De la Wikipedia, enciclopedia liberaAceasta diagrama reprezinta o gena, în raport cu strucutra dublu helicala a ADN-ului ?i a unui cromozom. Cromozomul este reprezentat în forma "X" pentru ca se afla în diviziune.Intronii sunt regiuni gasite adesea în celulele eucariote care sunt îndeparta?i prin procesul de matisare (dupa ce ADN-ul este transcris în ARN). Doar exonii codifica proteinele.Aceasta diagrama eviden?iaza aproximativ 50 de baze pentru o gena. În realitate, genele sunt de sute de ori mai mari.

Gena este o unitate moleculara a eredita?ii în organismele vii. Comunitatea ?tiin?ifica a denumit astfel por?iunile din ADN sau ARN care codifica un polipeptid sau a unui lan? ARN ce are o func?ie anume în cadrul organismului, totu?i înca exista controverse privitoare la acest ultim aspect.[1] Organismele vii depind de gene deoarece ele codeaza toate proteinele ?i lan?urile ARN func?ionale. Genele con?in informa?ia pentru construirea ?i men?inerea func?iilor celulare unui organism ?i transfera mai departe trasaturile descenden?ilor. Toate organismele poseda gene pentru diferite trasaturi biologice, unele fiind evidente de la început, cum ar fi culoare ochilor, numarul membrelor, ?i altele nefiind evindente imediat, cum ar fi grupa sanguina, riscul crescut pentru anumite boli sau multitudinea proceselor biochimice din celule.

Cuvântul "gena", inventat în 1909 de botanistul Danez Wilhelm Johannsen, vine din limba greaca, genos, româna: origine, ?i este folosit de mai multe discipline, inclusiv genetica clasica, genetica moleculara, biologia evolu?ionista ?i genetica popula?iilor. Deoarece fiecare disciplina modeleaza biologia vie?ii în mod diferit, ?i modul de utilizare a cuvântului "gena" variaza. Astfel, el se poate referi atât la partea materiala, cât ?i la cea conceptuala.

Dupa descoperirea ADN-ului ca material genetic, ?i odata cu dezvoltarea biotehnologiei ?i o data cu proiectul decodarii genomului uman, cuvântului "gena" a început sa se refere mai ales la î