Născut din nou, născut din DumnezeuMarian Zaharia, Calvary Chapel București - 20.07.2014

Text: Evanghelia după Ioan 3:1-21

Introducere

Încolo, fraţii mei, bucuraţi-vă în Domnul. Mie nu-mi este greu să vă scriu mereu aceleaşi lucruri, iar vouă vă este de folos. (Filipeni 3:1)

Astăzi ne propunem să facem o scurtă călătorie în timp, pentru a întâlni un om de pe vremea lui Isus, pe nume Nicodim pentru a vedea modul în care el a primit o viață nouă. Este o poveste care vorbește despre fiecare dintre noi.

Cine era Nicodim?

El era un Fariseu. Cuvântul fariseu înseamnă vine din ebraică ”a separa, a pune deoparte”. o Fariseii erau un grup de oameni care pretindea că sunt separați de lume în vederea unei trăiri

religioase curate. Fariseii erau foarte educați și erau de regulă rabini, aveau ucenici pe care îi învățau. Erau obsedați de Legea lui Moise și credeau că prin ceea ce fac sunt justificați înaintea lui Dumnezeu.

o Fariseii erau foarte zeloși în ceea ce privește ritualul și puritatea religioasă.o Conform surselor din acele timpuri, erau vreo 6000 de farisei în acea vreme.

Unul dintre conducătorii religioși ai vremii, membru Sinedriului (Sanhedrin ) – care era un consiliu religios, un tribunal format din 71 de persoane: 24 de preoți, 24 de bătrâni – reprezentanți ai poporului și 22 de cărturari, experți cunoscători ai prevederilor civile și religioase ale Legii. Aceștia erau conduși de marele preot și erau temuți de toți, pentru că hotărau nu numai asupra litigiilor religioase, dar și asupra unor drepturi civile. De multe ori autoritățile romane doar emiteau verdictul în conformitate cu cu decizia Sinedriului.

Întâlnirea cu Isus

Nicodim vine la Isus noaptea, cel mai probabil pentru a nu fi văzut în compania Lui. Evreii nu ieșeau noaptea, datorită unor superstiții, astfel că Nicodim își putea proteja imaginea și siguranța.

Este bine știut faptul că Mântuitorul îi critica adesea pe farisei, pentru modul în care puneau accent pe tradiții și ritualuri (adesea interpretate diferit față de intenția divină) și mai puțin pe o viață transformată.

De ce a venit, totuși, la Isus, dacă se temea să nu fie asociat cu El?

Poate era intrigat de învățăturile, de semnele Lui sau poate se gândea că Isus este așteptatul Mesia. Poate, ca mulți dintre noi, își punea cu sinceritate întrebări existențiale, simțind nevoia unei schimbări.

Page 1

Una dintre principalele probleme care stau între noi și Dumnezeu este grija pentru imaginea proprie, teama de ce vor spune ceilalalți!

Încurajații pe oameni să meargă la Isus chiar și în ascuns și să stea de vorbă cu El. El le va răspunde. Chiar și rugăciunile sceptice sunt acceptate (Doamne, dacă tu exiști...) – vezi mărturia mea.

”Cand nu-ti ramane nimic altceva decat Dumnezeu, vei descoperi că Dumnezeu îți este de ajuns!” (Maude Royden, 1967)

Pentru a fi mântuit, trebuie să te na ti din nouș

Cu toate că a venit noaptea, gestul lui Nicodim indică o căutare sinceră după adevăr. Vedem că a Nicodim a înțeles faptul că în viața lui Isus se vede Dumnezeu. Îi intrigă viața ta pe oameni?

Totuși, abordarea este una ocolitoare, prudentă, politicoasă. El începe cu un compliment:

”Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” (Ioan 3:3)

Observații:

Nu apucă să pună întrebarea pentru că Isus trece direct la subiect, răspunde direct frământării și nevoii din inima lui. Cât de clari și de direcți suntem noi în prezentarea evangheliei?

Nașterea din nou este condiția pentru a vedea și pentru a intra în împărăția lui Dumnezeu. NU membralitatea într-o biserică, NU anumite tradiții și ritualuri.

”Naştere din nou” – se poate traduce și prin ”naștere de sus” – nevoia de tranformare spirituală, de a deveni copil al lui Dumnezeu. Ambele variante sunt corecte, nașterea din nou (așa cum a înțeles-o Nicodim, fiind naștere de sus, din Dumnezeu):

o ”A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.” (Ioan 1:11-13)

Fariseii credeau puternic în învierea sfinților la instituirea unui imperiu mesianic. (Isa_11:1-16; Dan_12:2). Dar ei credeau că sunt calificați pentru a fi beneficiari ai acestor profeții datorită descentenței avramice și a ținerii cu strictețe a tradițiilor și ritulurilor. NU este de mirare că Nicodim este uimit și tulburat.

Important: Dumnezeu ne poate lămuri problemele spirituale esențiale, ce țin de mântuirea noastră. Atunci când nu înțelegi, întreabă-L, dar fii gata să îl asculți, pentru că îți va răspunde.

Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?” (Ioan 3:4)

Cum pot eu să îl întreb pe Dumnezeu, așa cum a avut Nicodim șansa?

“Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare. El Mă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi. ” Ioan 16:12-14.

Na terea din apă i din duhș ș

Page 2

Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. (Ioan 3:5)

Interpretări diferite:- Unii cred că cele două sunt puse în opoziție (apa și duhul) ca elemente pure şi lichide faţă de

natura pământeană şi grosolană a oamenilor- Alții cred că se face referire la botez- Cheia interpretării stă în context și în persoana cu care vorbea Isus. - Realitatea este că Isus s-a referit la faptul că Nicodim avea nevoie de curățire, că el

trebuia sa devină un om nou.

Cand termenul „apa" a fost folosit in mod figurativ in Vechiul Testament, el a descris, in mod obisnuit, curatirea spirituala, mai ales atunci cand a fost folosit in relatie cu „Duh". (Vezi Numeri 19:17-19; Psalmi 51:9-10; Isaia 32:15; Isaia 44:3-5; Isaia 55:1-3; Ieremia 2:13; Ioel :28-29, etc.).

”Căci vă voi scoate dintre neamuri, vă voi strânge din toate ţările şi vă voi aduce iarăşi în ţara voastră. Vă voi stropi cu apă curată, şi veţi fi curăţaţi; vă voi curăţa de toate spurcăciunile voastre şi de toţi idolii voştri.” (Ezechiel 36:24-25)

Născut din carne, născut din Duh

Ce este născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh. (Ioan 3:6)

În versetele 7-8 Isus duce lucrurile mai departe, cu scopul de a le clarifica. După cum vântul nu putea fi controlat sau înțeles de către oameni, dar i se observă efectele, la fel Duhul nu poate fi controlat sau înțeles. Cu toate acestea lucrările lui sunt evidente.

În versetul 9, Nicodim ne apare total descumpănit, părând asemenea unui copil prins cu temele nefăcute. El este prins ca domnul Ponta cu doctoratul făcut pe nașpa. Dottore Nicodim, față în față cu Singurul teolog ce cunoaște toate lucrurile, își arată limitările.

Cum ne putem na te din nou, de sus?ș

Isus i-a răspuns: „Tu eşti învăţătorul lui Israel şi nu pricepi aceste lucruri? (Ioan 3:10)

Reprezentantul oamenilor, față în față cu Dumnezeu.

Adevărat, adevărat îţi spun că Noi vorbim ce ştim şi mărturisim ce am văzut; şi voi nu primiţi mărturia Noastră. (Ioan 3:11) – compară cu versetul 2 (NOI știm)

În versetul 13 Isus se prezintă ca fiu al lui Dumnezeu, omniprezent. El se declară pe Sine prin aceasta, Dumnezeu!

Page 3

Credința în Isus Hristos, care a murit pentru păcatele nostre, este singurul garant al faptului că viața noastră va fi transformată și că vom ajunge în cer.

În final, Isus prevestește jertfa sa pe cruce, săvârșită pentru oricine crede să aibă viață veșnică.

Ilustrație: Ralf, câinele salvator, ucis de către cel salvat (Sursa: http://www.loribalogh.ro/2011/06/ilustratii-despre-mantuire/)i

OBSERVAȚIE: de la versetul 12 Mântuitorul folosește cuvântul ”crede” nu mai puțin de 7 ori.

Credința este elementul esențial fără de care nu putem fi mântuiți. Adevărata credință nu poate fi decât în Fiul lui Dumnezeu, care și-a dat viața pentru păcatele noastre!

Efeseni 2:8,9 spune: "Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni."

V.14: Despre şarpele înălţat de Moise în pustie este scris la Numeri 21:1-9. Iată contextul: poporul Israel a cârtit împotriva lui Moise şi a Domnului. Domnul S-a mâniat pe ei şi a trimis împotriva lor nişte şerpi înfocaţi, care-i muşcau şi mulţi din popor au murit. Poporul s-a temut de Dumnezeu şi a recunoscut că a păcătuit împotriva Lui şi a cerut ajutor. Atunci Dumnezeu i-a spus lui Moise să facă un şarpe de aramă şi să-L spânzure de o prăjină şi oricine este muşcat de şarpe, şi va privi spre el, va trăi. Astfel oricine era muşcat şi privea spre şarpele de aramă, trăia. Ceea ce-i vindeca era credinţa lor în Cuvintele lui Dumnezeu. Iar cei ce nu au crezut cuvintele lui Dumnezeu au murit din pricina necredinţei lor.

Credința în Isus Hristos, Cel care a plătit pedeapsa păcatelor noastre când a murit pe cruce, înseamnă de fapt “nașterea din nou" din punct de vedere spiritual. "Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă..." (2 Corinteni 5:17a).

Ce trebuie să faci specific pentru a te na te din nou i a fi mântuit?ș ș

”Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit. Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire, după cum zice Scriptura: „Oricine crede în El nu va fi dat de ruşine.” (Romani 10:9-11)

Ce putem învă a din via a lui Nicodim?ț ț

1. Venitul la Biserică NU te face creștin, nici nu te duce în cer. Deși Nicodim era un lider religios, unul care mergea regulat la Templu, care cunoștea Scriptura, care făcea foarte multe în încercarea de a o împlini, nu putea vedea împărăția lui Dumnezeu fără să fie născut din nou. Nici vârsta, experiența sau cunoștința nu te vor face să înțelegi adevărurile lui Dumnezeu. Nicodim a avut nevoie ca Isus să îl lumineze.

POTI SA: Predici si sa nu fii născut din nou, să cânți în biserică și să nu fii născut din nou, să proorocești sau să faci alte lucruri pentru Dumnezeu și să NU FII NĂSCUT DIN NOU!

Nu oricine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în

Page 4

Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?” Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.” (Matei 7:21-23)

2. O atitudine sinceră, deschisă față de adevăr, te va ajuta să treci peste temeri, restricții sau slăbiciuni. Vino la Isus și el te va primi așa cum ești!

3. Atunci când te întâlnești cu Hristos El îți va oferi o viață nouă. DOAR Dumnezeu poate face asta, prin Duhul Său!

a. Toți oamenii sunt separați de Dumnezeu din cauza păcatului - "Căci toți au păcătuit, și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu." (Romani 3:23)

b. "Plata pacatului este moartea, dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Isus Hristos, Domnul nostru." Romani 6:23”

c. „Oricine crede că Isus este Hristosul este născut din Dumnezeu.” 1 Ioan 5:1d. Dacă cineva nu este născut din nou nu poate vedea împărăția lui Dumnezeu. (versetul 3)e. “dacă este cineva în Hristos, este o făptură (sau zidire) nouă (2 Cor.5:17)

4. Viața lui Nicodim a fost schimbată după întâlnirea cu Isus. Faptele lui de după stau mărturie.

Dacă la început se temea să nu fie văzut cu Isus,

a. mai târziu el este cel care militează pentru ca El să aibă parte de un proces corect, cu riscul de a fi acuzat la rându-i (Ioan 7:45-51)

Aprozii s-au întors deci la preoţii cei mai de seamă şi la farisei. Şi aceştia le-au zis: „De ce nu L-aţi adus?” Aprozii au răspuns: „Niciodată n-a vorbit vreun om ca Omul acesta.” Fariseii le-au răspuns: „Doar n-aţi fi fost duşi şi voi în rătăcire? A crezut în El vreunul din mai marii noştri sau din farisei? Dar norodul acesta, care nu ştie Legea, este blestemat!” Nicodim, cel care venise la Isus noaptea şi care era unul din ei, le-a zis: „Legea noastră osândeşte ea pe un om înainte ca să-l asculte şi să ştie ce face?” (Ioan 7:45-51)

b. Dar și îl ajută pe Iosif din Arimateea la înmormântarea lui Isus.

Nașterea din nou înseamnă să lași în urmă lumea și ce este în ea și să te întorci cu fața către Isus.

Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el. (1 Ioan 2:15)

CONCLUZIE:

Ilustrație: Un tânăr îi scria iubitei lui: ”Draga mea, dacă lumea aceasta ar fi atât de fierbinte precum deşertul, m-aş târî pe genunchi prin nisipul arzând ca să vin la tine. Dacă lumea ar fi ca Oceanu Atlantic, aş înnot prin apele infestate de rechini ca să vin la tine. Aş lupta cu cei mai fioroşi dragoni ca să îţi fiu alături. PS: Ne vedem joi – vin pe la tine dacă nu plouă.”

Cât de mare este diferența între ceea ce spui și ceea ce faci, atunci când vine vorba de dragostea față de Dumnezeu? Cum răspunzi tu cu dragoste la dragostea lui? Ești tu născut din nou, sau te înșeli singur?

Dacă astăzi Isus ar sta în locul meu El ți-ar spune același lucru. Trebuie să lași totul în urmă și să-L urmezi pe El, trebuie să te naști din nou, crezând în jertfa lui și să primești darul mântuirii, primind-ul pe Cel care îți va schimba viața!

Page 5

i Ilustrație Ralf:

Intr-o zi aspra de iarna, in care zapada era viscolita de un vant foarte puternic si gerul era cumplit, un angajat al unei

cabane din Muntii Alpi, iesi din adapostul sau. Vantul aproape ca-l dobora de pe picioare. Cu greu se indrepta spre

cusca lui Ralf. Acesta era un urias ciine Saint Bernard, cantarind cam 90 de kilograme. Cand se ridica pe labele din

spate avea o inaltime de 2 metri. Ti-ar fi oare teama sa intalnesti un astfel de caine? Ei bine, Ralf nu facuse nimanui nici

un rau, dimpotriva, el fusese dresat sa salveze oameni. Cine avea nevoie sa fie salvat de el? Vei vedea imediat.

Muntii Alpi sunt cei mai inalti din Europa. Acolo este tot timpul iarna si zapada nu se topeste niciodata. Multi turisti se

ratacesc prin muntii acestia si in scurt timp pot muri din cauza frigului. Iata de ce puternicii caini Saint Bernard sunt

dresati si trimisi in misiune, sa caute oameni rataciti sau doborati de frig si sa-i salveze.

Ei bine, Ralf era cel mai bun caine salvator. Nu stiu daca tu ai salvat pana acum pe cineva de la moarte, insa Ralf

salvase 67 de oameni deja! iti dai tu seama cata recunostinta aveau acei oameni, impreuna cu familiile lor pentru acest

caine deosebit? Cabanierii si toti lucratorii de la Salvamont il iubeau de asemenea, foarte mult pe Ralf.

Iata de ce barbatul care se pregatea sa-l trimita pe Ralf in misiune se intreba acum daca nu e prea aspra vremea de

afara chiar si pentru Ralf. N-ar fi vrut sa i se intample ceva rau. In timp ce-i mangaia blana deasa, Ralf il privea drept in

ochi pe stapanul sau, parca intrebandu-l: „Ce doresti sa fac pentru tine? Sunt gata sa fac orice mi-ai cere!” De atatia ani,

de cand il avea pe Ralf langa el, omul acesta ajunsese sa-l iubeasca foarte mult pe acest caine deosebit de credincios si

ascultator. Totusi, ceva ii spunea ca trebuie sa-l trimita in misiune. Daca pe undeva, prin zapada zacea un om fara

ajutor? „Hai Ralf, hai baiatule! Trebuie sa pleci la treaba.” Drept raspuns, Ralf ii linse de doua ori mana stapanului sau,

apoi, cu pasi domoli, dar hotarati iesi din cusca. Se uita mai intai in diferite directii, apoi se hotari sa apuce pe poteca ce

ducea spre partia de schi. Vantul batea cu multa putere, iar zapada viscolita ii intra in ochi bietului caine, dar acesta nu

dadea inapoi.

Lupta lui cu zapada si-a meritat efortul deoarece dupa o ora de cautari el a gasit un om cazut sub zapada. Sa fi murit

oare? Ralf se apropie repede si cu mirosul sau foarte fin simti ca omul inca mai respira. Imediat cainele ii linse mainile si

fata pentru a-l incalzi putin. in multe cazuri omul isi revenea prin aceasta, iar apoi, ajutat de caine, mergea pana la

cabana. Alteori, cand omul era prea obosit, cainele dadea alarma la cabana si atunci veneau cei de acolo in ajutor.

Acum insa omul nu se misca deloc, iar distanta pana la cabana era prea mare. Nu era timp de pierdut, asa ca Ralf trecu

la o alta solutie, pe care o aplica in astfel ce cazuri. Cu multa grija el isi intinse corpul mare si imblanit peste omul

inghetat, ca sa-l incalzeasca mai bine. Vantul rece il lovea pe bietul caine fara mila, dar el statea cu rabdare acolo, in

asteptarea unui semn de viata din partea omului. Cata bucurie a simtit el atunci cand omul a inceput sa miste, putin cate

putin!

Intr-un tarziu, omul a deschis ochii. El nu intelegea insa unde se afla. Cand a vazut deasupra lui cainele urias s-a speriat.

Era convins ca este un lup. Fara sa judece prea mult, cu o miscare brusca si-a scos cutitul de vanatoare si l-a implantat

adanc, in pieptul lui Ralf. Cainele a scos un urlet sfasietor. Ar fi putut atunci sa-l muste de gat pe acel om

nerecunoscator, dar el nu i-a facut nici un rau, ci s-a ridicat, clatinandu-se si a inceput sa-si croiasca drum incet, cu greu

si cu dureri mari, spre adapostul de salvare, adica spre cabana, ca sa-l conduca acolo pe om. in urma lui ramanea pe

zapada o dara rosie de sange.

Omul care fusese salvat si-a dat seama de ceea ce facuse si a inceput sa planga. „El a venit sa ma salveze, iar eu…, iar

eu…” spunea el. Lacrimi mari ii brazdau obrajii. Cu greu el s-a ridicat, mergand dupa urmele cainelui. Atunci cand Ralf

nu se mai vedea el se orienta dupa urmele de sange din zapada. Ralf a cazut imediat ce a ajuns la adapost. Cabanierul,

cutremurat de suferinta cainelui a chemat ajutoare, care l-au luat in brate si l-au pus pe o masa mare din holul cabanei.

Sangele curgea fara incetare din pieptul lui Ralf. Cu totii plangeau, in timp ce Ralf le lingea mainile.

In acel moment, cu fata ravasita de durere a intrat pe usa omul care fusese salvat. El s-a aruncat in genunchi langa Ralf,

si fara sa tina cont ca se adreseaza unui caine si nu unui om a inceput sa spuna:„Iarta-ma! Iarta-ma!” intr-un tarziu,

neputincios el incepu sa mangaie blana cainelui. Atunci i-a fost dat sa traiasca un moment deosebit – in timp ce ii

mangaia capul, Ralf a lins mana omului, aceeasi mana care a infipt cutitul in pieptul sau.

„V-a iertat”, i-a spus atunci cabanierul. „Cred ca eu n-as fi fost in stare sa va iert, dar iata ca el poate”.

In clipa aceea cainele si-a lasat capul intr-o parte. Murise! Aceasta este o istorie adevarata si emotionanta si ea

ilustreaza foarte bine ceea ce a facut pentru noi Domnul Isus Cristos. El Se bucura de toata slava pe care I-o dadeau

ingerii din cer, iar adapostul Lui era mult mai minunat decat adapostul din care Ralf a plecat in ultima lui misiune. Din

nefericire insa noi eram pierduti si rataceam pe caile pacatului, ca acel om care se pierduse prin munti.

“Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui…” (Isaia 53.6)

Ca si in cazul lui Ralf, bunatatea Domnului Iisus a fost rasplatita de catre oameni cu o lovitura de moarte. in loc sa fie

recunoscatori, oamenii L-au rastignit. Ca si Ralf, El si-a dat viata, ca s-o salveze pe a noastra. Domnul Iisus ar fi putut sa

Se razbune pe oamenii aceia nerecunoscatori, dar El vrea sa ne conduca spre acel adapost de salvare din cer, pe toti

cei care ne incredem in El si mergem pe urmele pasilor Lui, marcate cu sange.

Ca si omul din intamplarea noastra, si tu trebuie sa-ti regreti pacatele si atunci vei obtine iertarea Domnului Iisus,

deoarece El te iubeste nespus de mult.