New OpenDocument Text

download New OpenDocument Text

of 9

  • date post

    28-Jun-2015
  • Category

    Documents

  • view

    94
  • download

    3

Embed Size (px)

Transcript of New OpenDocument Text

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

Studii de caz Zone Metropolitane (partea 1 ZM Romania) 1. Zona Metropolitana Cluj Napoca 1.Integrarea Z.M.Cluj Napoca la nivel regional, national si european Zona functionala de importanta nationala, afata la intersectia principalelor axe majore de circulatie nationale si internationale, municipiul Cluj este cel mai mare centru urban din Regiunea NV situat in SE acesteia si considerat unul dintre polii de crestere ai tarii. Regiunea NV are o importanta majora prin pozitia geografica strategica poarta de acces dinspre UE si Ucraina.

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

Amplasamentul geografic, la intersectia a 3 forme de relief : Podisul Somesean, Muntii Apuseni si Campia Transilvaniei si traditia in domeniul industriei si al educatiei ( centru universitar ), face ca municipiul Cluj Napoca sa aiba un rol deosebit de important in evolutia intregului teritoriu Transilvanean. La nivel macroteritorial s-a stabilit nivelul ierarhic urban, astfel municipiul Cluj Napoca se incadreaza in orase de ordinul I ( spatiu functional larg si complex de importanta nationala ), cu perspective bune in a deveni un centru de importanta euroregionala. In prezent Cluj este unul dintre polii de crestere la nivel national, iar constituirea Zonei Metropolitane Cluj Napoca creeaza oportunitatea pentru dezvoltarea integrata si durabila a teritoriului. 2. Delimitarea spatiala a Zonei Metropolitane Cluj Napoca Delimitarea spatiala a Zonei Metropolitane Cluj Napoca s-a efectuat tinand seama de toate treptele de legatura care exista intre sistemul de influenta si aria de influenta : contiguitate, vecinatate, complementaritate, disparitate, dupa stabilirea treptelor de atenuare a dependentelor. Centrul urban exercita o influenta multilaterala asupra teritoriului inconjurator, determinand funciile socialpolitice i economice ale acestuia: aprovizionarea cu produse si forta de munca, dezvoltarea locurilor de agrement, amplasarea de unitati industriale, etc. Suburbanul se caracterizeaza printr-o economie rurala proprie, in special agricola specializata i este dependenta de dezvoltarea cailor de comunicaie. Stabilirea zonei periurbane sub raportul extinderii este dificila. Criteriile generale ce pot sta la baza individualizarii, se grupeaz astfel: - criterii principale care tin de functionalitatea teritoriului, bazate pe relatiile directe dintre oras i zona periurbana (functia agricol, functia de aprovizionare cu materii prime, functia industrial, functia de recreere i agrement, furnizarea fortei de munc,); - criterii secundare,ce sunt axate in principal pe relatiile comerciale, de invatamant, cultura i sanatate, dar si pe aspectul edilitar i gradul de inzestrare tehnico-edilitara a localitatilor si locuintelor. Identificarea arealului zonei metropolitane s-a limitat la localitatile care se incadreaza intr-un radius de circa 30 km imprejurul municipiului Cluj-Napoca, distanta considerata in practica europeana optima pentru dezvoltarea spatiului peri-urban. Aceasta limita s-a trasat tinand cont si de distanta, dar si de durata de transport a persoanelor de la extremitati la centru. Zona periurbana a municipiului Cluj Napoca are o geometrie pentagonala desi configuratia spatiala este una radiar-concentrica. Se disting in cadrul organizarii spatiale 3 fasii diferite: - fasia de contiguitate ( sau de imediata contiguitate ) - Floresti, Baciu, Feleac,Someseni, Chinteni; - fasia de vecinatate marcata de asezari de mai mari dimensiuni Apahida, Cojocna, Tureni, Savadisla, Gilau, Sinpaul, Bontida; - fasia de extensie si tranzit spre alte zone - Mociu, Gherla, Aschileu, Aghires, Savadisla, Tureni, Suatu,etc. Deci in prima faza Zona Metropolitana ar fi constituita din Municipiul Cluj si comunele : Apahida, Baciu, Floresti, Feleacu),urmand ca apoi sa i se adauge in administrare si comunele Apahida, Feleacu, Ciurila, Floresti, Gilau, Baciu si Chinteni. Intr-o urmatoare etapa de extindere Zona Metropolitana va cuprinde alte 14 comune ce intra in zona de influenta a municipiului : Aghiresu, Garbau, Sanpaul, Borsa, Bontida, Jucu, Cojocna, Aiton, Caianu, Tureni, Baisoara, Savadisla, Rasca si Capusu Mare. Se va ajunge astfel la o suprafata totala de 1850 km2 si 400.000 locuitori. Intr-o a treia etapa ulterioara de dezvoltare a zonei metropolitane se vor putea depasi limitele administrative ale judetului, pentru ca Dejul este legat economic si social de Beclean (Bistrita Nasaud), Campia Turzii de Unirea (Alba), iar Huedinul de comunele invecinate din judetul Bihor. Exista o forma de planificare asociativa si in prezent, sub forma unitatii teritoriale de planificare.

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

Zona de proiect consta din municipiul Cluj-Napoca si comunele: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Caianu, Chinteni, Ciurila, Cluj-Napoca, Cojocna, Feleacu, Floresti, Garbau, Gilau, Jucu, Petrestii De Jos, Sanpaul, Savadisla, Tureni si Vultureni, cu localitatile aferente cuprinse in teritoriul lor administrativ. Aceste localitati se incadreaz intr-un radius de 30 km imprejurul Municipiului Cluj-Napoca, distanta optima pentru dezvoltarea spatiului peri-urban. In planul alaturat comuna Feleacu nu este inclusa in Zona Metropolitana. La nivelul acestei comune exista numeroase probleme, primarul respingand ideea de intrare in ZMC. Feleacu se doreste o comuna independenta. La data de 18 mai 2010 insa se purtau inca discutii si pana in iunie 2010 nu se luase nici o decizie la nivelul comunei. 3.Structura socio-profesionala la nivelul Zonei Metropolitane Cluj Sector primar : la nivelul comunelor proportia populatiei active in acest sector este de 57,83%, iar la nivelul satelor procentul este de 48,54. Sector secundar : la nivelul comunelor populatia activa in acest sector este de 23,06%, iar la nivelul satelor 27,15% Sector tertiar : la nivelul comunelor populatia activa in acest domeniu este de 19,17%, iar la nivelul satelor 24,3%. Din punct de vedere economic, tinand seama de activitati, in cadrul zonei periurbane caracterul este unul mixt, desi dominante sunt activitatile din sectorul primar si secundar agricultura si industrie, serviciile ocupand un loc secund. 4.Strategia pentru dezvoltarea ZMC Strategia pentru dezvoltarea ZMC implica mai multe domenii si consta in : Cresterea Competitivitatii economice Dezvoltarea IMM-urilor Crearea si dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri calibrate in jurul prioritatilor strategice si industriilor motoare Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport Imbunatatirea accesibilitatii in ZMC Promovarea turismului, nu neaparat o industrie motoare insa importanta Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului Dezvoltarea resurselor umane : Modernizarea infrastructurii sociale si cresterea gradului de ocupare si combaterea excluziunii sociale Dezvoltarea economiei rurale si ceresterea productivitatii in sectorul agricol Participarea echilibrat a tuturor comunelor din zona metropolitan Cluj la procesul de dezvoltare socioeconomic Promovarea turismului, nu cneaparat o industrie motoare, dar o ramura importanta Promovarea turismului in zona metropolitana Cluj se va face prin : restaurarea si promovarea durabila a patrimoniului cultural atat in zona urbana cat si rurala - restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural baile Cojocna si Someseni - crearea /modernizarea infrastructurilor conexe in scopul promovarii turismului centru national de informare turistica

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

2. Zona Metropolitana Brasov 1.Integrarea Z.M.Brasov la nivel regional, national si european La nivel European, Brasovul i aria sa de influenta se definesc ca fiind o Arie Urban Functionala, participand ca actor cheie la politica de coeziune national i regionala. Pozitia geografica este privilegiata asigurand un rol important in coeziunea teritoriala si economica la nivel national. Zona poate deveni parte integrata a unei axe de dezvoltare formata din Bucuresti, Ploiesti, Brasov.

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

Zona Metropolitana este constituita in jurul Brasovului, care este municipiu de rangul I i este singurul pol de crestere national din regiunea de dezvoltare Centru. Braovul se afl n centrul rii, la intersecia drumurilor comerciale care leag Balcanii de restul Europei. La Braov se intersecteaz toate cile de comunicaie prin care se realizeaz legtura ntre regiunile din nordul rii cu cele din sud i a celor din vest cu cele din est. Acesta este motivul pentru care Brasovul are o retea f bine structurata de drumuri publice fiind traversat de principalele sosele europeene E81,E68,E60 si de culoarul IV European. Din punct de vedere al densitatii liniilor de cale ferata (aprox.67,7km/1000km2) municipiul se afla peste media nationala.

Municipiul Brasov a fost unul dintre cele mai dezvoltate centre industriale la nivel national si are din punct de vedere geografic o pozitie privilegiata situandu-se pe cea mai importanta axa de dezvoltare axa Bucuresti-Brasov-Iasi. Aceasta axa N-S este perceputa la nivelul Uniunii Europeene, dar si la nivelul tarilor vecine- Ucraina ca o axa de importanta majora dinpunct de vedere economic si logistic. Brasovul se afla in prima linie din punct de vedere al transportului si telecomunicatiilor in anul 2006 situandu-se pe locul al treilea la nivel national in ceea ce priveste numarul de societati comerciale mari ( cu peste 250 de salariati ).

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

La nivel regional Brasovul se distanteaza de celelalte orase fiind recunoscut ca Pol National de crestere si motor al dezvoltarii pentru Regiunea Centrala. Acest fapt se datoreaza a