupd care at* rdmasmoarte, incit nu le mai puteam misca de loc. Dupd aceea luind o tesld,m-a lovit peste git : tdindu-mi-l, dupd care nu mi-am mai futut miscanici caput, de pared nu mai era al meu. Atunci Sufletul era in inima,si numai mintea le mai ndlucea si cugeta pe toate. Apoi umplind unpahar cu oarecare amestec, pe care ducindu-mi-l la gurd, m-a silita-l bea tot. Vai, Doamne ? i atita de amard era bduta aceea, incitnemai putind sufert, Sufletul meu s-a scuturat si a iesit din trup,

Cele 24 vami ale vflzduhulul Vtuta Sflntului Vaalle eel Nou

. Chipul de fa^a ne arataplacuta moarte a omului drept. DinDumnezeestile Scripturi, adevarurile sfinte si luminata rariune,vedem cS Dumnezeu a destinat pe fiecare Suflet omenesc a treeeprin trei stari foarte deosebite, constituind via]:a sa veciniea.;1) Viata omului in sinul maicei sale timp de noua luni. 2) Vietuireasa limitata aid pe pirriint. 3) Vietuirea sa nelimitata dinco'lo demormint. Asadar, nimenea dintre noi Crestinii sa nu se teama. demoarte, stiind ca totul este in puterea, rinduiala si voin{a lui Dum-nezeu. Deci, ori de mincam, ori de bem, si orice cugetare, vorbiresau lucrare vom face, toate sa le facem spre Slava lui Dumnezeu.si asa

: De traim, Domnului traim, si de murim, Domnului murim.Deci, ori de traim, ori de murim, ai Domnului suntem" (1 Cor 1031 ; Rom. 14 8).

Precum vedem si stim bifle, nu noi ne-am pregatit a ne zamisli,a creste in sinul mamei noastre si a ne naste; noi n'avem nici oamintire de prima stare a vie^uirii noastre. Atita stim ca primastare a vietii noastre a fost o pregatire minunata pentru intrareain viata aceasta de aici de pe pamint. Precum prima stare a vietiiin sinul mamei noastre, buna ori slabS, a fost premergatoare stariia doua a vietuirii noastre aici pe pamint, adica: cei ce s-au dez-voltat mai bine acolo, sint mai destoinici de a infrunta greutarite

mulgttidU'Se cm sila, Ahmci Ingerii purtatori de Iwmina l-au luat'

iff lor. Privind eu inapoi, am viteut truful men zacind pein m

aici pe pamint si a deveni mai biruitori, mai feriei^i; iar cei care\ au dezvoltat slab, rnorbos,' infirmi, etc., in pintecele mamei lor,mTiind destoinici a infrunta greuta^ile vietii acestia pamintesti, cadiobi|i lipsurilor, boalelor, mizeriilor, nefericirilor si feluriteloF pri-incjduiri ireparabile ; tot astfel si felul starii a doua a vietuirii noastreaici pe pamint, e premergatoare pentru starea a treia a viejuiriinoastre dincolo de mormint pe vecinicie, in fericire ori in osinda.

Din descoperirile Divine, noi Crestinii stim ce ne ateaptadincolo de mormint. De vom evita pacatul, ori ne vom curari decl prin o adevarata Spovedanie, implinirea canonului cuvenit, inso-lit de facerea roadelor vrednice de pocain^a, ne vom izbayi dei umplita moarte a pacatosilor i vom avea parte de' placuta, dulcea,frumoasa, dorita si mult folositoarea moarte a drepjilor, care treedin moarte in viafa, de pe pamint la cer, din valea aceasta a neca-zurilor si a plingerilor, in Raiul desfatarilor vecinice. Cind Sufletuliese din imp zice Sf. loan Carpatiul vrajmasul da navala asu-pra lui, razboindu-1 si ocarindu-1 cu indrazneala, facindu-se pirisamarnic si infricosat al lui pentru cele ce a gresit. Dar atunci sepoate vedea cum Sufletul iubitor de Dumnezeu si credincios, chiardaca. a fost mai inainte ranit adeseori de pacate, nu se sperie denavalirile si amenin^arile aceluia; ci se intareste si mai mult inDomnul si zboara plin de bucurie, incurajat de Sfintele Puteri,care-1 conduc, si imprejmuit ca de un zid de luminile credintei,slriga si ci cu multa. indrazneala diavolului viclean: 'Ce este tie sinoua, instrainatule de Dumnezeu? Ce este tie si noua, fugaruledin ceruri si slugS vicleana? Nu ai stapinire peste noi, caci Hristos,Fiul lui Dumnezeu, are Stapinirea peste noi i peste tori. Lui I-arripacatuit, Lui ii vom raspunde, avind zalog al milostivirii Lui fata.de noi si al mintuirii noastre, cinstita Lui Cruce. Tu insa. fugi de-parte de noi, pierzatorule, caci nimic nu este tie si slugilor lui Hris-tos". Zicind acestea Sufletul cu indrazneala, diavolul intoarce spa-tele, tinguindu-se cu glas mart, nepntind sa stea impotriva numeluilui Hristos. Iar Sufletul aflindu-se deasupra, zboara asupra vrajma-sului, palmuindu-1, ca pasarea numita oxypterix (repede zburatoare)pe corb. Dupa aceasta e dus cu veselie de Dumnezeestii Ingeri lalocurile hotarite lui, potrivit cu starea lui" (F.o.c. Vol. IV, pp. 130 1).

Priviri la moartea dreptului din chipul de fa{a, cit e de pla-cuta. si doritS.! Sufletul lui iesit din corp, ajutat si de molitfelePreotului si cu rugaciunile casnicilor si a cunoscu'tilor sai, indrep-tindu-se spre cer insorit de Sfinrii ingeri, vede ca: Cele ce ochiuln-a vazut, urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit, acele

Cole 24 vaml ale vazduhulul

pat: mort, Jara Suflet in el, nesimtit si nemiscat. i precum cinevaisi dezbraca haina invechita si rupta, aruncind-o incolo de pe sine,

bunatati vecinice a pregatit Domnul celor ce-L iubesc pe Dinsul"(1 Cor 2 9; comp. Is 64 4)

Asa dar zice Sf loan Hrisostom pentru noi, care dinmila lui Dumnezeu am invatat a cunoaste misterioasa Sa Intelep-ciune Divina, si care ne privim ca niste calatori in viata aceasta,niste chiriasi pe acest pamint, calatori la Patria viitoare'si moarteao^calatorie, noi acestia nu trebuie sa tremuram in fata mortii, cisa ne bucuram ca parasim aceasta existenta treeatoar'e si mergemla o alta. viata. cu neasemanare mult mai buna care este nesfir-sita. Moartea dreptilor, dei unora.li.se pare o pedeapsa, totusi,ea este o mare binefacere" (Int. Sol 3 7-9; comp. Mt. 13 43; 1Cor. 6 2; Vezi si alta explicatie a cli?eului acestuia in OglindaDuhovniceasca", pp. 1874-5, de autor).

Ufa si eu privcam la trupul men mort, de care ma dezbracasem cade-o haind veche, i de care lucru ma minunam mult

!

Moartea nu-i decit odihna,

Viaj^a nu e decit munca. ,Cine-n via^a odihne^te,Via^a-n moarte ?i-o arunca...

Chipul de fa^a. ne arata corpul neinsufletit al unui repausatCrestin, asezat, dupS o anumita pregatire, pe o masa, lavija, ori

pe pat, in casa. Multi din cei ce-1 vad, sau aud de repauzarea lui,1 1 fericese ca. a scapat de greutatile lumii acetia, zicind: Fericede el ca. 1-a iertat Dumnezeu i Ferice de el ca a scapat de atitaunar de necazuri, greutati i suferintele! Ferice de el ca. 1-a luatDumnezeu!" $i asa, i din vorbele acestea, retese ca. moarteac' binefacatoare omtilui. Si chiar asa si este.

Iuresurile imprejurarilor potrivnice cerintelor Sufletului si tru-pului crestinesc, il imping adeseori in o mare greutate, afundindu-1pe bietul crestin in intristari, indoieli, necazuri si in ispite, caresint primej duitoare mmtuirii. Numai acei fii si fiice ai Sfintei Bise-rici Ortodoxe, care inainteaza. suindu-se pe scara virtutilor duhov-nicesti si a sfinteniei, se bucura. in necazuri. Cit timp traie$te omul]>e acest pamint, indoiala si ispitele nu-1 mai pa.ra.sesc. Numai moar-tea il scapa. de ele. Astfel, moartea, care pun-, capat la atita amarde suferinte, e o mare binefacere de'la Dumnezeu, pentru care noisintem datori a- 1 multumi din adincul inimilor noastre.

Daca. si unii dintre Sfintii mari doreau trecerea din aceastalume, ca sa. se mute in o lume mai aleasa, mai frumoasa, mai armo-nioasa, mult mai placuta, buna, si vecinica. ; apoi si noi, adevaratiiCrestini, socotim moartea o minunata calatorie a Sufletului nostrudintr-un loc indurerat intr-un loc fericit, din lumea aceasta mate-riala, vazuta., in lumea spirituala, nevazuta. de'ochii trupesti, de,pe pamint la ceruri. Privitor la trecerea din aceasta viata, ProoroculDavid zice: Insetat este Sufletul meu de Dumnezeul eel 'tare siviu. Cind voi veni Oare si ma voi arata Fetii lui Dumnezeu?" (Ps. 412); iar Apostolul Pavel striga: Unde-ti este moarte boldul tau?Unde-ti este iadule biruinta ta?" Si Mintuitorul ne imbarbateaza,zicind: Eu sint Invierea si Viata...". Prin aceste cuvinte Dum-nezeu-Omul ne incredinteaza. ca. repausatii Crestini, care au fostmadulare vii ale Bisericii Sale, dei mor trupeste in lumea asta,

t

totusi^in El sint vii, activi si fericiti, afara de cei care in viata lorpaminteasca. au fost neghina. sau zizanii (1 Cor. 15 55; loan 11 25;5 2425; Mt. 13; Vezi si alta explicatie a cliseului acestuia inOglinda Duhovniceasca", pp. 18789, de autor).

34 Cele 24 vflml ale vflzduhulul

FAPTELE BUNE AJUTA PE OM DUPA MOAKTE

iO.

ubitohi de Dumnezeu si de mintuirea Sufletelor omjb-'

nesti, Ingerii, istoriseste Sf. Teodora pe cind matineau in miinile lor, mulfime de draci intunecafi sinemilostivi m-au inconjurat, strigind: Sufletul aces'taare multime de pdcate, deci, trebuie so, ne rdspundetinoud la acestea". Asa strigind, ardtau pdcatele mel'e.

tngerii atunci cdutau in cdrtile lor faptele mele cele bune, si aflaucu Darul lui Dumnezeu cite cu ajutorul Lui fdcusem si eu in viatd,d.p.: de am dat cindva milostenie la sdraci, de am hrdnit pe fldminzi,de am addpat pe insetafi, de am imbrdcat pe cei goi, de am gdzduitpe cei fara de-addpost si pe strdini odihnindu-i, de am slujit Sfinftlor,de am cercetat pe bolnavi si pe cei intemnitafi, de am urmat regula'tsi cu pietate la Sfinta Bisericd, de m-am rugat lui Dumnezeu cu umi-linfd si cu lacrimi pentru iertarea pacatelor, de am ascultat slujbeleSfintei Biserici cu luare aminte, de am adus lumindri, untdelemn,tdmiie, vin si prescuri curate, liturghii pentru vii si pentru repauzati,de am cinstit Sfinta Cruce, Sfintele Icoane si toate cele S'finte cu evla-vie, de am postit dupa rinduiala Ortodox'iei Crestine, de am lucratbinele si m-am ferit de rdutdfi, de mi-am pdzit gura a nu vorbi deser-

Chipul de fata ne arata ducerea repauzatului crestin, cu proce-siune religioasa, la cimitir, in a caruia biserica sfinta urmeaza a fiprohodit. Unde dmitirele n-au biserici, repausatii crestini ortodocsi,se prohodesc in biserica parohiala sau filialk, apoi se due la

Viata Sflntulu) Vnsile col Nou 35

tdciuni, de a nu piri, a nu grdi ponegriri, clevetiri, hule, minciuni,

uapdstuiri si alte felurite pdcate ale limbii, si am fdcut in schimb cele

bune, spre Slava lui Dumnezeu si zidirea aproapelui meu, de am

tutors ochii mei de la desertaciuni lumesti . . . Si orice alte fapte bune

aflau scrise in cdrfile lor, le aduceau la cumpdnd impotriva pacatelormele.

Atunci arapii aceia vazind faptele mele cele bune, scrisneau cu

dinfii lor asupra mea, vrind sd ma rapeascd din miinile Sfinfilor

tngeri si sd ma arunce in fundul iadului lor. Dar s-a ardtat fdra deTeste Cuviosul Pdrintele nostru Vasile, vorbind oarece cu Ingerii lui

Dumnezeu.

CUVIOSUL VASILE AJUTA MULT SUFLETUL CE-I SLUJISECU CREDINCIOSIE

mini in miinile sale ceva minunat, un fel de sicrias, cu daruri duhovnicesti in chip de bani de aur, Pdrin-\tele nostru Vasiie te-a dat Ingeriior luminati, zicind:

\Poftifi domnii mei! Acest Sufiet mi-a. siujit mie cu\ bund credinfa, odihnindu-mi bdtrinefoe meie. Eu m-dmrugat lui Dumnezeu pentru dinsui si Ei mi i-a dd-

ruit . . . Cind vefi trece prin vdmiie vdzduhuiui si vor incepe duhuruecele viaene a strimtora pe acest Sufiet, sa-i rascumparati cu acestea

de datoriile mi. Eu, cu Darul mi Dumnezeu, sint bogat duhovniceste,adunindu-mi comoard mare in cer din osteneliic, -suferinfeie si sudo-nle mele. Daruiesc deci sxcriui, acesla pentru rascumpdrarea Sufie-tuiui acestuia ce mi-a slujit cu mult devotament" . Acestea zicind, le-adat sicnasul i s-a dus. Vazind acestea viclenn draci, au ramas utmifi,si ridicind glasuri de pl.ngere, s-au fdcut nevdzuti.

Fugind arapii aceia, a venit iardsi domnul meu, placutul luiDumnezeu Vasile, aducind impreuna cu el mai multe vase cu untde-

cimitir, unde se inmorminteaza. Sufletul lui, unit cu trupul inviata paminteasca, prin vointa lui Dumnezeu, formeaza. omulintreg. Acum, prin aceeasi vointa Divina, el este despar^it de trup.Dupa. iesirea din corp, Sufletul se pregateste .a trece in imparatiafiintelor spirituale sau a Ingeriior. Sufletele Crestinilor dupa fap-tele' lor, bune sau rele dupa despar^irea lor de corp, se due si seunesc cu Ingerii cei buni in Rai, ori cu ingerii cei cazu^i in iad

;

iar trupul se duce la biserica cimitirului, unde, dupa prohodire,se ingroapa, dindu-se pamintului din care s-a luat si din care s-ahranit... (Vezi si alta explicatie a cliseului acestuia in ..OglindaDuhovniceasca", pp. 18868, de autor).

36 Cele 24 vara! ale vazduhului

lemn curat si cu mir de mud prej, sfinfit, pe care le {ineau in tniininiste tineri frumosi. Sfwtu* Vasue a poruncit sd le despecetluiascd destupe- $i sd le toarne toate peste mine. Dupd turnarea sfintuluiuntde^emn si mir peste mine, m-am umplut de o mireasmd duhovni-ceascd, minunatd si cereased. Atunci am vdzut cd m^am curdfit toatd.

Chipul de fata ne reprezinta trecerea la cele vecinice a SfinteiTeodora. Sufletul ei iesit din corp iritre cei doi Ingeri de la capulpatului cu ramasifele ei pamintesti. Sfintul Vasile eel Nou, caruiaaceasta ii slujise cu multa. cucernicie, da Ingerilor un sicrias cudaruri duhovnicesti (galbeni), din care sa. plateasca pentru ea pe lavamile vazduhului, spre a o salva si duce in locasurile cele cereti,pe care si le pregatise in Rai prin multele osteneli si suferinte. Dea-supra lor alfi Ingeri varsa asupra Sufletului Sfintei Teodora nistevase cu untdelemn si mir sfintit, date de Sf. Vasile, prin care Sufle-tul ei s-a umplut de mireasmi duhovniceasca minunata si cereasca,dupa. care s-a vazut stralucita, luminata, prea frumoasa i plina.de veselie Dumnezeeasca, gata a-si lua zborul spre inaltimile ceresti.

Pentru astfel de Suflete binecredincioase psalmodia DavidProorocul, si cinta si Biserica Luptatoare, zicind: Scumpa esteinaintea Domnului moartea Cuviosilor Lui . . . De voi umbla in mij-

Vlata Sflntulul Vasile, eel Nou 37

Fata Sufletului meu s-a fdcut straMcitd si luminatd, prea frumoasa

fi plind de veselit Dumnezeiascd. Apoi Cuviosul Vasue azis i-ardsi

'ingerilor care mergeau impreund cu mine: Domnii mei ! Dupd ceve(i sdvirsi toate cele ce se cuvin cu Sufletul acesta, dupd rinduiald,

locul umbrei mortii, nu ma voi teme de rele, ca Tu, Doamne, esti

cu mine. Toiagul Tau si varga Ta, acestea m-au minghat, Gatit-ai

inaintea mea masa, impotriva celor ee ma necajesc. Uns-ai cu unt-

delemn capul meu si paharul Tau este adapindu-ma ca un putenuc,

iar mila Ta ma va urma in toate zilele vietii mele ; ca sa locmesc

eu in Casa (Ierusalimul Ceresc al) Domnului, in inddungarede

die, (pururea)" (Ps. 115 5-6; 22 4-8). _Moartea este numai un somn mai lung, temporal, pina la

invierea obsteasca (Mt. 9 23-24; 27 52-53; loan 11 11-14,21-45- 12 9-10; F. Ap. 7 60; 20 9-12; 9 36-41; 1 Tes. 4 16).Doamne I - stiiga Sf. Vasile eel Mare - pentru robu Tai, care

parasesc trupul si vin la Tine, moarte nu exista; moartea nue

decit numai o trecere de la intristare la fericire. Linga Tine ei alia

pacea si bucuria . . . (Rug.de seara). Sufletele adormitilor repau-zati, continua a vietui intr-o alta lume, unde si noi vom merge,

mai degraba ori pu^in mai tirziu. ,.Sf Epifanie opune eresului lui Arie, deci, si tuturor

ereticilor,

ratacitilor de la adevarata invatatura a Bisericii luiDumnezeu

ca: Mortii nu-si intrerup de loc existenta prin moarte;ci^ei ant

vii inaintea lui Dumnezeu. Ei sint la fel ca cei ce pleaca m cala-

torie, pentru care sintem datori sa ne rugam, ca si pentrucei vii,

cu deplina nadejde ca le vom capata ajutor de la Dumnezeu cutoate ca acest ajutor nu se poate capata tuturor celor morti in

pacate. . . ci numai celor ce au trecut in cealalta lume cu pacate

mai usoare... Biserica cu necesitate savirseste pomenireapentru

cei morti, primind traditia aceasta de la Sfintu Pannti side la

Sfintii Apostoli chiar. Deci, cine poate calca poruncaMamei, sau

Lege'a Tatalui? Asculta fiule - zice inteleptul Solomon - cuvm-

tele Tatalui tau, si nu lepada sfaturUe Mamei tale (Prov. Sol 1 S).

Prin aceste cuvinte se arata ca Tatal, adica DumnezeuTatal cu

Unul-Nascut Fiul Sau ?i Duhul Sfint al Sau, a mvatat verbal si

scris, si ca Maica noastra - Biserica - a avut si areinvatatun

date Ei de sus, care nu se pot calca, nici a se nimici.Aceste ase-

zaminte sint stabilite in Sf. Biserica, si toate sint foartebune si

minunate. . . Acestea cunoscindu-le bine, pnvind la cei ce adorm

sau repauzeaza crestinete, marturisim si noi cu vazatorultamelor

apocaliptice: ..Ferice de cei morti cari mor in Domnul. Da - zice

Duhul - ei *se vor odihni de lucrurile lor, si faptele lor vorurma

dupa ei" (Ape. 14 13; comp. 1 Tes. 4 14; Int. Sol. 4 7-77; 31-9).

M Cele 24 vfiml ale vazduhulul

sd-l ducefi in locasul meu ceresc, eel gatit mie de la Domnul Dumnezeu,ca sd petreacd acolo". Acestea zicind, s-a facut nevdzut ; iaf SfinfiIngeri zburind in vdzduh, m-au dus in sus spre rdsdrit (a).

CE SE FACE CU SUFLETUL CRE$TINESC DIN ZIUA DESPARTIRII LUIDE TRUP PlNA IN A 40-A ZI?

m vdzut si auzit adeseori multa lume, chiar si dintreCrestini, intrebindu-se nedumeriti: Ce se face cuSufletul crestinesc dupd moarte, adicd imediat dupd

Xdespdrtirea sa de trup ? Ce insemneaza: a treia zi,

I

a noua zi si a patruzecea zi ? In ce timp trece Sufletulvdmile vdzduhului, si la ce epoca are loc judecata

particulara ?"

Sfintuv Macarie Alexandreanul, ne comunicd descoperirile inge-resti, pe care et le-a avut despre situatia Suf,eteor repauzatnor intimpuv cevor patruzeci de zue dupd moarte. Cind s-a indepdnit mis-term mortii, Sufletul, despdrfit de corpul sdu, locuieste incd doud zilepe pdmint si viziteazd, impreund cu Ingerii, locurile unde avea elobicei de a face binele. El umbla imprejurul casei unde s-a desparfttde corpul sdu si chiar ramine, citeodatd, lingd sicriul unde zace trupullui. Apoi, dupd urmarea Mintuitorului

, Cure a inviat a treia zi dupdmoarte, tot Sufletul trebuie sa se urce la cer pentru a adora pe Crea-torul intregului univers. De aceea Biserica are asezdmint a & rugain ziua aceea pentru cei repauzafi.

Se serbeazd deci a treia zi dupd moarte printr-un Parastas (ser-viciu funebru m pomana, mtlosteme ) in favoarea repauzatulm. Aceazi are pentru mortii nostri, ca si pentru not, un raport "spiritual cuinvierea Aceluia Care ne-a dat viafa, Care a pus temelia proprieinoastre fericite invien.

A treia zi se inmorminteazd repauzatul., Dind pdmintului corpul

ce ne este scump, sd ne intoarcem Sufletul si inima noastrd cdtre Invm-gdtorul mortii, Care ne-a acordat tuturor, si prin urmare si scumpuluinostru repauzat, tnumful viefn asupra morfn, care triumf I-am cis-tigat prin Invierea Domnului. Biserica ne afirmd in mod solemn,noua fiilor sai, cd Iisus Hristos a inviat si a dat viafa celor ce erauin mormint, deci si repauzafilor nostri. Sd ne aducem aminte de aceasta,ca invierea si viafa nu ne sint date decit prin Harul Domnului nostru

a) Rasaritui-in Sf. Scriptura inchipuie^te latura lumii rasaritene.Acesta e simbolul Impara^iei lui Hristos, Care se numeste Rasaritul eel desus", iar apusul inchipuieste impara^ia intunericului si a cetei, imparatiasatanei.

Vlata Sftntului Vasile eel Nau

Iisus Hristos. Asa dar, a treia zi corpm este inmormintdt, in timf

ce Suftetul trebuie sd se urce la cer. farina se va tntoarce in pdmirn

precum a fost, si duhut, se va intoarce la Dumnezeu, la Cel ce Uc

dat pe el" (Eel. 12 7).

Chipul de fata ne arata prohodirea repauzatului Cretin inSf. Biserica de cat're Preotii slujitori, lumea adunata in jurul sicriuluicu ramasileie pamintesti ale repauzatului, si Sufletul stind cu Ingerul

sau pazitor linga. trupul neinsufletit, din care a iesit. Prohodul cese face dupa rinduiala in duh si adevar, dimpreuna cu toate ruga-ciunile, privegherile sfinte, milosteniile si lacrimile varsate de cei

de aproape (nu pentru alte desertaciuni, ca paginii i necredin-ciosii, cu bocete disperate i cu cuvinte desarte, pentru care cad

sub afurisanie, Sf. loan Hrisostom opreste pe bocitoarele monitorcrestini si de a intra in Sf. Biserica. Vezi Priveliti Apocaliptice"

cap. 21 3 Mortii nu se pling), ci pentru iertarea pacatelor repau-

zatului ce a crezut si vietuit creffineste dupa puterea lui, il usu-reaza si-i ajuta Sufletul sau. La aceasta privind Sf. loan Damaschin,zice : Dumnezeu, prin Milostivirea Sa, va mintui faptura miinilor

Sale, afara de Sufletele din numarul osinditilor, vadite pentru lepa-darea credintei adevarate, la care partea stinga a cumpenei ridicaprea mult pe partea cea dreapta!" Parintii luminati ai Ortodoxiei

ne incredinteaza ca, la ultima rasuflare a Crestinului, faptele sale

bune si rele'se pun in cumpana, i: 1) Daca partea dreapta cu fap-tele bune dintr-insa ridica pe cea stinga pu faptele rele , Sufletul

10 Cole 24 vaml ale vazduhulul

Spafiul nesfirsit ce desparte pdmintul si cerurilc, sau care estetntre Bisenca Triubifdtoare si Biserica Luptatoare, in limba ordinardca si in Sfintele Scripturi si scrierile Sfinfilor Pdrinti, se numest'eaer, vdzduh. Acest spafiu este plin de ingeri cdzufi, 'a cdrora tokdactwitatea constd in a intoarce pe om de la mintuirea sa, fdcind dinel instruments rdutdtii Lor infernate. Ei lucreazd asupra activitdtiimtenoare si exterioare a Sufleiului nostru, pentru a-l face sd partici'pela cdderea lor." Ca un leu rdcnind umbld, cdutind pe cine sd inghitd"(1 Petru 5 8). Asa a zis Sf. Ap.,Petru vorbind despre demoni Dupdmdrturisirea Vasului alegerii Sfintului Duh, spatiul aerian servestede locuinfd spiritelor rdului (Iov. 1 67; 2 \ 2; Efs. 6 12; Cols'. 214 lSy1

,si noi credent acest crud adevdr.

Sfintul Ap. si Ev: loan Teologuv, care s-a fdcut vrednic de avedea manle misterii Dumnezeiesti in Apocalips, zice cd ingerii cdzutiau fost izgoniti din locuinta lor cereascd (Ape. 12 78). Deci, undesi-au gdsit ei refugiu ? Dupd cartea lui Iov, noi vedem lamurit cdlocuinta lor este in vdzduh, in aer. Sf. Ap. Pavel ii numeste: duhu-

trile rdutdfii rdspindite in aer", si pe cdpetenia lor: Joninul puteriivazduhulul". Indatd dupd cdderea primilor oameni si izgonirea lordm Rai, paza pomului viefii fu incredintatd unui Heruvim ; cu toateacestea insd, un alt inger, inger cdzut, se puse si el la rindul sdu incalea Raiului pentru a impiedica pe om a intra in el. Por\ile ceruluise inchiserd si domnul intunericului acestui veac nu lasd sd mai intrein Rai nici un Suflet despdrfit de cdrpul sdu, pind si dreptii, afardde Hie si Enoh, se coborau in iad, ca si pdedtosii.

e primit in Rai, in mijlocul Ingerilor luminati. 2) Daca ambelepar^i ale cumpenei sint deopotriva, Sufletul acela, prin Mila'luiDumnezeu, capata biruinta. 3) Daca cumpana se pleaca nu multin partea stinga, Mila lui Dumnezeu implineste lipsa aceea. Acesteasint cele trei feluri de judeca^i ale Domnului: Judecata dreapta,judecata omeneasca si judecata milostivirii. 4) Cind insa faptelerele ale omului pleaca cumpana prea mult spre stinga, dreaptajudecata rosteste hotarirea dupa pacatele omului. La acestea pri-vmd Sufletul Cre?tinului repauzat, isi pleaca capul in jos, smerin-du-se, mgrijorindu-se si infricosindu-se, nestiind ce-1 asteapta . .

.

Fenciti sint Cre?tinii care in toata viata lor au ascultat Cuvin-tul lui Dumnezeu ?i 1-au pazit, imbogatindu-i Sufletele lor cudreapta credm^a, vietmrea curat' creftineasca ?i faptele bune, dea caror binefaceri se vor bucura vrernelnic si vecinic. Rodul oste-nelilor tale vei minca, fericit esti si bine va fi tie" (Ps. 127 2' Vezi?1 a]lLeXp5:a*ie a acestui cliseu m Oglinda Duhovniceasca",pp. 18881890, de autor).

Vla^a Sfintului Vasile eel Nou 41

Chipul de fata, ne arata ultima vreme a omului pe pamint,in care trupul lui neinsufletit, intins in sicriu, se pogoara in mor-mint, dindu-se pamintului din care a fost zidit si din care s-a hranitin toata. viata sa; iar Sufletul e inaltat de Ingerul sau pazitor penorii miresmei tamiiei sfintite inaltata din cadelnita, dimpreunacu mgaciunile Preotilor, in sus pe treptele vazduhului la cer, laCreatorul sau. Moartea binecredinciosilor Crestini nu-i moarte, asacum zice lumea ce zace in eel rau (1 loan 5 79; loan 8 44; 5 44; 1Cor. 11 34); ci viata si fericire statornica (loan 5 2426; 14 21,23; 6 48-58).

Stiut sa fie tuturor ca moartea nu este un sfirsit absolut alexistentej omului. Sufletul continua a vietui dincolo de morminti de lumea asta trecatoare intr-o alt a. lume, unde si noi vom merge,curind sau mai tirziu.

Deci, la plecarea noastra de la mormintul repauzatului acoperitcu pamint, sa zicem aceluia care a murit in Domnul nostra lisusHristos (Ape. 14 13) nu adio, ci: La revedere bunul nostru tata,mama, la revedere frate, sora, prietene. . . la revedere scumpulmeu

Cele 24 vfimi ale vazduhulul

Cel dintii care strdbdtu trecerea neumblatd a Raiului, fu lisusHristos, biruitorul mor\ii, sfdrimdtorul iadului. Din acel momentportile Raiului se redeschiserd. Dupd Domnul, a mers tilharul eeldin dreapta. De asemenea si tofi drep>\ii Vechiului Testament, pe careEl i-a scos din iad, trecurd aceastd cale deopotrivd, fdrd nici o piedicd.Sfintii fac aceastd cdldtorie cu inlesnire, chiar dacd duhurile rele sesilesc de a-i opri, pentru cd virtufile ce le au acopera pdcatele lor.A cele duhuri rele vor avea cu atit mai mtdt dreptul de a opri Sufleteleomenesti, cind, dupd ce s-au despdrtit de corp, se vor urea spre Dum-nezeu, cu cit ele fiind deja luminate' prin invdtdtura Mintuitoruluinostru Iisus Hristos, si avind libertatea de a alege intre bine si rdu,s-au fdcut cu toate astea sclave si executoare relelor lor vointe. Desigur,'ei vor infatisa Sufletului (in locurile din vdzduh, unde sint postati)toate drepturile de posesiune pe care ei le au asupra acelora care aufost executorii insinudrilor lor (prin ginduri, dorinfe, simtdmintesi fapte sau lucruri rele).

Demonii ii reprezintd viata sa plind de pdcate si. Sufletul recu-noaste dreptatea mdrturisir,ii lor. Crestinii, a caror viata n-a fostscutitd de pdcate, nu cistigd imediat fericirea vecinicd. Este indis-pen-sabil ca acele greseli, acele edderi, acele pdcate sa fie cumpdnite sijudecate dupd mdrimea lor. Dacd Sufletul n-a ajuns la desdvirsitacunostintd de sine insusi, pe pdmint, el trebuie neapdrat, ca fiintdspirituald morald, sa invete a se cunoaste dincolo de mormint. Eltrebuie sd-si dea seama de ceea ce a ci&tigat, ce sferd de activitate si-

a

apropiat, care a fost nutrimentul sdu si bucuria-sa spirituald. Astfel,Sufletul trebuie sd se recunoascd si sa pronunte judecata sa inainteaJudecdtii lui Dumnezeu. Aceasta este vointa dreptdfii Dumnezeiesti.Dumnezeu n-a voit si nu voeste moartea. Omul insusi este acela carea voit-o.

Pe pdmint omul poate, cu ajutorul Harului Dumnezeiesc, saajungd a se cunoaste, si prin o sincerd cdinta sd capete de la, Dumne-zeu iertarea pdcatelor sale; in timp ce dincolo de mormint, misiuneade a descoperi starea de pdcat a Sufletului, o au ingerii cei cdzufi.Demonii, fiind stdpinii rdului pe pdmint, au sd-i infdtiseze atuncitoate faptele sale, cele rele, amintindu-i imprejurdrile ce-au insotitlucrarea rdului. Sufletul va recunoaste atunci greselile sale. Aceastdrecunoastere ' adevereste judecata lui Dumnezeu. Astfel, Judecata luiDumnezeu nu este decit o confirmare a aceleia pe care Sufletul a pro-nunfat-o deja asupra sa insdsi. Pdcatele spdlate prin adevdrata cdinfd,

sot, sotie, la revedere draga. vecine, cunoscutule sau coreligionarule,la revedere iubitilor parinti, frati, surori si copii repauzati in Dom-nul (Ape. 19 9). Vezi i alta explicatie a acestui cliseu in OglindaDuhovniceasca", pp. 18921894, de autor.

Vla^a Sftntulul Vasile eel Nou

InsofitA de fapte bune, nu se mai socotesc si nici nu mai e vorbd dedtnsele : nici la vdmi, nici la judecata.

Odinioard dot frafi s-au vorbit intre ei si s-au fdcut cdlug\dri.Dupd ce au isprdvit faptele cele bune, au socotit sd-si zideasca lorusichilii depdrtate, si fiecare din ei s-au dus deosebi pentru liniste. Mulfiani nu s-au vdzut unul cu altul, pentru cd nu ieeau din chiliile lor.Deci, s-a intimplat cd unul dintre dinsii s-a imbolndvit. Pdrinjiiau venit la el sd-l cerceteze, si l-au vdzut cd uneori se uimea, iar alteorise Irezea. Atunci ei l-au intrebat pe el: ,,Ce ai vdzut?" El le-a rdspuns :,,/lw vdzut pe Ingerii lui Dumnezeu venind. Ei m-au luat pe mine.>/' pe fratele meu si ne-au dus la cer. Acolo ne-au intimpinat puterilecele potrivnice, nenumdrate si infricosate la vedere. Ostenindu-se ele,mult, n-au putut ,nimic asupra noastrd. Dupd ce le-am trecut, auinceput a striga: Mare indrdzneald este (are) curdjenia" . Acesteazicind fratele