Neuropsihologie Curs Examen

download Neuropsihologie Curs Examen

of 104

  • date post

    21-Feb-2018
  • Category

    Documents

  • view

    259
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Neuropsihologie Curs Examen

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    1/104

    Istoricul neuropsihologiei

    Psihologia este un domeniu vast, aparut la confluenta multor domenii si delimitat n timpde necesitatile aparute odata cu dezvoltarea stiintei si a omului. Sigmund Freud (192719!1" afirma in cartea # $iitorul unei iluzii% ca descoperirea trecutului si prezentuluidetermina nesiguranta &udecatii noastre despre viitor%.

    Neuropsihologia a luat nastere din necesitatea de a intelege relatia dintre structurasistemului nervos si activitatea psihica, in scopul descifrarii mecanismelor fiziologiceale comportamentului uman. Prin structura se intelege modul de organizare acelulelor, tesuturilor, organelor, in cazul nostrum particular, a sistemului nervos sia intregului organism.Prin functie se intelege modul de realizare a activitatii diferitelor structuri.

    Deci structura este suportul material al functiei, iar functia este manifestareastructurii.Fiecarei structuri ii apartine o anumita, sau anumite functii, iar schimbareastructurii determina schimbarea functiei si invers, modificari functionale inducremanieri structurale adecvate. Neuropsihologia reprezinta o disciplina de baza apsihologiei. Cu toate acestea ea nu este o stiinta separate, in sens traditional, ci doarin camp de cercetare, aflat la confluenta a numeroase stiinta biologice, caneuroanatomia, neurofiziologia, endocrinologia, farmacologia, fiziologia celulara,biochimia, genetica.Toate acestea contribuie in a eplica rolul si functiile cerebrale implicate inactivitatea psihica.

    'nelegerea modului de funcionare al creierului a trecut de la o tratare reducionist), ncare sau analizat e*perimental diverse aspecte particulare ale structurii +i funcionalit)iicreierului la aord)ri interdisciplinare sau transdisciplinare. -nit)ile de studiu sau nivelede analiz) n neuro+tiine n ordinea comple*it)ii sunt neuro+tiina molecular),neuro+tiina celular), neuro+tiina sistemelor, neuro+tiina comportamentului,neuro+tiinele cognitive./europsihologia reprezint) studiul felului n care propriet)ile creierului permitdesf)+urarea comportamentului. 0a studiaz) relaiile dintre funciile creierului +icomportament +i n special schim)rile de gndire +i comportament care relaioneaz) cuintegritatea structural) sau cognitiv) a creierului. stfel, neuropsihologia este omodalitate de a studia creierul e*aminnd comportamentul pe care l produce.

    'nainte de a deveni o +tiin) autonom), psihologia a f)cut parte integrant) din

    filosofie, activitatea psihic) fiind oiect al acesteia. 3onstituirea psihologiei ca +tiin)

    independent), cu caracter e*perimental, a fost preg)tit), pe de o parte, de filosofia

    empirist) iar pe de alt) parte, de succesele otinute de +tiinele naturii ndeosei de

    fizic) +i fiziologie, prin utilizarea e*perimentului ca metod) de cercetare, fapt care a

    influenat introducerea e*perimentului +i n cercetarea fenomenelor psihice.

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    2/104

    4ecanismele prin intermediul c)rora se realizeaz) regla&ul psihic al activitatii si

    comportamentului sunt numeroase. 0*ista insa unele mecanisme psihice care intervin

    mai direct in regla&ul comportamental. ceste mecanisme sunt comunicarea si

    limba!ul, care permit proiectarea anticipata a rezultatului aciunii in raport cu

    inteniile si dorinele persoanei, ca si oinerea modific)rilor comportamentale dorite"

    aten#ia, ce asigura regla&ul azat pe orientarea, focalizarea si selecia actelor sau

    activitatilor5 voin#a, ca forma superioara de regla& psihic ce tinteste spre atingerea

    unui scop con+tient propus care corespunde motivelor dar si condiiilor sociale si care

    intra in &oc atunci cant este necesara nvingerea unor ostacole ce apar in calea

    realiz)rii scopurilor propuse.

    6upa /ic, 8aes si Sue :rrell (199;" e*ista n prezent sase aordari principale alepsihologiei< aordarea ehaviorista (comportamentala" ce e*amineaza modul n care mediulinfluenteaza comportamentul5< aordarea cognitiva < ce se refera la studiul proceselor noastre mentale considernd capentru a ntelege modul n care actioneaza oamenii este necesar sa ntelegem felul n caregndesc ei, memoreaza si argumenteaza5< aordarea iologica < se orienteaza n cercetare pe modul n care procesele fiziologiceinterne si structura genetica influenteaza comportamentul uman5< aordarea sociala < se azeaza pe studiul relatiilor si interactiunilor umane n grupurisociale5

    < aordarea dezvoltarii < modul n care oamenii se modifica dea lungul timpului, odatacu dezvoltarea si diversificarea mediului social, tehnologic, iologic5< aordarea umanista < pune n centrul atentiei omul si e*perienta sa, analiznddezvoltarea umana din punctul de vedere al dezvoltarii personale si a e*perientei salesuiective.stfel cei trei factori ereditatea, mediul, educatia, n dezvoltarea umana ne trimit n timpla cunoasterea istoriei umane5 a filozofiei pna la egipteni si vechii greci. =ransmisiagenetica (modalitatea prin care dondim nsusiri genetice de la parinti dar si stramosiinostri" este ntarita de transmisia cunostintelor si descoperirilor efectuate de mii de ani.Fara o dezvoltare a conte*tului sociocultural si istoric nu ar fi e*istat dezvoltare a omuluideoarece omul este determinat istoric si cultural de mediu, el nu poate trai izolat.

    >ima&ul este un fenomen deoseit de comple* care a preocupat de multa vreme peoamenii de stiinta din cele mai variate domenii. Fiind prin natura sa un proces prine*celenta psihologic, lima&ul este n primul rnd oiectul de cercetare al psihologiei.

    Istoricul afaziologiei

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    3/104

    $faziaeste o tulurare a voririicare afecteaz) e*primarea sau nelegerea lima&uluivorit sau scris n asena oric)rei modific)ri senzoriale sau a unui deficit al aparatuluifonator, rezultnd n urma unor leziuni dondite ale creierului.0lementul fundamentalal unei afazii l constituie tulurarea codific)rii lingvistice +i nu a articul)rii sauperceperii verale. Pacientul afazic nu mai este capail s) foloseasc) lima&ul ca simol

    pentru oiecte sau pentru procesele gndirii. 0*ist) mai multe tipuri de afazie, n carediversele propriet)i ale lima&ului pot fi mai mult sau mai puin afectate. 6isciplinamedical) care se ocup) cu studiul afaziilor este denumit) "Afaziologie".

    -tilizat de Platon(gr. ? lipsa voririi" pentru a caracteriza starea unei persoanecare, nm)rmurit) n faa unui argument definitiv, @+ia pierdut glasul@, termenul de afazien nelesul actual a fost introdus n literatura medical) n1A!Bde rmand =rousseau,nlocuind termeni mai vechi ca "alalie"(CacDues >ordat,1AE2" sau "afemie"(Paul roca,1A!1".

    Primele concepii cu privire la funciile cererale ale lima&ului se datoresc lui Franz Gall(1A1H", ntemeietorul frenologiei, +i lui Ceanaptiste ouillaud (1A2B". Gall localizafuncia voririi n zonele din creier situate napoia oritei, n timp ce ouillaud, n urmaunor oservaii anatomoclinice, situa un @organ legislator al voririi@ n loii anteriori aicreierului. G. 6a*(1A;!" constat) pentru prima dat) o leg)tur) ntre funcia lima&ului +i&um)tatea stng) a creierului, oservaia lui r)mne ns) necunoscut) pulicului medical+i este pulicat) de fiul s)u,4. 6a*,aia n anul 1A!B.

    Prima autopsie a lui roca 0misfera cereral) stng) a pacientuluiLeborgne(desen dePierre 4arie"

    Primele studii sistematice asupra afaziei

    'n anul 1A!B, Paul rocacomunic) rezultatele oservaiilor anatomoclinice f)cuteasupra pacientuluiLeborgnen care constat) o leziune circumscris) la @piciorul celei de atreia circonvoluiuni frontale@ n emisfera cereral) stng), unde localizeaz) @centrul@lima&ului articulat. -lterior relateaz) o serie de cazuri asem)n)toare.

    3arl Iernicedescrie n anul 1A7Eo alt) form) de tulurare a voririi, care spredeoseire de cazurile lui roca se caracteriza prin tulurarea nelegeri lima&ului, ntimp ce vorirea proprie era posiil), ns) plin) de gre+eli.

    0l denume+te aceast) form) "afazie sensorial", ap)rut) n urma unei leziuni n zona@primei circonvoluiuni temporale@, rezervnd pentru cazurile descrise de roca termenulde "afazie motorie".

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vorbire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fona%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%22Afaziologie%22&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Armand_Trousseau&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jacques_Lordat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1842http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Brocahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1861http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Franz_Gall&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1810http://ro.wikipedia.org/wiki/Frenologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jean-Baptiste_Bouillaud&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1825http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=G._Dax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1836http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=M._Dax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Brocahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carl_Wernicke&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1874http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Leborgne.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Leborgne.jpghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vorbire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fona%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://ro.wikipedia.org/w/i