New OpenDocument Text

download New OpenDocument Text

If you can't read please download the document

Transcript of New OpenDocument Text

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

Studii de caz Zone Metropolitane (partea 1 ZM Romania) 1. Zona Metropolitana Cluj Napoca 1.Integrarea Z.M.Cluj Napoca la nivel regional, national si european Zona functionala de importanta nationala, afata la intersectia principalelor axe majore de circulatie nationale si internationale, municipiul Cluj este cel mai mare centru urban din Regiunea NV situat in SE acesteia si considerat unul dintre polii de crestere ai tarii. Regiunea NV are o importanta majora prin pozitia geografica strategica poarta de acces dinspre UE si Ucraina.

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

Amplasamentul geografic, la intersectia a 3 forme de relief : Podisul Somesean, Muntii Apuseni si Campia Transilvaniei si traditia in domeniul industriei si al educatiei ( centru universitar ), face ca municipiul Cluj Napoca sa aiba un rol deosebit de important in evolutia intregului teritoriu Transilvanean. La nivel macroteritorial s-a stabilit nivelul ierarhic urban, astfel municipiul Cluj Napoca se incadreaza in orase de ordinul I ( spatiu functional larg si complex de importanta nationala ), cu perspective bune in a deveni un centru de importanta euroregionala. In prezent Cluj este unul dintre polii de crestere la nivel national, iar constituirea Zonei Metropolitane Cluj Napoca creeaza oportunitatea pentru dezvoltarea integrata si durabila a teritoriului. 2. Delimitarea spatiala a Zonei Metropolitane Cluj Napoca Delimitarea spatiala a Zonei Metropolitane Cluj Napoca s-a efectuat tinand seama de toate treptele de legatura care exista intre sistemul de influenta si aria de influenta : contiguitate, vecinatate, complementaritate, disparitate, dupa stabilirea treptelor de atenuare a dependentelor. Centrul urban exercita o influenta multilaterala asupra teritoriului inconjurator, determinand funciile socialpolitice i economice ale acestuia: aprovizionarea cu produse si forta de munca, dezvoltarea locurilor de agrement, amplasarea de unitati industriale, etc. Suburbanul se caracterizeaza printr-o economie rurala proprie, in special agricola specializata i este dependenta de dezvoltarea cailor de comunicaie. Stabilirea zonei periurbane sub raportul extinderii este dificila. Criteriile generale ce pot sta la baza individualizarii, se grupeaz astfel: - criterii principale care tin de functionalitatea teritoriului, bazate pe relatiile directe dintre oras i zona periurbana (functia agricol, functia de aprovizionare cu materii prime, functia industrial, functia de recreere i agrement, furnizarea fortei de munc,); - criterii secundare,ce sunt axate in principal pe relatiile comerciale, de invatamant, cultura i sanatate, dar si pe aspectul edilitar i gradul de inzestrare tehnico-edilitara a localitatilor si locuintelor. Identificarea arealului zonei metropolitane s-a limitat la localitatile care se incadreaza intr-un radius de circa 30 km imprejurul municipiului Cluj-Napoca, distanta considerata in practica europeana optima pentru dezvoltarea spatiului peri-urban. Aceasta limita s-a trasat tinand cont si de distanta, dar si de durata de transport a persoanelor de la extremitati la centru. Zona periurbana a municipiului Cluj Napoca are o geometrie pentagonala desi configuratia spatiala este una radiar-concentrica. Se disting in cadrul organizarii spatiale 3 fasii diferite: - fasia de contiguitate ( sau de imediata contiguitate ) - Floresti, Baciu, Feleac,Someseni, Chinteni; - fasia de vecinatate marcata de asezari de mai mari dimensiuni Apahida, Cojocna, Tureni, Savadisla, Gilau, Sinpaul, Bontida; - fasia de extensie si tranzit spre alte zone - Mociu, Gherla, Aschileu, Aghires, Savadisla, Tureni, Suatu,etc. Deci in prima faza Zona Metropolitana ar fi constituita din Municipiul Cluj si comunele : Apahida, Baciu, Floresti, Feleacu),urmand ca apoi sa i se adauge in administrare si comunele Apahida, Feleacu, Ciurila, Floresti, Gilau, Baciu si Chinteni. Intr-o urmatoare etapa de extindere Zona Metropolitana va cuprinde alte 14 comune ce intra in zona de influenta a municipiului : Aghiresu, Garbau, Sanpaul, Borsa, Bontida, Jucu, Cojocna, Aiton, Caianu, Tureni, Baisoara, Savadisla, Rasca si Capusu Mare. Se va ajunge astfel la o suprafata totala de 1850 km2 si 400.000 locuitori. Intr-o a treia etapa ulterioara de dezvoltare a zonei metropolitane se vor putea depasi limitele administrative ale judetului, pentru ca Dejul este legat economic si social de Beclean (Bistrita Nasaud), Campia Turzii de Unirea (Alba), iar Huedinul de comunele invecinate din judetul Bihor. Exista o forma de planificare asociativa si in prezent, sub forma unitatii teritoriale de planificare.

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

Zona de proiect consta din municipiul Cluj-Napoca si comunele: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Caianu, Chinteni, Ciurila, Cluj-Napoca, Cojocna, Feleacu, Floresti, Garbau, Gilau, Jucu, Petrestii De Jos, Sanpaul, Savadisla, Tureni si Vultureni, cu localitatile aferente cuprinse in teritoriul lor administrativ. Aceste localitati se incadreaz intr-un radius de 30 km imprejurul Municipiului Cluj-Napoca, distanta optima pentru dezvoltarea spatiului peri-urban. In planul alaturat comuna Feleacu nu este inclusa in Zona Metropolitana. La nivelul acestei comune exista numeroase probleme, primarul respingand ideea de intrare in ZMC. Feleacu se doreste o comuna independenta. La data de 18 mai 2010 insa se purtau inca discutii si pana in iunie 2010 nu se luase nici o decizie la nivelul comunei. 3.Structura socio-profesionala la nivelul Zonei Metropolitane Cluj Sector primar : la nivelul comunelor proportia populatiei active in acest sector este de 57,83%, iar la nivelul satelor procentul este de 48,54. Sector secundar : la nivelul comunelor populatia activa in acest sector este de 23,06%, iar la nivelul satelor 27,15% Sector tertiar : la nivelul comunelor populatia activa in acest domeniu este de 19,17%, iar la nivelul satelor 24,3%. Din punct de vedere economic, tinand seama de activitati, in cadrul zonei periurbane caracterul este unul mixt, desi dominante sunt activitatile din sectorul primar si secundar agricultura si industrie, serviciile ocupand un loc secund. 4.Strategia pentru dezvoltarea ZMC Strategia pentru dezvoltarea ZMC implica mai multe domenii si consta in : Cresterea Competitivitatii economice Dezvoltarea IMM-urilor Crearea si dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri calibrate in jurul prioritatilor strategice si industriilor motoare Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport Imbunatatirea accesibilitatii in ZMC Promovarea turismului, nu neaparat o industrie motoare insa importanta Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului Dezvoltarea resurselor umane : Modernizarea infrastructurii sociale si cresterea gradului de ocupare si combaterea excluziunii sociale Dezvoltarea economiei rurale si ceresterea productivitatii in sectorul agricol Participarea echilibrat a tuturor comunelor din zona metropolitan Cluj la procesul de dezvoltare socioeconomic Promovarea turismului, nu cneaparat o industrie motoare, dar o ramura importanta Promovarea turismului in zona metropolitana Cluj se va face prin : restaurarea si promovarea durabila a patrimoniului cultural atat in zona urbana cat si rurala - restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural baile Cojocna si Someseni - crearea /modernizarea infrastructurilor conexe in scopul promovarii turismului centru national de informare turistica

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

2. Zona Metropolitana Brasov 1.Integrarea Z.M.Brasov la nivel regional, national si european La nivel European, Brasovul i aria sa de influenta se definesc ca fiind o Arie Urban Functionala, participand ca actor cheie la politica de coeziune national i regionala. Pozitia geografica este privilegiata asigurand un rol important in coeziunea teritoriala si economica la nivel national. Zona poate deveni parte integrata a unei axe de dezvoltare formata din Bucuresti, Ploiesti, Brasov.

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

Zona Metropolitana este constituita in jurul Brasovului, care este municipiu de rangul I i este singurul pol de crestere national din regiunea de dezvoltare Centru. Braovul se afl n centrul rii, la intersecia drumurilor comerciale care leag Balcanii de restul Europei. La Braov se intersecteaz toate cile de comunicaie prin care se realizeaz legtura ntre regiunile din nordul rii cu cele din sud i a celor din vest cu cele din est. Acesta este motivul pentru care Brasovul are o retea f bine structurata de drumuri publice fiind traversat de principalele sosele europeene E81,E68,E60 si de culoarul IV European. Din punct de vedere al densitatii liniilor de cale ferata (aprox.67,7km/1000km2) municipiul se afla peste media nationala.

Municipiul Brasov a fost unul dintre cele mai dezvoltate centre industriale la nivel national si are din punct de vedere geografic o pozitie privilegiata situandu-se pe cea mai importanta axa de dezvoltare axa Bucuresti-Brasov-Iasi. Aceasta axa N-S este perceputa la nivelul Uniunii Europeene, dar si la nivelul tarilor vecine- Ucraina ca o axa de importanta majora dinpunct de vedere economic si logistic. Brasovul se afla in prima linie din punct de vedere al transportului si telecomunicatiilor in anul 2006 situandu-se pe locul al treilea la nivel national in ceea ce priveste numarul de societati comerciale mari ( cu peste 250 de salariati ).

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

La nivel regional Brasovul se distanteaza de celelalte orase fiind recunoscut ca Pol National de crestere si motor al dezvoltarii pentru Regiunea Centrala. Acest fapt se datoreaza atat pozitiei geografice privilegiate cat si infrastructurii de transport si retelei de utilitati dezvoltate, dar si fortei de munca calificate. Nivelul calitatii vietii este superior celui existent in celelalte orase. Brasovul este un centru regional universitar important avand o universitate de stat si cinci universitati private. Reteaua urbana este bine dezvoltata fiind compusa din structuri urbane mature. Brasovul are cel mai mare grad de urbanizare din regiunea centru, aprox 75%, ocupand in acelasi timp primul loc in termenii PIB/locuitor si la capitolul productivitaii muncii. 2.Delimitarea spatiala a Zonei Metropolitane Brasov Brasovul si zona limitrofa s-au constituit ca amplasament industrial ocupand un loc important in structura economica a tarii. Evolutia economica si sociala de dupa anii 90 duce la o schimbare structurala a zonei. Se incepe o redefinire a rolului orasului, o regandire a amplasamentelor economice, sociale si de cercetare si o reinterpretare a influentelor lor asupra dezvoltarii imprejmuirilor. Astefel, municipiul Brasov isi extinde o parte a functiunilor in zonele limitrofe, provocand o schimbare radicala in relatiile acestuia cu comunitatea invecinata. Dinamica dezvolatrii municipiului Brasov a generat o serie de procese atat la nivelul orasului cat si a zonelor limitrofe.: Crearea de noi amplasamente pentru locuire, relocarea unor activitati economice (industrie, zone comerciale, servicii), relocarea functiunilor de agrement din cadrul orasului in zonele limitrofe.

Astazi Zona Metropolitana Brasov este definita de 14 localitati : municipiile Brasov, Sacele,Codlea; orasele Ghimbav, Predeal, Rasnov; comunele Bod, Cristian, Halchiu, Harman, Prejmer, Sanpetru, Tarlungeni si Vulcan. Arealul Metropolitan Brasov se caracterizeaza printr-un spatiu urban echilibrat, alaturi de municipiul central fiind inca doua municipii si alte 3 orase. Cele doua municipii impreuna cu Brasovul formeaza o axa majora de dezvoltare Sud Est Nord Vest, care dicteaza si directia dezvoltarii economice a intregii zonei metropolitane. Definirea Zonei Metropolitane asigura un cadru unitar i coordonat al dezvoltarii spatiale n teritoriul inconjurator Municipiului Brasov, plecand de la premisa ca acesta reprezinta, impreuna cu localitatile inconjuratoare un sistem functional coerent, structurat n urma unui lung proces istoric. n acest fel s-ar putea asigura suportul spatial pentru dezvoltarile strategice multisectoriale din acest teritoriu i facilitarea accesului la resursele europene de finantare.

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

3.Turismul, ramura de baza in dezvoltarea economica a Zonei Metropolitane Brasov Brsovul este unul dintre cele mai vechi orase din Romania avand o mostenire istorica semnificativa si traditii seculare, asta il transforma intr-un obiectiv atractiv pentru turisti. Turismul reprezinta deci o parte importanta a economiei Polului de Crestere Brasov, in special daca tinem cont de potentialul natural deosebit al zonei. Potentialul turistic, conditie esentiala pentru dezvoltarea turismului reuneste o mare diversitate de elemente fiind structurat in doua mari categorii: potentialul natural si potentialul antropic. Potentialul turistic natural cuprinde ansamblul elementelor oferite de cadrul natural relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna, arii protejate. Potentialul turistic antropic reuneste elementele create de om de-a lungul timpului elemente de cultura, istorie, arta si civilizatie, care atrag fluzurile de turisti. Zona Metropolitana a Brasovului se distinge din punct de vedere turistic detinad suprematia in ceea ce priveste turismul montan din Romania. Localitati ca Predeal, Poiana Brasov, Paraul Rece sunt statiuni renumite pentru odihna si practicarea sporturilor de iarna atat datorita pozitiei si reliefului, dar si datiorita conditiilor de cazare. Turismul se poate dezvolta doar odata cu existenta structurilor de cazare si de odihna, capacitatea de cazare conditionand volumul activitatii turistice. Din schemele alaturate se constata: - Polul de Crestere Brasov detine 30% din capacitatea de cazare a Regiunii Centru - Capacitatea de cazare a Polului de Crestere Brasov reprezint aproximativ 4% din capacitatea de cazare la nivel national Rezulta ca zona PC are un potential deosebit n sectorul infrastructurii de cazare pentru turism. Corelat cu numrul unitatilor de cazare, ponderea cea mai mare a numrului de nnoptri o detin Municipiul Brasov si statiunea Predeal. In celelalte localiti ale PC oferta de spatii turistice de cazare este extrem de limitat, necorelata cu potentialul turistic al intregii zone. Din corelarea datelor oferite de capacitatea de cazare i numarul de innoptari se constata un grad general de ocupare scazut. Indici de utilizare a capacitilor de cazare sub cei de la nivelul Regiunii Centru i Romaniei. Se constata o lipsa a turismului de ni - turismul de week-end, turismul cultural (turul cetatilor fortificate si al bisericilor ), turismul nostalgic (zilele localitatilor si intalnirile fiilor comunei), valorificarea turistica a zonelor naturale protejate. Zona prezint multiple valente pentru practicarea unui turism variat si complex. Datorit numeroaselor monumente istorice si artistice, Brasovul este unul din cele mai importante centre turistice ale tarii. Zona metropolitan Brasov are biserici-cetati care aduc o dovada unica despre o istorie traita. Printre cele mai celebre biserici-cetati se numara si cea din Prejmer (Tartlau) ca parte a mostenirii culturale mondiale UNESCO, insa si cele din Harman, Cristian, Halchiu, Codlea i Sanpetru, precum si cetatile taranesti din Rasnov si Ghimbav. Predeal si Poiana Brasov sunt statiuni cu infrastructura pentru sporturile de iarna recunoscute la nivel international. La nivelul municipiului Brasov au fost determinate ariile de interventie cu impact asupra dezvoltarii polului de crestere. Dintre acestea, zona de Sud-Est Noua, va funtiona ca motor al dezvoltarii turistice,datorita potentialului turistic apreciat chiar si de specialisti gradina Zoologica, lacul de intrare dinspre Bucuresti, apropierea de calea ferata. Dezvoltarea acestei zone va avea un impact major asupra dezvoltarii orasului catre Sacele, Predeal, Covasna. In plus centrul istoric este zona de atractie a intregii zone metropolitane a Brasovului. In acest sens se vor face demersuri pentru reabilitarea cladirilor istorice odata cu redirectionarea traficului pentru protejarea zonei . La nivel metropolitan accentul trebuie pus pe dezvoltarea potentialului cultural inelul de biserici fortificate, cetati medievale s.a. Asemenea se are in vedere legarea Zonei Metropolitane din punct de vedere al turismului cu Valea Prahovei si zona Bran Moeciu zone cu potential turistic deosebit. Legarea acestor

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

zone ar insemna o dezvoltare a acestei ramuri si pe alte tipuri de turism sportiv, de recreere, pentru familie, cultural, tematic, etc. Turismul este o sursa importanta de venituri pentru Zona Metropolitana Brasov, motiv pentru care se cere o consideratie deosebita pentru acest subiect si pentru dezvoltarea acestei ramuri economice fiind o prioritate pentru planificarea viitoare.

Master ATDR, an II, sem.I, Modul 17, STUDII DE CAZ

arh.Ionescu Delia Cristina

Bibliografie: Cluj: 1. CURS ( Centrul de Sociologie Urbana si Regionala ) - Metodologie pentru identificarea intinderii si structurii zonelor metropolitane in Romania precum si pentru consultarea factorilor relevanti privind socierea metropolitan Faza II 2. Grupul de Lucru pentru Strategie Economica, Mai - Iunie 2009 - Pentru o dezvoltare durabila: viziunea, prioritatile strategice si industriile motoare ale ZMC 3. Urbanismul serie noua, nr. 4/2010 4. http://www.cjcluj.ro/ 5. Asociaia de dezvoltare intercomunitar, Zona Metropolitan Cluj Planul integrat de dezvoltare

pentru Polul de Crestere Clij-Napoca, Zona Metropolitana Cluj 2009-20156. Plan integrat de dezvoltare pentru zona metropolitan Cluj -Audit teritorial 7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ZONEI METROPOLITANE CLUJ-NAPOCA, Planul de Amenajare a Teritoriului, Volumul I - Partea scris Brasov: 1. Planul Operaional Regional 2007-2013, Axa Prioritar 1, Domeniul major de intervenie 1.1.,Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poli urbani de cretere, PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CRESTERE BRASOV 2. PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN pentru ZONA METROPOLITANA BRAOV, Pol National de Crestere Brasov, Martie 2009 3. http://primariacj.ro/docs/ZMC/II_Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Zonei%20Metropolitane%20%20viziunea%20de%20dezvoltare%20si%20programe.pdf 4. CURS ( Centrul de Sociologie Urbana si Regionala ) - Metodologie pentru identificarea intinderii si structurii zonelor metropolitane in Romania precum si pentru consultarea factorilor relevanti privind socierea metropolitan Faza II 5. Urbanismul serie noua, nr. 4/2010 6. Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de georgrafie, Centrul de geografie regionala septembrie 2009 - PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL PATZ INTERORASENESC SINAIA BUSTENI AZUGA PREDEAL RASNOV BRASOV (POIANA BRASOV), Vol. I., Faza I - Situaia existent i disfuncionaliti 7. Ruxandra Irina POPESCU, razvan-Andrei CORBOS Theoretical and Empirical Researches in Urban Management, No7(16)/August 2010, Articol : THE ROLE OF URBAN TOURISM IN THE STRATEGICAL DEVELOPMENT OF BRASOV AREA 8. Judith Reutsche - Urban Tourism: what Attracts Visitors to Cities? (Revista : Let's talk business) 9. http://www.cjcluj.ro/zona-metropolitana-urbana/ 10. http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/comuna-feleacu-revine-in-zona-metropolitana-82115/ Sursa figurilor , schemelor si imaginilor sunt specificate in text.