Neuropsihologie (Sem.I)

download Neuropsihologie (Sem.I)

of 67

  • date post

    23-Feb-2018
  • Category

    Documents

  • view

    268
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of Neuropsihologie (Sem.I)

  • 7/24/2019 Neuropsihologie (Sem.I)

    1/67

    NEUROPSIHOLOGIE I NEUROCIBERNETIC- Semestrul I -

    1.Introducere.Consideraii generale

    Nu putem aborda studierea sistemului nervos fr a clarifica unele aspecte generasimple, dar absolut necesare pentru a evita confuzii.Cnd vorbim despre sistemul nervos, vorbim despre toate structurile anatomofiziologic

    care au la baza lor celule nervoase (neuroni). Sistemul nervos astfel definit este foarte vast ptrunde practic n toate organele i esuturile organismului.

    Acest sistem este mprit la toate vertebratele n doucomponente distincte i anume :A)

    Sistemul nervos central (nevraxul), craniulicoloana vertebral, canalulrahidianB)Sistemul nervos perifericSistemul nervos central cuprinde i el dou componente majore i anume:a) mduva spinrii

    b) encefaluln etajul subtentorial se afl axul (trunchiul) cerebral, i cerebelul.

    Axul cerebral se submparte n trei componente care sunt de jos n sus:-bulbul rahidian

    - puntea lui Varoli- pedunculii cerebraliCerebelul cuprinde dou emisfere (dreapta i stnga) i o parte median numit vermis.n etajul supratentorial se afl creierul mare format din cele dou emisfere cerebra

    reunite prin corpul calos i din diencefal, care prelungete trunchiul cerebral. Cele dou

    emisfere sunt separate de o expansiune sagital a durei mater, numita coasa creierului.n organizarea sistemului nervos gsim o particularitate surprinztoare. E vorba dprincipiu ncrucirii unor ci din nevrax.

    Tot sistemul nervos central este construit pe o schem simpl: intrare ieire, n carintrrile sunt reprezentate de nervii afereni care vin de la senzorii ce formeaza interfata dintrare, iar ieirile sunt alctuite din nervii efereni care se duc la muchi .

    Reeua neuronal a crei structur o vom studia n lucrarea de fa - este un foarcomplex sistem de transmisie, prelucrare i stocare de semnale nervoase (electrice i chimiceCa orice sistem, este format din integrarea unui numr mare desubsisteme, de grade diferite dcomplexitate, care sunt reprezentate de diferitele formaiuni i etaje ale sistemului nervo

    central;i ca orice sistem e format de elementele morfooperaionale ale reelei nervoase.Nivelul elementar e format de celule nervoase (neuronii), contactele dintre e

    (sinapsele), fibrele aferente si cele eferente.Ele mijlocesc reflexele elementare ( ca reflexeosteotendinoase sau miotatice, reflexul pupilar, etc), care se afl la nivelul segmentelomedulare (neuromerele) i la cel al trunchiului cerebral.

    Nivelul supraelementar asigur realizarea automat a unor rspunsuri motorii (micrmai complexe.

  • 7/24/2019 Neuropsihologie (Sem.I)

    2/67

    Nivelul de integrarepresupune o prelucrare mai nuanat a semnalelor (informaiilor). Ese realizeaz n componente ale sistemului nervos central cu o structur lamelar (n cacelulele nervoase sunt dispuse n straturi succesive).

    n organizarea axiologica a sistemului nervos central exist un principiu de subordonaierarhic, definit prima oar de H. Jackson. Orice structur (sau etaj) mai complex (i i

    general mai nou din punct de vedere filogenetic) controleaz i inhib structura sau structurimai simple (i de obicei mai vechi).Cnd o structur subordonat este separat (experimental sau patologic) de structuri

    superioare, ea se manifest ca o formaiune autonom care i face de cap. Este ceea ce snumitfenomenul de eliberare,care scoate n relief funciile proprii ale structurii respective.

    Deoarece sistemul nervos provine dintr-un tub , golul central al acestui tub, care scontinua cu cel din veziculele cerebrale, se menine i la adult. Tot sistemul nervos eststrbtut de un ansamblu de caviti care cuprind:n interiorul hemisferelor, ventricolii latera(ventricolii I i II drept si stang); n interiorul diencefalului, ventricolul III; n pedunculcerebrali, apeductul lui Sylvius; ntre cerebel i trunchiul cerebral, ventricolul IV i n mduv

    canalul ependimar. Toate comunic ntre ele i n toate se afl lichidul cefalo-rahidian, secretde niste formatii speciale din ventriculi, numiteplexurile coroide.

    Morfologia sistemului nervos central se studiaza la trei nivele diferite:macroscopic (cochiul liber sau cu lupa), microscopic (cu microscopul optic) i ultramicroscopic saultrastructural (cu microscopul electronic).

    Stabilirea rolului functional al unei formaiuni nervoase se face prin decelarea efecteloproduse fie prin excitarea ei (electric, prin unele substane ca stricnina sau prin procespatologice, ca tumorile cerebrale), fie prin distrugerea ei selectiv (experimentala) saintamplatoare prin leziuni traumatice, accidente vasculare ischemice sau hemoragice, sau pri

    leziuni neurochirurgicale.Un pas interesant pentru cunoasterea sistemului nervos, atat din punct de vederneurofiziologic cat si din cel neuropsihologic, a fost abordarea cibernetica (neuro-

    psihocibernetica ).

    Cteva aspecte de or ientar en descrierile anatomice este necesar ca structurile respective s fie orientate fie n cadru

    sistemului privit ca un tot, fie unele fa de altele (aa numitele raporturi).De aceea este nevoie de unsistem de referin spaial tridimensional.Tot sistemul nervos central este mprit n mijlocul lui printr-un plan vertical dispus p

    direcia nainte napoi. Este planul mediosagital. Toate planurile paralele cu el se numesplanuri sagitale.

    Perpendicular pe acest plan se aflplanurile orizontale, att n encefal ct i n mduv planurile vertico-frontale. La nivelul encefalului, cele mai importante planuri din punct dvedere practic sunt ns cele vertico-frontale.

    2.Ontogeneza sistemului nervos

    Unul din aspectele cele mai pasionante ale neurobiologiei este modul cum sconstruieste sistemul nervos. Dincolo de fascinatia pricinuita de extraordinarul proces car

  • 7/24/2019 Neuropsihologie (Sem.I)

    3/67

    duce de la o simpla celula (celula ou) la fiinta adulta, se afla si faptul ca nu putem intelege binmodul in care este alcatuit sistemul nervos fara a sti modul in care a fost construit si fara cunoaste diferitele aspecte succesive ale organizarii sale, din perioada embrionara, fetala neonatala.

    Faptul c structurile sistemului nervos nu apar i nu se maturizeaza sincron ci diacron, l

    momente diferite ale bioconstructiei lor, are o deosebita importanta, caci permite ierarhizareformatiunilor nervoase in foarte vechi (arhi-), vechi (paleo-) si noi (neo-). Aceasta ierarhizanu este numai cronologica ci si axiologica, deoarece orice formatie este cu atat mai performantcu cat apare si se maturizeaze mai tarziu. Deasemeni cum vom vedea- formatiunile noi domina functional pe cele mai vechi, potrivit principiului lui Jakson. Nu trebuie sa uitam caceasta ierarhizare cronologica si axiologica, bazata pe ontogeneza, se suprapune cu cea baza

    pe filogeneza, potrivit celebrei legi a lui H. Haekel: Ontogeneza repeta filogeneza.Dup fecundarea oocitului de ctre spermatozoid, rezult celula ou, care reunete

    nucleul su hemigenomurile nucleare ale celor doi prini i n mitocondriile sale o informagenetic provenit numai de la mam.

    Celula ou ncepe s se divid succesiv n 2, apoi 4, 8 .a.m.d. celule, pn cand formeazo grmad globular de celule embrionare, numit morul.

    ncetul cu ncetul, morula, ale crei celule continu s se multiplice, se excaveazrealizand o cavitate numita cavitatea vitelina. In partea superioar a acesteia, se grupeazcelulele ce formeaza embrioplastul sau butonul embrionar. Este stadiul blastul.

    Cavitatea vitelin crete, iar embrioplastul creste si el (prin inmultirea celulelor sale) si sturtete, devenind discul embrionar, situat pe partea superioar a oului. Acest disc are dou foicelulare, una extern numit ectoblast (sau ectofilin) i alta sub precedenta, deasupra cavitviteline, numit endoblast (sau endofilin).

    Celulele nervoase se vor dezvolta din ectoblast ca si celulele pielii.De la a 16-20-a zi, discul embrionar ovoidal este supus procesului de gastrulare. Pdiametrul sau longitudinal se produce o aglomerare liniar de celule ale ectoblastului, formnlinia primitiv, ntre un nodul posterior i unul anterior (nodulul lui Hensen)situat n mijlocudiscului.

    Apoi, la nivelul nodulului lui Hensen, ectoblastul se nvagineaz i ptrunde ca un degede mnu ntre ectoblast i endoblast, formnd nvaginaia cordal (un fel de tub), canalcordal. Orificiul de intrare n canalul cordal (n invaginaia amintit) se numete blastopor.

    Din invaginaia (canalul) cordal i din nodulul lui Hensen se dezvolt roiuri de celucare se insinueaz ntre ectoblast i endoblast,pe care le separa, formnd un al treilea stra

    numit mezoblast.n acest stadiu, embrionul uman se prezint ca un disc ovalar situat la suprafaa oulu

    format din trei foie: ectoblast, mezoblast i endoblast. Celulele ectoblastului din dreptucorzii (invaginaiei cordale) se divid mai rapid. Rezult, pe linia median a discului embrionao grmad longitudinal de celule, care se situeaza in continuarea liniei primitive. Pe suprafaacestei grmezi se adncete treptat un an longitudinal numit anul neural, din care se vdezvolta sistemul nervos, al crui capt anterior (din care va proveni encefalul), se afl lnivelul nodulului lui Hensen (i a blastoporului).

  • 7/24/2019 Neuropsihologie (Sem.I)

    4/67

    Mezoblastul prolifereaz i se fragmenteaza intr-o succesiune de felii transversalnumite de Haekel metamere,ce corespund si contin neuromerele.

    Mezoblastul (mezodermul) continua sa prolifereze, mai ales la marginile discului care sridic (antrennd i ectoblastul) ca dou aripi laterale, care se apropie de linia median i sunesc, nchiznd o cavitate numit cavitatea amniotic,pe partea dorsala a embrionului.

    Se ajunge la o structur numit nerula, format din dou tuburi longitudinale suprapuscel neural deasupra, cu extremitatea anterioar sau cefalica dilatat, i cel intestinal dedesubdeschis ventral. Anterior este nchis prin membrana faringian, iar posterior