Muzeul „V.A. Urechia V · muzeul acesta.“ Muzeul „V.A. Urechia V ocaÛia academicianului...

Pagina 1 din 38

1) Ion T. Dragomir.V.A. Urechia istoric, publicist, colecÛionar Õi muzeograf. Danubius, VI–VII, GalaÛi,1972, p 179–192

„Noi, g|l|Ûenii, putem întrucâtva s| ne mândrim, oraÕul nostru posed| un muzeu întreg – un muzeu istoric...

Va r|mâne un monument neperitor pentru oraÕul nostru,muzeul acesta.“

Muzeul „V.A. Urechia

VocaÛia academicianului Vasile Alexandrescu Urechia a fost cea de ctitor de instituÛiicu scop formativ Õi educaÛional: „avem nevoie de biserici culturale“, iar acestea, sunt „Õcoalele,bibliotecile Õi muzeele de toate gradele“, spunea Õi scria el.

În contextul capitolului de faÛ|, este util s| reamintim c|, paralel cu demersurile pentruorganizarea celei ce va deveni înaltul for al culturii Õi ÕtiinÛei româneÕti, Academia Român|, V.A.Urechia, Al. Odobescu Õi Aug.T. Laurian au acÛionat pentru fondarea instituÛiei muzeale. Ei audeterminat emiterea decretului, sub semn|tura Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pentru înfiinÛareaMuzeului NaÛional de Antichit|Ûi al României, în conducerea c|ruia au Õi fost numiÛi la 23 noiembrie1864.

Analele Academiei Române, reviste, ziare, foi volante conÛin numeroase rapoarte, referate,comunic|ri, propuneri Õi recomand|ri pentru strângerea în aceast| instituÛie naÛional| a tuturorm|rturiilor materiale ale existenÛei românilor, dar Õi pentru conservarea monumentelor istorice Õi dearhitectur|, pentru susÛinerea campaniilor de s|p|turi Õi constituirea siturilor arheologice, repetateintervenÛii personale privind oprirea distrugerilor cu prilejul reparaÛiilor sau construcÛiilor de cl|diri,obligarea instituÛiilor administraÛiei publice de a se îngriji Õi subvenÛiona ap|rarea Õi întreÛinereavestigiilor din zona lor de acÛiune.

Multe dintre acestea au valabilitate Õi ast|zi.V.A.Urechia a aliniat muzeul pricipalelor instituÛii de cultur| – al|turi de bibliotec| Õi

Õcoal| – participante la formarea civic| a cet|Ûenilor, la modernizarea României, ca instituÛie cuprofil specific Õi scop determinant pentru cercetarea Õi valorificarea ÕtiinÛific| Õi educativ| avestigiilor trecutului conjugat cu prezentul.

Prin consideraÛiile comunicate în anul 1965, muzeograful dr. Ion T. Dragomir l-a aÕezatpentru prima dat| pe V.A. Urechia în locul ce i se cuvenea în muzeografia româneasc|, ca fondatoral Muzeului de Istorie din GalaÛi.

Opiniile publicate în studiul „V.A. Urechia istoric, publicist, colecÛionar Õi muzeograf“auvaloare documentar| Õi pot fi reÛinute între aceste pagini de istorie:1)

„În ceea ce priveÕte activitatea muzeistic| de cercetare Õi conservare a monumenteloristorice, V.A. Urechia face parte din pleiada pionierilor muzeografiei româneÕti cu preg|tireÕtiinÛific|. În cadrul cercet|rilor muzeistice, efectueaz| numeroase c|l|torii în Ûar|, reuÕeÕte s|mobilizeze Õi s| imprime intelectualit|Ûii dragostea pentru relicvele trecutului, d| indicaÛii

Pagina 2 din 38

competente Õi reÛete imediate autorit|Ûilor locale de felul cum trebuie s| p|streze nemodificatemonumentele istorice...

Preocupat în mod continuu de valorificarea tezaurului arheologic colectat la BucureÕtipân| în anul 1873, V.A.Urechia împreun| cu Al. Odobescu Õi-au luat greaua sarcin| de a publicacatalogul Muzeului NaÛional de Antichit|Ûi. Cu toate c| obÛinuser| anumite fonduri în acest scop,din cauza lipsei caracterelor latine Õi greceÕti necesare tip|ririi monumentelor epigrafice, precumÕi a altor greut|Ûi, lucrarea se amân|, iar mai târziu a fost încredinÛat| lui Grigore Tocilescu.

În iureÕul cercet|rii arhivelor m|n|stireÕti din Ûar|, V.A. Urechia a trecut în revist| o mareparte dintre bisericile monumente, aÕa cum de altfel a f|cut mai târziu marele istoric Nicolae Iorga,care, pe drept cuvânt, trebuie socotit continuatorul s|u. Cu prilejul acestor vizite, semnaleaz|numeroase descoperiri de pietre cu inscripÛii funerare, d| sugestii preÛioase întotdeaunaautorit|Ûilor locale de felul cum trebuie s| se îngrijeasc| de întreÛinerea monumentelorarhitectonice, aÕa încât ele s|-Õi p|streze nealterat stilul Õi patina vremii.... Era foare îngrijorat defaptul c| prin oraÕele patriei noastre au început a se desfiinÛa cimitirile din jurul bisericilor Õi odat|cu aceasta numeroase pietre de mormânt cu inscripÛii sunt aruncate sau puse la ziduri. În acest felse distrug multe inscripÛii care au o mare valoare documentar| pentru istorie. În sprijinulpreîntâmpin|rii acestor lucr|ri, sugereaz| ideea ca primarii s| se îngrijeasc| de p|strarea pietrelorcu inscripÛii vechi.

În ÕedinÛa secÛiei istorice a Academiei, din 6 decembrie 1885, V.A. Urechia atr|gea atenÛialui D.A. Sturdza asupra inscripÛiilor pline de greÕeli din Mitropolia IaÕului, rugându-l cu acelaÕiprilej s| dobândeasc| de la Senat legea conserv|rii monumentelor care aÕteapta s| fie votat| de maimulÛi ani. Cu asemenea lege se vor pune cap|t tuturor nelegiuirilor duse împotriva ÕtiinÛei Õi culturiiromâneÕti.

În acest sens,... înc| din anul 1871, V.A. Urechia împreun| cu câÛiva oameni de ÕtiinÛ| aivremii au f|cut anumite propuneri privitoare la situaÛia monumentelor, elaborând în acelaÕi timpun proiect de lege pentru conservarea monumentelor arhitectonice din Ûar|…

...V.A. Urechia se ocup| Õi de cercet|rile cu caracter arheologic. El acord| sprijin materialÕi moral cercet|rilor întreprinse la Cucuteni IaÕi, Cârna Õi V|dastra în Oltenia Õi în mod deosebitantichit|Ûilor greco–romane din Dobrogea… a fost atras... de impun|toarele ruine ale cet|Ûii de laEnisala din secolele XIII–XV. De asemenea face relat|ri în leg|tur| cu existenÛa unui frumos mozaicdescoperit la ConstanÛa, propunând Academiei s| intervin| pe lâng| guvern ca acesta s| fietransportat într-un edificiu public pentru a fi mai bine conservat. De asemena merit| a fi menÛionat|cercetarea arheologic| de la ReÕca–RomanaÛi din 1870, unde V.A. Urechia a descoperit dou|sarcofage de piatr| Õi zidul unei cet|Ûi romane. În urma acestor cercet|ri de scurt| durat|, sesizeaz|autorit|Ûile judeÛene ca, în cazul în care s-ar extinde s|p|turile în acest punct de c|tre un colectivde arheologi, s-ar putea descoperi o «nou| Pompee Daco–Roman| care ar atrage în urmarezultatelor obÛinute nenum|raÛi vizitatori, pân| Õi din cele mai îndep|rtate Û|ri europene, iar cubanii încasaÛi s-ar putea amortiza cheltuielile».“

Cu prilejul inaugur|rii Bibliotecii Publice la 11 noiembrie 1890, V.A. Urechia a organizato expoziÛie cu unele valori bibliofile, documente, stampe, litografii, fotografii, picturi, mulaje aleunor piese de la Muzeul de Antichit|Ûi, parte inventariate în Catalogul general... Lectura acestuiapermite deducerea gândului lui Urechia despre ceea ce intenÛiona s| dezvolte ulterior: un Muzeu deIstorie, schiÛat, în acest prim stadiu cu ce a avut la îndemân| în colecÛia personal| Õi cu ceea ce a dat

Muzeul „V.A. Urechia“ 3Pagina 3 din 38

2) Catalogul general al c|rÛilor..., p. XIII–XIV.

Ministerul InstrucÛiunii Publice:2)

„Tabloul ulei de Dan, portretul V.A. Urechia, (cadru aurit)Tabele în lemn de stejar, Suveranii MM LL. Rgele Carol, Regina Elisabeta Õi Principele

de România FerdinandTablou care cuprinde toate fotografiile deputaÛilor care au votat IndependenÛa României

în ÕedinÛa din 9 Mai 1877Solemnitatea deschiderii Divanului ad–hoc la 29 Septembrie 1857Gaspar GraÛiani desemnat de Stahi la 1867Portretele Domnilor Munteni Õi Moldoveni de B.B. SacareanuArborele istoric al României de I.C. Garleanu la 1864Mama lui Ôtefan cel Mare împiedic| pe fiul s|u de a intra în Cetatea NeamÛu la 1484Alexandru I Domn al Moldovei luând coroana Õi mantia din mâna solilor Imp|ratului Ioan

PaleologuCampulung, amazoane de montagnesAlexandru cel Bun cu Doamna Sa AnaPentru ridicarea statuei lui Miron Costin [Macheta]Radu Vod| Negru Õi Doamna Ana7 Portrete reprezentând pe Mihai Viteazul2 Ôtefan Georgizza Principe de MoldaviaSinan BassaDaniel Apostol Geboren 1658Gabriel Bethlen Furst SiebenburgenIacob Despotul Domnul Moldovei 1561–1563Portretul Daniel Apostol Feldher der Zaporovische CosakenMathias CorvinusUn portretR|zboiul lui Petru RareÕ la ObertinPortretul lui Miron CostinUn tablou mic reprezentând Vatavul Macri cu pitacul Domnesc de arestare a lui Miron

CostinMiron Costin citind la Curtea lui Ioan IIIDeputaÛii adun|rii ad–hoc din Moldavia la 1857Un cap de b|trân6 Buc|Ûi de gips (modeluri de pe originale antice din Muzeul NaÛional din BucureÕti).“Organizarea din punct de vedere muzeografic Õi ÕtiinÛific nu ar fi fost posibil| în condiÛiile

creÕterii colecÛiilor bibliotecii Õi muzeului, în timp ce spaÛiile erau aceleaÕi de la înfiinÛare, restrânseîn anumite perioade. Pân| la terminarea construcÛiei Palatului Cultural „V.A. Urechia“, Muzeuluii-a fost rezervat| o camer|, multe piese îns| fiind expuse Õi în sala de lectur| Õi depozit. Obiecteleetalate aveau al|turi o fiÕ| de identificare, denumirea obiectului Õi numele donatorului, astfel c|

Pagina 4 din 38

3) FiÕa tip|rit|, 10/6,5 cm: BIBLIOTECA PUBLIC{ Õi MUZEUL „URECHIA“ GALAÚI. No.—–––– Obiectul—––––Donatorul—––––

vizitatorul pleca cu un minimum de informaÛii.3)

Lucia BorÕ ofer| pentru istorie o descriere, aÕa cum a receptat ea „organizarea“expoziÛional| în anul 1932, în articolul Biblioteca „V.A. Urechia“ publicat în revista Boabe de grâu,cu unele fotografii, m|rturii peste ani ale existenÛei obiectelor respective în colecÛiile g|l|Ûene.Articolul este o pagin| document, singura relatare critic| despre ceea ce a fost Biblioteca Õi Muzeul„V.A. Urechia“ GalaÛi, publicat în perioada interbelic|.

Cu Lucia BorÕ s| ne reîntoarcem în timp Õi „s| intr|m în vechile s|li unde însuÕi mareledonator V.A. Urechia a depus preÛiosul s|u dar...

Prima impresie pe care o ai intrând în sala mare de lectur| este aceea pe care Ûi-arproduce-o un bazar istoric, oriental prin felul capricios al aÕez|rii lucrurilor. Lucruri de preÛ,originale sau imitaÛii, litografie Õcol|reasc|, – stampe rare –, antichit|Ûi istorice, toate-Ûi fur| ochii,n|scând interes pentru acest colÛ curios de amintiri, pe care lipsa de spaÛiu le-a apropiat în timp,Õi care-Ûi evoc| prin bog|Ûia sau s|r|cia lor, momente triste sau vesele din istoria neamului nostru.Al|turi de ele, m|rturii din cultura Õi civilizaÛia altor neamuri, unele mai apropiate, altele maiîndep|rtate, fiecare cu nota lui distinct|, fixând epoca în care au tr|it. Trecând de-a lungulvitrinelor ce împrejmuesc pereÛii s|lii de lectur|, vezi deopotriv| iataganele chineze sau japonezepentru harakiri, cât Õi pintenii Õi suliÛele de pe timpul lui Ôtefan cel Mare, g|site la R|zboieni.Sigiliile lui Mihail Sturdza Õi ale Mitropolitului Iacob cu monedele, dinarii, copeicile, talerii,monede austriace, jetoane, medalii, monede romane, pe deasupra c|rora se înÕir| numele luiConstantin, Justinus, Licinus, Commodus, Maxim Õi altor împ|raÛi romani. Un mare num|r din eleau r|mas înc| nedescifrate ca Õi multe din documentele vechi ce se afl| depuse la BibliotecaUrechi|. Mai departe, z|resc în vitrin| cavalul din care cânta cântecele româneÕti în munÛii ApuseniAvram Iancu, al|turi de sabia grea Õi încovoiat| tot a lui, cu care a stins multe vieÛi de honovezimaghiari la Fântânele Õi Dealul–Mare, în timpul revoluÛiei din 1848... Iat| mai departe otamburinet| dalmatin|, cu corpul f|cut dintr-o carcas| de broasc| Ûestoas|. Sunetele sunt limpeziÕi clare. Acest instrument muzical s-a naÛionalizat cu vremea la Sârbi. Al|turi de aceasta stau niÕteiatagane turceÕti din sec. XVII-lea, cuÛite de Iaffa, bilele albe Õi negre care au servit la alegerea luiCuza, la IaÕi, – iar mai departe, într-un colÛ, ultima carte de vizit| ca prinÛ domnitor a lui GrigoreGhica. Multe din aceste lucruri par m|runte pentru ochiul celui ce priveÕte distrat, dar ele cuprindepoci întregi, vremuri de amintiri îndep|rtate Õi uitate, o bog|Ûie de impresii multiple pentruamatorul de antichit|Ûi istorice.

În faÛa mesei de lucru, lectorul preocupat de cele cetite, este sustras continuu de multeleepisoade istorice, desf|Õurate pe pereÛii din jurul lui, portrete de ctitori Õi domni, de boieri ÕijupâniÛe, de figuri bisericeÕti sau eroi naÛionali. Iat| portretele lui Ion T|utu Logof|tul Õi aljupâniÛei sale, ctitori de mân|stire; iat-o pe blânda DomniÛ| Elena Cuza, – pe Avram Iancudepunând jur|mântul, pe Horea, CloÕca Õi CriÕan; iat| Õi testamentul lui Vod| Carol I, cu portretulce-l reprezint|, donator la Biblioteca V.A. Urechia. Iat| Õi pe cel al lui Matei Basarab cu VasileLupu, distrus de suliÛele Ungurilor fanatici Õi pe care st| scris de Emilia RaÛiu Õi Felicia RaÛiu:«Sdrobite de furia vandalilor Huni în noaptea de 14 iunie 1892. Ligei române. Suvenir StudenÛilorBucureÕteni». Sau un alt tablou, tot din aceeaÕi serie de evenimente, ce reprezint| pe Mihai Viteazul

Pagina 6 din 38

4) L. BorÕ. Loc. cit.

probleme, lucra f|r| osteneal|.“4)

„F|r| osteneal|“ a lucrat fondatorul pentru devenirea Bibliotecii Publice Õi Muzeului dinGalaÛi. La aceast| dificil| întreprindere i s-au asociat Õi alÛi oameni cu simÛul datoriei pentruinformarea Õi educarea patriotic|; au depus pentru viitorime ceea ce au strâns cu pasiune. Au fostinstituÛii sau societ|Ûi care au receptat instituÛia ca depozit de arhivare Õi conservare a actelor defundaÛie, fotografii martori ori medalii comemorative.

Majoritatea colecÛiilor muzeului s-au constituit din danii, achiziÛiile fiind întâmpl|toare. Omare parte din materialul muzeistic provine din donaÛiile fondatorului, unele achiziÛionate dininiÛiativa lui. V.A. Urechia a colecÛionat de la documentul istoric, la „banalul“ înscris, tip|rit ori„turnat sub ochii lui“, convins fiind c| anii le vor imprima valoare documentar|, informaÛional| ÕiemoÛional|. Strângea „tot ceea ce îi ieÕea în cale“. Parte din „strânsura“ de pân| în anul 1890 adonat-o Muzeului NaÛional de Antichit|Ûi Õi o alta Bibliotecii Academiei Române. A mai r|mas Õia mai strâns Õi pentru „copilul lui de predilecÛie“ de la GalaÛi.

S-a afirmat c| Muzeul „V.A. Urechia“ a fost un muzeu mixt. Nimic mai neadev|rat. A fostun muzeu de istorie, bine dotat pentru acea vreme Õi nu numai, cu o larg| gam| de m|rturii aleîndelungatului proces de devenire Õi modernizare, a evoluÛiei organiz|rii statale, a paÕilor spreprogresul economic, social Õi cultural al românilor în ritm cu celelalte naÛiuni.

Nimeni nu a asociat mai bine ca V.A. Urechia textul manuscris ori imprimat obiectuluitridimensional, portretului pictat sau litografiat etalat.

El nu a fost un „strâng|tor“ numai de curiozit|Ûi, cum au afirmat unii; au existat Õi acestea.Urechia a fost un pionier în instituÛionalizarea cadrului de prezentare Õi punere în circulaÛie amaterialelor purt|toare de informaÛii, de la fragmentul ceramic neolitic, la c|limara în careDomnitorul Alexandru Ioan Cuza Õi-a înmuiat pana pentru semnarea decretului de înfiinÛare aUniversit|Ûii din IaÕi, de la t|ietura din ziarele lumii cu informaÛii despre România, la litografiarecuperat| din casa lui Ioan RaÛiu, de la afiÕul premierelor teatrale, la invitaÛia Õi meniul banchetuluioficial. El a strâns cele mai multe m|rturii scrise Õi imprimate din interiorul Õi din afara graniÛelorstatale; lor le-a asociat „obiecte“ simbol, pentru salt de la raÛiune la emoÛie Õi invers.

Ce sentiment putea încerca vizitatorul privind litografia înÛepat| de baionet|, reprezentândintrarea triumfal| a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, amintind de miÕeleasca fapt| comis| în 1601pe Câmpia Turzii, ce gânduri i se activau oprindu-Õi ochii pe sabia Õi cavalul lui Avram Iancu, al|turide care putea citi Õapirografa Õi t|ietura din ziar francez sau italian despre memorandiÕti Õi procesullor? Ce gânduri încerca v|zând al|turi vitrina din care „vorbeau“ ceramica de Cucuteni, monedadacic| Õi roman|, pintenii de la R|zboieni sau buzduganul – semn al autorit|Ûii domenÕti – expusesub stampa cu întinderea hotarelor regatului dacic?

V.A. Urechia a gândit contemporanizarea obiectului smuls p|mântului în aceeaÕi instituÛie,în aceeaÕi sal|, ba chiar în acelaÕi galantar cu articolul destinat lecturii cotidiene, transformat imediatîn document istoric prin aÕezarea între vestigii. A fost bibliotecar, muzeograf, arhivar cu activitateremarcabil| în depistarea, colecÛionarea, organizarea Õi valorificarea prin publicare Õi etalaremuzeografic| a documentelor, a m|rturiilor materiale antice Õi contemporane lui, pentru a demonstraceea ce constituia preocuparea predilect| a epocii sale: descendenÛa, formarea, continuitatea, unitateaÕi civilizaÛia oamenilor din spaÛiul cuprins între Nistru Õi Câmpia Panonic|, între CarpaÛii P|duroÕi,


5) Apud: Ion T. Dragomir. Op cit.; Analele Societ|Ûii Academice Române. Tom 10. Dezbaterile. Buc., p. 72; AnaleleAcademiei Române. Seria II. Tom VIII (1885–86). Dzbaterile. Buc., 1886, p. 174, 179–182

6) Ion T. Dragomir. Loc. cit.

Dun|re Õi Marea Neagr|.V.A. Urechia a considerat documentele istorice valori deosebite ce trebuiau bine conservate

Õi ap|rate. Înc| din anul 1877 el a propus la Academie ca acestea „s| fie p|strate în l|zi de fier.“ Câtedocumente istorice a avut V.A. Urechia? Conform comunic|rii prezentate în anul 1886, colecÛia sa„num|ra peste 2500 de documente istorice Õi juridice din secolele XVII, XVIII Õi XIX,… gata pentrua fi publicate… fiind clasate cronologic pe domnii, oglindesc în bun| parte starea economic|, social– cultural| Õi politic| din Ú|rile Române.“5)

Majoritatea documentelor, pe m|sur| ce le-a „descoperit“, cump|rat, primit le-a donatBibliotecii Academiei Române Õi o mic| parte la GalaÛi.

Câte documente istorice a adus la GalaÛi este greu de stabilit; le aducea Õi relua pe m|sur|ce intrau în programul lui de publicare sau completare.

La deschiderea galantarelor în 1903 s-au g|sit 33 documente istorice originale, 21fotografiate, 7 litografiate Õi „Diferite acte, documente istorice Õi diverse încatalogate în 2cataloage“. Câte documente au fost în cataloage?

Unele exponate, fotografii, obiecte, documente, purtau numere de inventar din Catalogulgeneral, al stampelor sau din cataloagele obiectelor de muzeu, al documentelor, al fotografiilor,prezente în arhiv| prin anul 1919.

Muzeograful Vasile Alexandrescu Urechia s-a gândit ulterior s| transforme expoziÛiainiÛial| în muzeu, înglobat organizatoric bibliotecii. V|zuse prin Û|rile cutreierate diverse fundaÛiicu aceast| structur|: Bibliotec|–Muzeu.

Preocupat de dezvoltarea instituÛiei, introduce în circulaÛie, prin hârtia de corespondenÛ|,antetul Institutul „Urechi|“. Biblioteca–Muzeu, pentru ca în anul 1897 Õi 1901 s|-Õi propun|transformarea instituÛiei în FundaÛiunea „Urechia“, compartimentat| în trei secÛiuni, Bibliotec| –Muzeu – Pinacotec|.

Dup| cum s-a v|zut, George Oprescu a apreciat gustul Õi rafinamentul lui V.A. Urechiapentru lucr|rile de art| selectate de el. Publicase lucr|ri de art|, semnalase aspecte documentare dinviaÛa artiÕtilor, îÕi exprimase opiniile cu privire la creaÛia unora în periodice, între care Õi cele „ 4tablouri româneÕti, pictate în sec. XVI–XVII, pe care le-a publicat în 1865, în Buletinul InstrucÛiuniiPublice“ cump|rate de V.A. Urechia în anul1862 din Spania.6)

Va fi fost stimulat în „proiectarea pinacotecii“ Õi de donaÛiile sosite la GalaÛi, ce se ataÕaucelor aduse de el. În anul 1893 sculptorul Wladimir Hegel a donat „diverse obiecte de art|“, sigur,mici sculpturi, machete de monumente, plachete, din p|cate unele neevindenÛiate în inventare. Auintrat în colecÛii lucr|ri de art| grafic|, pictur| Õi sculptur| donate de oameni de suflet, câtevacump|rate.

S-ar putea zice c| în acest ultim deceniu al secolului al XIX–lea la GalaÛi s-au pus bazeleÕi Pinacotecii g|l|Ûene.

Pe baza lucr|rilor preluate de la Biblioteca „V.A. Urechia“ de c|tre Muzeul de Istorie, s-a(re)înfiinÛat Pinacoteca, mai întâi la etajul cl|dirii „Casa Cuza Vod|“ dup| anul 1951, apoi în PalatulCulturii în anul 1955, devenit| Muzeul de Art|.


7) Ms. II/186, f. 34v, 37

Ziarele din Ûar| semnalau frecvent existenÛa muzeului. Gazeta Ecoul Moldovei informa la25 septembrie 1897, sub titlul Biblioteca din GalaÛi, c| aceasta „are pe lâng| ea un frumuÕel muzeude arheologie Õi numismatic|… De remarcat este un basorelief, ce reprezint| pe cei dintâi profesoriai universit|Ûii ieÕene“.

În 8 februarie 1898 gazeta Patriotul relua informaÛia publicat| de ziarul GalaÛii: „graÛiezelului fondatorului, D-l profesor V.A. Urechia, senatorul de GalaÛi, precum Õi în urma donaÛiunilorf|cute de diferite persoane, de Comun| Õi de JudeÛ… posed|… o imens| colecÛiune de documentevechi Õi un frumos început de muzeu“7)

În martie 1898 Ministerul Cultelor Õi InstrucÛiunii Publice a trimis la GalaÛi lucrarea lui N.Vermont Târgul MoÕilor din BucureÕti.

Poate fi considerat| o recunoaÕtere „oficial|“ a existenÛei Muzeului pe lâng| Biblioteca„Urechia“, din moment ce se investea pentru achiziÛii.

La 29 aprilie 1898 ziarul VoinÛa GalaÛilor informa opinia public| c| „D-nul Senator V.A.Urechia a sosit Vineri în GalaÛi, aducând cu sine un nou dar pentru instituÛiunea ce-i poart|numele.“

Dup| ce anunÛa num|rul de c|rÛi, stampe, „pergamente de documente române Õi italiene“,ziaristul enumera categoriile de obiecte muzeale existente: „busturi diverse, 6 pânze în culori,donaÛie de D. Voinescu, diverse obiecte antice: Sigiliul lui Mihail Vod| Sturdza, arme g|site înR|zboieni, autografe numeroase, între care unul de la Avram Iancu, vr-o 4 de la V. Alecsandri etc.,medalii bogate interne Õi externe etc. Peste 12000 lei se poate evalua noua colecÛiune intrat| înBiblioteca «Urechia». Fondatorul ei se preocup| zi Õi noapte cu cestiunea cl|dirii palatuluibibliotecii.“

Între picturile lui Eugen Voinescu va fi existat Õi Intrarea triumfal| a lui Mihai Viteazul înAlba Iulia, anul 1599 noiembrie?. S-a p|strat o zincografie dup| fotografia realizat| de Spirescu dinBucureÕti.

Ôtirile reluate de ziarele GalaÛii, PoÕta Õi VoinÛa GalaÛilor, detaliau „noile achiziÛii“ ÕidonaÛii ale anului 1898: „bustul poetului Gr. Alexandrescu de sculp. D. Pavelescu, statuetaÎmp|ratului Traian de sculp. I. Constantinescu, idem a lui G. Asaki de sculp. Hegel, 6 pânze înculori, donaÛii de la marii pictori Vermont Õi E. Voinescu, diverse obiecte antice: sigiliul lui MihaiVod| Sturdza, arme g|site la R|zboeni,…

Asemenea colecÛiunea numismatic| s-a îmbog|Ûit cu rarile Õi preÛioasele monede ce s-audonat… Un mare armar... de la neuitatul C. Esarcu.“

Esarcu a fost trecut pe placa de marmur| a donatorilor în anul 1896, publicat| de V.A.Urechia în Buletinul FundaÛiuunii „Urechia“, f|r| specificarea armarului.

În ianuarie 1899 ziarul Dreptatea, sub titlul Biblioteca Urechia din GalaÛi, prezenta pentripublic mersul instituÛiei Õi creÕterea colecÛiilor muzeale:

„În pinacoteca Ateneului d. V.A. Urechia a aÕezat un mare armar plin cu suveniri în scrieride la neuitatul C. Esarcu. A avea cultul celor care au lucrat pentru Ûar| este semn de vitalitatenaÛional|.

Între numeroasele noi achiziÛii ale Bibliotecii Urechia din GalaÛi, vom cita un foarte rar,dac| nu unic, buzdugan domnesc din secolul XVIII din Moldova.“

Pagina 10 din 38

In ediÛia de sear| din 4 februarie 1899, ziarul Drapelul reia problema Bibliotecii „Urechia“,accentuând asupra valorii Õi semnificaÛiei exponatelor muzeale, pledând pentru necesitatea spaÛiuluide funcÛionare public|. Ideile Õi termenii se reg|sesc în articolele publicate ulterior: „Jurnalele dinGalaÛi, f|r| distincÛiune de culoare politic|, ne aduc articole de laud| f|r| rezerve pentru bibliotecaînfiinÛat| acolo prin donaÛiunea D–lui V.A. Urechia...

Nu mai puÛin important|, Õi putem zice chiar unic| în Ûar|,este colecÛiunea stampelor dincare peste o mie sunt avant la lettre. ColecÛiunea stampelor de domni, r|zboaie Õi vederi româneÕtieste foarte bogat|...

SecÛiunea documentelor, înc| nedeschis| publicului din lips| de local, se afl| în posesiuneaunor originale de mare valoare, de la Vasile Lupu, Mihai Viteazul, Cantemir etc. Sigilografiaromân| din secolii cei mai vechi pân| ast|zi ocup| mai multe galantare.

În colecÛiile arheologice se p|streaz| fluierul lui Horea, sabia lui Iancu de la 1848,tabacherea lui Anastasie Panu cu Unirea Principatelor, o întreag| camer| plin| cu suveniruri dela Mihail Kog|lniceanu, Cuza–Vod|, Negri, Vasile Alecsandri, Gr. Ghica al Moldovei. De la acestaeste ultima lui carte de vizit| f|cut| regretatului Ubicini în preziua sinuciderii sale etc.

O camer| este ocupat| cu galantarele medaliilor. O parte din acestea sunt donaÛiuni de laM. S. Regele. Luptele românilor din Ardeal contra maghiariz|rii sunt reprezentate prin dou|galantare pline cu documente originale.“

Autoarea conchide: „Ceea ce lipseÕte Bibliotecii Urechia din GalaÛi este localul“.Presa local| Õi central| a pledat pentru necesitatea construcÛiei Palatului Bibliotecii,

începând cu anul 1897, când V.A. Urechia f|cuse cunoscute planÕele Palatul FondaÛiunea Urechia.Biblioteca. Muzeu, Õi pân| la începerea construcÛiei acestuia, argumentând totdeauna cu existenÛavalorilor bibliofile Õi muzeale.

În octombrie 1899 ziarul Universul a publicat articolul Un Muzeu. Biblioteca întreag|devenise Muzeu

„Noi, g|l|Ûenii, putem întrucâtva s| ne mândrim, oraÕul nostru posed| un muzeu întreg –un muzeu istoric care cuprinde obiecte preÛioase, lucruri antice, sute de icoane, iatagane,buzdugane, decoraÛii Õi câte alte multe lucruri, unul mai vechi decât altul, unul mai interesant decâtcelelalt...

Întrânsul, el întrupeaz| o epoc| întreag| Õi rezum| o îndelungat| vreme de m|riri Õi dec|deri, de averi Õi s|r|cii.

Rând pe rând priveÕti, admiri, r|mâi extaziat în faÛa vreunui obiect, unei amintiri, uneiicoane, legate fiecare în parte, de-o amintire, de un episod, de o pagin| de istorie.

DecoraÛii, înf|ÛiÕând zile de glorie, îndr|zneal| Õi virtute, – iataganuri Õi buzdugane –simboluri de aventuri Õi vitejii c|zute prizoniere nevoiei ruÕinoase, ale nevoiei de umilinÛi; icoane– sfinte imagini de Christ, figuri de-ale sfintei Fecioare.

Ôi toate acestea adunate de prin lume, strânse din oraÕe Õi de la personagii diferite, iat|-lestrânse Õi înfr|Ûite, mângâindu-se între dânsele, alinându-Õi umilinÛa Õi s|r|cia vremurilor trecute...

În faÛa unui monument mare, vechi, nu poÛi decât s| taci Õi s| admiri.“Autorul, sigur profesorul Gr. GuÛu, pleda pentru mutarea instituÛiei din cl|direa Liceului „V.

Alecsandri“, sugerând soluÛii propuse Õi în raportul înaintat Ministerului InstrucÛiunii.Idei Õi fraze din acest articol au fost preluate Õi de Lucia BorÕ pentru articolul s|u din 1932,

sus citat.Pentru muzeu soseau mereu noi piese. Ziarele GalaÛii Õi Orientul informau în ianuarie 1900


8) Ms. I/656; Arh. BVAU, Ds. XXXI, 1901, 7–9 r/v; Vezi Caietul Ms. II/186

9) Arh. BVAU Ds. XXXIII, 1903, f. 60, 62–67, 73–76

publicul: „2 pânze în culori, donaÛii de la d-l pictor Constantinescu Õi Antonopol“, iar „ColecÛiuneanumismatic| s-a îmbog|Ûit mult prin donaÛii primite, num|rând 450 monede vechi diferite“.

În ianuarie 1901, la îndemnul lui V.A.Urechia, Valeriu Surdu întocmeÕte un raport asupramersului bibliotecii pe primii zece ani de la inaugurare publicat în Ap|rarea NaÛional| Õi extrase înBuletinul FundaÛiunii „Urechia“, noiembrie 1901, completat cu rubrica InformaÛii, prezentând,oarecum, structura Muzeului reluat| din articolul publicat de ziarul Drapelul în 1899:8)

„Pe lâng| c|rÛi, d. Urechi| a mai donat o bogat| colecÛiune de pânze artistice, stampe,medalii, suvenire de la b|rbaÛi iluÕtri ai Û|rii, care suvenire constituir| începutul unui interesantmuzeu contimporan…

SecÛiunea documentelor,… se afl| în posesia unor originale de mare valoare, de laAlexandru cel Bun, Mircea, Vasile Lupu, Mihai Viteazul, Cantemir Õ.a.

Manuscrise vechi Õi noi Õi foarte preÛioase autografe posed| deja FundaÛiunea Urechi|.Sigilografia român| din secolii cei mai vechi pân| ast|zi, ocup| mai multe galantare.ColecÛiunea numismatic| s-a îmbog|Ûit mult prin donaÛiunile primite, num|rând peste 500

monede vechi diferite.... muzeul cuprinde obiecte preÛioase, lucruri antice, legate fiecare în parte de o amintire,

de un episod, de o pagin| de istorie.O camer| este ocupat| cu galantarele medaliilor, o parte din aceste medalii sunt donaÛiuni

de la M. S. Regele; iar cele mai multe de la fondator.“Singurul inventar ajuns pân| la noi este procesul verbal din anul 1903, întocmit de o comisie

numit| de Comitetul Bibliotecii la propunerea bibliotecarului, cheile de la galantare, p|strate de V.A.Urechia, nefiind g|site dup| decesul acestuia.

V. Surdu menÛiona în raportul anual prezentat Comitetului: „Familia mult regretatului fondator V.A. Urechia a ar|tat c| cheile de la galantarele cu

colecÛiunile de muzeu nu au putut fi g|site Õi… în ziua de 11 septembrie 1903, în prezenÛa Domnuluimembru Gr. GuÛu Õi a subsemnatului, s-au deschis de c|tre un l|c|tuÕ Õi apoi s-a procedat lainventarierea tuturor colecÛiunilor aflate în aceste galantare. Îndat| ce timpul va permite se va faceo examinare mai de am|nunt Õi o clasificare mai sistematic| Õi înregistrarea lor într-un anumeregistru.“

Procesul verbal este un document important privind istoria muzeului: au existat 20 galantareîn sala de lectur| Õi în s|lilele nr. 1 Õi 5; se poate reconstitui o parte din patrimoniul muzeistic –denumirea obiectului, donatorul, în unele cazuri, num|rul obiectelor etalate în fiecare galantar; sepoate încerca Õi intuirea conceptului de organizare, atât cât a putut fi el pus în oper| pân| la începutulsecolului al XX–lea.

Transcrierea integral| a acestui document, aÕa cum a fost redactat, se impune fiind singurulmartor arhivistic al muzeului de la începutul secolului al XX-lea:9)

„Proces Verbalpentru deschiderea galantarelor Õi inventarierea colecÛiei muzeului.

Conform hot|rârii Comitetului din 11 septembrie s-a «procedat la deschiderea galantarelor

Pagina 12 din 38

cu ajutorul unui l|c|tuÕ apoi s-a format anexatul inventar.»Inventarul este f|cut pe s|li Õi galantare, conÛinutul fiind înregistrat obiect cu obiect, pe

pachete sau grup de piese, monede, medalii.Existau 20 galantare în sala de lectur| Õi în s|lile nr.1 Õi 5. Inventarul cuprinde cca. 1100

exponate. GalaÛi, 12 septembrie 1903.

InventarDe obiecte aflate în galantarele deschise conforma procesului verbal din 11 septembrie

1903 al Comitetului administrativ al Bibliotecii.În sala de lectur|Galantarul nr. 1

2 documente vechi, din care unul turcesc33 peceÛi diferite39 cliÕeuri vechi (peceÛi)7 foi numismatic| tip|rite7 documente vechi (fotografie)3 documente vechi (litografie)5 foi peceÛi (de mân|)5 foi sigilii (fotografie)1 foaie numismatic| (idem)4 foi sigilii (litografie)

Galantarul Nr. 2 2 documente vechi (litografie)12 documente vechi (fotografii)8 documente vechi

Galantarul nr. 31 buzdugan Domnesc din secolul al VII–lea (Moldova)2 peceÛi (cear| roÕie)13 documente vechi2 documente (litografie)1 fotografie (armele Û|rii) Moldova

Galantarul nr. 41 album Jubileul de 25 de ani a M.S. Regelui Carol I cu 6 m|rci Õi 1 cart| poÕtal| trecut|

în catalogul de c|rÛi sub nr. 82203 m|rci de scrisori, una 30 parale, una a 20 bani Õi una a 18 bani2 asignate, unul de 5 livre Õi altul a 15 soldi1 timbru domnesc a 20 parale1 invitaÛie încadrat| a lui Louis XIV1 bacnot| din timpul revoluÛiei (1848)1 bacnot| de 5 lei1 asignat de 100 franci1 bacnot| greceasc|1 moned| de aur de la Împ|ratul Josif al II–lea1 corn de cerb osificat [pietrificat–n.n]

Pagina 14 din 38

32 medalii diferite1 medalie (facsimil ghips)6 fotografii sub. nr. 74, 78, 79, 81 Õi 82 (una nenumerotat|)1 s|geat| de fier1 cuÛit Õi hanger a Clucerului Alexandru Urechia1 podometru1 lamp|1 ulcic|1 lacrimatoriu1 cap de lance de fier1 album (versuri foi volante Õi unele nepublicate, satire vechi etc. etc.)1 ghiozdan de carton cu diferite broÕuri Õi fragmente din jurnal relative la cestiunea

Basarabiei1 portret al lui C. St|nescu1 plic conÛinând originalul unei poesii de H.D. Lecca1 adres| sub nr. 6461 din 16/12 1889 a Ministerului Cultelor c|tre V.A. Urechia1 act de mulÛumire a cet|Ûenilor g|l|Ûeni lui V.A. Urechia, sub nr. 731 tablou sub nr. 493 (conferinÛa interparlamentar| 1891)1 album dat ca suvenir a D–lui V.A. Urechia sub nr. 721 act încadrat prin care InstituÛiunea Ethnografic| ofer| lui V.A. Urechia bustul s|u1 adres| sub nr.7580 din 28 Sept. 1893 a Prefecturii Covurlui c|tre V.A. Urechia2 fragmente de scrisori sub nr. 76 Õi 773 afiÕe imprimate pe m|tase1 fotografie a dr. Alceu Urechia

Galantarul nr. 84 acte sub nr. 99, 100 Õi 101 privitor la boerul Andrei Stematin1 facsimile dup| mormântul preg|tit de Mihail Sturdza pentru familia lui1 carte de vizit| a lui C. Esarcu1 mappa Ungariei sub nr. 1022 c|rÛi de hirotonisire din 1816 Õi 18297 foi manuscripte vechi1 s|culeÛ sub nr. 97 conÛinând mai multe acte sub. nr. 12–231 desemn sub nr. 1031 document din 1834 privitor la logof|tul Iordachi Costachi1 album al comunarzilor din Paris1 brevet de înaintare la C|pitan al lui Neculai Steriadi1 portret (litografie) sub nr. 505

Galantarul nr. 9diferite acte, documente istorice Õi diverse încatalogate în 2 cataloage15½ coli hârtie veche de la Fabrica Petrodava din 1842, 1847 Õi 180649 diferite documente neclasificate

Galantarul nr. 101 manuscript vechi1 scrisoare a lui V. Alecsandri c|tre M. Kog|lniceanu


1 document vechi din 17722 c|rÛi de vizit| a lui V. Alecsandri1 plic cu autografe de V. Alecsandri3 PaÕapoarte de ieÕire din Ûar| a familiei Asaky9 scrisori a lui V. Alecsandri c|tre Aristizza Romanescu (într-o cutie de carton)1 hrisov de boierie a lui Anastasie Panu din 18551 firman de decoraÛie turcesc sub nr. 96 a lui G. Asaky1 fragment dintr-o scrisoare a lui A. BalÕ2 peciuri de cununii din 1829 Õi 18521 diplom| de Cavaler a lui G. Asaky din 18301 foaie autografe de Enache V|c|rescu1 carte de vizit| a lui I.C. Br|teanu2 Diplome de boierie ale lui Iancu F|tul

Galantarul nr. 111 Icoan| veche sub nr. 108 cu inscripÛie în dos2 documente vechi sub nr. 57 Õi 450212 cartoane sub nr.113 (cus|turi cu acul f|cute dup| 1840)1 fluier sub nr. 106 a lui Horea1 sabie sub nr. 104 a lui Avram Iancu2 fotografii sub nr. 110 Õi 111 ale Hatmanului Th. BalÕ1 colona lui Traian (litografie) sub nr. 2461 tabachere de argint a lui Anastasie Panu17 c|rÛi de carton sub nr. 1051 document turcesc sub nr. 431 fotografie a lui Avram Iancu sub nr. 1091 act din 1849 isc|lit de Avram Iancu

Galantarul nr. 121 album pentru desemn1 brevet (blanc) al Ligei culturale1 tablou, osândiÛii pentru memorandul românilor1 pachet cu manuscripte originale care au servit pentru jurnalul „Golgota“ 18941 pachet manuscripte originale ale discursului R. Fava 18941 desemn de N. Grigorescu sub nr. 1141 exemplar din jurnalul Golgota din 24 aprilie 18941 ghiozdan de carton cu telegrame Õi foi volante relative la procesele Õi memorandul de la

Cluj1 fotografie sub nr. 21 cart| poÕtal| sub nr. 31 plic cu bilete primite din temniÛa Vatz Õi Segedin din 18951 pachet (Liga) cu extracte din jurnalele str|ine Õi române 1894diferite jurnale din Europa despre chestiunea ardelean|1 cart| de vizit| a Mitropolitului Primat Iosif

Sala nr. 1 Muzeu

Pagina 16 din 38

Galantarul nr.11 tablou pictat reprezentând pe un boer român în haine europene sub nr. 27991 Proces verbal relativ la dezvelirea monumentului de la R|zboeni1 document (fotografie) relativ la punerea pietrei de temelie pentru construirea portului

ConstanÛa 18961 copie dup| documentul f|cut în 1891 Mai 10 în anunÛarea serb|rii Jubileului de 25 de ani

de Domnie a M.S. Regelui Carol I18 tablouri cu numele dlor Senatori Õi lucr|rile Senatului1 covor brodat de fetele din Harem a Dnei Ecatherina I. Sturdza (1824)

Galantarul nr. 21 br|Ûar| cu tricolor românesc 18962 cutii de carton pentru Ûig|ri Manufactura Belvedere BucureÕti5 br|Û|ri pentru tr|suri la parada primirei Împ|ratului Frantz Joseph, 18964 peceÛi a Ministrului Afacerilor Str|ine1 broÕur| expoziÛia operelor artiÕtilor în viaÛ| 18961 scrisoare (fotografie) cu semn|tura lui Tache Ionescu1 desmn de D. Marinescu 18801 pachet cu 110 foi volante scrisori, c|rÛi poÕtale, poesii, bilete de invitaÛie, comunic|ri,

anunÛuri etc, etc.1 desemn sub nr. 101 desemn sub nr. 11

Galantarul nr. 31 afiÕ (Casta Diva) tip|rit pe m|tas|1 system der Mineralien (V. Fric. Prag)1 Trat| de 1000 de livre din 17921 pachet cu diferite scrisori (guerres de Pologne) sub nr. 671 cap de suliÛ| de silex de pe malul Siretului, lâng| Roman4 buc|Ûele pietricele mozaic2 scrisori semnate una de A. Ionescu Õi alta de Cugler1 batist| de la 1895 (suvenir de la XIII-em exposition de Bordeaux)1 pachet cu diferite scrisori (genealogie Kontzki Pologne) sub nr. 603 pinteni, 1 suliÛ|, 2 capete de s|geÛi g|site la R|zboieni (1898)4 reliefuri (ghips)1 taler de metal1 bucat| de piatr|1 farfurie de porcelan în form| de tav|

Galantarul nr. 41 corn român de b|ut (facsimil)1 fotografie a sp|tarului Zotu Tigara1 carte de vizit| (plac| zinc) cu inscripÛia 16 Nbrie 1869–18941 medalie Õi 2 agrafe din Ardeal2 cocarde tricolor românesc1 br|Ûar| pentru vizitii1 bilet intrare la expoziÛia 1894


1 briceag industria român| din Macedonia1 mânecar pentru vizitii3 medalii expoziÛia cooperatorilor1 relief (ghips) reprezentând pe G. Asaki1 cadru reprezentând schiÛa primirii membrilor ardeleni Õi bucovineni ai Academiei

Române la inaugurarea Societ|Ûii în vechiul Ateneu1 cup| de la IoniÛ| Sturdza VV. 18231 cadru cu inscripÛiunea «Predarea Plevnei»1 vas (facsimil) din tezaurul de la Pietroasa1 taler (dare la semn în 1768 Õi 1769 în Polonia) din familia Urechia1 cobz| român| din Ardeal (secolul al XVIII–lea)1 mic carnet cu iniÛialele regale2 cruci pentru elevii premiaÛi3 afiÕe tip|rite pe m|tas|

Sala nr. 5.Galantarul nr. 1

1 adres| sub nr. 6201 a Academiei Române c|tre V.A. Urechia1 cutie cu decoraÛii a lui M. Kog|lniceanuuniforma de Ministru plenipotenÛiar la Paris a lui M. Kog|lniceanu

Galantarul nr. 21 pachet diferite acte din 1864 (miÕcarea polon|)6 foi volante manuscrise Õi 3 tip|rite relative la inaugurarea bustului lui M. Kog|lniceanu3 volume «Cronicile României» de M. Kog|lniceanu Tom I–III2 volume «Steaua Dun|rii» din 1859 Õi 18601 Program «Inaugurarea monumentelor M. Kog|lniceanu Õi V. Alecsandri în 1896»1 carnet din 1872«Bilete de prenumeraÛie la «Cronicele României»25 fotografii sub nr. 1–251 fotografie sub nr. 8304 (testamentul lui M. Kog|lniceanu din iunie 1881 Catalogul

c|rÛilor)1 condic| din 1872 a lui M. Kog|lniceanu cu inscripÛia pe etichet| «prima notta»19 c|rÛi diferite sub nr. 1–191 foaie volant| (litografie) litere vechi1 foaie volant| tip|rit| pe ruseÕte1 cutie cu c|rÛi de vizit| a diferite persoane

Galantarul nr 31 scrisoare a lui M. Kog|lniceanu (nr. 12 fotografie)1 tablou fotografie sub nr. 72 sigilii (cear|) ale familie Kog|lniceanu3 scrisori ale lui M. Kog|lniceanu de la Paris (într-un plic)1 c|limar| Õi condeiul cu care M. Kog|lniceanu a semnat actul de fundaÛie a Universit|Ûii

din IaÕiultimii ochelari de care s-a servit M. Kog|lniceanu1 carte de liber parcurs pe c|ile ferate a lui M. Kog|lniceanu în calitate de deputat

Pagina 18 din 38

1 c|limara lui Kog|lniceanu din 18642 fotografii a lui Kog|lniceanu1 statuiet| sc|pat| din arderea caselor lui M. Kog|lniceanu la Dr|nceniicoane etc etc de argint ce s-au topit la arderea caselor lui M. Kog|lniceanu la Dr|nceni1 foaie volant| „Ordin de zi“ din 1878 (tip|rit)1 scrisoare a Dlui Vizzu din GalaÛi (1895)2 Brevete de decoraÛii din 1878 Õi 1881 a lui M. Kog|lniceanuultima cas| a lui M. Kog|lniceanu la Ôosea în BucureÕti (fotografie Õi litografie)1 carte poÕtal| adresat| lui V.A Urechia relativ la licitarea muzeului M. Kog|lniceanu1 pecete a lui M. Kog|lniceanu (cear|)

Galantarul nr. 42 medalii comemorative2 liste a moÕiilor lui Miron Costin1 sigiliu al comitetului AsociaÛiunii «Miron Costin»1 broÕur| intitulat| «Statuia Miron Costin»1 document din 1771 referitor la Miron Costin1 document sub nr 27 din 1680 (fotografie)5 foi volante (litografii) referitor la Miron Costin1 act (fotografie) referitor la Miron Costin1 fotografie sub nr. 93 fotografii a lui Miron Costin1 Tablou sub nr. 5035 referitor la Miron Costin1 autograf de la Miron Costin.

Galantarul nr. 51 pachet cu acte diferite relative la inaugurarea bustului M. Kog|lniceanu1 pachet foi volante «museul, armariile lui M. Kog|lniceanu»1 pachet diferite scrisori ale lui M. Kog|lniceanu1 pachet brevete pentru decoraÛii ale lui M. Kog|lniceanu

Galantarul nr. 61 rulou cu 6 buc|Ûi desemnuri pe pânz|7 medalii1 evantai1 c|limar| care a servit la vizita M.S. Regelui Carol I în 30 septembrie 1894 [1893 – n.n.],

când a vizitat Biblioteca „Urechia“2 jurnale ilustrate englezeÕtiportretul ALL Principele Ferdinand Õi Principesa Maria (Tipo–litografie)1 foaie din jurnalul englezesc „The Gentlewoman“1 Sonet dedicat M.S. regelui Carol I1 Od| dedicat| M.S. regelui Carol I1 fragment duntr-un jurnal englezesc cu portretul M.S. Regelui Carol I1 act relativ la punerea pietrei fondamental| a podului peste Dun|re (fotografie)7 buc|Ûi bilete invitaÛii, program etc relativ la inaugurarea podului peste Dun|re2 bilete de invitaÛie la inaugurarea palatului JustiÛiei10 tablouri (fotografii) sub nr.10, 12, 13, 3438, 3439, 3440, 3441, 3442, 3443 Õi 3444


Galantarul nr. 730 diferite medalii1 foaie din jurnalul englezesc „The Gentlewoman“1 fragment dintr-un jurnal englezesc1 cornet de pus bomboane2 adrese din 1896 relative la medalii comemorative1 poesie de H.D. Lecca tip|rit| pe m|tas|1 Programa de teatru tip|rit| pe m|tas|13 fotografii nenumerotate35 fotografii sub nr.9,11, 497, 498, 2660, 2815–2827, 3417–3426, 3429, 3430, 3445, 3446,

8303, 8305 Õi 8306Galantarul nr. 8

1 foaie din Monitorul oficial nr. 150 din 4/16 octombrie 18931 scrisoare sub nr. 362 de la Castelul PeleÕ1 buchet de l|cr|mioare97 diferite medaliiMembru delegat Gr. GuÛuBibliotecar V. Surdu“.Num|rul pieselor g|site în galanatare este impresionant pentru acea vreme, 1.239 notificate

ca tip de exponat: medalii, decoraÛii, scrisori, fotografii, icoane, documente, ghiozdane de carton saus|culeÛi cu manuscrise, fotografii, monede Õi altele, conÛinutul unora nefiind inclus în num|rul susscris.

DeÕi existau „1 catalog de monede Õi medalii; 1 catalog obiecte de muzeu; 1 inventar dedocumente Õi manuscrise“, enumerate în raportul din anul 1919, nu se menÛioneaz| c| ar fi fostfolosite pentru confruntarea cu existentul.

Procesul verbal a cuprins ceea ce a fost g|sit în galantare. Existau îns| obiecte în afaragalantarelor: picturi, fotografii de mari dimensiuni, stampe, h|rÛi prinse prin diverse procedee pepereÛi; pe stative erau sculpturi, inclusiv macheta statuii lui Miron Costin ridicat| la IaÕi; pe„panoplii“ arme albe Õi de foc; armariul/biblioteca lui M. Kog|lniceanu, replica coroanei de bronzdepus| de c|tre Gheorghe CârÛan la piciorul Columnei lui Traian, special sculptat| de Ettore Cadorinpentru Festivit|Ûile de la Roma organizate de V.A. Urechia cu prilejul Congresului internaÛional deistorie din 12 octombrie 1899, ast|zi disp|rut|.

Singurele atestate ale existenÛei unor piese muzeistice sunt consemn|rile din actele dedonaÛii Õi menÛion|rile din rapoarte Õi pres|.

V.A. Urechia a constituit un muzeu de istorie, a evenimentelor Õi personalit|Ûilor ce auocupat/ocupau un loc în istoria României. Muzeul era o secÛie documentar| Õi informaÛional| cu alÛisuporÛi materiali, o completare a documentaÛiei manuscrise Õi imprimate din bibliotec|, argumentat|cu piese Õi obiecte, contemporaneizat| cu fapte Õi acÛiuni ale zilei, privite în continuitate.

AÕa a fost gândit, a ieÕit v|zând Õi f|când din ce a adunat Õi a primit, formând, în viziunealui Urechia, o unitate integrat| cercet|rii, instrucÛiei Õi educaÛiei.

Piesele muzeistice aduse de Urechia – personale, descoperite ori primite – erau m|rturii aleevenimentelor la care participa. De la fiecare a luat un obiect, o c|limar|, un program, un afiÕ, oinvitaÛie, o copie dup| un act de fundaÛie, o carte poÕtal|, un timbru, prototip de hârtie, o petliÛ|, o

Pagina 20 din 38

pies| de harnaÕament, un cornet, un briceag, convins fiind c| vor deveni istorie.Etalate în galantare, pe stative sau suspendate pe simeze, acestea prezentau momente Õi

personalit|Ûi semnificative din istoria Û|rii; extinderea document|rii Õi încadrarea în contextulevoluÛiei istorice erau realizabile prin publicaÛiile existente în bibliotec|, complementaritatea celordou| instituÛii fiind asigurat| Õi prin funcÛionarea în acelaÕi spaÛiu.

Istoria Daciei era marcat| prin h|rÛi, litografia Columnei lui Traian, coroana de bronzdepus| în octombrie 1899, m|rturii arheologice, silexuri, vase de la Cucuteni, oase pietrificate, pl|cimozaic din Dobrogea, mulaje dup| piese din tezaurul de la Pietroasa, monede, inscripÛii, peceÛi,piatr| de la piciorul podului de la Drobeta, o cheie de uÕ| roman| din Severin, h|rÛi Õi stampeoriginale ori copii.

Piesele „antice“ îÕi g|seau locul atât cât s| sugereze saltul peste milenii, veacuri Õi deceniide continuitate a vieÛii pe aceste meleaguri Õi nu numai.

Istoria medieval| a Ú|rilor Române era marcat| prin h|rÛi, portrete de domnitori,documente, sigilii, inscripÛii epigrafice, obiecte arheologice smulse p|mântului Õi restituitecontemporanilor.

EvoluÛia social| Õi economic| din secolul din secolul al XIX–lea a fost marcat| cu acte Õi,simbolic, cu obiecte.

MiÕc|rile sociale Õi politice din Transilvania din zilele lui, de exemplu, au fost bogatreprezentate în continuitatea precedentelor, de la r|scoala lui Horea, CloÕca Õi CriÕan, sugerat| cuportrete, cofiÛ| din MunÛii Apuseni cu inscripÛia „MunÛii noÕtri aur poart|/ Noi cerÕim din poart|-npoart|“, la revoluÛia din 1848, argumentat| cu sabia, cavalul, portrete, între care Õi al lui AvramIancu, pân| la istoria miÕc|rii memorandiste susÛinut| cu programul partidului naÛional,memorandumul, bileÛele trimise de memorandiÕti din închisoare, litografii din casa lui I. RaÛiu,articole din presa european| privind situaÛia românilor ardeleni Õi procesul memorandiÕtilor,documentele Õapirografiate ale procesului, aÕa cum au fost puse în circulaÛie de biroul de pres| alLigii Culturale organizat de el la Cluj, caiete cu texte manuscrise ce au circulat în Ardeal, AlbumulMcedo Român Õi Voci latine. De la fraÛi la fraÛi al|turi de manuscrisele publicate în aceste poligrafii.

Pentru a marca IndependenÛa statului a adus tabloul cu fotografiile parlamentarilor ce auvotat independenÛa în ziua de 9 Mai 1877, farfurie cu predarea Plevnei, fragment de os uman de laGriviÛa, un desen de N. Grigorescu, poezii, publicaÛii, litografii. RelaÛiile externe erau argumentatecu portretul Domitorului Al.I. Cuza la întâlnirea cu Sultanul, bastonul lui recuperat din apeleBosforului, basorelieful cu efigiile Împ|ratului Austriei, Frantz Josef, Regele Carol I Õi ReginaElisabeta (Qvod Franciscus Iosiphus, Imp. Austriae, Rex Ungariae et Carolus I Rex Romaniae etElisabetha Anno MDCCCXCV XVIII/XXX Septemb…), realizat dup| vizita din anul 1895, costumulde diplomat al lui M. Kog|lniceanu, decoraÛii acordate de statele vecine diverselor personalit|Ûi,Cântecul gintei latine al lui V. Alecsandri, medalii Õi diplome primite de V.A. Urechia.

Modernizarea României începea cu revoluÛia de la 1848, fiind expuse programele dinBucovina, din Moldova, de la Islaz, portretul lui N. B|lcescu, litografii, c|rÛile de joc cu cifrulpaÕoptiÕtilor, iar pentru Unirea Principatelor litografii cu divanurile ad hoc, gazeta Steaua Dun|riiunificat| cu Zimbrul Õi Vulturul, bilele folosite pentru alegerea lui Al.I. Cuza. Reformele pentruorganizarea instituÛional| a statului erau marcate Õi cu obiecte cu valoare de simbol: înv|Û|mântul– c|limara de la inaugurarea Universit|Ûii din IaÕi, basorelieful festivit|Ûii realizat de c|tre Wl. Hegel,harta r|spândirii Õcolilor de la oraÕe Õi sate; cultura – Muzeul de Antichit|Ûi, Academia Român|,statute, d|ri de seam|, momentele inaugur|rii, afiÕe de spectacole de teatru, statuiete, medalii;


10) Arh. BVAU, Ds. XL, 1910, f. 24;Ds. XLI, 1911, f. 23

biserica – icoane, secularizarea, portrete Õi sigilii ale unor mitropoliÛi Õi episcopi, manuscrise;agricultura – planuri de moÕii, acte de împropriet|rire, legea din 1864, c|limara folosit| pentrusemnarea ei; industrializarea – mostre ale produselor morilor de hârtie, confecÛii de hârtie,manufacturi; c|ile de comunicaÛie – copii dup| acte de fundaÛii, festivitate inaugural|, program,invitaÛii, fotografii, calea ferat|, podul de la Cernavoda, portul ConstanÛa.

Personalit|Ûile implicate în istorie Õi evenimente erau prezentate printr-un portret (pentruMihai Viteazul a adus 7 portrete), printr-un obiect, un sigiliu, un document semnat autograf,documentaÛii pentru monumente; le-a dedicat unul, dou| ori mai multe galanatre: Grigore Ghica,Miron Costin, Alexandru Ioan Cuza, pe care l-a slujit Õi urmat în gând Õi fapt| ca cet|Ûean Õiministru; Carol I cu care a fost în bune relaÛii, inclusiv ca ministru Õi biograf, sprijinindu-se reciprocîn acÛiunile pentru Ûar|; G. Asachi, pentru opera c|ruia Urechia a avut un cult.

Mihail Kog|lniceanu, mentor, prieten Õi colaborator în multe acÛiuni comune, a avutdedicat| o camer| dup| ce i-a dezvelit bustul în Parcul din centrul GalaÛiului.

Valeriu Surdu, administratorul direct al patrimoniului, nu a uzat de o evidenÛ| clar| apieselor colecÛionate, unele fiind aproximate, altele nominalizate la întâmplare, deÕi în IstoriculBibliotecii din 1906 ar fi trebuit s| fie prezentate ca Õi colecÛiile bibliotecii, pe tipuri de obiecte,cantitativ Õi dup| provenienÛ|. Arhiva existent| atunci ar fi permis. AbsenÛa acestora a fost sesizat|.Într-o scrisoare din ianuarie 1907, la solicitarea ziaristului V. Mestugean de la ziarul Universul, V.Surdu îi semnaleaz| unele piese istorice Õi de art|, nominalizate pentru prima dat|, f|r| a le subliniavaloarea istoric| s-au artistic|. Nici nu avea preg|tirea necesar|.

DonaÛiile de dup| anul 1901 au fost valoroase din punct de vedere istoric, completând Õidezvoltând aria tematic| a muzeului. În anul 1904 soÛia generalului Eus. Pencovici a donat „18tablouri încadrate Õi 147 stampe, h|rÛi, planuri Õi fotografii“, în primul rând cu conÛinut militar. În1906, Consulul britanic, colonelul Trotter, a donat un „bloc de lemn petrificat adus… din WadyHalfa (pe Nil) Egipt“, iar bancherul Alfonso Dall’Orso a depus spre conservare tabloul„reprezentând balul dat acum 40 de ani în onoarea M. S. Regelui Carol I“. SoÛia Lt. col. VasileIrimia, „lupt|tor al IndependenÛei în R|zboiul din 1877– 1878“, a donat în 1908 un „Tablou înr|matcuprinzând originalele fotografii ale ofiÛerilor din Regimentul 5 de Infanterie“, iar „înv. I.V. Nistoro moned| de argint g|sit| în comuna St|neÕti Jud. Tutova“. În anul 1910 H. Metaxa a donatfotografia PrinÛului Alexandru Cuza, iar C. Apostoliu fotografia lui V.A. Urechia cu prima lui soÛie.

Libr|ria Ôaraga din IaÕi a fost o participant| de seam| la constituirea colecÛiei medalisticeg|l|Ûene. Dup| ce în anul 1910 a trimis „45 (patruzeci Õi cinci) diferite medalii b|tute de noi din1894 pân| în prezent pentru a fi p|strate în biblioteca ce o conduceÛi“, în anul 1911, „În semn derecunoÕtinÛ| pentru ilustrul V.A. Urechia, fondatorul acestei biblioteci, rog a primi ca donaÛiune:dou| medalii a serb|rilor Jubiliare Universitare din IaÕi din 1911 Õi dou| medalii a dezveliriistatuilor lui Vod| Cuza Õi a sfetnicului s|u Kog|lniceanu. Calitatea ce v| trimit reprezint| o special|emisiune, foarte rar|,“cum sublinia Fanny Ôaraga.10)

Pentru instituÛiile Õi societ|Ûile din GalaÛi se considera aproape o „obligaÛie“ de a depunela Biblioteca–Muzeu–Pinacoteca „V.A. Urechia“ acte, documente, fotografii sau medalii ce marcauun eveniment, o construcÛie, o statuie, o aniversare sau comemorare, practic| uitat| ori neglijat|ast|zi, nu f|r| urm|ri pentru istoria viitoare.

Pagina 22 din 38

11) Arh. BVAU, Ds. XXXVIII, 1908, f. 27; Ds, XXXVI, 1906, f. 69

12) Arh. BVAU, Ds. XLII, 1912, f. 6, 23: Domnule PreÕedinte, Cu prilejul festivit|Ûii inaugur|rii monumentului poetuluiM. Eminescu la GalaÛi, redactându-se un act comemorativ în dublu exemplar, din care unul s-a remis Dlui Primar al oraÕului, iar aldoilea a fost destinat pentru Biblioteca Urechia, am onoarea a v| înainta, aci anexat, duplicatul acelui act, isc|lit de Comitet, de DlMinistru al Cultelor Õi InstrucÛiunii Publice, de P.S.S. Nifon Episcopul Dun|rii de Jos, de literaÛi Õi alte persoane marcante ce au luatparte la acea solemnitate, cu rug|mintea de-al conserva în Biblioteca Urechia, binevoind a r|spunde de primire. PreÕedinte, CorneliuBotez

Domnule PreÕedinte,Comitetul administrativ al Bibliotecii «Urechia», luând act de adresa Domniei Voastre, a primit cuosebit| satisfacÛie pergamentul comemorativ al monumentului lui M. Eminescu ridicat la GalaÛi prin iniÛiativa Domniei Voastre Õia amicilor Domniei Voastre. Biblioteca «Urechia» e fericit| în aceast| ocazie ca Õi în altele, când se poate face depozitara actelor careprivesc miÕcarea cultural| Õi naÛional| fie din localitate, fie din Ûar|. Vom p|stra cu aceiaÕi osebit| atenÛiune Õi acest act referitor lagloria lui Eminescu Õi la frumoasa Domniei Voastre iniÛiativ|. PrimiÛi v| rog, Domnule PreÕedinte, asigurarea distinseii meleconsideraÛiuni, precum Õi arhiereasca noastr| binecuvântare, Nifon

13) Arh. BVAU, Ds. XXXIV, 1904 – Ds. XLV

14) Arh. BVAU, Ds. XLV, 1915, f. 38–39

În anul 1906 Comisia European| a Dun|rii a depus medalia jubileului de 50 de ani Õi istoriculei, iar Arsenalul Marinei Militare, sub semn|tura PreÕedintelui Comisiunii de Supraplinuri aConstrucÛiilor noi ale Marinei, I. B|lescu, va depune în anul 1908 „medalia b|tut| cu prilejullans|rii noilor vase ale marinei pentru colecÛie.“11)

În martie 1912 Comitetul Monumentului Poetului M. Eminescu a depus actul comemoratival dezvelirii monumentului, iar Prim|ria pe cel privind dezvelirea Statuii lui Costache Negri. Acteleprivind statuia lui C. Negri s-au pierdut. Raportul din 5 noiembrie 1912 consemna c| s-au depus spredepozitare Õi 14 panglici de la coroanele depuse la statuia lui Costache Negri Õi 5 la statuia lui MihaiEminescu. Scrisorile privind trimitrrea–primirea actului comemorativ sunt fragmente din paginilede istorie cultural| a GalaÛiului, atestate al gestului comis de g|l|Ûeni din iniÛiativa omului de cultur|,magistratul Corneliu Botez. Ele se cer reÛinute aici ca atare.12)

Cu prilejul anivers|rii jubileului de 25 de ani de la inaugurarea Bibliotecii, în 1915, s-auprimit donaÛii Õi de piese muzeistice, reÛinute de arhiv| nominal ori numeric.

Max Fischer a donat testamentul lui Carol I litografiat pe tabl| de oÛel în fabrica lui, „unomagiu suprem adus memoriei defunctului nostru Suveran, f|uritorul României moderne.“ Înnumele profesorului Alador Baum este donat „un obiect de muzeu“, iar proprietarul Gh.I. Deciudoneaz| „25 obiecte de muzeu“, f|r| listarea lor; alÛi donatori au despus 6 monede.13)

Cea mai substanÛial| donaÛie a fost f|cut| în anul 1915 de Nicolae Zugrafu, o bogat|colecÛie de „obiecte din R|zboiul Crimeii“ Õi nu numai, „recoltate“ de pe câmpul de lupt|, vestigiide la toÛi beligeranÛii: uniforme, piese de harnaÕament, arme, accesorii ale acestora. Actul de donaÛiea fost întocmit de J. Vetro.14) Dac| acestea ar fi fost expuse, vizitatorul, cu puÛin| imaginaÛie, puteareconstitui marea b|t|lie din anul 1856, cu iureÕul cavaleriÕtilor sub ghiulele artileriÕtilor, cuinfanteriÕtii ce cucereau sau cedau p|mântul metru cu metru. SpaÛiul nu a permis etalarea. Cea maimare parte s-au pierdut ori r|t|cit, cine Õtie prin ce muzeu ori colecÛie particular|, drept pentru carelista lor merit| a fi pus| în pagin| pentru istorie:

„1. Un chipiu cu penaj de artilerie francez|, împreun| cu tunic|, epoleÛi Õi pantaloni. 2.Una eÕarf| aurit|. 3. Una ledunc| de artilerie francez|. 4. Un chipiu cu egret|, cordon roÕ Õi epoleÛiroÕii; de asemenea o tunic| Õi una pereche pantaloni. 5. Un costum de cavalerie, cu tunic|,

Pagina 24 din 38

17) Arh. BVAU, Ds. LXI, 1934, f. 19–20; 22–23, 79

„I) ARME: 1) O sabie cu mâner de metal, încrustat cu cruce alb| de email. 2) Pistol cucremene. 3) O sabie turceasc| cu mâner de corn. 4) Un pistol cu mâner de metal. 5) O sabieboiereasc| cu mâner de argint. 6) Un pumnal cu mâner de os. 7) Un baston cu capul lui Cuza. 8)2 br|Ûare de metal. 9) Un pumnal mic turcesc.

II)OBIECTE ANTICE ÔI DE ART{: 1) Colan încrusat în bronz cu pietre de diferite culori.2) Farfurie englezeasc| reprezentând c|derea Plevnei. 3) O pereche de paftale metal. 4) 1 pafta demetal cu închiz|toare. 5) 1 elice de bomb| de aeroplan german. 6) 6 buc|Ûi marmur| pictate cufiguri reprezentând diferite costume greceÕti. 7) 3 figurine egiptene. 8) 1 ciubuc boieresc cu vârf demetal. 9) 2 portrete Alexandru Ghica Õi Carol tân|r. 10) 1 portret pictat. 11) 21 de medaliicomemorative. 12) 5 pl|ci comemorative. 13) 1 lamp| de ulei de aram|. 14) 3 volume vechi greceÕti(Biblie). 15) Stema de la Vila Cuza.“

Ad|ugat în manuscris: „1 panoplie, 5 pistoale, 2 s|bii.“17) În scrisoarea de confirmare Õi mulÛumire, directorul Em. Constantinescu, menÛiona: „Conform

dorinÛei exprimate de regretatul Dv p|rinte, onoratul nostru concet|Ûean M. Helder, aÛi binevoit aoferi InstituÛiunii ns. valoroase obiecte de art| Õi preÛ, precum Õi volume de real interes pentruBiblioteca Public| «V.A. Urechia». Aceste obiecte Õi c|rÛi sunt depozitate la locul de cinste, aÕa felca generoasa donaÛie s| fie cât mai evident| pentru cercet|torii acestei Biblioteci.“

Depozitate au fost, etalate niciodat|, cu excepÛia celor ce au ajuns la actualul Muzeu de Istoriedin GalaÛi.

Trei Episcopi ai Dun|rii de Jos, Partenie Clinceni, Pimen Georgescu Õi Nifon Niculescu audepus potretele lor pictate, ast|zi la Muzeul de Arte Vizuale, primul în memoria bunelor relaÛii cuV.A. Urechia, ultimii doi în amintirea perioadelor cât au condus instituÛia în calitate de preÕedinÛiai Comitetului Bibliotecii.

Gândul donatorilor spre un muzeu g|l|Ûean desprins de Biblioteca „Urechia“ le va fi foststimulat de bog|Ûia Õi varietatea colecÛiilor existente la acea vreme, deÕi nu toate expuse.

Palatul Cultural „V.A. Urechia“ în construcÛie le da speranÛa etal|rii obiectelor oferite al|turide cele existente. Vremurile au îndrept|Ûit parÛial speranÛele. Muzeul s-a constituit ca instituÛieindependent|, dar cea mai mare parte dintre piesele donate nu mai sunt.

Muzeul a avut de suferit din lipsa spaÛiului Õi a personalului calificat. Este surprinz|tor c| dincâÛi profesori de istorie au existat în GalaÛi, inclusiv directorii Bibliotecii Constantin Calmuschi ÕiEmanoil Constantinescu, nici unul nu a avut chemare spre muzeografie, numismatic|, arhivistic|,pentru a se ocupa de organizarea, studiul ÕtiinÛific Õi publicarea valorilor înmagaziate aici. Maicurând au fost încerc|ri de consultare Õi cercetare din Ûar| Õi din str|in|tate.

Pentru identificarea unor colecÛii s-a solicitat sprijinul, f|r| finaliz|ri concludente. C. Moisila determinat Õi clasificat unele din monede, f|r| a publica ceva despre. Este posibil ca atunci s| sefi început, f|r| finalizare, inventarul colecÛiei numismatice pe baza indicaÛiilor lui Moisil.

Prof. T. Burada a venit de la IaÕi pentru consultarea „foilor volante“ Õi, probabil, pe bazarecomand|rilor acestuia, „s-a început un catalog anume, cuprinzând descrierea lor, clasificate pecategorii de date, depuse în cartoane speciale“.

Multe dintre cele clasificate ca foi volante erau piese de muzeu veritabile: afiÕe, invitaÛii,programe, chem|ri, apeluri publice, ca de exemplu ProclamaÛia de la Islaz din 1848, imprimat| in-


18) Arh. BVAU, Ds. CXIV, f. 9

19) Gh.N. Munteanu.–Bârlad Op. cit., p. 84

20) Vizitele oficiale au fost inaugurate de Regele Carol I în anul 1893 însoÛit de o suit|, V.A. Urechia fiindu-le ghid. A.S.R.Principele Carol însoÛit de generalul M. Aslan, amiralul Sebastian EustaÛiu, prefectul Al. Gussi Õi primarul C. Úinc au vizitatBiblioteca în preajma primului r|zboi modial. Au mai fost reÛinuÛi de arhiv| ca vizitatori: Episcopul Partenie Clinceni; Gr. Canta-cuzino, prim ministru; Spiru Haret, I.G. Duca, G. Angelescu, Constantin Arion – miniÕtri; D.A. Laurian, Virgil Arion, Ôt. Sihleanu,Gh. Adamescu – secretari generali ai Ministerului InstrucÛiunii Publice; Ôt. Vergolici, P. RâÕcanu, G. Ionescu–Gion, M. Vl|descu,M.C. Miculescu, V. Burl|, M.B. Caloianu, C. Meisner, P. Tintinaru, Ôt. Ioan, Gr. Patriciu, G. Nichifor, N. Iorga – inspectori generaliîn Ministerul InstrucÛiunii; C. Baronzi Õi Eus. Pencovici – generali; C. Erbiceanu, Universitatea BucureÕti; Gr. Tocilescu, cu 80 destudenÛi ai facult|Ûii de litere din BucureÕti; E. Orescu, preÕedintele Societ|Ûii Corpului Didactic „împreun| cu tot corpul didacticadunat în congres la GalaÛi“; Const. Calmuschi, directorul Liceului „Unirea“ din FocÕani, împreun| cu 90 de elevi; VasileKog|lniceanu; C. Kog|lniceanu, consul la Ismail apoi la Cern|uÛi; colonel Corl|tescu, comandantul Regimentului 6 RoÕiori; Wl.

folio.În anul 1929, la cererea directorului Em. Constantinescu, Comitetul administrativ aprob|

întocmirea unui nou „Inventar al medaliilor comemorative colecÛionate la aceast| bibliotec| cuîncepere de la 1894.“

Sub 205 numere curente au fost înregistrate 318 medalii din care 65 medalii de aur, 71 deargint, 130 de bronz, 31 din alt material Õi 18 decoraÛii. Inventarul s-a f|cut prin confruntare cu unulprecedent, probabil cel din 1919, fiind notate plusurile. Pe verso filei 9 se afl| înscris în roÕu:

„24 Iulie 1929. Not|: În dulapul nr. 8 s-au g|sit în plus 18 medalii nedescifrate. În dulapulnr. 14 s-au g|sit în plus 18 decoraÛii diferite. În dulapul nr. 16 s-au g|sit 2 monede – medalii Õi 1medalie ExpoziÛia din 1906. Em. Constantinescu; Paul PaÕa“.

Acest inventar a fost folosit Õi pentru confrunt|ri ulterioare, f|r| precizarea datei. Sunt notateîn roÕu lipsuri, corectate apoi în creion sau cerneal|. De exemplu la nr. crt. 66, în roÕu lips|, la obs.vezi 169 Õi în creion + 1, pentru ca la nr. crt. 169 s| fie trecut în roÕu + 2, în creion – 1 Õi trimitereavezi 66.18)

Chiar în condiÛiile precare de organizare Õi etalare din lipsa spaÛiului, g|l|Ûenii menÛionauexistenÛa Õi valoarea colecÛiilor muzeale în pres| sau monografii. În anul 1927 Gh.N.Munteanu–Bârlad consemna:

„Biblioteca mai are Õi un bogat muzeu istoric de obiecte interesante, stampe, documente Õimanuscrise vechi, colecÛii de obiecte arheologice, numismatic|, medalii, etc.“19)

InstituÛiile administraÛiei publice de stat locale au considerat Biblioteca–Muzeu un obiectivcultural important, fiind inclus în programul vizitelor oficiale – rege, prinÛ moÕtenitor, prim miniÕtri,miniÕtri, oameni de ÕtiinÛ| Õi cultur| români Õi str|ini –, în cel al excursiilor de documentare aleelevilor Õi studenÛilor din Ûar| Õi str|in|tate. S-au înregistrat Õi vizite individuale, profesori, preoÛi,cercet|tori în trecere ori veniÛi special, ceea ce presupune cunoaÕterea Õi dincolo de graniÛele oraÕuluiÕi ale Û|rii.

În capitolul Amintiri din diferite vizite din Istoricul Bibliotecii Publice „Urechia“ Õi, dup|1906, în rapoarte anuale au fost nominalizate personalit|Ûile sau grupurile ce au vizitat biblioteca,cercet|torii ce au studiat în s|lile de lectur| sau au solicitat prin corespondenÛ| informaÛii sau copiidup| documente. DeÕi despre unele vizite oficiale, turistice/documentare Õi individuale s-au maif|cut menÛiuni, le reamintim într-un sumar ce permite realizarea imaginii ariei prestigiului BiblioteciiÕi Muzeului „V.A. Urechia“ în Ûar| Õi peste hotare.20)

Pagina 26 din 38

Hegel, sculptor; dr. N. Vicol, IaÕi; Em. Al. Manoliu, redactorul Ecoului Moldovei IaÕi; un grup de profesori din Br|ila; colonelulTrotter, consul general al Angliei; Protopopul Gherasim Domide, N|s|ud; A. HaliÛa, profesor; preotul dr. Augustin Bunea, profesorBlaj; preotul R. RoÕca, profesor Sibiu; D. Stroe, profesor Sibiu; V. OniÛiu, profesor BraÕov; Iosif Blaga, profesor BraÕov; Ioan Radu,profesor Brad; Gabriel Tripon, avocat N|s|ud; dr. Gh. Vuia, Arad; profesori Õi elevii ai Ôcolii de ComerÛ din Ôistov Õi Ôcolii Normaledin Silistra; Marcellin Pellet, ministru plenipotenÛiar Õi delegatul FranÛei în Comisia European| a Dun|rii; Eugen Lovinescu;profesorii Liceului „SfÛii Petru Õi Pavel“ din PloieÕti împreun| cu elevii cursului superior; C. R|dulescu Motru, profesor BucureÕti;elevii liceelor din Pomârla Õi din Câmpul Lung; profesori Õi elevi ai Liceului din Rusciuk, Bulgaria; N. Barcian–Droc; N. Kram,Ismail; Prodamkin, Petersburg, Rusia; Horace Sanders, Londra; Elena Sevastos, IaÕi; D. Irnbadolt, Budapesta; Lt. P. I. BoudailKalnutch din Cavaleria Sârb|; I. St|ncescu; Ecaterina Stancovici; F. Teodorescu; Eliza Marcian; Clementa Filip; Elena Gheorghiu;A.D. Atanasiu; Elena Predescu; A. Luer; M. Drif|nescu; I. Burghelea; T. Dimitriu; A. Onicescu; S. Negoescu; A. Iliescu; F.Bellissimus; Bennedetto de Lucca împreun| cu Nicolae Iorga au cercetat câteva zile c|rÛi vechi; M. Gheorghiu; I. Úincu; Gh.Popovici; I. Mircescu; V. Dimitriu; Emanoil BucuÛa, director FundaÛia Cultural| Regal|.

Comitetul Bibliotecii a intenÛionat s| (re)organizeze muzeul ca instituÛie separat|, „MuzeulNaÛional din GalaÛi“, dar sub o conducere unic|, a directorului Bibliotecii „V.A. Urechia“. Const.Calmuschi a pledat mulÛi ani pentru aceast| idee în diligenÛele c|tre minister, administraÛia public|local| Õi prin pres|:

„Din nefericire, noi cei beneficiari, nu am Õtiut s| d|m niciodat| importanÛa cuvenit|Bibliotecii Õi Muzeului «V.A. Urechia» Õi dup| 30 de ani ne g|sim în aÕa situaÛie, încât fiind lips|de local, preÛioasele colecÛiuni sunt ameninÛate de zilnic| distrugere… va fi nevoie s| facem cevaimportant pentru Biblioteca Õi Muzeul «V.A. Urechia»“.

Bunele intenÛii au r|mas în acest stadiu. Practic reorganizarea instituÛiei nu a mai avut loc;cutremurul a produs serioase stric|ciuni Õi pierderi de piese. Anton Panaitescu, raporta MinistruluiEducaÛiei NaÛionale în anul 1941: „în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940, s-au distrus obiectede muzeu, geamuri, rafturi Õi statuiete, iar Biblioteca a fost silit| ca s| fie mutat| în noul PalatCultural, deÕi nu este înc| terminat.“

Cutremurul din anul 1940 a marcat începutul sfârÕitului Muzeului „V.A. Urechia“. O partedintre valorile muzeistice au fost evacuate în anii r|zboiului din 1941pân| în 1948. În raportul c|treMinisterul EducaÛiei NaÛionale din 2 noiembrie 1943 se menÛioneaz| ce a fost evacuat:

„Monede vechi 400 buc. Diferite atlase Õi h|rÛi vechi. Obiecte de muzeu. Un tablou pictatreprezentând MoÕii. Un firman turcesc. Un dulap mare de nuc masiv sculptat de M.S. Regele CarolI“.

Majoritatea obiectelor au r|mas la GalaÛi.În decembrie 1941 a avut loc o p|trundere prin efracÛie în cl|direa Palatului Cultural

„V.A.Urechia“, fiind sustrase sau distruse piese istorice Õi de art|:„Nou| pl|ci de marmor| cu figuri colorate macedonene. Diferite tablouri cu rame Õi f|r|

rame, (parte cu Õtampila bibliotecii). Unsprezece pistoale vechi, parte cu cremene ce nu pot fiutilizate. Au distrus niÕte costume vechi ce se g|seau într-o lad|. Afar| de cele de mai sus, mailipsesc lucruri ce nu le putem preciza, deocamdat|, îns| peste tot a fost r|scolit, prin toate sertareleunde se g|seau acte; Õi dulapul cu arhiva Bibliotecii a fost spart Õi toate actele r|v|Õite peste tot“,notifica A. Panaitescu în adresa c|tre Comisariatul de PoliÛie.

În aprilie 1942 au fost restituite de c|tre Procuratura Covurlui „cinci tablouri furate de laPalatul Cult. «V.A. Urechia» GalaÛi.“

Ulterior, probabil, au mai fost recuperate Õi alte obiecte; un num|r de pistoale au fost predateîn 1950 Muzeului de Istorie.


21) Arh. BVAU, Ds. CXV(A), 1949, f. 116, 117

22) Arh. BVAU, Ds.CXV, 1949, f. 43–47

În anul 1946 Palatul Cultural a fost rechiziÛionat de armata sovietic|. Directorul a semnalatPrim|riei în decembrie 1947 c| ocupanÛii Palatului au forÛat camerele unde erau depozitate„materialele“ bibliotecii.

Se poate concluziona c| între anii 1940–1948 au fost distruse sau au disp|rut unele dintrepiesele de muzeu: lucr|ri de art|, arme, uniforme militare, etc.

A. Panaitescu a încercat redeschiderea instituÛiei prin organizarea expoziÛiei CentenarulrevoluÛiei române de la 1848, piesele muzeistice având o pondere substanÛial|.

Zadarnic!Consilierul Cultural JudeÛean Covurlui a solicitat Ministerului Artelor Õi InformaÛiilor s|

intervin| la Ministerul EducaÛiei NaÛionale pentru transferarea obiectelor la Muzeul „Alex. I. Cuza“.Ignorând intenÛia directorului bibliotecii pentru reorganizare a Muzeului în Palatul Cultural

„V.A. Urechia“, abia luat în primire de la garnizoana sovietic|, Consilierul a (des)informatMinisterul Artelor prin scrisoarea din 4 noiembrie 1948, precum c|, totul fiind în depozite, „nuserveÕte unui scop de culturalizare Õi nu poate constitui un muzeu de sine st|t|tor, iar atribuirea lormuzeului «Alex. I. Cuza» din GalaÛi ar m|ri colecÛiile Õi patrimoniul acestui muzeu, dândposibilitatea maselor s| le aprecieze Õi s|-Õi îmbog|Ûeasc| cunoÕtinÛele, Õi întrucât obiectelespecificate în tabelul al|turat constituie o m|rturie a trecutului de lupt| a poporului nostru pentrulibertate Õi democraÛie,“ solicitând „ca obiectele de muzeu specificate s| fie atribuite Ministeruluinostru, respectiv Muzeului «Alex. I. Cuza» din GalaÛi.“

Este necesar s| se precizeze c| Muzeul „Alex. I. Cuza“ era un muzeu mixt, un muzeu Õcolar,s|rac în piese cu caracter istoric, organizat de institutorul Paul PaÕa.

Ministerul EducaÛiei NaÛionale a comunict acordul Ministerului Artelor Õi InformaÛiilor, darnu Õi Bibliotecii:

„Referindu-ne la adresa Dvs. nr. 7.741/1948, avem onoarea a v| face cunoscut c| Ministerulaprob| ca obiectele de muzeu pe care le posed| Biblioteca «V.A. Urechia» din GalaÛi s| fie atribuiteMuzeului «Alexandru I. Cuza», care funcÛioneaz| în GalaÛi, pentru a se da posibilitatea maselorpopulare s|-Õi îmbog|Ûeasc| cunoÕtinÛele.“21)

Ministerul Artelor Õi InformaÛiilor emite ordinul de preluare. Consilieratul Cultural JudeÛeanimpune directorului Bibliotecii întocmirea procesului verbal, 31 decembrie 1948, pentru un lot deobiecte, înaintând la 13 ianuarie 1949 cererea scris| Õi copia aprob|rii Ministerului EducaÛiei,devenit Ministerul Înv|Û|mântului Public:

„În conformitate cu ordinul Ministerului Artelor Õi InformaÛiilor, DirecÛia Servicii Culturaledin JudeÛe, nr. 7.741/1948, avem onoarea a v| trimite în copie, ordinul Ministerului Înv|Û|mântuluiPublic, nr. 277.794/948, prin care aprob| ca obiectele de muzeu pe care le posed| Biblioteca«V.A.Urechia» din GalaÛi, s| fie atribuite Muzeului «Alex. I. Cuza» din GalaÛi, pentru a se daposibilitate maselor populare s|-Õi îmbog|Ûeasc| cunoÕtinÛele. V| rug|m s| binevoiÛi a v| conformasusnumitului ordin Õi a pune la dispuziÛia DSlui Horia Constantin, directorul muzeului, toateobiectele de muzeu pe care le posed| biblioteca «V.A. Urechia», inclusiv dulapul aparÛinând lui M.Kog|lniceanu, care constituie o pies| de muzeu, precum Õi tablourile vechi.“22)

Pagina 28 din 38

Au fost întocmite procese verbale de predare succesiv|, singurele documente de arhiv| în carepiesele sunt descrise cât de cât, atestat al structurii patrimoniului Muzeului de Istorie „V.A.Urechia“, ce a mai r|mas pân| în anii 1948–1950, de unde necesitatea retranscrierii lor între acestepagini:

„Proces Verbaldresat azi 31 decembrie 1948

SubsemnaÛii Constantin Horia, Directorul Muzeului «Cuza Vod|» din GalaÛi Õi PanaitescuAnton, Directorul Bibliotecii «V.A. Urechia» din GalaÛi,

În conformitate cu ordinul Ministerului EducaÛiei NaÛionale, DirecÛia Înv|Û|mântuluiSuperior, nr. 277.794 din 13 noiembrie 1948,

Am procedat primul la primirea Õi secundul la predarea obiectelor de Muzeu ce aparÛinBibliotecii Õi care se specific| mai jos, fiind asistaÛi de dnii Grigoriu Niculae, Consilier alMinisterului Artelor Õi InformaÛiilor Õi dl ConÛ Niculae, Directorul Liceului „Vasile Alecsandri“,membru de drept în Comitetul testamentar al defunctului V.A. Urechia:

1. Costumul lui Mihail Kog|lniceanu de ministru plenipotenÛiar în bun| stare, compus din:hain|, pantalon – post|vior negru – vesta de stof| alb| Õi p|l|ria neagr|, format chipiu ofiÛerescmarin| cu pene albe la capa. Adresa Academiei Române nr. 6201 din 20 sept. 1893, prin care setrimite Bibliotecii costumul sus menÛionat.

2. C|limara lui Mihail Kog|lniceanu din alam|; tocul de scris, simplu, Õi tocul de la ochelari,de carton.

3. C|limara care a servit la semnarea actului de fundaÛie a Academiei Mih|ilene din IaÕi,împreun| cu tocul de aluminiu, c|limara fiind de sticl| iar montura de aluminiu.

4. Basso–relieful din gips reprezent

Muzeul „V.A. Urechia V · muzeul acesta.“ Muzeul „V.A. Urechia V ocaÛia academicianului...

Documents

Transcript of Muzeul „V.A. Urechia V · muzeul acesta.“ Muzeul „V.A. Urechia V ocaÛia academicianului...