Prezentare Alimentatie Nou Nascut

7/29/2019 Prezentare Alimentatie Nou Nascut

1/65

Alimentaia nou-nscutului

i sugarului

Virginia Schnaider


2/65

Copilul, un mic adult?

Copilul nu este un adult in miniatura si nutrebuie tratat ca atare!

Felul in care-ti hranesti copilul in primul ande viata are o importanta covarsitoare asupradezvoltarii lui ulterioare.

Necesitatile copilului sanatos, ca si ale celuibolnav difera in functie de varsta, gradul dedezvoltare si de eventualele aspecte patologice.


3/65

Alimentatia sugarului

Naturala (exclusiv la san)

Artificiala (lapte praf)

Mixta (lapte de mama si lapte praf)

Ulterior, trebuie sa fie diversificata

(introducerea progresiva a alimentelornelactate ce vor inlocui treptat initialunele/apoi toate mese de lapte)


4/65

Alimentatia la san

Alimentul ideal pentrunou nascut: laptelematern.

Nou nascutul poatefi pus la san inca dinprimele minute de viata(rol trofic si emotional)


5/65

Tipuri de lapte matern

Colostrul: Este produs n primele 7 zile dup natere,

are aspect glbui i este bogat n proteine,

anticorpi i diferii factori de cretere i maisrac n calorii, glucide i lipide.

Laptele de tranzitie: Este in cantitate mai mare, are un continut

scazut de proteine si anticorpi, iar continutulde glucide si lipide creste. (urmatoarele 2saptamani)


6/65

Laptele matern matur: La 3 saptamani de la inceputul lactatiei

Contine peste 200 de substante nutritivenecesare unei cresteri si dezvoltari optime

Compozitia sa variaza in functie de mai

multi factori: varsta copilului, momentul zilei,perioada scurs de la nceputul suptului etc.

Ex: Laptele de la nceputul suptului maibogat n ap, proteine, vitamine, sruri

minerale i lactoz (tine de sete). Cel de lasfritul suptului este mai bogat n lipide (inede foame).


7/65

Avantajele laptelui matern

Pentru mama crete ataamentul dintre mam i copil

scade riscul de cancer de sn sau ovarian

Pentru copil confer imunitate mpotriva multor infecii

virale, bacteriene i fungice i scade incidena

gastroenteritelori otitei medii scade incidena bolilor alergice


8/65

Dezavantajelelaptelui matern:

exist riscul transmiterii la copii al unorafeciuni precum HIV, hepatita B, TBC,sifilis


9/65

Tehnica alaptarii

Alptarea este bine s se fac ntr-un mediucare s-i confere siguran, calm i relaxare, attmamei, ct i nou-nscutului. Mama trebuie slase la o parte orice alt preocupare sau grij is-i acorde ntreaga atenie copilului


10/65

Poziionarea mamei i a copilului la sn:mama se

aeazntr-o

poziiect mai

confortabil

- n ezut ntr-un fotoliu comod sau n decubitlateral cu capul ridicat.


11/65

Mama apropie mamelonul de faa copilului; acesta,cu faa orientat spre mamelon, l va localiza cuuurin, dup miros. Copilul trebuie sa apucemamelonul i ntreaga areolmamar.


12/65

- Daca sanii sunt durerosi > 30 sec de la incepereasuptului oprire supt

- Cand se ia copilul de la sn intrerupeti cu blandetesuptul, introducnd un deget al dumneavoastr ntre

gingiile copilului- La sfritul alptrii, nou-nscutul trebuie s fie ridicat n

poziie vertical i sprijinit pe umrul matern pentru aeructa


13/65


14/65

Dupa alaptare:

Se storc cateva picaturi de lapte, se intindpe mamelon si se lasa sa se usuce la aer;

Se expune mamelonul la caldura pentru

scurt timp (la soare, uscator de par, becde 40W); Atentie la arsuri!

Se evita lenjeria de corp din material

plastic; Se foloseste un prosop curat dupa fiecaresupt.


15/65

Nu se aplica pe mamelon substante careusuca pielea, de exemplu sapun saualcool.

Se evita utilizarea cremelor pe mamelon(pielea dumneavoastra produce proprii eilubrifianti).


16/65

Angorjarea sanilor

- Reprezinta o acumulare de snge, altefluide i lapte la nivelul snilor.

- Sanii pot deveni foarte plini, durerosi sivoluminosi.

- Poate duce la aplatizarea mamelonului

suptul devine dificil


17/65

Masuri pentru atenuareasimptomelor (de obicei in 24 ore)- Inainte de alaptare aplicarea unui

prosop cald si umed pe sani, timp de 3 5min, urmata de un masaj usor al sanilor,

spre mamelon.- Mulgerea manuala sau cu pompa a unei

cantitati de lapte suficienta pentru ca

areola sa devina mai supla (punereacopilului la san devine mai usoara)


18/65

- Alaptarea desa, la interval de 2 2 oresau chiar mai frecvent, timp de cel putin 15 -

- 20 min. din momentul in care a inceputejectia laptelui, la fiecare san.

- Purtarea unui sutien potrivit, care sa

sustina sanii.

Daca situatia nu se imbunatateste in24 ore, trebuie cerut sfatul unui cadrumedical!


19/65

Colectarea manuala a laptelui

O mama trebuie sa se mulga din maimulte motive:

- Pentru a asigura mesele copilului atuncicand el nu poate suge sau in perioada incare trebuie sa fie plecata de acasa.

- Pentru a-si creste secretia lactata.

- Pentru a preveni sau usura angorjareasanilor.


20/65

Cum se pastreaza laptelecolectat?

Laptele muls si colectat se poate pastra, inconditii foarte igienice, astfel:

La frigider pana la 12 ore

In congelator (- 30 C) aprox. 3 luni


21/65

Durata suptului si numarul demese/zi

Suptul dureaz, de regul, 15 - 20 min lafiecare sn

La vrsta de nou-nscut, copilul suge lasn la 2 - 3 ore interval, apoi pe msur cecrete, intervalul ntre mese se spaiaz, la4 - 5 ore (ceea ce corespunde unui numr

de 5 - 6 mese pe zi) la sugarul mai marede 6 luni.


22/65

Criterii pentru stabilirea ratieialimentare a sugarilor

A. VrstaB. Suprafaa cutanat

C.Nevoile calorice

D.Greutatea sugarului


23/65


A. Vrsta:- 1 lun 7 supturi a 80 100 ml/mas

- 2 luni 7 supturi a 110 130 ml/mas

- 3 4 luni 6 supturi a 130 150 ml/mas



- 8 12 luni 1 2 supturi a 220 250ml/mas


24/65

Formula lui Scarin

Sugarul de 8 sptmni primete 800 ml

lapte n 24 de ore.

Pentru fiecare sptmn n minus se scad

50 de ml i pentru fiecare lun n plus se

adaug 50 ml, fr a depi 1000 ml/zi.


25/65


B. Suprafaa cutanat- Sugarul are nevoie zilnic de 15 calorii/dm2, la

care se adaug 50 calorii la totalul obinut(pentru cretere)

Formula lui Lassablire pt. suprafaacutanat:Suprafaacutanat = T2 x 0,92 (T = talia n cm)


26/65


C. Nevoile calorice

n primul trimestru 110 120 calorii/kgcorp/zi sau 150 200 ml lapte/kg corp / zi(1 L lapte matern = 680 700 calorii)


27/65


D. Greutatea sugarului

a) Formula lui Heubner:- spt. 2 6 de via raia de lapte de mam= 1/5 din greutatea sugarului

- 6 spt 4 luni raia de lapte = 1/6 dingreutatea sugarului

- 4 6 luni raia de lapte = 1/7 din greutateasugarului


28/65

b) Formula lui Apert:- necesarul zilnic de lapte matern corespunde la

1/10 din greutatea sugarului, la care se maiadaug 200 ml.

c) Formula lui Feer- 13 ml de lapte de mam la 100 g greutate

corporal

d) Formula lui Marfan- 14 15 ml de lapte pt. fiecare 100 g greutate

corporal.


29/65

Durata alimentatiei la san / culapte matern

Un copil este bine s fie alptatexclusiv timp de 6 luni, perioad n careacesta asigur practic substanele nutritive

necesare unei creteriidezvoltri optime asugarului (singurul supliment: vit. Dadministrat pe cale oral).

Alptarea se poate prelungi pn lavrsta de 2 ani, de la 6 luni adugndu-sealimente solide


30/65

Incidentele si accidentelealaptarii

1. Regurgitatiile2. Varsaturile

3. Colicile abdominale


31/65


4. Diareea postprandiala

- frecvent ntlnit

- colici abdominale accentuate, nsoite de ostare de agitaie a sugarului i urmate deeliminarea exploziv, n jet, n timpul sau lasfritul suptului, a unor scaune lichide,

spumoase, acide, de culoare galben-verzuiesau verde

- iritatie intensa a tegumentelor regiuniiperianale i fesiere


32/65


5. Constipatia

- Fara semnificatii deosebite6. Hipogalactia secundara

- Poate aprea ca urmare a unui surmenaj

psihic sau fizic, a unei alimentaii insuficiente indelungate, sau consecutiv strilor de boal,

precum i altor cauze posibile.

7. Sub- si supraalimentatia.


33/65

Alimentatia mixta

Metoda completarii:

- frecvent in hipogalactiile pasagere- administrarea preparatului dietetic dupasupt, in completarea laptelui matern

- administrarea produsului dietetic culinguria sau biberonul a crui tetin areorificii foarte mici


34/65

Alimentatia mixta

Metoda alternarii:

- n alimentaiamixt a sugarilor ale crormame din diferite cauze nu pot s leasigure ntreaga cantitate de lapte maternpentru toate mesele

- se inlocuiesc mesele de sn de laanumite ore cu preparate dietetice


35/65

Alimentaie artificial

LAPTELE DE VAC INTEGRAL, de la"surs" sau din comer, NU ESTERECOMANDAT PENTRU ALIMENTAIA

UNUI COPIL N PRIMUL AN DE VIA! Continut scazut de Fe Continut crescut de proteine si saruri minerale creste incarcatura osmotica (densitatea

urinara)!! N.n. are capacitate redusa de concentrare a

urinii deshidratare severa.


36/65

Formulele de lapte praf

Indiferent de ct de sofisticate, nici oformul nu reuete, pn n prezent, simite perfect calitile laptelui matern!


37/65

Tipuri de formule:

1. Pentru copii sanatosi: Formule de nceput - de la naterepn

la vrsta de 4 - 6 luni

Humana 1 NAN 1

Milumil 1 de la 4 luni

Novalac 1


38/65

Formule de continuare - de la 4 - 6 lunipn la 1 an:

Humana 2

Milumil 2 cu prebiotice

Milumil 3 - de la 8 luni NAN 2

Lactogen 2 cu prebiotice

Novalac 2


39/65


40/65

3. Formule hipoalergenice

- Humana HA 1

- Humana HA 2

- Milumil HA 1

- Milumil HA 2

- Nan HA 1

- Nan HA 2

- Novalac HA 1

- Novalac HA 2


41/65

4. Formule pentru copii cu enterocolita:

- Hipolactozate:- Milupa HN 25

- Delactozate:- NAN fara lactoza- Humana HN

- Novalac AD


42/65

5. Formule pentru copii cu alergie la

proteinele laptelui de vaca sau cumalabsorbtie formule din soia

-Humana SL

- Milupa SOM


43/65

6. Formule pentru copii cu reflux gastroesofagian:

- Humana AR- Novalac AR

- Novalac AR 2


44/65

Pentru a apropia formulele de lapte prafde compozitia laptelui matern

Aminoacizi: Carnitina etc.; PUFA: acizi grasi polinesaturati sintetizati din

acid linoleic si acid linolenic (3); Milupan: amestec de acizi grasi poli-

nesaturati si vitamine liposolubile; Prebiotice: oligozaharide stimulatoare ale

florei intestinale saprofite, de aparare; Probiotice: microorganisme deechilibru, in

formulele de continuare.


45/65

Cateva obiecte necesare pentru alimentatiasugarului: biberoase, tetine, capace pentru

biberoane, cutit, lingurita, palnie, perie pentrusticla, recipient gradat


46/65

Spalareabiberonului


47/65

Testarea temperaturii laptelui

Ali t i di ifi t


48/65

Alimentaia diversificata.Principii

De la 5,5 6 luni In deplina sanatate Fiecare aliment se introduce

treptat

Un singur aliment nou

- La inceput: supe de legume- Ulterior: carne fiarta mixata,

fructe, cereale- Laptele (matern sau praf) f.

imp. in continuare

Di ifi li t ti i


49/65

Diversificarea alimentatieicontribuie la:- Dezvoltarea senzoriala: gust, culoare,

miros, consistenta alimentelor;

- Dezvoltarea motorie: mestecand siplimbandu-si mancarea in gura, invatandsa manance cu lingura si sa bea din cana;

- Dezvoltarea psihologica si sociala: asezat

pe scaunul lui inalt, copilul participa lamasa familiei (inceputul vietii sociale)


50/65

Alimentatia la 4 luni(5 mese la 4 ore a 180 200 g/masa)

Ora 6, 18, 22: Lapte (+ fainos instant de orez sau de porumb1lgt/100g)

Ora 10: masa de fruct: mar ras (pe razatoarea de plastic sau

sticla), banana pasata cu furculita pe farfurie, fainos instant suc de morcov.

Ora 14: supa de zarzavat (piure de legume).

Se prepara pt. 2 zile si cuprinde: rondele de morcov(2/3 din cantitatea de legume) si albitura, telina, ceapa,ardei, 1 lg. orez

!! Nu cartof si dovlecel pana la 5 luni !!


51/65


Ora 6, 18, 22: Lapte (+ fainos instant deorez sau de porumb 1lgt/100g)

Ora 10: masa de fruct la care se adaugabranza de vaci (preparata in casa)

Ora 14: supa de zarzavat (piure de legume)la care se adauga cartoful si carnea fiarta.


52/65


Ora 6, 18, 22: Lapte (+ fainos instant de orez saude porumb 1lgt/100g, cereale cu gluten, biscuiti)

Ora 10: masa de fruct la care se adauga branzade vaci (preparata in casa)

Ora 14: supa de zarzavat (piure de legume) lacare se adauga cartoful, carnea fiarta sigalbenusul de ou.


53/65


Ora 6, 22: Lapte (+ fainos instant de orez sau de porumb1lgt/100g, cereale cu gluten, biscuiti)

Ora 10: masa de fruct la care se adauga branza de vaci(preparata in casa)

Ora 14: supa de zarzavat (piure de legume) la care seadauga cartoful, carnea fiarta si galbenusul de ou.

Ora 18: se introduce iaurtul (cu cereale sau biscuiti)


54/65

Pana la varsta de 1 an, trebuie sa se evite:

Albusul de ou Capsunile

Ciocolata

MezelurileAlimentele care contin conservanti, coloranti

artificiali si aditivi alimentari.

Sucuri tip Cola

Au risc de alergii alimentare


55/65

Alimentatia copilului sanatos

- Dieta echilibrata si variata, incercand sase evite monotonia

- Respectarea (pe cat posibila) a aportului

caloric, proteic, glucidic, precum si anecesarului de vitamine si saruri mienrale.

- Evitarea alimentelor care contin indulcitori

artificiali, aditivi si coloranti alimentari

Alimentatia copil l i bolna (cele


56/65

Alimentatia copilului bolnav (celemai frecvente afectiuni)

Copilul cu gastro enterocolita:

- Saruri de rehidratarare orala

- Nu se intrerupe alaptarea (sugaralimentat cu lapte matern)

- sugar alimentat artificial: se inlocuiesteformula de lapte praf initiala cu una hipo-sau delactozata



57/65

Copilul cu gastro enterocolita:Alimente permise:

- Ceai de menta (neindulcit)

- Supa sau piure de morcov

- Carne de pui sau vitel slaba

- Orez fiert sau pilaf

- Paine prajita, sticks-uri, covrigei, grisine



58/65

Copilul cu gastro enterocolita:Alimente interzise:

- Orice dulciuri

- Fainoase de orice fel (inclusiv pufuleti)

- Lapte integral

- Smantana, frisca

- Fructe si legume crude- Prajeli, mezeluri, tocaturi de orice fel


59/65

Copilul cu anemie feripriva:

- Tratament medicamentos adecvat

- Excluderea laptelui de vaca integral

- Cresterea aportului de alimente bogate infier (cereale fortifiate, carne, ficat, galbenusde ou, legume verzi);

- Cresterea aportului de alimente bogate invitamina C

Copilul cu


60/65

Copilul cumalnutritie protein energetica:

Dieta hiperproteica, hipercalorica

Preparate sau alimente alese in functie deseveritatea malnutritiei si de tolerantadigestiva.


61/65

Alimentatia copilului obez

Principii:- Dieta normo- / hipocalorica, normoproteicasi hipolipidica, echilibrata in macro- simicronutrienti

- Mese frecvente si fractionate- Dieta

- bogata in proteine de origine animala, lipide

de origine vegetala si legume proaspete- mai saraca in lipide de origine animala si

dulciuri concentrate.

- Combaterea sedentarismului

Copilul cu


62/65

Copilul cusindroame de malabsorbtie:

Celiachie: Esential: eliminarea alimentelor care contin

gluten

Fibroza chistica Dieta hipercalorica, hiperlipidicaAlimente bogate in fier si zinc ( imunitatea)Alimente bogate in calciu (previn osteoporoza) Esential: enzime pancreatice (Kreon) la fiecare

masa permit digestia principiilor nutritive

Copilul cu


63/65

Copilul cutulburari innascute de metabolism:

Fenilcetonurie / tirozinemie / galactozemie

- Obligatoriu: eliminarea tuturor alimentelorcare contin fenilalanina / tirozina /galactoza

- Alimentatia cu lapte matern este contra-indicata formule speciale de lapte

Copilul cu


64/65

Copilul cuinsuficienta renala cronica:

Principii: Limitarea aportului de proteine, in special a

celor de origine animala

Limitarea aportului de lichide Dieta normocalorica sursa principala de

calorii = glucide si lipide (compensator pt

restrictia de proteine) Dializa: ajustari ale dietei pierderile proteiceprin dializa impun liberalizarea aportului


65/65

Va multumesc!

Prezentare Alimentatie Nou Nascut

Documents

Transcript of Prezentare Alimentatie Nou Nascut