Download - Neuropsihologie Curs Examen

Transcript
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    1/104

    Istoricul neuropsihologiei

    Psihologia este un domeniu vast, aparut la confluenta multor domenii si delimitat n timpde necesitatile aparute odata cu dezvoltarea stiintei si a omului. Sigmund Freud (192719!1" afirma in cartea # $iitorul unei iluzii% ca descoperirea trecutului si prezentuluidetermina nesiguranta &udecatii noastre despre viitor%.

    Neuropsihologia a luat nastere din necesitatea de a intelege relatia dintre structurasistemului nervos si activitatea psihica, in scopul descifrarii mecanismelor fiziologiceale comportamentului uman. Prin structura se intelege modul de organizare acelulelor, tesuturilor, organelor, in cazul nostrum particular, a sistemului nervos sia intregului organism.Prin functie se intelege modul de realizare a activitatii diferitelor structuri.

    Deci structura este suportul material al functiei, iar functia este manifestareastructurii.Fiecarei structuri ii apartine o anumita, sau anumite functii, iar schimbareastructurii determina schimbarea functiei si invers, modificari functionale inducremanieri structurale adecvate. Neuropsihologia reprezinta o disciplina de baza apsihologiei. Cu toate acestea ea nu este o stiinta separate, in sens traditional, ci doarin camp de cercetare, aflat la confluenta a numeroase stiinta biologice, caneuroanatomia, neurofiziologia, endocrinologia, farmacologia, fiziologia celulara,biochimia, genetica.Toate acestea contribuie in a eplica rolul si functiile cerebrale implicate inactivitatea psihica.

    'nelegerea modului de funcionare al creierului a trecut de la o tratare reducionist), ncare sau analizat e*perimental diverse aspecte particulare ale structurii +i funcionalit)iicreierului la aord)ri interdisciplinare sau transdisciplinare. -nit)ile de studiu sau nivelede analiz) n neuro+tiine n ordinea comple*it)ii sunt neuro+tiina molecular),neuro+tiina celular), neuro+tiina sistemelor, neuro+tiina comportamentului,neuro+tiinele cognitive./europsihologia reprezint) studiul felului n care propriet)ile creierului permitdesf)+urarea comportamentului. 0a studiaz) relaiile dintre funciile creierului +icomportament +i n special schim)rile de gndire +i comportament care relaioneaz) cuintegritatea structural) sau cognitiv) a creierului. stfel, neuropsihologia este omodalitate de a studia creierul e*aminnd comportamentul pe care l produce.

    'nainte de a deveni o +tiin) autonom), psihologia a f)cut parte integrant) din

    filosofie, activitatea psihic) fiind oiect al acesteia. 3onstituirea psihologiei ca +tiin)

    independent), cu caracter e*perimental, a fost preg)tit), pe de o parte, de filosofia

    empirist) iar pe de alt) parte, de succesele otinute de +tiinele naturii ndeosei de

    fizic) +i fiziologie, prin utilizarea e*perimentului ca metod) de cercetare, fapt care a

    influenat introducerea e*perimentului +i n cercetarea fenomenelor psihice.

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    2/104

    4ecanismele prin intermediul c)rora se realizeaz) regla&ul psihic al activitatii si

    comportamentului sunt numeroase. 0*ista insa unele mecanisme psihice care intervin

    mai direct in regla&ul comportamental. ceste mecanisme sunt comunicarea si

    limba!ul, care permit proiectarea anticipata a rezultatului aciunii in raport cu

    inteniile si dorinele persoanei, ca si oinerea modific)rilor comportamentale dorite"

    aten#ia, ce asigura regla&ul azat pe orientarea, focalizarea si selecia actelor sau

    activitatilor5 voin#a, ca forma superioara de regla& psihic ce tinteste spre atingerea

    unui scop con+tient propus care corespunde motivelor dar si condiiilor sociale si care

    intra in &oc atunci cant este necesara nvingerea unor ostacole ce apar in calea

    realiz)rii scopurilor propuse.

    6upa /ic, 8aes si Sue :rrell (199;" e*ista n prezent sase aordari principale alepsihologiei< aordarea ehaviorista (comportamentala" ce e*amineaza modul n care mediulinfluenteaza comportamentul5< aordarea cognitiva < ce se refera la studiul proceselor noastre mentale considernd capentru a ntelege modul n care actioneaza oamenii este necesar sa ntelegem felul n caregndesc ei, memoreaza si argumenteaza5< aordarea iologica < se orienteaza n cercetare pe modul n care procesele fiziologiceinterne si structura genetica influenteaza comportamentul uman5< aordarea sociala < se azeaza pe studiul relatiilor si interactiunilor umane n grupurisociale5

    < aordarea dezvoltarii < modul n care oamenii se modifica dea lungul timpului, odatacu dezvoltarea si diversificarea mediului social, tehnologic, iologic5< aordarea umanista < pune n centrul atentiei omul si e*perienta sa, analiznddezvoltarea umana din punctul de vedere al dezvoltarii personale si a e*perientei salesuiective.stfel cei trei factori ereditatea, mediul, educatia, n dezvoltarea umana ne trimit n timpla cunoasterea istoriei umane5 a filozofiei pna la egipteni si vechii greci. =ransmisiagenetica (modalitatea prin care dondim nsusiri genetice de la parinti dar si stramosiinostri" este ntarita de transmisia cunostintelor si descoperirilor efectuate de mii de ani.Fara o dezvoltare a conte*tului sociocultural si istoric nu ar fi e*istat dezvoltare a omuluideoarece omul este determinat istoric si cultural de mediu, el nu poate trai izolat.

    >ima&ul este un fenomen deoseit de comple* care a preocupat de multa vreme peoamenii de stiinta din cele mai variate domenii. Fiind prin natura sa un proces prine*celenta psihologic, lima&ul este n primul rnd oiectul de cercetare al psihologiei.

    Istoricul afaziologiei

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    3/104

    $faziaeste o tulurare a voririicare afecteaz) e*primarea sau nelegerea lima&uluivorit sau scris n asena oric)rei modific)ri senzoriale sau a unui deficit al aparatuluifonator, rezultnd n urma unor leziuni dondite ale creierului.0lementul fundamentalal unei afazii l constituie tulurarea codific)rii lingvistice +i nu a articul)rii sauperceperii verale. Pacientul afazic nu mai este capail s) foloseasc) lima&ul ca simol

    pentru oiecte sau pentru procesele gndirii. 0*ist) mai multe tipuri de afazie, n carediversele propriet)i ale lima&ului pot fi mai mult sau mai puin afectate. 6isciplinamedical) care se ocup) cu studiul afaziilor este denumit) "Afaziologie".

    -tilizat de Platon(gr. ? lipsa voririi" pentru a caracteriza starea unei persoanecare, nm)rmurit) n faa unui argument definitiv, @+ia pierdut glasul@, termenul de afazien nelesul actual a fost introdus n literatura medical) n1A!Bde rmand =rousseau,nlocuind termeni mai vechi ca "alalie"(CacDues >ordat,1AE2" sau "afemie"(Paul roca,1A!1".

    Primele concepii cu privire la funciile cererale ale lima&ului se datoresc lui Franz Gall(1A1H", ntemeietorul frenologiei, +i lui Ceanaptiste ouillaud (1A2B". Gall localizafuncia voririi n zonele din creier situate napoia oritei, n timp ce ouillaud, n urmaunor oservaii anatomoclinice, situa un @organ legislator al voririi@ n loii anteriori aicreierului. G. 6a*(1A;!" constat) pentru prima dat) o leg)tur) ntre funcia lima&ului +i&um)tatea stng) a creierului, oservaia lui r)mne ns) necunoscut) pulicului medical+i este pulicat) de fiul s)u,4. 6a*,aia n anul 1A!B.

    Prima autopsie a lui roca 0misfera cereral) stng) a pacientuluiLeborgne(desen dePierre 4arie"

    Primele studii sistematice asupra afaziei

    'n anul 1A!B, Paul rocacomunic) rezultatele oservaiilor anatomoclinice f)cuteasupra pacientuluiLeborgnen care constat) o leziune circumscris) la @piciorul celei de atreia circonvoluiuni frontale@ n emisfera cereral) stng), unde localizeaz) @centrul@lima&ului articulat. -lterior relateaz) o serie de cazuri asem)n)toare.

    3arl Iernicedescrie n anul 1A7Eo alt) form) de tulurare a voririi, care spredeoseire de cazurile lui roca se caracteriza prin tulurarea nelegeri lima&ului, ntimp ce vorirea proprie era posiil), ns) plin) de gre+eli.

    0l denume+te aceast) form) "afazie sensorial", ap)rut) n urma unei leziuni n zona@primei circonvoluiuni temporale@, rezervnd pentru cazurile descrise de roca termenulde "afazie motorie".

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vorbire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fona%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%22Afaziologie%22&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Armand_Trousseau&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jacques_Lordat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1842http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Brocahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1861http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Franz_Gall&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1810http://ro.wikipedia.org/wiki/Frenologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jean-Baptiste_Bouillaud&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1825http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=G._Dax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1836http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=M._Dax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Brocahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carl_Wernicke&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1874http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Leborgne.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Leborgne.jpghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vorbire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fona%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%22Afaziologie%22&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Armand_Trousseau&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jacques_Lordat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1842http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Brocahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1861http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Franz_Gall&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1810http://ro.wikipedia.org/wiki/Frenologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jean-Baptiste_Bouillaud&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1825http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=G._Dax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1836http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=M._Dax&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Brocahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carl_Wernicke&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1874
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    4/104

    Continuatorii

    3ercet)rile de mai trziu sau concentrat asupra descrierii unor forme speciale de afazie,asupra localiz)rilor cererale +i dezvolt)rii diverselor teorii fiziopatologice +ineuropsihologice.

    8ughlings Cacson(1A!!" aplic) teoria sa asupra disoluiei funciilor cereraleierarhizate la studiul lima&ului +i afirm) c) n cazul afaziei nu ar fi vora depierderea @imaginilor verale@ ci de imposiilitatea realiz)rii @lima&uluipropoziional@.

    F.3. Finelurg(1A7H" consider) afazia drept tulurare a simolurilor verale(asimbolie".

    . Jussmaul(1A7!" descrie "surditatea verbal", n care pacientul cu un auz +iinteligen) normale, nu este capail s) neleag) niciun cuvnt perceput.

    Sigmund Freud(1A91" critic) teoriile localizaioniste +i consider) c) funcialima&ului nu poate fi asumat) dect de zone ntinse ale scoarei cerrale

    specializate, ntre care e*ist) zone asociative. Coseph 6e&erine(1A92" descrie alexia(incapacitatea de nelegere a te*telor

    scrise" ca manifestare a unei @cecit)i verale pure@, n cazul unor leziunilocalizate n Gyrus angularis.

    Pierre 4arie (19H!" se ridic) cu vehemen) mpotriva doctrinei clasice a @centrilorpreformai ai imaginilor verale@ +i consider) afazia drept alterarea unui deficitintelectual specializat privind lima&ul.

    rnold Picn lucrarea ber die agrammatiscen !trungen(@6espre tulur)rileagramatice@,191;" suliniaz) necesitatea folosirii metodelorlingvisticein studiulafaziei.

    8enr 8ead (192!" nu admite o delimitare strict) ntre aspectele motorii +i cele

    senzoriale ale lima&ului +i consider) luur)rile afazice drept manifestare a unuidefect n formularea +i e*presia simolic). Jurt Goldstein(19EA", representant al psihologiei configuraioniste

    (Gestalt#sycologie", consider) c) cea mai nalt) proprietate a sustaneicererale ar fi funcia de simultaneitate, care dispare n mpre&ur)ri patologice,cum ar fi +i afazia, n care ntreaga configura$iea olnavului @comportamentulastract@ devine modificat), nu numai vorirea. Goldstein acord) o deoseit)atenie a+a zisului @lima& interior@.

    'n literatura ap)rut) dup) cel deal doilea r)zoi mondial se remarc) urm)toareletendine

    Kncluderea metodelor lingvistice, de psihologie e*perimental) +i de stimulare acreierului n studiul afaziei, n special de c)tre cercet)torii americani (/ormanGeschLind, 19!B5 8oLard Goodglass+i 0dith Japlan,19725 I.Penfield+i >.Moerts,19B9". 6ezvoltarea metodelor de tratament al afaziei (nton >eischner,197!5JlausPoec+i F.C. StachoLia, 1977", cu includerea lingvi+tilor, logopezilor +ifoniatrilor, al)turi de neuropsihologi+i neurologi.

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hughlings_Jackson&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1866http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=F.C._Finkelburg&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1870http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A._Kussmaul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1876http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1891http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scoar%C5%A3a_cerebral%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Joseph_Dejerine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1892http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pierre_Marie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1906http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Arnold_Pick&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1913http://ro.wikipedia.org/wiki/Lingvistic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henry_Head&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1926http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kurt_Goldstein&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Norman_Geschwind&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Norman_Geschwind&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1965http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Howard_Goodglass&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Edith_Kaplan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1972http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W.Penfield&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=L._Roberts&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=L._Roberts&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1959http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anton_Leischner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1976http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Klaus_Poeck&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Klaus_Poeck&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=F.J._Stachowiak&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1977http://ro.wikipedia.org/wiki/Lingvistic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Logopedie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Foniatrie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuropsihologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neurologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hughlings_Jackson&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1866http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=F.C._Finkelburg&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1870http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A._Kussmaul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1876http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1891http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scoar%C5%A3a_cerebral%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Joseph_Dejerine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1892http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pierre_Marie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1906http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Arnold_Pick&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1913http://ro.wikipedia.org/wiki/Lingvistic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Henry_Head&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1926http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kurt_Goldstein&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Norman_Geschwind&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Norman_Geschwind&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1965http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Howard_Goodglass&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Edith_Kaplan&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1972http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=W.Penfield&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=L._Roberts&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=L._Roberts&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1959http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anton_Leischner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1976http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Klaus_Poeck&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Klaus_Poeck&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=F.J._Stachowiak&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1977http://ro.wikipedia.org/wiki/Lingvistic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Logopedie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Foniatrie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuropsihologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neurologie
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    5/104

    'n Momnia sunt de remarcat studiile asupra afaziei ntreprinse de rthur Jreindler+ile*andru Fradis(197H", 4ihai Koan otez(19!A",Kon $oinescu+i/. Gheorghi)Sevastopol(19!A".

    'n literatura de specialitate consemnarea primelor noiuni despre dificult)ile de vorire

    ncepe cu 8ipocrate (secolul $ .e.n.",acesta notnd oservaiile sale su denumirea deNaphonos% +i Naphonia%. Franz Coseph Gall (1AH7",ntemeietorul frenologiei localizeaz) pentru prima dat)funcia lima&ului n partea inferioar) a loilor frontali. 4arc 6a* sugereaz) n 1A;!c) funcia lima&ului aparine emisferului stng,fapt pulicat de fiul acestuia Gustav 6a*n 1A!E. Pierre Paul roca n martie 1A!1 pune azele teoriei localiz)rii funciei cereraledescriind pierderea lima&ului su denumirea de afemie (pierderea voririiarticulate",legnd aceast) tulurare de lezarea circumvoluiunii a ;a frontal). 'n 1A!E=rousseau schim) termenul de afemie cu termenul de afazie. =eoria localiz)rii spri&init) de Iernice,>ichtnein,astian,8enschen +i alii,afirma

    corespondena iunivoc) dintre o funcie cereral) +i aria cereral) respectiv). Iernice(1A7E" formuleaz) noiunea de afazie senzorial),localiznd n primacircumvoluiune temporal) mecanismul receptiv al lima&ului.Plecnd de la constatareaanatomic) a lui 4enert,c) e*ist) c)i de asociaie n creier elaoreaz) prima teorieasociaionist) a afaziei. 'n 1A7E Jo&evniov pulic) cercet)rile sale privind sindromul afazic.'n 19H16e&erine ncearc) o sistematizare a cuno+tinelor asupra afaziei +i distinge afaziilesenzoriale de cele motorii +i cele totale insistnd asupra e*istenei lima&ului interior.'n 19H1 Pierre 4arie afirm) c) afazie nu este datorit) lez)rii unui centru cognitivdifereniat ci reprezint) o tulurare intelectual) general). 'n toate clasific)rile privind afazia se ntlne+te forma de tip motor sau e*presiv sau

    de tip roca +i forma de tip senzorial sau receptiv sau Iernice,legate de o localizarecereral) st)ng) anterioar) respectiv posterioar).ergson din 1A9! delimita componentamotorie din lima&ul comprehensiv +i insista asupra schemei motorii prezent) nnelegerea lima&ului. 'n 192! pornind de la studiile lui 8.Cacson (1A!E,pulicate n 191B", 8.8ead face o

    analiz) semiologic) a sindromului afazic,evitnd localiz)rile ,el susine c) n

    determinismul afaziei intervine simolul asociat comportamentului ,un aspect al vieii

    psihice.

    J.Goldstein n19;; elaoreaz) o concepie asupra genezei afaziei plecnd de la teoriaNgestaltismului%aparut ca reactie impotriva asociationismului incapail sa e*pliceunitatea si dinamismul vietii psihice. >a noi n ar) primul cercet)tor al sindromului afazic a fost 6./oica in 1921.'n 19;;4arinescu +i Jreindler pulic) N$orirea,afazia +i refle*ele condiionate%.4arinescu,Grigorescu +i *ente (19;A" studiaz) prolema dominanei emisferice pentru lima&.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Kreindlerhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexandru_Fradis&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Ioan_Botezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1968http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Voinescu_-_medic_neurolog&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=N._Gheorghi%C5%A3%C4%83-Sevastopol&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=N._Gheorghi%C5%A3%C4%83-Sevastopol&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1968http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Kreindlerhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexandru_Fradis&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Ioan_Botezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1968http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Voinescu_-_medic_neurolog&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=N._Gheorghi%C5%A3%C4%83-Sevastopol&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=N._Gheorghi%C5%A3%C4%83-Sevastopol&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1968
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    6/104

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    7/104

    /euroiologul ntonio 6amasio(1997" suliniaz) n aceast) privin) rolul hot)rtor alcorte*uluiprefrontal n controlul lu)rii deciziilor morale.% &tica aplicat' a neuro(tiin#eloranalizeaz) legitimitatea tehnologiei +i a proiectelor decercetare a funciilor creierului. 6e e*emplu, referitor laneuroimagistic)'n ce m)sur) sepoate &ustifica din punct de vedere moral aplicarea rezonanei magnetice funcionale

    (fM4K" ca metod) de detectare a minciunilorO /u reprezint) aceast) metod) o intervenien personalitatea lier) a suiectuluiO lte e*emple se refer) la domeniul neurochimiei.0*ist) posiilitatea modific)rii unor activit)i cererale cu a&utorul sustanelorpsihofarmacologice, ceea ce permite tratamentul psihozelor cu neuroleptice sau cre+tereatemporar) a performanelor cognitive cu a&utorul psihoanalepticelor. ceste aspecte audevenit rizante din momentul n care folosirea sustanelor psihofarmacologice a dep)+itcadrul indicaiilor medic

    &plorarea func#iilor creierului

    =ehnicile neuroradiologice moderne (/euroimagistic)" permit vizualizarea proceselorneuronale sau metaolicedin creier n timpul diverselor activit)i spontane sau provocate.6e&a, ncepnd cu anul 192H, dezvoltarea unor metode electrofiziologice, n primul rnd aelectroencefalografiei(00G" de c)tre8ans erger, a putut pune n eviden) modific)rileelectrice produse n creier, n stare normal) sau patologicic). 'n neuro+tiina cognitiv)actual) se utilizeaz) n specialrezonana magnetic) nuclear) funcional)(f4MK" +i=omografie cu emisiune de pozitroniQtomografia cu emisiune de pozitroni (P0=". 3ua&utorul rezonanei magnetice funcionale se pot m)sura activit)ile cererale cu un nalt

    grad de rezoluie temporospaial), n timp ce tomografia cu emisiune de positronipermite punerea n eviden) a modific)rilor metaolice (consumul regional de o*igensaude glucoz)" n repaus precum +i n timpul unor activit)i motorii sau cognitive. cestetehnici implic) o serie de proleme etice, cnd se stailesc relaii neuronale cu modific)riale st)rii de con+tiin).

    =omografie cu 0misiune de Positroni (P0=" Ronele colorate n ro+u reprezint) oactivitate metaolic) crescut)

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antonio_Damasio&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1997http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cortex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuroimagistic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuroimagistic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuroimagistic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezonan%C5%A3%C4%83_magnetic%C4%83_nuclear%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Neurochimiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuroimagistic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Metabolismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1920http://ro.wikipedia.org/wiki/Electroencefalografiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hans_Berger&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezonan%C5%A3%C4%83_magnetic%C4%83_nuclear%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glucoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Con%C5%9Ftiin%C5%A3%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:PET-image.jpghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antonio_Damasio&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1997http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cortex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuroimagistic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezonan%C5%A3%C4%83_magnetic%C4%83_nuclear%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Neurochimiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuroimagistic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Metabolismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1920http://ro.wikipedia.org/wiki/Electroencefalografiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hans_Berger&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezonan%C5%A3%C4%83_magnetic%C4%83_nuclear%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glucoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Con%C5%9Ftiin%C5%A3%C4%83
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    8/104

    'n creier nu e*ist) un @centru al normelor morale@. 3omportamentul moral rezult) dintrun schim comple* ntre emoii +i &udec)i, ce are loc n diverse regiuni ale creierului.0moiile sunt strns legate de corte*ul prefrontal ventromedial +i decorpul amigdaloid,ce aparine desistemul limic.>eziuni ale acestor regiuni pot provoca o pierdere areaciilor emotive. 6in aceste constat)ri rezult) pentru neuroetic) o serie de proleme,

    cum ar fi responsailitea moral) +i &uridic) a persoanelor cu asemenea leziuni, n cazulcomiterii unui delict. ceste persoane pot fi etichetate ca delicveni sau ca pacieniO6elimitarea nu este totdeauna u+oar), cum ar fi cazul delicvenilor se*uali. Pe de o parteli se recunoa+te responsailitatea, fiind capaili de discern)mnt moral, +i li se aplic) opedeaps) privativ) de liertate (necesitatea proteciei societ)ii", n acela+i timp ns) suntsupu+i unui tratament medical

    iliografie

    4ichael Gazzaniga %e etical brain. 6ana Press, /eL or 2HHB dina Mosies&euroetics for te ne' millennium. Kn&euron, 2HH2, pp. 212;

    Cud Klles&euroetics( defining te issues in teory) #ractice) and #olicy. :*ford-niv. Press, :*ford 2HH! 6aniel 6ennett *ontent and *onsciousness. Moutledge T Jegan Paul, >ondra

    19A! 6aniel 6ennett&euroscience and +iloso#y. 3olumia -niv. Press, /eL or

    2HH7 8ervU 3hneiLeiss&eurosciences et &euro,ti-ue( des cerveaux libres et

    eureux. lvi, Paris 2HH! >eonhard 8ennen et al..insicten und .ingriffe in das Geirn/ 0ie

    1erausforderung der Gesellscaft durc die &euro'issenscaften. Sigma, erlin2HHA

    ntonio 6amasio0escartes2 .rror( .motion) 3eason) and te 1uman 4rain.von, /eL or 199A Jarl Popper and Cohn 0ccles %e !elf and 5ts 4rain. Springer, /eL or 199A 0ri Parens.nancing uman traits( etical and social im#lications.

    GeorgetoLn -niv. Press, Iashington 6.3. 199A

    Personalitati in domeniul cercetarilor de neuropsihologie

    rthur >. enton

    lfonso 3aramazza ntonio 6amasio 8anna 6amasio Mamond 6ean 6ean 6elis /orman GeschLind 0lhonon Golderg Jurt Goldstein

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corpul_amigdaloid&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_limbic&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/wiki/Arthur_L._Bentonhttp://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Alfonso_Caramazza&action=edithttp://en.wikipedia.org/wiki/Antonio_Damasiohttp://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Hanna_Damasio&action=edithttp://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Raymond_Dean&action=edithttp://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Dean_Delis&action=edithttp://en.wikipedia.org/wiki/Norman_Geschwindhttp://en.wikipedia.org/wiki/Elkhonon_Goldberghttp://en.wikipedia.org/wiki/Kurt_Goldsteinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corpul_amigdaloid&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_limbic&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/wiki/Arthur_L._Bentonhttp://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Alfonso_Caramazza&action=edithttp://en.wikipedia.org/wiki/Antonio_Damasiohttp://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Hanna_Damasio&action=edithttp://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Raymond_Dean&action=edithttp://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Dean_Delis&action=edithttp://en.wikipedia.org/wiki/Norman_Geschwindhttp://en.wikipedia.org/wiki/Elkhonon_Goldberghttp://en.wikipedia.org/wiki/Kurt_Goldstein
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    9/104

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    10/104

    (199B", %e 5sland of te *olorblind(1997", ??@) :axaca Bournal =>??>/

    heorghe -arinescu(n. 2A feruarie1A!;,ucure+ti d.1B mai19;A, ucure+ti" a fostun medic neurolog romn, profesor la Facultatea de 4edicin) din ucure+ti, memru alcademiei Momne, fondatorul Xcolii Momne+ti de /eurologie.

    'n 1AA2 dup) asolvirea Seminarului 3entral se nscrie la Facultatea de 4edicin) dinucure+ti. 3u spri&inul lui $ictor ae+, n al c)rui laorator denatomie Patologic)+iacteriologiencepuse s) lucreze ca preparator, +i continu) studiile ncepnd din 1AA9laParisn clinica de maladii ale sistemului nervos din spitalul !al#etriCrecondus) de Cean4artin 3harcot. ici cunoa+te pe Pierre 4arie,cu care va ntreine strnse leg)turi nviitor, pe Coseph ainsi +i Fulgence Mamond. 4ai trziu va lucra cu 3arl Ieigert nFranfurt a.4.+i cu 0mil du oisMamondn erlin. 'ncura&at de Pierre 4arie prezint)

    n 1A9H n erlin la un congres international rezultatul cercet)rilor asupra sustratuluimorfopatologic n acromegalie.

    'ntre 1A9H+i 1A9!ntreprinde c)l)torii de studii n Germania,nglia, elgia +i Ktalia.

    'n 1A97susine la Facultatea de 4edicin) din Paris teza de doctorat cu titlul8Dnasuculent En siringomielie. 'n acela+i an ntors n ar) prime+te funcia de +ef alserviciului de oli nervoase la spitalul Pantelimon5 un an mai trziu este numit profesor laclinica olilor nervoase a Facult)ii de 4edicin) din ucure+ti.

    =ot atunci, n1A9A, cu a&utorul operatorului 3onstantin 4. Popescu, realizeaz) primul

    film +tiinific din lume F%ulburrile mersului En emi#legia organic. 'nsu+i uguste>umiYrerecuno+tea, ntro scrisoare din 29 iulie192E F*omunicrile dumneavoastrasu#ra utilizrii cinematografiei En studiul bolilor nervoase miHau trecut) EntrHadevr)#rin mDn) EntrHo vreme cDnd #rimeam ILa !emaine m,dicaleJ) dar atunci aveam alte#reocu#ri de ordin industrial) care nuHmi #ermiteau s m consacru cercetrilorbiologice/ 8rturisesc c uitasem aceste lucrri Ki v sunt recunosctor de a mi le fiamintit/ 0in #cate) #u$ini savan$i au urmat calea descis de dumneavoastr. >a 2Boctomrie1A99, medicul le*andru olintineanu a susinut laPariso tez) de doctoratdespre co*otuerculoz)care se aza pe studiul mersului olnavilor din filmele realizatela Spitalul Pantelimon. 3onsiderate pierdute mult) vreme, o un) parte din acestea aufost descoperite n 197B, de c)tre reporterul =$ 3ornel Musu, ntrun fi+et deal

    profesorului.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/28_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1863http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/15_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/Facultatea_de_Medicin%C4%83_din_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Ecoala_Rom%C3%A2neasc%C4%83_de_Neurologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1882http://ro.wikipedia.org/wiki/Facultatea_de_Medicin%C4%83_din_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Facultatea_de_Medicin%C4%83_din_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Babe%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anatomia_Patologic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bacteriologia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1889http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jean-Martin_Charcothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jean-Martin_Charcothttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pierre_Marie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Babinskihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fulgence_Raymond&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carl_Weigert&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frankfurt_a.M.&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Emil_du_Bois-Raymond&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Berlinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acromegaliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1890http://ro.wikipedia.org/wiki/1896http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Angliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1897http://ro.wikipedia.org/wiki/1898http://ro.wikipedia.org/wiki/Auguste_Lumi%C3%A8rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Auguste_Lumi%C3%A8rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/29_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1924http://ro.wikipedia.org/wiki/25_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/25_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1899http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coxotuberculoz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spitalul_Pantelimon&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1975http://ro.wikipedia.org/wiki/28_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1863http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/15_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/Facultatea_de_Medicin%C4%83_din_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Ecoala_Rom%C3%A2neasc%C4%83_de_Neurologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1882http://ro.wikipedia.org/wiki/Facultatea_de_Medicin%C4%83_din_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Facultatea_de_Medicin%C4%83_din_Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Babe%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anatomia_Patologic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bacteriologia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1889http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jean-Martin_Charcothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jean-Martin_Charcothttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pierre_Marie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Babinskihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fulgence_Raymond&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carl_Weigert&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frankfurt_a.M.&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Emil_du_Bois-Raymond&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Berlinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acromegaliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1890http://ro.wikipedia.org/wiki/1896http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Angliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1897http://ro.wikipedia.org/wiki/1898http://ro.wikipedia.org/wiki/Auguste_Lumi%C3%A8rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Auguste_Lumi%C3%A8rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/29_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1924http://ro.wikipedia.org/wiki/25_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/25_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1899http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coxotuberculoz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spitalul_Pantelimon&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1975
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    11/104

    Capitolul

    ./ Neuronul

    Neuroniisunt o clas) de celulespecifice pentru sistemul nervos. /euronul este o celul)adaptat) la rece#$ionarea Ki transmiterea informa$iei, unitatea elementar) (celular)",emriologic), anatomic), funcional),trofic)+i metaolic)a sistemului nervos.3onceptul de neuroni, ca unitate principal) a sistemului nervos a fost introdus) deanatomistul spaniol *antiago 0am1n 2 Ca!al. 0l a ar)tat ca neuronii sunt celuleindividuale care comunic) ntre ele. : contriuie fundamental) la cunoa+terea celuleinervoase n stare normal) +i patologic) a constituito la vremea sa grandioasa monografiea lui Gheorghe 4arinescu,La cellule nerveuse(0d. 6oin, Paris,19H9".

    /euronii au m)rimi cuprinse ntre 1HH2HH -m si EA -m. u un corp celular (soma" +iun num)r mare de prelungiri.

    6in punct de vedere funcional neuronul se mparte n trei regiuni

    regiunea receptoare, receptioneaz) +i proceseaz) informaia, fiind format) dindendrite +i soma. ici se staile+te contactul cu ali neuroni prin sinapse,dar deoicei nu se formeaz)poteniale de aciune n aceast) regiune, ci doarpotenialelocale(poteniale postsinaptice".

    regiunea conductoareleag) regiunea receptoare de cea efectoare. 0a esteformat) din poriunea a*onuluide la locul n care acesta iese din corpul celularhilul a*onic pn) la arorizaia sa. ici au loc potenialele de aciune prin sumareapotenialelor locale.

    regiunea efectoare, informaia (potenialul de aciune" este recodificat) aici suform) chimic) prin neurotransmi)tori+i transmis) prin sinapsa regiuniireceptoare a urm)torului neuron.

    !tructura

    /euronii au de oicei un singur nucleumare +i poziionat central. ici se produce ocantitate ridicat) de M/,iar cromatinaeste dispersat).

    Miozomiidin reticulul endoplasmatic rugosse g)sesc su forma corpusculilor Nissl(saucorpi tigroizi". *onii nu conin corpusculi /issl (+i deci nu particip) la sinteza deproteine".

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trofism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Metabolismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Santiago_Ram%C3%B3n_y_Cajalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Marinescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/1909http://ro.wikipedia.org/wiki/Dendrit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sinaps%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_de_ac%C5%A3iunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_localhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_localhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poten%C5%A3ial_postsinaptic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Axonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neurotransmi%C5%A3%C4%83torhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ARNhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cromatin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ribozomhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Reticul_endoplasmatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Protein%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trofism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Metabolismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Santiago_Ram%C3%B3n_y_Cajalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Marinescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/1909http://ro.wikipedia.org/wiki/Dendrit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sinaps%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_de_ac%C5%A3iunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_localhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_localhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poten%C5%A3ial_postsinaptic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Axonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neurotransmi%C5%A3%C4%83torhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ARNhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cromatin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ribozomhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Reticul_endoplasmatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Protein%C4%83
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    12/104

    0eticulul endoplasmatic netedare rol n reglarea nivelului de3aZZdin neuron.

    -icrofilamentele, neurofilamentele si microtubuliiformeaz)citoscheletul neuronului.

    -itocondriilese g)sesc n corpul celular, dar ma&oritatea se concentreaz) n utonii

    terminali ai a*onului, furniznd energie (su form) =P" pentru transmiterea semnaluluila nivelul sinaptic +i pentru sinteza unor neurotransmi)tori.

    3orpul celular +i dendritele sunt nvelite ntro membran' plasmatic', neurilema, cu oimportan) deoseit) n recepionarea +i transmiterea semnalelor prin canalele ionice.*onii prezint) a*olema, care este nvelit) de trei teci teaca de mielin) (izolareelectric)", teaca celulelor SchLann (secretoare de mielin)" +i teaca 8enle(nutriie,protecie". =eaca de mielin) este ntrerupt) pe alocuri de nodurile Manvier.

    cre+terii rapide apermeailitaiipentru/aZ (de apro*. BHHH de ori". >a potenialul de7Hm$ canalul de /aZ este nchis, iar cand potenialul cre+te la !Bm$ el se deschide +iionii de /aZ p)trund n celula, rezultnd n depolarizarea neuronului.

    6iferena de potenial electric dintre interiorul +i e*teriorul celulei se reduce pn) cnd laun moment dat se inverseazapolariz)rile pozitiv) n interior +i negativ) n e*terior.

    $aloarea care trece de Hm$se nume+te overshot(Z;Bm$".

    3re+terea +i scaderea rapid) a potenialului se nume+te spi+e potentialsau poten#ial dev3rf.

    6upa aceasta se revine la potenialul de repaus. Postpoten#ialul negativ(saupostdepolarizare" este peste valoarea de repaus. 6upa ce sa atins valoarea de repaus,potenialul scade +i se afla puin su valoarea de repaus, timp de EHBHms, ceea ceconstituie postpoten#ialul pozitiv(sau posthiperpolarizare".

    =recerea ionilor de /aZ prin memran) se face pasiv +i este dependent) e*clusiv degradientul de concentraie. Kn concluziegeneza im#ulsurilor nervoase nu consumenergie/

    3nd memrana este stimulat) suliminal, neaparand acea diferena de 1Bm$, nu se

    produce un potenial de aciune dar cre+te sensiilitatea memranei, ceea ce rezult) intrunpotenial local.

    Clasificare

    0u# numrul de #relungiri(

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ca%2B%2B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ca%2B%2B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Citoschelethttp://ro.wikipedia.org/wiki/ATPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Membran%C4%83_plasmatic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Canal_ionic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mielin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_glial%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teaca_Henle&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Axonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Permeabilita%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Na%2B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polarizarehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MV&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Impuls_nervos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_localhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ca%2B%2B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Citoschelethttp://ro.wikipedia.org/wiki/ATPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Membran%C4%83_plasmatic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Canal_ionic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mielin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_glial%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teaca_Henle&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Axonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Permeabilita%C5%A3ii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Na%2B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Polarizarehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MV&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Impuls_nervos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_local
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    13/104

    neuroni multipolari, cu num)r mare de prelungiri. 6e oicei au o form) stelat),cu nucleu mare +i sferic, situat central. Pot fi neuroni senzitivi.

    neuroni bipolari, cu dou) ramificaii la e*tremit)i. u form) fusiform), iarnucleul este ovalar +i de oicei e*centric. Se g)sesc de e*emplu n retin).

    neuroni unipolari, cu o singur) prelungire a*onic). 6e e*emplu celulele cuastona+ sau celulele cu con din retin).

    neuroni pseudounipolari, cu o prelungire n form) de = prelungirea iniial) sedesparte n dou). Sunt sferici, cu nucleu mare, localizat central. Se g)sesc nganglionii rahidieni sau ganglionii spinali.

    unc$ional

    neuroni motori multipolari, mari cu prelungire aonic' lung'. De eemplu4

    neuronii piramidalidin corte. neuroni de asocia#ie sau bipolari.

    neuroni senzitivi aferen#i sau receptori. Sunt pseudounipolari +i se g)sesc nganglionii spinali +i ganglionii nervilor cranieni.

    Dendritelesunt proieciile ramificate ale neuronilor.0le transmit impulsurile nervoaseprimite de la alte celule, c)tre, +i de la corpul celular(soma".Kmpulsurile sunt primite decatre dendrite prin sinapse.0le &oaca un rol important in producereapotenialelor deaciune.

    6endritele pot fi

    apicale cnd se e*tind vertical dinspre corpul celular bazale cnd se e*tind n lateralul corpului celular

    6endritele sunt formate din segmente dendritice. Prima dendrit) care se desprinde dincorpul celular este o dendrit' de ordinul1, urm)toarele care se ramific) din cea deordinul 1 sunt dendrite de ordinul 2, apoi urmeaz) cele de ordinul ;, etc. . 6endritele carenu se mai ramific) se numesc segmente terminale. 6endritele au spini dendritici, pecare se formeaz) sinapsele. : dendrit) poate avea mai muli spini dendritici. Kn generalsinapsele inhiitorii se afl) pro*imal(mai aproape"de corpul celular n timp ce sinapsele

    e*citatorii se g)sesc distal(mai departe".

    6e oicei dendritele se ntind n apropierea corpului celular(fa) de a*onicare pot a&ungepn) la un metru". 6endritele ocup) marea parte a suprafeei neuronilor=su#rafa$aneuronilor) nu volumul creierului.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuron_senzitivhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Retin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celul%C4%83_cu_bastona%C5%9F&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celul%C4%83_cu_bastona%C5%9F&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celul%C4%83_cu_con&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ganglionii_rahidieni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ganglionii_spinali&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuron_piramidal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cortex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ganglionii_nervilor_cranieni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sinaps%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_de_ac%C5%A3iunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_de_ac%C5%A3iunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Axonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neuron_senzitivhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Retin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celul%C4%83_cu_bastona%C5%9F&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celul%C4%83_cu_bastona%C5%9F&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celul%C4%83_cu_con&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ganglionii_rahidieni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ganglionii_spinali&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuron_piramidal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cortex&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ganglionii_nervilor_cranieni&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sinaps%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_de_ac%C5%A3iunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_de_ac%C5%A3iunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Axon
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    14/104

    Proprieti electrice

    6atorit) ramificailor dendritei, ct +i a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheiein sumarea temporal) +i spaial) apotenialelor localedin ramificaii, ce duc astfel lapoteniale de aciune.6endritele au canale ionice ce pot facilita depolarizarea

    neuronilor(prin faptul ca p)trund ionipozitivi in celul) +i astfel se schim) potenialulelectric al celulei".

    Prin dendrite se poate propaga un potenial +i in sens invers(dinspre soma spre segmentulterminal", iar prin aceasta are loc o modulare a activitaii sinaptice. cest mecanism esteimportant inpotenarea de lunga durat)

    Proprieti funcionale

    &citabilitateaeste proprietatea de a intra n activitate su aciunea unui stimul.4emrana &oac) un rol esenial prin canalele sale ionice care se deschid sau se nchid nfuncie de modific)rile de energie din prea&ma memranei.

    Conductibilitateaeste proprietatea de a conduce impulsurile. ceast) conducere serealizeaz) diferit n firele mielinice +i amielinice, cele mielinice fiind mai rapide (!H12Hm[s n cele mai groase, ;1Em[s n cele mai suiri5 iar n cele amielinice H.B2m[s".

    Degenerescen#ase refer) la degradarea neuronului n condiii de lezare serioas) a

    a*onului.0egenerareaeste proprietatea de a se reface dup) anumite lez)ri.

    $ctivitatea sinaptic'se refer) la codarea chimic) a informaiei +i transmiterea acesteiaprin sinapse.

    Conectivitate

    /euronii comunic) ntre ei prin sinapse. *onul terminal al unei celule nervoase intr) ncontact cu terminaiadendritic)a unui alt neuron. /euronii precum celulelePurin&epot

    avea peste 1HHH de ramificaii dendritice, f)cnd cone*iuni cu alte zeci de mii de celule.Sinapsele pot fi e*citatorii sau inhiitorii.

    'n creieruluman e*ist) un num)r imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 1H11(o sut)de miliarde" are n medie 7 HHH de cone*iuni sinaptice cu ceilali neuroni. >a un copil detrei ani avem 1H1Bsinapse, cest num)r scade cu vrsta, a&ungnd ntre 1H1E+i B\1H1Elaun adult.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_localhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_de_ac%C5%A3iunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ionhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poten%C5%A3are_de_lunga_durata&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dendrit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Jan_Evangelista_Purkinjehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_localhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poten%C5%A3ial_de_ac%C5%A3iunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ionhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poten%C5%A3are_de_lunga_durata&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dendrit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Jan_Evangelista_Purkinjehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Creier
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    15/104

    ..*inapsa

    *inapsaeste regiunea de comunicaredintre doi neuroni, sau un neuron +i un organefector (mu+chi, gland)etc.". =ransmitereaimpulsului nervosnuse realizeaz) printrun

    salt electric, deoarece memrana postsinaptic) nueste e*citail) electric. =ransmiterea serealizeaz) printrun mecanism chimic.6enumirea de @sinaps)@ a fost dat) de Sherrington n 1A97, +i, iniial, se referea la loculde contact dintre doi neuroni. Santiago Mam]n 3a&ala adus la nceputul secoluluiargumente pentru ntreruperea sistemului nervosla nivelul acestor sinapse. 'n 1921, a fostdovedit) e*istena mediatorilor chimici de c)tre :tto >oeLi. nul 19BE a fost marcantpentru istoria sinapsei, deoarece . &. Palade, romnul care a luat +ipremiul /oel, astudiat ultrastructura sinaptic) cu microscopul electronic

    Stimulii suliminali determin) deschiderea a puinecanale ionice de /aZ+i produc odepolarizare insuficient), mai mic) de 1B m$. Knflu*ul de JZpoate restaili potenialul la

    o valoare de repaus.=otu+i, potenialul local sensiilizeaz) neuronul (pentru un timp", iar prin sumareaspaial) sau temporal) a mai multor poteniale se poate produce n final un potenial deaciune, ce este transmis mai departe la alt) celul). Potenialul local n sine nu setransmite mai departe, dect dac) are loc sumarea.

    0*emple de astfel de poteniale sunt

    potenialul postsinaptic inhiitor, potenialul postsinaptic e*citator,

    potenialul de receptor.

    *onulse termin) ntro poriune l)rgit) care se nume+te buton sinaptic. utonulsinaptic are o poriune de memran) ngro+at) unde se pierde mielina,denumit)membran' presinaptic'. :rganitelepredominante din utonul sinaptic suntmitocondriile. 6e asemenea, aici se g)sesc +i veziculelecare stocheaz) mediatoriichimici.

    'ntre memrana presinaptic) +i cea postsinaptic) e*ist) un spaiu lier cu o grosime deapro*imativ 1H;H nm, denumit) fant' sinaptic'. 'n acest spaiu se g)se+te lichide*tracelular.

    treia component) este cea postsinaptic) +i este reprezentat) de regiunea receptoare acelui deal doilea neuron (sau mu+chi, gland), etc.". Xi aici e*ist) o poriune mai ngro+at)de memran) plasmatic), numit) densitate postsinaptic'. Pe aceast) densitatepostsinaptic) se aglomeareaz) receptoriipentru mediatorii chimici. ce+ti receptori sunt

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchi_(%C5%A3esut)http://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Impuls_nervos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1897http://ro.wikipedia.org/wiki/Santiago_Ram%C3%B3n_y_Cajalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/1921http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mediator_chimic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1954http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Emil_Paladehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobelhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Microscopul_electronic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Canale_ionice_de_Na%2B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=K%2B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poten%C5%A3ialul_postsinaptic_inhibitor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poten%C5%A3ialul_postsinaptic_excitator&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poten%C5%A3ialul_de_receptor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Axonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mielina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organit%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitocondriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nanometruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neuronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchi_(%C5%A3esut)http://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Impuls_nervos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1897http://ro.wikipedia.org/wiki/Santiago_Ram%C3%B3n_y_Cajalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/1921http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mediator_chimic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1954http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Emil_Paladehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobelhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Microscopul_electronic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Canale_ionice_de_Na%2B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=K%2B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poten%C5%A3ialul_postsinaptic_inhibitor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poten%C5%A3ialul_postsinaptic_excitator&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poten%C5%A3ialul_de_receptor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Axonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mielina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organit%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitocondriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nanometru
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    16/104

    formai dintro component) care fi*eaz) molecula de mediatorul chimic +i o component)reprezentat) de un canal ionic.ceste canale ionice, care se deschid numai su aciuneamediatorului chimic specific, determin) depolarizareacelulei postsinaptice.

    $onuleste proiecia neramificat) a unuineuron, care conduce impulsul nervos dinspre

    corpul celular(soma" spre periferie, unde contacteaz) alte celule nervoase, glande saumu+chiprin sinapse.

    $oniisunt principalele linii de transmisie alesistemului nervos, +i pot fi asem)nate cucalurile unui calculator (de+i sunt mult mai complec+i". 3eea ce se nume+te nervreprezint) de fapt mai muli a*oni. *onii sunt foarte suiri (vezi mai &os". *onii pot fifoarte lungi, de e*emplu cei mai lungi a*oni sunt cei care formeaz) nervul sciatic, adic)cei care pleac) din aza coloanei verterale+i a&ung n degetul mare al fiec)rui picior potavea pn) la un metru.

    6in unii a*oni se desprind alte fire numite colaterale, care transmit impulsul simultan.

    Nevrogliilesunt celule care se divid intens, nu conin neuorofirile +i nici corpi /issl. urol de suport pentru neuroni, de protecie, trofic, rol fagocitar, n sinteza tecii de mielin),n sinteza de M/ +i a altor sustane pe care le cedeaz) neuronului.izoleza neuronii unulde celalat,distrug agentii patogeni si neuronii morti.tipuri de glii macroglii si microglii.

    >a mamiferele superioare, num)rul nevrogliilor dep)+e+te de 1H ori num)rul neuronilor.Forma +i dimensiunele corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile variaile ca num)r.Se descriu mai multe tipuri de nevroglii.macrogliile sunt de mai multe tipuri

    celula SchLan,

    astrocitul, oligodendroglia, microglia, celule ependimare +i celule satelit.

    Mielina

    >a verterate, ma&oritatea a*onilor au o teaca de mielin. ceasta este format) de dou)

    tipuri de celule gliale celulele !c'ann(care mielinizeaz) a*onii de la periferie" +ioligodendrocitelecare mielinizeaz) a*onii din sistemul nervos central. : diferen)important) este c) o oligodendrocit) mielinizeaz) mai muli neuroni, n timp ce o celul)SchLann numai unul, deci a*onii de la periferie se mielinizeaz) mult mai u+or. 4ielinaizoleaz) fira electric, ceea ce duce la o conductan) mai un). 'n plus, teaca de mielin)este ntrerupt) la intervale fi*e5 aceste locuri se numesc noduri 3anvier, numite +istrangulaiile lui Manvier. 'n firele mielinice impulsul se propag) s)lt)tor de la un nod laaltul ( conducere saltatorie", mult mai rapid dect n firele amielinice( conducere

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Canal_ionic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depolarizare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchi_(%C5%A3esut)http://ro.wikipedia.org/wiki/Sinaps%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nerv_sciatic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coloana_vertebrala&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corp_Nissl&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mielin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_ribonucleichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neuronhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Canal_ionic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depolarizare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchi_(%C5%A3esut)http://ro.wikipedia.org/wiki/Sinaps%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nerv_sciatic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coloana_vertebrala&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corp_Nissl&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mielin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_ribonucleichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neuron
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    17/104

    continu), din aproape n aproape". 6emielinizarea a*onilor este cauza unor tulur)rineurologice.

    Tipuri si viteze

    Fira -ielinic' $5, are diametrul de 1H2H^m , si conduce cu o vitez) de !H

    12Hm[s. 0*emple firele motoneuronilor _, proprioreceptorilor Fira -ielinic' $6, are diamterul de 71B^m, viteza de EH9Hm[s. 0*emple

    firele e*teroreceptorilor tactili +i presoreceptorii Fira -ielinic' $7, are diametrul de EA^m, viteza de ;HEHm[s. 0*emple

    firele motoneuronilor ` Fira -ielinic' $8, are diametrul de 2,BB^m, viteza de 1B2Bm[s. 0*emple

    firele receptorilor durero+i, termorecptorilor Fira -ielinic' 9, are diamterul de 1;^m, viteza de ;1Em[s. 0*emple fire

    vegetative preganglionare Fira $mielinic' C, are diamterul su 1^m, +i viteza de H,B2m[s. 0*emple

    firele implicate n r)spunsul refle* dureros, fire vegetative postganglionare

    >ezarea

    Dac un axon este lezat (prin secionare, zdrobire, anoxie, subsante toxice), aparedegradarea neuronal anterograd i retrograd

    Degradarea neuronal' anterograd'se refer) la degradarea poriunii distale (adic) de laseciune spre periferie". ceasta se mai nume+te +i degradare Lallerian)(deoarece a foststudiat) de . $. Ialler". Se produce n principal datorit) izol)rii poriunii distale decentrul metaolic (corpul celular" +i apare la 2Eh de la lezare. 6up) mai multe zile nur)mn dect celulele SchLann.

    Degradarea retrograd'este degradarea segmentului pro*imal (adic) spre corpulcelular". 'n prima faz) se distruge a*onul pn) la prima sau a doua strangula#ie 0anvier.poi poate avea loc o degenerare sau o regenerare a corpului celular, n funcie deleziune. 3hiar dac) se reface neuronul (acest proces dureaz) apro*imativ AH de zile",aceasta nu garanteaz) supravieuirea pe termen lung a sa.

    6ac) celulele cu a*oni lezai se afl) n S/3(sistem nervos central", atunci celulele glialevor fagocita(@cicatriza@" resturile celulare.

    8ielinaare rolul de a izola electric firele nervoase, prevenind pierderea impulsuluielectric de c)tre a*on, n drumul acestuia (impulsul" de la o celul) nervoas) la alta.

    4ielina faciliteaz) de asemenea o comunicare idirecional) ntre a*on +i celula gliala(Pfeiffer et al., 199;".

    !tructura

    'n sistemul nervos central, teaca de mielin) e produs) de oligodendrocite, iar in sistemulnervos periferic de catre celulele SchLann. 4ielina are o compoziie unic) ce const) n

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Reflexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_centralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_glial%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Reflexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_centralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_glial%C4%83
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    18/104

    AH lipide +i 2H proteine, dintre care mai aundente sunt melin asic protein (4P"+i proteolipid protein (P>P".

    Pierderea stratului de "ielina

    Pierderea stratului de mielin) poate nsemna apariia unor tulur)ri fiziologice la nivelulsistemului nervos central, putnd provoca apariia unor afeciuni precum sclerozamultipla (scleroza n pl)ci", avnd ca urmare modific)ri senzoriale sau motorii.

    Co"ponentele sinapsei c#i"ice

    3omponenta presinaptic) Fanta sinaptic) 3omponenta presinaptic)

    Neuromediatori

    Componenta presinaptic'

    este n principal constituit) dinutoni a*onali, dar poate fi reprezentat) +i de dendrite saucorpi neuronali. 3onine n principal veziculesau granule, dar se ntlnesc +i mitocondrii,reticul endoplasmic neted +i microtuuli.$eziculele pot fi diseminate n citoplasm)sauancorate de memrana presinaptic), acolo unde se afl) localizati receptorii presinaptici,modulatori care intervin n mecanismul defeedacpozitiv sau negativ prin care se

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Presinaptic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Butoni_axonali&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vezicule&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Granule&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitocondriihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Reticul_endoplasmic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Microtubul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Citoplasm%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Membrana_presinaptic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Receptorii_presinaptici&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Feedback&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Neuron_ro.gifhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Presinaptic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Butoni_axonali&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vezicule&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Granule&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitocondriihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Reticul_endoplasmic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Microtubul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Citoplasm%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Membrana_presinaptic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Receptorii_presinaptici&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Feedback&action=edit&redlink=1
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    19/104

    regleaz) elierarea si recaptarea neuromediatorului. /euromediatorii chimici suntclasificai n functie de structura chimic), +i de efectul asupra neuronilor postsinaptici

    Transmisia -ediatorul chimic 0eceptorii

    3olinergic) cetilcolina / 1241B(muscarinici"

    drenergic) /oradrenalin), drenalin), , , ,

    ,

    6opaminergic) 6opamina 616B

    Serotoninergic) Serotonina (B hidro*itriptamina"B8=1(, , 3, 6, 0, F"

    B8=2B8=;B8=E7

    4elatoninergic) 4elatonina (Bmeto*i/acetiltriptamina" 4>1

    8istminergic) 8istamina 81828;

    Purinergic)denozina =P, 4P ciclic G=P G4Pciclic

    P112a;

    Gergic) cid gama aminoutiric GG

    Glutamatergic) cid glutamic, cid asparticcanale ionice, /46familia proteinei G

    Glicinergic) minoacizi inhiitori, =aurina Glucina Familia canalelor ionice/46

    :pioidergic) 0nefaline, 0ndorfine, 6inorfine , ,

    =ahiinergic) Sustana P,/euroinina /J 1, /J2

    0icosanoidergic)

    6erivai de acid arahidonicProstaglandine PG02, PGF 2 , PGK2

    >eucotriene >=(F"=romo*ani =b2

    /euromediatorii prezentai pot avea diferite efecte asupra celulei postsinaptice putnduseastfel deosei

    neuromediatori cu efect de e*citare a celulei postsinaptice acidul glutamic,sustana P

    neuromediatori cu efect de inhiare G, glicina.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Substan%C5%A3a_Phttp://ro.wikipedia.org/wiki/Substan%C5%A3a_Phttp://ro.wikipedia.org/wiki/Substan%C5%A3a_Phttp://ro.wikipedia.org/wiki/Substan%C5%A3a_P
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    20/104

    Proteinele funcionale din spaiule presinaptic sunt

    proteine citoplasmatice

    se g)sesc su form) de firile proteice (n reea unde se afl) diseminate veziculele cu

    neuromediatori, sau ancorate n memrana celular) presinaptic)"

    proteine veziculare

    au rol n dinamica veziculelor dar se pare ca au rosl +i ne*ocitoz).

    proteine memranare

    au rol n transmiterea sinaptic), ntre acestea

    o proteinele din canalele de 3a2Z din memrana presinaptic) avind rol dereglare a concentraiei ionului de 3a2Zo neure*inele proteine cu rol de recunoastere celular) +i molecular)

    Meceptorii memranari presinaptici sunt receptori modulatori ai concentraiei deneuromediatori n fanta sinaptic).

    Fanta sinaptic'

    este numit) +i spaiu &oncional, avnd o dimensiune de circa 2HEHnm, conine lichide*tracelular dar +i elemente e*tracelulare nervoase de tipul glicoproteinelor colagenului

    etc.

    -etode de diagnostic psihoneurologic

    0*ist similitudini si deoseiri ntre metodele de diagnostic psihoneurologic sipsihologic. 'n setul de metode psihoneurologice nu sunt incluse metode de e*aminare asferei intelectuale, emotionale si a personalittii su form de teste, deoarece acesteareclam e*perimente i metode speciale de analiz a rezultatelor.

    .M.>uria medic, neurochirurg de origine rus, a elaorat o metod (schema

    neuropsihologic comple*" de cercetare a psihocomportamentului personalittii,compus din 1E protocoale (procese verale incluse e*haustiv n ane*e". Schema poate fiaplicat n clinic att de psihoneurolog ct si de psiholog. Fiecare protocol estespecializat n e*aminarea unei anumite funcii psihice. Pn n prezent schemaneuropsihologic a lui >uria este printre primele scheme aplicaile n diagnosticulpsihofuncialitii creierului, recunoscute n plan mondial de ctre specialistii dindomeniu.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Exocitoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Exocitoz%C4%83
  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    21/104

    0*aminarea psihoneurologic n clinic prevede cunostina (familiarizarea" cu istoriaolii si o convorire prealail cu olnavul. >a etapa dat psihoneurologul oineinformaii despre nivelul dezvoltrii lima&ului, particularitile emoional e*pesive,contientizarea prezenei olii si strii de ctre olnav, atitudinea fa de oal si fa desine ca olnav.

    6ac olnavul ntelege adecvat vorirea adresat, i se e*plic oiectivelecercetrii si este rugat s fie atent deoarece proele se vor prezenta o singur dat.Prin convorire psihologul clarific toate datele amnestice (informatii despre

    dezvoltarea psihofizic pn n prezent, date despre dominana mnii dreptacistngaci aolnavului sau altor rude,". Se aordeaz un tempou de prezentare a itemilor individual5nu se recomand s se precipite olnavul, ns treuie s fi*eze perioada de latent,ezitrile nainte de a prezenta solutia, toate momentele anticipatoare (premrgtoare"inactivitate, stimulare adugtoare, impulsivitate, distragerea ateniei, e*tenuare psihic.cestea au o mare importan n diagnosticul topic.

    'n dependent de starea olnavului cercetarea se desfsoar fie integral, fie partialn decurs de cteva zile.

    Setul de metode psihoneurologice prezentat n continuare a fost elaorat de$asserman (199B", aznduse pe modelul lui .M.>uria. 0l const din dou variantecomplet si incomplet. $arianta incomplet se aplic n e*presdiagnostic cndsimptomele patologice sunt sla evidentiate. $arianta include asa numitele proe@sensiilizante@ directionate nspre elucidarea tulurrilor neeseniale a funciilor psihicesuperioare. -neori se recomand s se nceap e*aminarea cu aceste proe, dac olnavuln timpul convoririi na reclamat perturatii relevante n vorire, recunoastere, nactiuni, memorie. 0*cluderea proelor mai puin comple*e reduce timpul cercetrii.Succesiunea metodelor se pstreaz. Proele @sensiilizante@ sunt evidentiate prin @@.Mezultatele e*perentiale se nscriu pe imprimat sau ntrun caiet special, fiecare item sunumrul su. -nele metode se ndeplinesc de ctre cel e*aminat direct pe imprimat. Se

    apreciaz conform scalei de E puncte. H puncte lipsa greselilor5 15 25 ;5 puncte se acordcnd greselile sunt nensemnate, severe si profunde. Fiecare metod include cte ;!sumetode (proe". Pu&ncta&ul se mparte la numrul de sumetode. 0fectuarea e*actfr nici o eroare se apreciaz cu @H@ puncte. 6ac comite cte una dou greseli, seacord 1 punct5 dac comite ;E greseli se acord 2 puncte5 B! greseli, se acord ;puncte.

    0*aminarea psihoneurologic se ncepe cu evaluarea dezvoltrii lima&ului, unindice al activitii comunicative a persoanei

    -etoda analizei produselor activitatii

    naliza produselor activitatii se azeaza pe principiul unitatii dialectice dintrestructurile psihice interne si actiunile de realizare a diferitelor tipuri de produse. Sefoloseste pentru cunoasterea motivatiilor, intereselor si disponiilitatilor creatoare alepersonalitatii.

    :iect al analizei psihologice il pot constitui atat produselEe realizate in cadrulactivitatii liere, cat si cele realizate in conte*tul unor sarcini date de e*perimentator.

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    22/104

    Kn acest scop se recurge la sarcini de desen, compunere, constructie de oiecte,etc. Pentru fiecare gen de de sarcini se stailesc anumite criterii de ordin cantitativ sicantitativ de analiza si interpretare.

    Kn clinica metoda respectiva se foloseste in doua scopuri pentru a evalua nivelulpremorid al personalitatii si a staili prin comparatie, deficitul general provocat de

    focarul patologic si pentru determinarea diagnosticului diferential si a dinamicii evolutieitulurarilor psihice de diferite etiologii.

    -etoda testelor

    4etoda testelor a fost introdusa initial in psihoneurologie din necesitati de ordinpractic5 determinarea nivelului dezvoltarii mintale generale in scopul decelarii cazurilorde anormalitate si realizarea mai eficienta a orientarii si selectiei profesionale.

    Kn amele situatii se impune elaorarea unor proe diferentiate si oranduite dupaanumite criterii care sa fie etalonate, standardizate si validate pe esantioane reprezentativedin populatia de aza.

    stfel, metoda testelor desi isi are punctul de plecare si premisele in metodae*perimentului de laorator, se va detasa de aceasta devenind oarecum independenta.stazi, cand vorim de efectuarea unui e*periment de laorator si de aplicarea unui testne gandim la lucruri semnificativ diferite. Prima si cea mai importanta deoseire constain caracterul proelor pe care le implica e*perimentul se azeaza pe sarcinicircumstantiale, special elaorate in concordanta cu scopul cercetarii iar testulvehiculeaza proe standard, dinainte elaorate si validate, care se aplica la fel, inconcordanta cu instructiunile si prescriptiile date, tuturor suiectilor, cercetatorul neavandliertatea de a interveni si a modifica conditiile impuse.

    -etoda eperimentala si de laborator

    Kn montarea si desfasurarea unui e*periment se aplica urmatoarea schema logicade principiu

    1. formularea neechivoca a prolemei de cercetat prin delimitarea ei inconte*tul spatiului prolematic general5 raportarea ei la cercetarileanterioare5 stailirea locului cercetarii ei in raport cu corectarea altorproleme

    2. formularea ipotezei;. specificarea tipurilor de variaile independentesi a regimului de

    administrarea si inregistrare a lorE. specificarea variailelor raspuns in plan comportamentalB. specificarea procesului de prelucrare a datelor!. stailirea corespondentelor intre seria categoriilor cantitative si seria

    categoriilor calitative7. specificarea corespondentelor intre Nvariailaraspuns% si variaila

    psihica sau intermediara("

    -etoda genetica si comparata

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    23/104

    4etoda genetica si comparata este cumva simetrica celei aplicate in studiulsistemului nervos. 0a are la aza principiul fundamental al devenirii si evolutiei potrivitcaruia organizarea psihica nu treuie interpretata ca ceva dat ci ca un produs al evolutieifilogenetice si ontogenetice. stfel, cercetarea si e*plicarea ei oiectivstiintifica reclamacu necesitate studiul genezei si construirii evolutive.

    Prin aplicarea metodei genetice au putut fi descoperite legi fundamentale, printrecare1. legea dezvoltarii2. legea interactiunii dialectice dintre cauzele si factorii e*terni, pe de o parte si

    conditiile interne pe de alta parte;. legea stadialitatiiE. legea heterocronieiB. legea heteronomiei

    >egea dezvoltarii postuleaza caracterul derivat al psihicului reclamand astfelincluderea in programul cercetarii stiintifice a prolemelor privind originea si geneza luica fenomen natural.

    >egea stadialitatii surprinde caracterul gradual al formarii si dezvoltarii tuturorfunctiilor si proceselor psihice. Stadiul ca atare reprezinta un segment pe traiectoriatemporala generala a dezvoltarii si specificul sau este dat de ansamlul transformarilor siachizitiilor calitative, care se inregistreaza in organizarea functiei sau procesuluiconsiderat

    >egea heterocroniei surprinde un aspect esential al dinamiciipsihocomportamentale. 0a postuleaza ca diferitele functii, procese si structuri psihice seconstituie si se consolideaza la momente diferite de timp.

    >egea heteronomiei reflecta caracterul eterogen si contradictoriu al dezvoltariipsihice. 0a postuleaza doua relatii la fel de importante

    1. in interiorul sistemului psihic individual, diferitele lui componente ating

    niveluri diferite de intensitate.2. una si aceeasi functie ca structura poate avea niveluri diferite de dezvoltareconsolidareeficienta la doi sau mai multi indivizi.

    T:;9:0$0I;& D& ;I-9$ima&ul este o activitate verala, comunicare prin intermediul limii una dintre

    formele activitatii comunicative ale omului.

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    24/104

    >ima&ul este un fenomen individual, individualizarea realizanduse atat in plan

    fiziologic (datorata unor particularitati ale aparatului fonator, cat si in plan psihologic, el

    avand o manifestare personala si diferita de la individ la individ.

    Muinstein considera ca Nlima&ul este lima in actiune.

    >ima&ul este mi&locul de vehiculare al limii, el presupune transformarea

    elementelor limii in elemente proprii, ori pentru aceasta este necesara constientizarea

    laturii fonetice, grafice si semantice a cuvintelor, trecerea de la structuri semantice simple

    (cuvinte izolate" la structuri semantice comple*e (propozitii, fraze, discursuri, te*te ".

    >ima&ul este unul dintre mi&loacele cele mai specific umane, cel mai frecvent

    folosit in comunicarea interumana.

    >ima&ul este denumit Nun vehicul ce transporta intentii, atitudini, un simplu mi&loc

    de transmisie ) informatiilor, care circula fara rezistenta de la un sistem cognitiv la altul%>ima&ul este un tip de conducta verala, ce implica activitati diverse(vorire, ascultare,

    schim de idei, retinerea messa&elor sonore, reproducerea sau traducerea lor".

    >ima&ul ca facultate inerenta si specifica speciei umane, constituie e*presia si

    realizarea conduitelor verale . 2.l.2. Functiile lima&ului

    Gerard Iacenheim considera ca lima&ul si comunicarea indeplinesc, in raport cu

    individul, urmatoarele functii

    a". Ki permite individului sa traiasca alaturi si impreuna cu altii, sa ia pozitie fata dealtii, sa se adapteze situatiilor noi, sa tina seama de e*perienta altora, sa asimileze o parte

    din ea.

    ". Functia de dezvaluire si autodezvaluire(prin comunicare, individul se face

    cunoscut altora, dar si siesi, isi cori&eaza o serie de perceptii si atitudini eronate, se

    introspecteaza si se poate intelege mai ine".

    c". Functia valorizatoare(comunicarea raspunde nevoii individului de ) fi apreciat,

    prin intermediul ei individul atragand atentia altora asupra sa, implicit, afirmanduse.".

    d". Functia reglatoare a conduitei alterate( comunicand cu altii, un individ isi poate

    ameliora pozitia in ierarhia grupului, ii poate determina pe acestia sasi schime

    atitudinile, creeaza conflicte sau atmosfere destinse in timpul unei conversatii".

    e". Functia terapeutica( comunicarea este un mi&loc curativ, marturie in acest sens

    constand psihanaliza, psihodrama si intretinerea rogersiana".

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    25/104

    Foarte importante sunt functiile urmatoare

    f". Functia de comunicare sau de transferare a continutului de la continut, de la o

    persoana la alta.

    g". Functia cognitiva, de integrare, conceptualizare si in genere de elaorare a

    gandirii.

    3aracteristicile acestei functii este directivarea si fi*area rezultatelor activitatii de

    cunoastere. >ima&ul, prin intermediul acestei functii focalizeaza si mediaza operatiile de

    generalizare si astractizare. 6e asemenea, permite e*plorarea si investigarea realitatii si

    imogatirea si clasificarea cunostintelor.

    h". Functia simolicreprezentativa, de sustituire a unor oiecte, fenomene, relatii

    prin formele verale sau alte semne.

    i". Functia e*presiva, de manifestare comple*a a unor idei, imagini nu numai princuvintele insasi, dar si prin intonatie, mimica,pantomimica, gestica.

    &". Functia persuasiva, sau de convingere, de inductie de la o alta persoana ) unor

    idei si stari emotionale.

    ". Functia reglatorie sau de determinare, conducere a conduitei altei persoane si a

    propriului comportament.

    l". Functia ludica sau de &oc, presupunand asociatii verale de efect, consonante,

    ritmica, ciocniri de sensuri, etc. mergand pana la constructia artistica. m". Functia dialectica sau de formulare si rezolvarea contradictiilor sau conflictelor

    prolematice

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    26/104

    .. &TI);)I$ *I C;$*IFIC$0&$ T:;9:0$0I;)0 D& ;I-9$ezarea timpanului impiedica receptia

    corecta a lima&ului si emiterea normala a sunetelor, iar anomaliile dentoma*ilofaciale

    nu permit o participare sincrinizata a tuturor elementelor necesare realizarii procesuluivoririi.: asemenea situatie are loc in prognatism si progenie, ca si in macroglosie sau

    microglosie. : anumita frecventa o au infectiile si into*icatiile cu sustante chimice,

    medicamentoase, cu alcool, care pot afecta, organic sau functional mecanismele

    neurofiziologice ale lima&ului. Si unele oli ale primei copilarii, ca meningita,

    encefaleea, scarlatina, ru&eola, po&arul s.a. pot da tulurari de lima& atat pe cale centrala,

    cat si periferica.

    3auze functionaleceste cauze pot produce tulurari ale lima&ului care privesc atat sfera

    senzoriala(receptoare", cat si cea motorie(efectoare".3auzele functionale pot afecta

    oricare din componentele pronuntarii e*piratie, fonatie, articulatie. stfel apar dereglari

    ale proceselor de e*citatie, inhiitie, de nutritie la nivelul corte*ului, insuficiente ale

    auzului fonematic, putand incetini traseul normal al lima&ului.

    3auze neurologice care influenteaza mai cu seama pe acei suiecti care congenital

    au o constructie anatomofiziologica fragila sau cu tendinte patologice.semenea

    alienatii mintal la cei cu tulurari de memeorie si de atentie, la cei cu tulurari ale

    reprezentarilor optice si acustice. 6in aceasta categorie fac parte si suiectii care

    se supraapreciazainfatuatii, aceste manifestari influentand negativ structurarea

    personalitatii si lima&ului.

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    28/104

    3auze psihosociale Frecventa lor este relativ mare, iar efectele lor negative

    impieteaza nu numai asupra dezvoltarii lima&ului ci si asupra intregii dezvoltari

    psihice a omului.

    6in aceasta categorie fac parte unele metode gresite, in educatie (iatrogeiile

    si didactogeniile", slaa stimulare a voriri copilului in ontogeneza timpurie,

    incura&area coplului mic in folosirea unei voriri incorecte pentru amuzamentul

    parintilor, adultilor, ce duc la formarea unor modele cu o vorire incorecta in

    perioada constituirii lima&ului, trairea unor stari conflictule, stresante,

    suprasolocitarile, care favorizeaza ooseala e*cesiva, ilingvismul(oligarea

    copilului sa invete o lima straina inainte de asi forma deprinderile necesare

    comunicarii in lima materna.,s.a.

    Porninduse de la etiologia tulurarilor de lima&, ca si de la simptomatologia sinatura acestora, literatura de specialitate contine o varietate de clasificari. stfel, in

    logopedie e*ista mai multe tipuri de clasificari ale tulurarilor de lima& care au de cele

    mai multe ori un caracter limitat. Pentru faptul ca in toate aceste clasificari se adopta de

    oicei un singur criteriu, ele sunt unilaterale si nu reflecta varietatea handicapurilor de

    lima&. : clasificare la care se tine seama de mai multe criterii in acelasi timp, pare mult

    mai adecvata anatomofiziologic, lingvistic, etiologic, simptomatologic si psihologic.

    ceasta clasificare elaorata prin iminarea criterilor de mai sus, sa impus in literaturade specialitate romaneasca si straina.

    Sintetic, clasificarea respectiva se rezuma urmatoarele categorii de tulurari de

    lima&

    =ulurari de pronuntie(dislalia, rinolalia, disartria"5

    =ulurari de ritm si fluenta a voririi(alaiala, logonevroza, tahilalia, aftongia, tumultus

    sermonis, tulurari pe aza de coreee"5

    =ulurari de voce( afonia, disfonia, fonostenia, mutatia patologica"5

    =ulurari ale lima&ului cititscris(disle*ia, ale*ia si disgrafia, agrafia"5

    =ulurari polimorfe(afazia, si alalia"5

    =ulurari de dezvoltare a lima&ului(mutism psihogen electiv, voluntar, retard sau

    intarziere in dezvoltarea generala a voririi, disfunctiile verale din autismul infantil de

    tip Janner, din sindroamele handicapului de intelect, etc.

  • 7/24/2019 Neuropsihologie Curs Examen

    29/104

    =ulurari ale lima&ului azat pe disfunctiile psihice(dislogia, ecolalia, &argonofazia,

    radifazia".

    =ulurarile de pronuntiearticulatie.

    Kn genere tulurarile de pronuntiearticulatie au frecventa cea mai mare la copii cat

    si la adulti. 6intre cestea dislalia este cu atat mai des intalnita cu cat varsta suiectilor

    este mai mica. -nele tulurari de comportament usoare dispar odata cu inaintarea in

    varsta a copilului ca urmare a maturizarii sistemelor cererale si a aparatului fono

    articulator. 3ele care nu dispar au o tendinta de a se consolida in deprinderi negative de

    articulatie la varsta tineretii. Se poate considera e*istenta unei dislalii cu semnificatia

    defectologica dupa circa ;E ani de varsta ai copilului, iar pana la aceasta varsta dislalia

    este de natura fiziologica, ceea ce inseamna ca e*ista o insuficienta dezvoltare a

    aparatului fonoarticulator si a sistemelor cererale implicate in procesul voririi.6upaparcurgerea acestei etape, sistemele care participa