Muzeul Oltului

394

Transcript of Muzeul Oltului

Muzeul Oltului0LTYLYI
1
Craiova
2011
OLTllLlll 2 o 1 1
RO - 230079 Slatina, Str. Ana Iptescu nr. 1 Tel. I Fax: 0249.415.279 E-mail: muzeu_olt yahoo.com - http://www.mjolt.ro
Coordonatori: cerc. drd. Laureniu GUIC-FLORESCU
cerc. dr. Aurelia GROSU
prof. univ. dr. Ion CALAFETEANU Facultatea de tiine Umaniste, Universitatea „Valahia", Târgovite
prof. univ. dr. Sorin Liviu DAMEAN Facultatea de tiine Sociale, Universitatea din Craiova
Coperta: Palatul Administrativ în anul 1906 (sediul actual al Muzeului Judeean Olt)
ISSN 2247 - 2789
ISSN-L = 2247 - 2789
©:Muzeul Judeean Olt & autorii, 2011
Tiparul: S.C. LIBRA COM S.R.L. Craiova, Tel: 0251/419661 Tiraj: 500 ex.
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
ANDREESCU Radian Romus, dr. arheolog - Muzeul Naional de Istorie, Bucureti
AMON Lucian, dr. confereniar - Facultatea de Istorie a Universitii din Craiova
BALA Claudia muzeograf - Secia de Etnografie a Muzeului Judeean Olt, Slatina
CP T ARU Doru publicist - Piteti
COJOC Mirela muzeograf - Muzeul de Istorie i Etnografie din Corabia
DUMITRANA Iuliana restaurator - Secia de Etnografie a Muzeului Judeean Olt, Slatina
DUMITRESCU Constana, ing. conservator - Secia Istorie i Art a Muzeului Judeean Olt, Slatina
GHERGHE Petre, dr. profesor universitar - Facultatea de Istorie a Universitii din Craiova
GROSU Aurelia, dr. cercettor - ef de secie Istorie i Art a Muzeului Judeean Olt, Slatina
GUIC-FLORESCU Denissa-Liliana muzeograf - Muzeul Judeean Olt, Slatina
GUIC-FLORESCU Laureniu, drd. cercettor - directorul Muzeului Judeean Olt, Slatina
ILIE Daniela, dr. profesor - coala General „G. Poboran" din Slatina
Muzeul Oltului, t. 1, 2011, p. 3-4
ILIE Rada muzeograf - Slatina
IOAN Ion preot - Biserica „Sf. Gheorghe" din Tituleti-Olt
IONESCU Verginia, ing. restaurator - Secia de Istorie i Art a Muzeului Judeean Olt, Slatina
MOLDOVEANU Katia, drd. arheolog - Muzeul Naional de Istorie, Bucureti
NICA Nicolae M. meter popular - Chilia-Fgeelu, jud. Olt
NICHITA-POPESCU Iohana-Raluca, drd. restaurator - Secia de Istorie i Art a Muzeului Judeean Olt, Slatina
PUNESCU Emil muzeograf - Muzeul Judeean „Teohari Antonescu", Giurgiu
POPOVICI Sabin, drd. arheolog - Muzeul Romanaiului, Caracal
POTRA George G., dr. directorul Fundaiei Europene Titulescu, Bucureti
RDULESCU Toma, dr. numismat - ef de secie, Muzeul Olteniei, Craiova
SCURTU Ioan, dr. profesor universitar - Bucureti
STOICA Cristian preot - Biserica „Ionacu" din Slatina
SURDULEAC Constana arhivist - Slatina
VLAD Constantin diplomat - Bucureti
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Neo-eneoliticul în judeul Olt. Stadiul cercetrilor arheologice ................................................................................................. 15-34
Abstract: The Neo-Eneolithic in the Olt District. The Stage ofthe Arhaelogical Investigation
Aurelia GROSU Aspecte ale vieii economice în vicus-ul militar de la Acidava
································································································· 35-60 Resume: Aspects de la vie economique dans le vicus militaire d'Acidava
Petre GHERGHE, Lucian AMON, Mirela COJOC Nouti sucidavense. O sintez a cercetrilor din ultimii ani
.... „ ............•..........••...................................... „ ......................... 61-76 Resume: Nouvelle de Sucidava. Une synthese des recherches des
dernieres anees
Sabin POPOVICI O ipotez privind identificarea proprietarul vil/a-ei din
cartierul artizanal al Romulei ................................................. 77-88 Resume par Maria Stochi: Une hypothese sur l'identification du
proprietaire de la vi/la du quartier artisanale de Romula
Aureha GROSU Comuna Gneasa: preliminarii la un studiu arheologic i
istoric ........ „ ....... „ „ ......•........ „ ... „ „ „ ..........•....•. „ .•... „ ............ 89-106
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Sumar
Resume: La Commune de Gneasa: preliminaires â un etude archeologique el historique
Toma RDULESCU, Denissa-Liliana GUIC-FLORESCU
Laureniu GUIC-FLORESCU
Slatina în evul mediu .................................................. 125-160 Resume: Slatina dans le moyen âge
Doru CP T ARU Mnstirea Cluiu - tezaur de art feudal româneasc
.............................................................................................. 161-166
Laureniu GUIC-FLORESCU
Slatina în timpul evenimentelor anului 1821 ............. 167-180 Resume: Slatina dans Ies eveniments de l'annee 1821
Daniela ILIE Aspecte privind proprietatea asupra pmântului în judeul
Romanai în secolul al XIX-iea ........................................... 181-188 Summary: Some Aspects about the Property of the Land in Romanati
County in the 19-th Century
Etnii PUNESCU Mrturii despre viaa unei familii cu rdcini în judeul Olt
.............................................................................................. 189-194
Titulesciana
6
Ion IOAN, Alin IOAN Aspecte inedite din istoricul bisericii din Tituleti ..... 203-207 Abstract: Unknown Aspects about the History ofthe Church ofTituleti
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 5-8
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
rigoare i elocin ................................................................ 209-214
George G. POTRA Candidatura lui Nicolae Titulescu în alegerile parlamentare
din 193 7 pentru un post de deputat în judeul Olt i reacia adversarilor politici ............................................................. 215-233
Abstract: N. Titulescu's Politica! Candidateship in the Parliamenlary Elections of 1937 for a Seat of Olt County Deputy and the Reaction ofHis Politica! Enemies
Ioan SCURTU Nicolae Titulescu, românul european ......................... 235-243
Documentar
Constana SURDULEAC, Cristian STOICA, Activitatea ieromonahului Nectarie Anghel la Schitul
Strehare pân în anul 1944 ................................................. 261-278
Documente privind activitatea lui Ion Moroanu la Muzeul Raional din Slatina (1951-1953) ......................................... 279-318
Nicolae M. NICA 30 de ani de nemurire: Muzeul „Nicolae M. Nica", Chilia-
Fgeelu, jud. Olt ................................................................. 319-330
Etnografie
Claudia BALA Motive ornamentale în arta popular din judeul Olt. Calul i
clreul .............................................................................. 331-348 Abstract: Traditional Ornamental Motives in the Folk Art of Romania's
Olt District: The Horse and the Horseman
Muzeul Oltului, l. I, 2011, p. 5-8 7
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Patrimoniu
Iohana-Raluca NICHITA-POPESCU Muzeul i restauratorul .............................................. 371-378 Abstract: Museum and Restorer
Iuliana DUMITRANA Restaurarea unei foi de scoar din colecia de etnografie a
Muzeului Judeean Olt ........................................................ 339-386 Abstract: The Restauration of a Width of Cloth from the Ethnographic
Collection of Olt District Museum
Verginia IONESCU Restaurarea i conservarea unei statuete de bronz ..... 387-390
8 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 5-8
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
MUZEUL OLTULUI
Laureniu GUIC-FLORESCU
Una dintre primele iniiative dedicate demersului de cunoatere i salvare a mrturiilor materiale i spirituale ale trecutului istoric în Slatina o datorm lui Iuliu Moisil (1859-1947) 1
, profesor la Gimnaziul Real între anii 1886-1894. Contribuia acestei ilustre personaliti2 la dezvoltarea muzeografiei româneti a fost subiectul multor exegeze istorice. Aflat la catedra prestigioasei instituii de învmânt sltineRe Iuliu Moisil întocmete o serie de chestionare cu caracter istoric i etnografic, pe care le înmâneaz elevilor si în scopul completrii 3.
Chestionarele cuprindeau 30 de întrebri dispuse în ordinea urmtoare: „ I. Cu ce se ocup locuitorii afar de agricultur? 2. Câi meteri sunt în
sat? 3. Câte cârciumi sunt în sat? 4. Are satul pdurea i punea sa? 5. Este de ajuns pdurea i punea pentru trebuinele locuitorilor? 6. De unde beau apa, din râu, izvoare sau fântâne? 7. Cum sunt fântânele? 8. Câte fântâne sunt în sat? 9. Casa steanului? I O. Cât de mari sunt odile i largi? l l. Cuptorul, vatra i soba cum sunt? 12. Cât de mari sunt ferestrele? 13. Cum sunt înluntru caselor, se afl mobile, scaune, paturi? 14. Cu ce se ilumineaz seara, cu gaz, cu ulei i fetil? 15. Din ce sunt fcute casele? 16. Acoperiul? 17. Cum este coul i unde se deschide afar sau în podul casei? 18. Gardul din ce e fcut? 19. Cultiv pomi? 20. Legume, zarzavaturi cultiv sau cumpr? 21. Ce fel de flori cultiv? 22.
1 Mircea DUMITRESCU, Silvia PDURARU, Din activitatea muzeografic a profesorului Iuliu Moisil la Slatina i Nsud, în: Revista Muzeelor i Monumentelor, nr. I O, 1985, p. 49; Idem, Din activitatea muzeografic a profesorului Iuliu Moisil la Tîrgu Jiu, în: Revista Muzeelor i
Monumentelor, nr. 2, 1985, p. 59. 2 Iuliu Moisil s-a nscut la 19 mai 1859 în Nsud. A urmat coala primar i liceul grniceresc între 1871-1879. A studiat chimia industrial i arhitectura la coala Politehnic din Viena. Între I octombrie 1886 - 10 februarie 1894 func\ioneaz ca protcsor la Gimnaziul "Radu Grcceanu" din Slatina. Aici a predat chimia i igiena în cadrul catedrei de tiine fizico-naturale. Ulterior acestui interval cronologic a fost transferat la Gimnaziul "Tudor Vladimirescu" din Târgu Jiu. Aici a fondat alturi de al\i intelectuali Muzeul Gorjului ( 1894). Membru fondator al Muzeului Nsudean ( 1932). Secretar al Muzeului de etnografic i art popular ( 1906-191 O). A condus Muzeul Pedagogic al Casei coalclor din Bucureti ( 1910-193 l ). La 24 mai 1943 a fost ales Membru de Onoare al Academici Române. Referine la Victoria POPOVICI, , Activitatea profesorului Iuliu Moisil la Muzeul Pedagogic al Casei cvalelor /910-1931), în: Revista Muzeelor, nr. 5, 1968, p. 406-409; Paul GRIGORIU, Din activitatea Muzeului Pedagogic al Casei coalelor, în: Revista Muzeelor i
Monumentelor, nr. 3, 1984, p. 34-42; Vasile MARINOIU, Din istoria Muzeului judeean Guri, în: Revista Muzeelor i Monumentelor, nr. 2, 1985, p. 52-57; Iancu Stan TOMA, Liceul Radu Greceanu Slatina 1884-1945, manuscris dactilografiat, Bucureti, 1994, Colcc\ia Bibliotecii Muzeului Judc\can Olt, nr. inv. 5214, p. 191-192. 1 M. Dumitrescu, S. Pduraru, op. cit., p. 43. Au fost identificate un numr total de 17 chestionare cu rspunsurile completate de elevii Gimnaziului din Slatina care se pstreaz în Fondul Iuliu Moisil din colccJiilc Arhivelor Statului Filiala Nsud.
MuzeulOltului, l.1,2011, p.9-14 9
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
L. Guic-Florescu
Cam cât cost o cas? 23. Cum este patul ranului? 24. Ce fel de vase din care mânc tranii? 25. Din ce sunt fcute vasele penim gtirea bucatelor, forma lor? 26. Sunt smluite sau nu? 27. Au furculie, cuite i lingurie i din ce sunt fcute? 28. Sunt olari sau de unde îi aduce oalele? 29. Care sunt srbtorile steanului? 30. Care sunt obiceiurile ranilor la srbtoare?"4 •
Potrivit mrturisirilor profesorului Iuliu Moisil, în perioada cât a predat la Slatina, a întreprins primul demers muzeografic de constituire a unei colecii
muzeale cu caracter etnografic: „ prima coleciune de ou încondeiate... am fcut-o în anul 1890 ... adunând tot prin colarii mici de la acel Gimnaziu, vreo 400 buci foarte frumoase. Din nenorocire aceast splendid colecie de ou a avut un sfârit tragic. Când m înapoiasem dup vacana de var la coal ea era aruncat la gunoi"5
• Cel care l-a sprijinit în aciunea de realizare a unei prime colecii de ou încondeiate 6 a fost Vitold Rola Piekarski, profesor de desen la aceeai coal 7 .
În urma unor excursii fcute cu elevii în jurul oraului Slatina a mai întocmit i „o colecie de plante sau Herbarium, cu aezarea plantelor uscate, adunate de elevi i aranjate de I. Moisil"8
.
.
În perioada imediat urmtoare primului rzboi mondial s-a constituit în oraul Slatina un Comitet organizatoric pentru înfiinarea Muzeului Judeului Olt. Obiecte i documente colectate cu ajutorul unor intelectuali pasionai i
proprietari amatori au fost depozitate în mai multe locaii: Palatul Administrativ, Primria Oraului, Biblioteca Liceului „Radu Greceanu" i cea a colii Primare de Biei nr. I Ionacu. O contribuie esenial la înfiinarea acestui aezmânt
4 Ibidem, p. 43-45. 5 Ibidem, p. 46. 6 Vasile CRBI, Witold Rol/a Piekar:„ki-Tantal, în: Revista Muzeelor i Monumentelor, nr. 3. 1981, p. 57. 7 Vitold Rola Pickarski a fost numit profesor de desen i caligrafic la Gimnaziul din Slatina la I martie 1891: I. S. Toma, op. cit„ p. 213. 'Ibidem. p. 192. 9 Iuliu MOISIL, Vitold Rola Piekarski ((} schifâ biograficii}, în Arhivele Olteniei, anul V, nr. 27, scptcmbric-oclombric 1926, p. 314. '"Ibidem.
10 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 9-14
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Editorial
cullural a avui-o a vocalul Ion I. Florescu 11 , preedintele executiv al Comitetului
de iniiativ care a colecionai în casa sa mulle din obiectele ce vor intra în patrimoniul muzeal sltinean.


Nicolae Iorga însui a îndemnat pe locuitorii acestor meleaguri „s
îndrume pe cine are hârtii s le depue la liceu pentru un muzeu al Ollului" 14 •
În anul 1930 Ion Ionacu, directorul colii Normale „Preda Buzescu" din Slatina - unul dintre discipolii profesorului Nicolae Iorga - adresa un apel emoionant „tuturor intelectualilor i iubitorilor de lmurire a trecutului oltenesc" prin care solicita punerea la dispoziie a „orice act vechi, mai dinainte de I 800 - precum i orice alt mrturie mai veche" în vederea tipririi lucrrii Documente i inscripfii din fin11t11/ Oltului 15 i susinea ideea înfiinrii unui muzeu etnografic pe lâng coala Nonnal de Biei, aezmânt „în care s se adune toate obiectele caracteristice din viaa de demult i de azi a locuitorilor olteni". Prin adresa nr. 9532811930 Ministerul Instruciunii Publice solicita „constituirea unui comitet i aranjarea muzeului etnografic" 16
• Dintre obiectele considerate constituirii patrimoniului acestui muzeu erau menionate: „Icoane vechi pe lemn, sticl i chiar hârtie. Autografe de ale oamenilor notri care au avut vreo însemntate - fie în micarea politic, fie în cea literar, hrisoave i tiprituri
vechi. Medalii, monede vechi. arme vechi. buciume i !ol ce a aparinui otirei noastre în trecut. Costume naionale din regiunea O-vs., resturi de esturi din care s se vad frumuseea motivelor noastre naionale, traiste, brîie, chimire i
11 ton (Jac) I. Florescu, fosl student i colaborator al prof. Grigore Tocilescu, liceniat în Litere i Filosolic, doctor în Drept. a devenit ulterior prefect i dcpulal. Era cunoscut ca un marc colecionar, cu aptitudini de arheolog i numismat Paul I. D1cu. Profesorul i mu:eograjiil Ion N. Moruanu (11:194-1967), în A1xe.ui.r. Studii i comwricâri, scria Istoric, Piteti, t. IX, 2000, p. 509; vezi i: Gen. Gheorghe PETRESCU, Florin HODINAOANU, Monografia jude/ului Olt, voi. I, „Tiparul Oltului", Slatina, 1944, p. 20. 1 ~ I. I. FLORESCU, 0/111/ preistoric în: coala Noastrâ. Revista Asociaiei Învptoritor din Olt, Anul I V, nr. 6, octombrie 1936. p. 11. " Între anii 1938-1945 Paul I. Dicu a fost membru al Comitetului organizatoric al Muzeului Oltului din partea elevilor liceului <lin localitate. A îndeplinit misiunea de secretar adjunct al comitetului i ghid al expoziiilor de istoric i arheologic organizate în fiecare toamn i primvar în diferite sli <lin Slatina·- P.I. Dicu, l.c .. p. 509, n. 8. " Nicolae IORGA, Prefa/<i, în: I. Li'TU (cd.). Anuurul Jude/tilui Olt. 1925, Tip. „Liga Poporului". Piteti, 1925. 1
' Lucrarea a aprut în a 1934 la Ellil. Ramuri din Craiova av<înd ca autor pc Ion Ionacu. îns cu titlu schimbat: Biserici. chi1nwi i docume111e din 011. fiind prefaat de Prof. Nicolae Iorga. "' Ion IOl\,\CU, Ccitre Lorniwrii cli11 i11u1ul Olr, în: A11uarnl Srnlii Nor111<1/e .. Prcdo 811:eH"11„ di11 Slulino pe 011ii 1927-1930. Tip. Ramuri, Craiova, 1930. p. 109.
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 9-14 11
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
L. Guic-Florescu
pieptare cu custuri deosebite i vechi. Ceramic, olrie veche smluit 1
decorat cu smaluri. Sculpturi i cioplituri în lemn: furci, bîte, cuiere, tronuri, lavie, scaune, coroane, cornuri de vântoare etc. Polie i blidare zugrvite primitiv de maetrii ce au trit înainte generaiei noastre. Obiecte i instrumente primitive ale gospodriei rurale, ornamente de fier forjat ca: balamale, încuietori, zbale, scri de ea etc." 17
Apelul a fost receptat cu interes de locuitorii jude\ului Olt, printre primii donatori numrându-se „d-ra E. Bogdan-Piteti din Coloneti, preoii I. Cpâneanu din Spineni, Ionescu din Schitu Greci, Petrescu din Ciomgeti, dd. V. Manolescu, proprietar Drgneti, I. Popescu, student Deleni, învtorii G. Iliescu din Mrgineni, Toma Popescu din Deleni, F. Conea din ~iheti, FI. Popescu din Teiu, T. Vieru din Radomireti, Ion Diaconu din Smârdan, C. Diaconu din Bîrseli, G. Dumitrescu din Gîlmeele i G. Conea, Mihielii de Sus, V. Diaconu, St. Ionescu, T. Iliescu din Optai, I. Diaconescu, învtor din Albeti, P. Zamfirescu, Reti, B. Sfârlogeanu din Mirceti, I. Popescu, cântre din Vlaici, I. Teodorescu din Coloneti, Ion Ciocea din Deleni, I. Stnescu,


Planul de Organizare a Muzeului Raionului Slatina, regiunea Arge elaborat de prof. Ion Moroanu la 13 august 1951 20 menioneaz existena unei dispoziii a Comitetului pentru Aezmintele Culturale de pe lâng Consiliul de Minitri, transmis prin adresa nr. 12310 din 11 iulie 1951, Comitetului Executiv al Sfatului Popular Raional Slatina ce poate fi considerat esenial demersurilor de înfiinare a muzeului sltinean. Printr-o alt adres a forului sus menionat, datat 21 septembrie 1951, se meniona c prof. Ion Moroanu a fost delegat ,,în vederea achiziionrii de materiale i organizarea muzeului din Slatina"21
• La 11 noiembrie 1953 Seciunea Cultural a Sfatului Popular al Regiunii Piteti
.
În pofida tuturor eforturilor muzeul s-a deschis oficial abia în anul 1952 prin eforturile prof. Ion N. Moroanu 23 . La I mai 1952 a fost inaugurat Muzeul Raional Slatina, ce va funciona sub aceast titulatur pâna în 1968, când, odat cu reorganizarea administrative-teritorial, ia fiin Muzeul Judeean Olt. În anul 1970 se înfiineaza secia de etnografie, iar din 1975 începe constituirea coleciei de art plastic.
17 Ibidem, p. 109-1 1 O. "Ibidem, p. 110. ,., Arhiva Muzeului Judeean Olt, dos. Coresponden 1952-1954, f. 71. "' lhidem, f. 37-38. 21 Ibidem, I'. 49. " lhidem, f. 3. '' Mihail BUTOI, 11.-luzeu/ Jude{ec111 0/1 50. 1952-2002, Edit. Universitatea pentru Toi, Slatina, 2002, r s
12 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 9-14
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Guvernului României nr. 3 71 /21 iulie 1997, cldirea Palatului Administrativ (fosta Prefecturf1 a judeului Olt - construit în anul 1887), monument istoric emblematic pentru arhitectura Slatinei de la sfâritul secolului XIX i începutul secolului XX. Actualmente instituia noastr tezaurizeaz si valorific
expoziional colecii de arheologie. istorie medieval, modern, contemporan, art plastic i etnografie care conin piese de patrimoniu definitorii pentru cultura si civilizaia Oltului. unele dintre acestea figurând în patrimoniul cultural naional.
Înlruccît în 2012 ne pregtim s aniversm 60 de ani de la înfiinarea oficial a muzeului sltinean am considerat util editarea în premier a unei publicaii tiinifice acestei instituii. Alegerea Litiului Muzeul Oltului, cu care intrf1m în rândul publicaiilor tiinifice cu caracter istoric din spectrul cultural ro1rnînesc nu a fost un demers facil. Pornind de la ideea lui Nicolae Iorga care a îndemnat oamenii acestor locuri s treac la înfiinarea unui muzeu am considerat cel mai potrivit s folosim un titlu legitimai istoricete.
Anuarul nostru trebuie s reprezinte o punte de legtur între trecutul, prezentul i viitorul Slatinei i al judeului Olt, mai ales acum când societatea în care trim triete calvarul unei intenninabile crize economice, morale i
spirituale. Nu dorim decât s oferim un model de cunoatere i renatere
cultural a unui areal geografic unic: judeul Olt. O asemenea întreprindere istoric poate avea dintru început limite i împliniri. În ciuda dificultilor pe care le trim cu toii, noi cei care ne-am aplecat frunile reverenios în faa puterii exemplului predecesorilor notri, credem c vom reprezenta o tribun de dezbatere ce va genera în timp un curent cultural emulativ.
Pornim la drum cu optimismul inerent oricrui început de zidire temeinic având în vedere i experiena unor muzee din ar în susinerea intelectual a editrii unor buletine, anuare sau reviste tiinifice. Ne adresm tuturor acelora care iubesc istoria poporului român, în special celor care în calitatea profesional de istorici, cercettori tiinifici, profesori, muzeografi, restauratori i
conseivatori, servesc cu altruism i credin instituiile cultural-educative ale sialului român. Astfel, Muzeului Oltului însumeaz 28 materiale semnate de 27 personaliti tiinifice i culturale din 9 localiti între care: Bucureti, Craiova, Piteti, Giurgiu, Caracal, Corabia i, firete, Slatina.
Întrebarea care struie în cugetele celor care vor constitui viitorii notri lectori poate fi de ce tocmai acum ne facem apariia i nu mai devreme. Rspunsul nu poate fi decât unul singur i fr echivoc. Acum am reuit. De astzi a venit timpul Muzeului Oltului ...
Este trist realitatea în care tot mai multe publicaii muzeale nu apar decât sincopat, sau chiar îi înceteaz existena. Lipsa fondurilor, a specialitilor care s le susin intelectual, dispari!ia interesului pentru tiin, cultur i educaie, „iluzia" cunoaterii ce o cultiv internetul i o parte a mass-mediei, au tcut
posibil apariia unor surogate culturale, a unor false modele, de o nocivitate extrem pentru ceea ce înseamn altitudinea intelectual specific unei naiuni puternice. Astzi, când simbolurile i valorile noastre culturale sunt contaminate cu virusul deriziunii i desuetudinii, când subcultura tinde s aib tot mai muli adepi în rândurile semenilor notri, ne facem datoria moral i intelectual de a întri rândurile celor care mai cred în plcerea lecturii, în cartea de istorie ce îi
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 9-14 13
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
L. Guic-Florescu
mai poate aterne pe degete urme de cerneal tipografic, iar în suflet parfumul vremurilor de odinioar.
Vom rememora i aprofunda împreun parcursul istoric al Slatinei i al judeului Olt, începând de la scânteia vieii aprute pe aceste meleaguri i pân la zidirea vetrei în care arde focul venic al cultivrii credinei în virtuile naiunii române.
Prin Muzeul Oltului nu dorim s intrm în competiie profesional cu nimeni, ci mai degrab s generm o atitudine intelectual în ceea ce privete evoluia cercetrii tiinifice în contemporaneitate. Un sistem de învmânt prea des reformat a abandonat principii, valori, caractere i s-a axat doar pe criterii economice, generând doar cantitate, mediocritate i regres intelectual.
Pentru noi, cei care slujim Muzeul, o zi trit aici conteaz mai mult decât o venicie petrecut în afara lui. Cu sperana ca vom îmbtrâni frumos, iar anuarul nostru va reprezenta un instrument util de cunoatere i aprofundare a muncii unor profesioniti din lumea muzeului, ateptm cu interes sugestii sau recomandri.
i pentru c una dintre seciunile anuarului Muzeului Judeean Olt poart numele de Titulesciana, ne simim datori a evoca i a întri motivaia apariiei noastre în „galaxia Gutenberg", parafrazându-l pe Nicolae Titulescu: „i chiar de nu vom fi un far, ci doar o candel, ajunge. i chiar de nu vom fi nici candel, tot ajunge, cci Ne-am strduit s aprindem lumina."
14 Muzeul Oltului_ L J _ 20 I I_ n. 9-14
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
THE NEO-ENEOLITHIC IN THE OLT-DISTRICT THE STAGE OF THE ARCHAELOGICAL INVESTIGATION
Abstract
The region of Oltenia is a very important one for the neo-eneolithic period, as proven by the numerous sites discovered here, some of which being definitive for some of the phases belonging to the mention period. Thus a continuous evolution was documented here, from the first communities of the early Neolithic belonging to Cârcea-Grdinile and Starcevo-Cri cultures to the Eneolithic cultures of Gumelnia and Slcua.
The paper has as purpose to evaluate the archaeological research stage from a part of this region, namely that belonging to Olt County. lts territory is very rich in Neolithic discoveries; nowadays there are 21 of these sites which cover from the chronological point of view the entire neo-eneolitbic period.
Key words: neo-eneolithic, the Olt County, Oltenia, Cârcea-Grdinile, Slcua culture
Oltenia reprezint o regiune deosebit de important pentm epoca neo-eneolitic, fapt dovedit de numeroasele situri descoperite aici, unele dintre ele definitorii pentru anumite etape ale epocii. Astfel, a fost documentat o evoluie neîntrerupt de la primele comuniti ale neoliticului timpuriu de tip Cârcea-Grdinile i Starcevo-Cri, pân la cele ale eneoliticului aparinând culturilor Gumelnia i Slcua.
Prin poziia sa geografic, Oltenia a fost receptiv la influene
venite atât din sudul Peninsulei Balcanice (teritoriul Bulgariei de astzi) cât i la cele venite din sud-vest (dinspre teritoriul Serbiei). Rezultatul a fost o interesant sintez cultural, o întreptnmdere a diverselor culturi care a dat natere unor aspecte regionale, din pcate insuficient cunoscute. Un rol important în epoca neo-eneolitic, ca de altfel i în
Muzeul Oltului, t. 1, 2011, p. 15-34 15
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
epocile ulterioare, l-a jucat Oltul, punte de legtur între regiunile sudice i centrale ale României. În aceste condiii este firesc ca o mare parte a siturilor neolitice din Oltenia, cercetate pân acum, s se afle în apropierea acestui râu.
Articolul de fa îi propune s evalueze stadiul cercetrii
arheologice dintr-o parte a acestei regiuni, aceea a judeului Olt. Teritoriul su este bogat în descoperiri neolitice, în stadiul actual al cercetrilor numrându-se 21 situri (au fost avute în vedere siturile în care au fost întreprinse spturi sistematice sau de salvare) cu descoperiri de acest tip, ce acoper din punct de vedere cronologic întreaga epoc neo­ eneolitic (Pl.l).
Înc din a dou jumtate a secolului al XIX-iea teritoriul judeului Olt, pe atunci judeul Romanai, a intrat în atenia pionierilor în arheologie i a colecionarilor. Este epoca "esploraiunilor arhelogice", în cursul crora se face prima evaluare a potenialului arheologic al regiuni. Astfel, în perioada 1872-1876 C. Bolliac a întreprins cercetri la Vdastra, (PI. 2/1) punctul "Mgura Cetate", rezultatele lor fiind publicate în revista "Trompeta Carpailor". Descriind amplasamentul sitului ca o insul
.
În privina ceramicii, C. Bolliac fcea diferenierea între olria epocilor „antemetalice", lucrat cu mâna i cea ulterioar, din epocile metalelor, lucrat la roat, într-un mod mult mai îngrijit. De asemenea, în opinia sa, o alt împrire a olriei se poate face în funcie de folosina sa, în olrie domestic i funerar. În privina strategici de sptur, C. Bolliac meniona faptul c ar avea nevoie pentru cercetrile de la Vdastra de dou-trei sute de oameni care s lucreze cel puin o sptmân, dar mrturisea cu regret c nu a beneficiat decât de câiva oameni i c tot ceea ce dorete de la autoriti este ca acestea s conserve situl. Dei spturile au fost reduse, autorul acestora meniona numeroase descoperiri: peste 3000 de silexuri, peste 300 de obiecte din lut, 3 "omulei", cca. 300 de obiecte din os, peste 300 de vase, ca i un numeros material osteologic, pe care C. Bolliac l-a adunat într-o colecie. În finalul articolului su despre Vdastra, C. Bolliac face i câteva precizri de cronologie relativ, considerând c civilizaia descoperit aici este de departe cea mai veche cunoscut în sudul României 3 .
1 C. Boli iac. în Trompeta Carpailor, anul X. 1872, no. 965 din 2/ 14 februarie. 2 Idem, în Trompeta Carpailor. anul X. 1872, no. I O I O din 20 august. 3 Idem, în Trompeta Carpailor, anul XI, 1873, no. 1059 din 1113 aprilie.
16 Muzeul Oltului, l. l, 20 l l, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Neo-eneoliticul în judeul Olt
Spturile arheologice de la Vdastra au fost continuate în 1926 de V. Christescu, care a extins cercetrile i în punctul „Mgura Fetelor"4
(Pl. 2/3). Cercetrile au dat la iveal o ceramic foarte frumoas, decorat cu caneluri i încrustat cu past alb, aparinând unei civilizaii
necunoscute pân la acea dat. Situl a fost interpretat în aceast etap a cercetrii ca „necropol de incineraie eneolitic", datorit faptului c fragmentele ceramice erau acoperite cu cenu i s-au descoperit numeroase oase calcinate, dei în privina ceramicii se fac unele analogii corecte cu ceramica din Tessalia (Dimini, Sesklo), Tracia sau Macedonia5
.
Cercetrile la Vdastra au fost reluate în ambele puncte în 1934 de ctre D. Berciu pentru verificarea stratigrafiei aezrii. Acesta a publicat o sintez a cercetrilor de pân atunci - ,,Arheologia preistoric a Olteniei"- în care reunete informaii despre culturile neo-eneolitice. Totodat, D. Berciu denumete pentru prima dat descoperirile fcute la "Mgura Fetelor" ca aparinând civilizaiei de tip Vdastra 7 . În aceeai lucrare D. Berciu a publicat i rezultatele unor spturi neautorizate la Vdastra efectuate de Al. Meunier pentru colecia Severeanu.
În anii 1946 i 1948 spturile sistematice de pe "Mgura Fetelor" au fost coordonate de C. Mateescu, urmate de spturi de salvare în perioada 1956-1970, ocazie cu care s-a stabilit i stratigrafia sitului: paleolitic, Vdastra (Pl.6/1), Slcua, la care se adaug i materiale din alte epoci 8
• Tot C. Mateescu a efectuat spturi într-un alt sit Vdastra, la Cruovu ( 1954-1955), unde a identificat o aezare cuprinzând cele dou faze ale culturii 9 .
În perimetrul oraului Slatina, M. Butoiu a descoperit mai multe puncte cu descoperiri preistorice. Astfel, pe terasa înalt a râului Sopot a identificat resturile unor locuine incendiate i ceramic aparinând
culturii Vdastra. De asemenea, lucrrile de construcie ale unui nou cartier - Crian II (Pl.3/1 ), începute în anul 1971, au scos la lumin mai
4 V. Christescu, Les stations prehistoriques de Vdastra, Dacia, III-IV, 1927-1934, p. 167-211. 5 Ibidem, p. 203-204. 6 Ibidem, p. 224-225. 7 D. Berciu, Arheologia preistoric a Olteniei, Arhivele Olteniei, XVIII, 1939, p. 38. 8 C. Mateescu, Spturi de salvare i cercetri arheologice la Vdastra i împrejurimi, SCIV, VI, 3-4, 1955, p. 447-457; idem, Spturile arheologice de salvare de la Vdastra, Materiale i cercetri arheologice, V, 1959, p. 61-74; VI, 1959, p. 107-115; VII, 1960, p. 57-62; VIII, 1962, p. 187-191; IX, 1970, p. 67-74; X, 1973, p. 19-23; idem, Centenarul spturilor arheologice de la Vdaslra, SCIV, 22, 4, 1971, p. 643-650. 9 Idem, Spturile arheologice de la Cruovu, Materiale i cercetri arheologice, III, 1957, p. 102-114.
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 15-34 17 www.cimec.ro / www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
multe vest1g11 arheologice, între care câteva vase aparinând culturilor Dudeti-Cernica i Vdastra 10 (Pl.7/2-4).

O alt contribuie major a cercettorului oltean este reprezentat de spturile desfurate pe terasa Tesluiului, în mai multe puncte de pe teritoriul localitilor Frcaele 14 (Pl.411-2) i Hotrani 15 (Pl.4/3-4). La Frcaele au fost identificate i cercetate începând cu anul 1966 dou puncte cu descoperiri aparinând culturilor Vdastra („La cimitir") i
Dudeti-Vdastra („Pe coast"). La Hotrani au fost identificate dou puncte cu descoperiri aparinând culturilor Vdastra („La turn") i Boian V („La coal"). Aezarea Vdastra din punctul „La turn" se afl terasa inferioar a Oltului, la NV de ruinele turnului medieval din localitate (Pl.6/3-4). Aici M. Nica a întreprins cercetri de teren înc din 1960, iar primele sondaje în 1964 împreun cu D. Berciu. Alte sondaje au fost
10 D. Berciu, M. Butoiu, Cercetri arheologice în Slatina i împrejurimi, Materiale i cercetri arheologice, VII, 1960, p. 139-145; M. Butoiu, Noi descoperiri arheologice în oraul Slatina, Revista Muzeelor, 2, 1973. p. 137-139; M. Butoi, Descoperiri arheologice din judeul Olt, Slatina, 1999, p. 24-27. 11 M. Nica, Cârcea, cea mai veche aezare neolitic de la sud de Carpai, SCIVA, 27, 4, Bucureti, 1976, p. 435-463; M. Nica, Nouvelles donnees sur le neolithique ancien d'Oltenie, DACIA, XXI, Bucureti, 1977, p. 13-53. 12 M. Nica, Grdinile, o nou aezare a neoliticului timpuriu în SE Olteniei, Arhivele Olteniei, I, 1981, p. 27-39; idem. Spturile arheologice din aezarea neolitic de la Grdinile, jud. Olt, Materiale i cercetri arheologice, Bucureti, 1983, p. 23-28; idem, Sur la plus ancienne ceramique peinte de l'epoque neolithique de Roumanie (Ies decouverles de Cârcea el Grdinile), în voi. Civilizaia Cucllleni în context european, Piatra-Neam, 1987, p. 29-42. 13 M. Nica, Le groupe cu/turei Cârcea-Grdinile dans le contexte neolithique balcanique el anatolien, Acta \.fosei Napoccnsis, I, 32, 1995, p. 11-28. 14 M. Nica, Contribuii asupra originii i dezvoltrii culturii Vdas/ra pe baza descoperirilor de la Frcaele-Caracal, Centrul de istorie, filologie i etnografie, Craiova, seria arheologie, 1968, p. 1-19; idem, Asupra originii i dezvoltrii culturii Vdas/ra de la Frcaele Oud. Olt), Historica, I, 1970, p. 31-52. 15 Idem, Evoluia culturii Vdas/ra pe baza descoperiri/or de la Hotrani, Frcaele Oud. Oli), Historica, II, 1971, p. 5-33.
18 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Neo-eneoliticul în judeul Olt

La lista aezrilor aparinând culturii Dudeti se adaug i cele de la Drgncti-Olt 17 i Dobrosloveni 18
,
cercetat tot de M. Nica în perioada 1985-1987. Pe baza rezultatelor cercetrilor arheologice de pe Valea Oltului, Marin Nica a stabilit mai multe faze i etape de evoluie atât pentru cultura Dudeti 20 cât i pentru Vdastra 21 .
Cercetrile de la Frcaele au relevat existena unui aspect cultural numit de cercettorul oltean Dudeti-Vdastra. Existena unor influene sud-vestice din aria culturii Vinea ar fi dus la apariia unui alt aspect cultural de interferen Dudeti-Vinca în bazinul Jiului i Desnuiului 22 .
Cultura Boian este atestat în dreapta Oltului prin cercetrile de la Dobosloveni i Piatra-Olt (M. Nica), precum i la Ipoteti 23 (E. Coma). La Dobrosloveni au fost identificate materiale aparinând culturii Boian (V), iar în punctele "Nucet" i „Vadu Codrii" de la Piatra-Olt, M. Nica a efectuat sondaje de salvare în 1985, identificând cu aceast ocazie i
materiale aparinând culturii Boian (II, V) 24 . La lpoteti în punctul „La
conac'', aflat la 200 m de sat pe malul înalt al Oltului, pc un bot de teras înalt, au fost identificate i materiale Boian-Giuleti.
Eneoliticul de pc teritoriul judeului Olt este cercetat destul de puin. Siturile mai bine cunoscute se afl pe malul stâng al Oltului, fiind legate mai mult de aezrile de tip tell din vestul Munteniei decât de cele din Oltenia. În perioada 1964-1967 M. Butoi a întreprins spturi arheologice în tellul de la Brebeni (Pl.5/3). Aezarea este plasat pe malul drept al pârâului Oboga, pe fundul unei vi, aprat de dealuri înalte. Aezarea avea un diametru maxim de 50 m, fiind împrejmuit cu un val de pmânt de circa 1,25 m cu o lime la baz de 5 m. În exterior valul
16 Ibidem, p. 6-7. 17 M. Nica, T. Zorzoliu, Câteva date despre aezarea neolitic de tip Dudeti de la Drgneti-Olt, Arhivele Olteniei, 7, 1992, p. 5-18. 18 M. Nica, Descoperiri ale complexului Boian V - Gumelnia în Oltenia, Arhivele Olteniei 14, 1985, p. 35-47. 19 M. Nica, I. Ciuc, Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt, Arhivele Olteniei, 5, 1986, p. 61-71; idem, Aezarea neolitic de la Piatra-sat, jud. Olt, Arhivele Olteniei, 6, 1989, p. 17-23. 20 M. Nica, La cu/ture Dudeti en O/tenie, Dacia, XX, Bucureti, 1976, p. 71-103. 21 Idem, 1971, p. 5-33. 22 Idem, La cu/ture Vinca en O/tenie, Banatica, 11, 1991, p. 31 1-316. 23 E. Coma, Rezultatele spturilor de la lpoteti, Materiale i cercetri arheologice, VIII, 1962, p. 213-221, X, 1973, p. 33-39. 2 ~ M. Nica, I. Ciuc, op. cit, p. 76.
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 15-34 19 www.cimec.ro / www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
era dublat de un an. Cercetrile au dus la identificarea a trei niveluri de locuire aparinând culturii Slcua 25 .
O alt aezare de tip teii este cea de la Drgneti-Olt (Pl.5/4 ), cercetat prin spturi de salvare în anii 1982-1983, precum i la începutul anilor 1990. Situl este plasat în lunca râului Sîi, într-o zon mltinoas, în zona blii Corboaica. Diametrul maxim al aezrii
msoar 120 m, iar nivelul de cultur atinge o grosime de 2, 70 m. Aezarea era înconjurat de un val de pmânt înalt de 1,30 m, dublat spre exterior de un an. Au fost identificate materiale specifice culturii Gumelnia (Pl.6/2) în special în partea inferioar a tellului, în timp ce, începând cu nivelul mijlociu, îi fac apariia într-o frecven redus vase tipice pentru cultura Slcua26 .
Pc lâng cele dou aezri menionate, care au fost i sondate, se mai cunosc i tellurile de la Slatina - Streharei 27 , Crâmpoia28 (Pl.5/l-2) i Reca29 . La Slatina în punctul "Streharei" 30 a fost identificat un tcll aplatizat, aflat la 200 m N de bariera oraului Slatina, pc dreapta oselei Slatina-Curi oara.
Începând cu anul 2006 teritoriul judeului Olt a fost inclus în programul de cercetare "Începuturile civilizaiei europene. Neo­ eneoliticul la Dunrea de Jos", în cadrul proiectului "Valea Oltului în
25 M. Butoi, Spturile arheologice de la Brebeni, raport .fmal prescurtat 1970, in voi. Neolitic11l târzi11 (e11eolitic11I) dinj11de/ul Olt (cca.3.700-2.500 î.e.n.), Slatina, 1999, p. 13- 16; idem, Contribu/ii la c11noaterea culturii Slcua din =ana de interferen cu cultura Gumelnia, pe haza spt11rilor arheologice din comuna Brebeni, Valea Oboga, jud. Olt, în voi. Neolitirnl târziu (eneoliticu/) din judeul Olt (cca.3. 700-2.500 î.e.n.), Slatina, 1999, p. 17-22. 26 M. Butoi, T. Zorzoliu, Cercetrile rn caracter de salvare de la Drgneti-Olt, jud. Olt, Materiale i cercetri arheologice, 1992, p. 73-79; M. Nica, Z. Floroiu, T. Zorzoliu, M. Vasilescu, Teii-ul eneolitic g11melniean de la Drgneti-Olt, p11nct11I Corboaica, SCIVA, 45, 1, Bucureti, 1994, p. 41-59; M. Nica, C. Schuster, T. Zorzoliu. Cercetrile arheologice în teii-ul gumelnieano-slrn/ean de la Drgneti-Olt, - p11nct11I „ Corhoaica" - campaniile din anii 1993-1994, Cercetri Arheologice în aria Nord-Trac, I, Bucureti, 1995, p. 9-45; M. Nica. T. Zorzoliu, C. Fântâneanu, B. Tnsescu,
Cercetrile arheologice în teii-ul g11melnieano-slcu/ean de la Drgneti-Olt, - punct11I „ Corboaica ". Campania a1111luil995, Cercetri Arheologice în aria Nord-Trac, II, Bucureti, 1997, p. 9-19; M. Butoi, Raport asupra spturilor arheologice de salvare din anul 1982 în aezarea neolitic de la Drgneti-Olt, în voi. Neolitirnl târzi11 (eneoliticul) din j11de11I Olt (cca.3. 700-2.500 i.e.n.), Slatina. 1999, p. 29-37; idem, Spluri
arheologice din aezarea neslilic de la Drgneti, jud. Olt, in voi. Neolitic11I târziu (eneolilicul) dinjude11I Olt (cca.3. 700-2.500 î.e.n.), Slatina, 1999, p. 38-42. 27 O. Berciu, M. Butoiu, Cercetri arheologice în Slatina i împrejurimi. Materiale i cercetri arheologice, VII, 1960, p. 139-142. 2x A. Minc, M. Butoi, Mon11mente istorice i de art din judeul Olt, Edinira Meridiane, 1984, p. 10 2 '' M. Nica, Descoperiri ale complexului cultural Boian V - Gwnelni/u în Oltenia,
Arhivele Olteniei, 4, 1985. p. 37. 3u O. Berciu, M. Butoiu, op. cit„ p. 142; M. Butoi, Descoperiri arheologice dinj11de11I Olt, Slatina. 1999. p. 13.
20 Muzeul Oltului. l. I, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
epoca neo-eneolitic" 31 . Obiectivele principale ale proiectului vizeaz reevaluarea i valorificarea vechilor cercetri precum i noi cercetri
arheologice care s completeze cadrul cronologico-cultural al neo­ eneoliticului din Oltenia. Actualul cadru are la baz criterii tipologice, rezultatul fiind o sum de fa:z:e i etape multe dintre ele nevalidate i din punct de vedere stratigrafic.
Într-o prim etap cercetrile au vizat siturile de la Grdinile i Vldila 32
. La Vldila, în punctul. "Pepinier" (Pl. 7I1 ), amplasamentul pe care se afl locuirea din neoliticul timpuriu nu a fost disponibil din cauza culturilor agricole. Au fost fcute mai multe sondaje în împrejurimile amplasamentului unde au fost efectuate vechile spturi, dar nu au mai fost descoperite alte complexe care s aparin neoliticului timpuriu 33
.
Aceast scurt trecere în revist a stadiului cercetrilor din judeul Olt este suficient pentru a dovedi substanialul potenial arheologic al zonei. Aflat la confluena unuia dintre marele râuri ale României cu marele fluviu, Dunrea, este firesc ca aceast regiune s fie înc din preistorie o zon cu o locuire extrem de dinamic.
Cercetrile arheologice desfurate pân în prezent nu au reuit s valorifice decât o mic parte a acestui potenial. Desfurate pe suprafee relativ mici, cu o metodologie specific acelor etape ale cercetrii,
cercetrile arheologice din judeul Olt au lsat destul de multe puncte neclare în cadrul general al evoluiei epocii neo-eneolitice. Pentru clarificarea acestora precum i pentru valorificarea imensului potenial arheologic (i nu ne referim numai la cel aparinând neo-eneoliticului) se
31 R. Andreescu, Programul Începuturile civili::aiei europene. Neo-eneoliticul la Dunrea de Jos, Cronica cercetrilor arheologice din România, campania 2008, Valahica, 21-22, CIMEC, 2009, p. 365-368. 32 Cercetrile s-au desfurat între anii 2006-2008, prin colaborarea MNIR cu Muzeul Romanaiului. Din cauza finanrii modeste i a faptului c siturile se afl pe proprieti particulare, ocupate de culniri agricole cercetrile au fost de mic amploare, sub forma unor sondaje. 33 R. Andreescu, M. Nica, S. Popovici, Vldila, com. Vldila, jud. Olt, Cronica Cercetrilor Arheologice. Campania 2006, CIMEC, 2007, p. 396-397. 14 R. Andreescu, M. Nica, S. Popovici, T. Ignat, Grdinile. cam. Grdinile. jud. Olt, Cronica Cercetrilor Arheologice. Campania 2007, CIMEC, 2008, p. 329-330; R. Andreescu, S. Popovici, Grdinile. com. Grdinile. jud. Olt, Cronica Cercetrilor
Arheologice. Campania 2008, CIMEC, 2009, p. 115.
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 15-34 21 www.cimec.ro / www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
impune elaborarea unor proiecte de cercetare interdisciplinare ale cror rezultate vor contribui la o mai bun cunoatere a epocii neo-eneolitice.
SITURI NEO-ENEOLITICE DIN JUDEUL OLT
I. BREBENI, punct „Ogorul lui Ioni iganul" Amplasament: aezare de tip teii aflat pe malul drept al pârâului Oboga,
pe fundul unei vâlcele altdat împdurit. Istoricul cercetrii: spturi M. Butoi ( 1964-1967). Stratigrafie: Slcua I-Ill, epoca feudal. Complexe: val i an, locuine de suprafa incendiate. Bibliografie: M. Butoi, Spturile arheologice de la Brebeni, raport final
prescurtat 1970, în: Neoliticul târziu (eneoliticul) din judeul Olt (cca.3. 700- 2.500 î.e.n), Slatina, 1999, p. 13-16; idem, Contribuii la cunoaterea culturii Slcua din zona de inte1feren( cu cultura Gumelni(a. pe ha:::a spturilor arheologice din comuna Brebeni, Valea Oboga, jud. Olt, în: Neoliticul târ::iu (eneoliticul) din judeul Olt (cca.3.700-2.500 î.e.n.), Slatina, 1999, p. 17-22; M. Nica, Descoperiri ale complexului Boian V - Gwnelnia în Oltenia, Arhivele Olteniei 14, 1985, p.37.
2. CRÂMPOIA, punct „Mgura din Islaz" Amplasament: vatra satului Istoricul cercetrii: sondaj S. Popovici. Bibliografie: A. Minc, M. Butoi, Monumente istorice i de art din
judeul Olt, Editura Meridiane, 1984, p. I O.
3. CRUOVU, corn. Brastavu Amplasament: punctul se afl pe valea Cruovului, pe panta dintre
Câmpia Olteniei i terasa superioar a Oltului, la 19 km NNV de Corabia. Mare parte a aezrii se afl sub salul actual.
Istoricul cercetrii: C. Mateescu, spturi de salvare în 1954 i sistematice în 1955.
Stratigrafie: Vdastra I i II, ceramic aparinând perioadelor La Jene, roman, medieval târzie.
Complexe: I locuin de suprafa. Bibliografie: C. Mateescu, Spturile arheologice de la Cruovu,
Materiale i cercetri arheologice, Ill, 1957, p. 102-114.
4. DOBROSLOVENI, punct „La S.M.T." Amplasament: aezarea se afl pe o teras joas din lunca Tesluiului. Istoricul cercetrii: cercetri M. Nica. Stratigrafie: Starcevo-Cri li B/III, Dudeli, Vdastra, Boian V, Slcua. Complexe: gropi menajere. Bibliografie: M. Nica, Descoperiri ale complexului Boian V - Gumelni(a
în Oltenia, Arhivele Olteniei 14, 1985. p.35-4 7.
22 Muzeul Oltului, I. I, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
5. DRGNETI-OLT a. - punci centrul oraului Drf1gneli-Olt Amplasament: Aezarea de 200 x 300 m era situat la piciorul terasei
superioare a Oltului, înalt de 40 m, bine protejat de vânturi, dar având în acelai timp deschidere spre lunca Oltului.
Stratigrafie: Dudeti I, II, lil i IV. Bibliografie: M. Nica, T. Zorzoliu, Câteva date despre ae::.area neolitic
de tip Dudeti de la Drâgneti-0/t, Arhivele Olteniei, 7, 1992, p. 5-18. b. - punct „Corboiaca" Amplasament: teii aflat pe malul drept al Sâiului, la marginea de V a
cartierului Bzrani. Dimensiuni de 123 x 78 m. Istoricul cercetrii: spturi de salvare M. Butoi ( 1982-1983 ), spturi M.
Nica, C. Schuster, T. Zorzoliu, A. Coma, C. Fântâneanu, B. Tnsescu ( 1990, 1993-1994).
Stratigrafie: Gumelnia A2, B l/Slcua, Slcua IV, Glina. Complexe: val i an de aprare, locuine, vetre, necropol. Bibliografie: M. Butoi, T. Zorzoliu, Cercetrile cu caracter de salvare de
la Drgneti-Olt, jud. Olt, Materiale i cercetri arheologice, 1992, p. 73-79; M. Nica, Z. Floroiu, T. Zorzoliu, M. Vasilescu, Teii-ul eneolitic gumelniean de la Drgneti-Olt. punctul Corboaica, SCIV A, 45, I, Bucureti, 1994, p. 41-59; M. Nica, C. Schuster, T. Zorzoliu, Cercetrile arheologice în teii-ul gumelnifeano­ slcuean de la Drgneti-Olt. - punctul „ Corboaica" - campaniile din anii 1993-1994, Cercetri Arheologice în aria Nord-Trac, I, Bucureti, 1995, p. 9- 45; M. Nica, T. Zorzoliu, C. Fântâneanu, B. Tnsescu, Cercetrile arheologice în teii-ul gumelnieano-slcuean de la Drgneti-Olt. - punctul „ Corboaica ". Campania anului 1995, Cercetri Arheologice în aria Nord-Trac, II, Bucureti, 1997, p. 9-19; M. Butoi, Raport asupra spturi/or arheologice de salvare din anul 1982 în aezarea neolitic de la Drgneti-Olt, în: Neoliticul târziu (eneoliticu/) din judeul Olt (cca.3.700-2.500 i.e.n.), Slatina, 1999, p.29-37; idem, Spturi arheologice din aezarea neolitic de la Drgneti. jud Olt, în: Neoliticul târziu (eneoliticul) din judeul Olt (cca.3. 700-2.500 î.e.n.), Slatina, 1999, p. 38-42.
6. F RCAELE a. - punct: „La cimitir" Amplasament: sat Frcau-de-Jos, pe terasa inferioar·a Oltului, tiat de
valea Tesluiului, acolo unde terasa prezint un pinten vizibil în lunca Oltului. Istoricul cercetrii: spturi sistematice M. Nica din 1966. Stratigrafie: Vdastra I i li. Bibliografie: M. Nica, Contribuii asupra originii i dezvoltrii culturii
Vdastra pe baza descoperirilor de la Frcaele-Caraca/, Centrul de istorie, filologie i etnografie, Craiova, seria Arheologie, 1968, p. 1-19; idem, Asupra originii i dezvoltrii culturii Vdastra de la Frcaele (jud. 011), Historica, I, 1970, p. 31-52.
b. - punct: „Pe coast" Amplasament: sat Frcau-de-Sus, pe terasa inferioar a Oltului, tiat de
valea Tesluiului. Istoricul cercetrii: spturi sistematice M. Nica din 1966 (în curile unor
steni).
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. I 5-34 23 www.cimec.ro / www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
Stratigrafie: Dudeti timpuriu, Dudeti - Cernica, Vdastra; vestigii din epocile bronzului, fierului, feudal.
Complexe: I O gropi neolitice; majoritatea servind ca bordeie sau locuine. Bibliografie: M. Nica, Contribuii asupra originii i dezvoltrii culturii
Vdastra pe baza descoperirilor de la Frcaele-Caracal, Centrul de istorie, filologie i etnografie, Craiova, seria Arheologie, 1968, p. 1-19; idem, Asupra originii i dezvoltrii culturii Vdastra de la Frcaele Oud. Olt), Historica, 1, 1970, p. 31-52.
7. GRDINILE, corn. Studina, punct „La islaz" Amplasament: punctul se afl la 800 m E de sat, pe terasa joas a pârâului
Grdinile, unde gura vii se lrgete la 150-200 m. Istoricul cercetrii: spturi de salvare M. Nica (l 977-1979), R.
Andreescu, M. Nica, S. Popovici, T. Ignat (2007-2008). Stratigrafie: Cârcea I a-b, II a, Starcevo-Cri III, medieval timpuriu. Complexe: 6 locuine, 3 bordeie, 6 gropi. Bibliografie: M. Nica, Grdinile, o nou aezare a neoliticului timpuriu În
SE Olteniei, Arhivele Olteniei, 1, 1981, p. 27-39; idem, Spturile arheologice din aezarea neolitic de la Grdinile, jud. Olt, Materiale i cercetri
arheologice, Bucureti, 1983, p. 23-28; idem; Sur la plus ancienne ceramique peinte de l'epoque neolithique de Roumanie (Ies decouvertes de Cârcea et Grdinile), în: Civilizaia Cucuteni În context european, Piatra-Neam, 1987, p. 29-42; idem. Le groupe cu/turei Cârcea-Grdinile dans le contexte neolithique balcanique et anatolien, Acta Musei Napocensis, I, 32, 1995, p. I I-28; R. Andreescu, M. Nica, S. Popovici, T. Ignat, Grdinile, cam. Grdinile, jud. Olt, Cronica Cercetrilor Arheologice. Campania 2007, CIMEC, 2008, p. 329-330; R. Andreescu, S. Popovici, Grdinile, corn. Grdinile, jud. Olt, Cronica Cercetrilor Arheologice. Campania 2008, CIMEC, 2009, p. 115.
8. HOT RANI, corn. Frcaele a. - punct: „La turn" Amplasament: sat Hotrani, aezarea Vdastra (400X400 m) se afl terasa
inferioar a Oltului, la NV de turnul medieval. Istoricul cercetrii: cercetri de teren M. Nica din 1960, primele sondaje
în 1964 împreun cu D. Berciu, sondaje M. Nica (1966) i spturi sistematice (1967-1969).
Stratigrafie: cultura Vdastra, necropol daco-roman de secol II-III, locuine medievale i modeme.
Complexe: 19 gropi de bordeie/semibordeie. Bibliografie: M. Nica, Contribuii asupra originii i dezvoltrii culturii
Vdastra pe baza descoperirilor de la Frcaele-Caracal, Centrul de istorie, filologie i etnografie, Craiova, seria Arheologie, 1968, p. 1-19; idem, Evoluia culturii Vdastra pe baza descoperirilor de la Hotrani, Frcaele (jud. Olt), Historica, II, 1971, p. 5-33.
24
b. - punct „La coal" Amplasament: sal Hotrani, coala din localitate. Istoricul cercetrii: spturi M. Nica (1966). Stratigrafie: Boian V.
Muzeul Oltului, I. I, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Bibliografie: M. Nica, Contribuii asupra originii i dezvoltrii culturii Vdastra pe baza descoperirilor de la Frcaele-Caracal, Centrul de istorie, filologie i etnografie, Craiova, seria Arheologie, 1968, p. 1-19; idem, Evoluia culturii Vdastra pe baza descoperirilor de la Hotrani, Frcaele (jud. Olt), Historica, li, 1971, p. 5-33.
9. !POTETI, punct „La conac" Amplasament: punctul se afl la 200 rn de sat pe malul înalt al Oltului, pe
un bot de teras înalt ( 15 m fa de lunca inundabil). Istoricul cercetrii: sondaje E. Coma ( 1959-1960). Straligrafie:Vdastra li, Boian Giuleti i Petm Rare. Bibliografie: E. Coma, Rezultatele spturilor de la lpoteti, Materiale i
cercetri arheologice, VIII, 1962, p. 213-221, X, 1973, p. 33-39.
IO. PIATRA, corn. Piatra-Olt a. - punct „Nucet" Amplasament: punctul se afl la 3 km S de sat pe terasa inferioar din
dreapta Oltului. Istoricul cercetrii: sondaje de salvare M. Nica (I 985). Stratigrafie: Vdastra Ill-IV, Boian II-V, Gumelnia, Verbicioara, Gârla­
Mare. Complexe: 3 bordeie Vdastra lll, I locuin Boian IV. Bibliografie: M. Nica, I. Ciuc, Descoperiri arheologice pe teritoriul
comunei Piatra-Olt, Arhivele Olteniei, 5, 1986, p. 61-71; idem, Aezarea
neolitic de la Piatra-sat, jud. Olt, Arhivele Olteniei, 6, 1989, p. 17-23. b. - punct „Vadul Codrii" Amplasament: punctul se afl pe terasa inferioar a Oltului în apropierea
punctului „Nucet", pe un promontoriu ce domin valea larg a Oltului. Istoricul cercetrii: sondaje de salvare M. N ica ( 1985). Stratigrafie: Vdastra IV, Boian II, geto-daci, necropol medieval (sec.
XVI). Bibliografie: Nica, 1. Ciuc, Descoperiri arheologice pe teritoriul
comunei Piatra-Olt, Arhivele Olteniei, 5, 1986, p. 61-71; idem, Aezarea
neolitic de la Piatra-sat, jud. Olt, Arhivele Olteniei, 6, 1989, p. 17-23.
11. RECA, corn. Dobrosloveni a. - punct „Dealul Morii" Amplasament: teii aflat în apropierea staiei de cale ferat Romula. Bibliografie: M. N ica, Descoperiri ale complexului cultural Boian V -
Gumelnia în Oltenia, Arhivele Olteniei, 4, 1985, p. 35-46. b. - punct „Villa Suburbana" Amplasament: aezarea este situat în partea de NE a satului Reca. Istoricul cercetrii: cercetri sistematice Gh. Popilian ( 1970-1975). Stratigrafie: Dudeti IV, perioada roman sec.II-lll en. Complexe: gropi menajere. Bibliografie: C. Mrgrit Ttulea, Romu/a-Ma/va, Editura Museion,
Bucureti, 1994,p.15.
Muzeul Oltului, l. I, 20 I I, p. 15-34 25 www.cimec.ro / www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
12. SLATINA a. - punct „Valea Sopotului - cartier Crian II" Amplasament: punctele cercetate se afl în NE Slatinei pe terasa stâng a
vii ipotului.
sistematice D. Berciu, M. Butoi ( 1958-1961 ). Stratigrafie: Dudeti, Vdastra, Slcua, Glina III, Verbicioara. Complexe: locuine incendiate Vdastra. Bibliografie: D. Berciu, M. Butoiu, Cercetri arheologice în Slatina i
împrejurimi, Materiale i cercetri arheologice, VII, 1960, p. 139-145; M. Butoiu, Noi descoperiri arheologice în oraul Slatina, Revista Muzeelor, 2, 1973, p. 137-139; M. Butoi, Descoperiri arheologice din judeul Olt, Slatina, 1999, p. 24.
b. - punct „Strihare" Amplasament: tell aplatizat aflat la 200 m N de bariera oraului Slatina,
pe dreapta oselei Slatina-Curioara. Diametrul are cca.15 m la baz iar înlimea nu trece de Im.
Istoricul cercetrii: spturi sistematice M. Butoi (I 959-1960). Stratigrafie: Slcua. Bibliografie: D. Berciu, M. Butoiu, Cercetri arheologice în Slatina i
împrejurimi, Materiale i cercetri arheologice, VII, 1960, p. 142; M. Butoi. Descoperiri arheologice din judeul Olt, Slatina, 1999, p. 24.
13. V DASTRA a. - punct „Mgura Cetate" Amplasament: Toponimul „Cetate" vine de la o movil aplatizat (85 x 65
m, 2,5 m înlime, form oval) aflat în mijlocul mlatinii Obâria din V satului Vdastra.
Istoricul cercetrii: primele spturi C. Bolliac (1872, 1874, 1876), V. Christescu (1926), D. Berciu (1934).
Stratigrafie: Gumelnia I Slcua. Bibliografie: V. Christescu, Les stations prehistoriques de Vdastra,
Dacia, lll-IV, 1927-1934, p. 167-225; C. Mateescu, Centenarul spturilor arheologice de la Vdastra, SCIV, 22, 4, 1971, p. 643-650.
b. - punci "Mgura Fetelor" Amplasament: punctul "Mgura Fetelor" se afl în SV satului, la I km la
S de mlatina unde se gsete primul punct, pe terasa mijlocie a Dunrii, numit terasa Bileti (creasta acesteia poart denumirea de „Dealul Cimelei"). Movila are form de calot, dimensiuni de 40 x 50 m.
Istoricul cercetrii: spturi sistematice efectuate de V. Christescu în 1926, de D. Berciu în 1934; în anii 1946, 1948 de ctre C. Mateescu, care a efectuat i spturi de salvare ( 1956-1970).
Stratigrafie: paleolitic, Vdastra I i II, Slcua, vestigii din secolele XIV, XVII-XVIII.
Complexe: 3 locuine de suprafa (faza Vdastra II), 5 vetre exterioare, anul de protecie neolitic, cuptor pentru ars ceramica (faza Vdastra II).
Bibliografie: V. Christescu, Les stations prehistoriques de Vdastra,
Dacia, lll-IV, 1927-1934, p. 167-225; D. Berciu, Arheologia preistoric a
26 Muzeul Oltului, t. 1, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Neo-eneoliticul în judeul Olt
Olteniei, Arhivele Olteniei, 28, 1939, p. 34-46, C. Mateescu, Spturi de salvare i cercetri arheologice la Vdastra i împrejurimi, SCIV, VI, 3-4, 1955, p. 44 7- 457, idem, Spturile arheologice de salvare de la Vdastra, Materiale i
cercetri arheologice, V, 1959, p. 61-74, VI, 1959, p. 107-115, VII, 1960, p. 57- 62, VIII, 1962, p. 187-191, IX, 1970, p. 67-74, X, 1973, p. 19-23, idem, Centena111I spturilor arheologice de la Vdastra, SCIV, 22, 4, 1971, p. 643- 650.
14. VLDILA, punct "La Pepinier" Amplasament: punctul se afl pe terasa joas a pârâului Vldila. Istoricul cercetrii: cercetri M. Nica (1993-1994), R. Andreescu, M.
Nica, S. Popovici (2006) . Stratigrafie: Cârcea II A (Starcevo-Cri II B). Complexe: l bordei. Bibliografie: R. Andreescu, M. Nica, S. Popovici, Vldila, cam. Vldila,
jud. Olt, Cronica Cercetrilor Arheologice. Campania 2006, CIMEC, 2007, p.396-397.
Muzeul Oltului. t. I, 2011, p, 15-34 27 www.cimec.ro / www.mjolt.ro
N 00
"lClf'lfJlllW!;!\l•t:.......,
PI. 1: Harta siturilor neo-Eneloitice din judeul Oli: 1 • Brebeni; 2 · Crampoia; 3 • Cruovu; 4 • Dobroslovenl; 5 • Draganetl-011; 6. F!lrcaele; 7. Grdinile; 8 • Hotrani; 9 - lpoteti: 10 ·Piatra-Olt; 11 - Reca; 12 ·Slatina; 13 -Vdastra; 14 · Vldila (harta realizata de Mihai Florea • MNIR).
;;o ?:i > ::s ~ o "' n F
~ 3:: o o: o < o § F [fJ
""C o 'O o < §:
Pl.2: 1.Vdastra, vedere general dinspre nord-est: A. "Mgura Fetelor"; B. "Mgura Cetate"; 2. "Mgura Fetelor"; 3. "Mgura Cetate".
M117r11I Ol111h1i 1 I 2011. n. IS-14
1
2
3
1
Pl.3: 1.Slatina, Valea ipotului - cartier Crian li; 2. Grdinile "La Islaz" vedere dinspre sud; 3. Grdinile "La Islaz" vedere dinspre est.
30 Muzeul Oltului, l. 1, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
N o
:... .; .„., .. -~:: ~-: . ~ - „ ..... '· ' i. "O - ~ '' Vl -'"·- "!' \tf"<'I' ~"" ,,,, ,.v. . • . ", 't "'• '~.., z .:.. . '•"' .. . /. . .· -~: J V<"" ,~ " :·'."'::-"""'=-- ('I)
-l>- • -·· ·~,o"'-:""-1?~· ~ .•. :-.·. ~ 9 ' ~ ·:::~~~;...:~: 1 :_,-,:-~--~~'~.:~;~~J!i~~:7-~~;~-~ ~~- 2 l
(.;J ..........
3 Pl.4: 1.Frcau de Jos "La cimitir" vedere dinspre nord; 2. Frcau de Sus "Pe coast" vedere dinspre nord; 3. Hotrani - Valea Tesluiului; 4. Hotârani "La turn" .
4
·2
1
3
Pl.5: 1.Crâmpoia "Mgura din islaz" vedere dinspre nord; 2. Crâmpoia "Mgura din islaz• vedere dinspre sud-est: 3. Brebeni "Ogorul lui Ioni iganul"" vedere dinspre sud: 4. Drgllneti-Olt ·corbolaca" vedere dinspre sud .
~ ;;o > ::I ~ ("I) ("I)
"' ::I ::::
1- 4
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
4 Pl.6: Reprezentri antropomorfe 1.Vdastra - cultura Vdastra (Muzeul Na\ional de Istorie a României); 2. Hotrani - cultura Vdastra (Muzeul Olteniei-Craiova); 3. Drganeti-Olt - cultura Gumelni\a (Muzeul Judeean Olt-Slatina); 4. Hotrani - cultura Vdastra (Muzeul Romanaiului-Caracal). Fr scar.
Muzeul Oltului, I. I, 2011, p. 15-34 33 www.cimec.ro / www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
1
2
3
PI. 7: Vase 1. Vldila - grupul cultural Gura Baciului-Cârcea (Muzeul Romanaiului­ Caracal); 2-4. Slatina, cartier Crian li - cultura Vdastra (Muzeul Judeean Olt-Slatina). Fr scar.
34 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
ASPECTE ALE VIETU ECONOMICE ÎN VICUS-VL MILITAR ACIDA V A
Aurelia GROSU
ASPECTS DE LA VIE ECONOMIQUE DANS LE VICUS MILIT AIRE D'ACIDA V A
Resume
Grâce aux recherches sistematiques faites dans le castre et le vicus militaris Acidava (village d'Enoeli, Piatra Olt du district d'Olt) entre 1990- 2002 sont aquis ont ete acquisees plusieurs informations inedites et un riche material archeologique.
Dans la lumiere de ces resultats, cet etude presents le caractere et Ies components de la vie economique dans cet agglomeration rurale, sous la reserve des limites de la connaissance concemant la vie rurale romaine dans la province de la Dacie en general. Dans la structure du material, un lieu apart est reserve a la presentation du centre de production ceramique d'Acidava, un de Ies plus grands et actifs dans la province.
Mots ele: vicus d'Acidava, castre, ceramique, la Dacie romaine, vie economique
Preliminarii. Castrul Acidava (Enoeti-Piatra Olt) face parte integrant din sistemul defensiv al graniei (limes) rsritene a provinciei Dacia, organizat de romani de-a lungul râului Olt, pornind de la Islaz pân la Boia (jud. Sibiu).
Particularitile formelor de relief, potenialul hidrografic, drumul ce urca pe valea Oltului, veche arter comercial strbtut de negustorii din lumea greco-macedonean i roman cu mult înaintea cuceririi, au fost pc deplin valorificate de romani, într-o concepie strategic, militar i economic, unitar i închegat.
Fiind zona cea mai expus atacurilor, frontiera de rsrit a beneficiat de o linie dubl de fortificaii - de o parte i de alta a Oltului - limes alutanus i limes transalutanus.
Între Islaz i Enoeti (Acidava), limes-ul alutan (denumire modern atribuit de Gr. Tocilescu) traverseaz zona de câmpie, culoar al accesului barbarilor. Pe acest segment al limes-ului, Oltul prezint o asimetrie morfologic - malul estic al râului este mai înalt i mai abrupt decât cel vestic i, prin urmare, trupele de pe tronsonul alutan nu puteau
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 35-60 35
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
s in sub observaie direct Varland-ul, o mare parte din castrele de pc limes-ul transalutan îndeplinind aceast funcie. Datorit aceleiai
particulariti geomorfologice, fortificaiile ridicate pc terasa vestic erau orientate cu porta praetoria spre râul Olt; apa Oltului suplinea valul de aprare din faa castrelor, albia sa lat i adânc formând un obstacol greu de trecut de potenialul inamic care venea din est.
Castrul Acidava a fost construit pe un platou dominant al terasei superioare din dreapta Oltului, ferit de inundaii i care oferea o bun vizibilitate pentru cei care îl ocupau. Sub acest nume apare în Tabula Peutingeriana (hart a Imperiului roman de la sfâritul sec. III p.Chr.), unde este plasat la 13 OOO pai nord de Romula, capitala Daciei b?ferior (ulterior Dacia Malvensis). Fr îndoial c romanii au preluat numele unei aezri dacice, amplasat în apropiere. Cel mai probabil, Acidava dacic se afla la Milcov 1, situat în faa fortificaiei romane, îns pe malul stâng al Oltului. Castrul Acidava a fost ridicat de soldaii din cohors I Flavia Commagenorum, a crei activitate este bine atestat pc segmentul limes-ului alutan inferior2
• Poziia în care a fost ridicat fortificaia roman se distinge prin controlul circulaiei la o important rscruce de drumuri favorizat de vadul Oltului, ce permitea o lesnicioas trecere de pe un mal pe cellalt. Castrului Acidava îi revenea misiunea de a apra Romula pe flancul de nord, aprarea pe flancul de sud fiind asigurat de castrul de la Slveni, cel mai mare castru din Dacia sud-carpatic.
În jurul castmlui Acidava se va dezvolta aezarea civil, ale crei urme preau destul de bine conservate la finele secolului al XIX-iea. Astfel, Gr. Tocilescu nota în manuscrisele sale, c "oraul antic", întrit cu an i val de aprare, avea o form pentagonal, cu latura de pân la l 00 m, incluzând o suprafa de cca. 20 OOO pai 3•
Prin poziia geografic i accesul la importante ci de comunicaie, Acidava a deinut un loc însenmat în sistemul defensiv al sud-estului provinciei i în producia economic creat de romani în mediul rural.
1 În aezarea geto-dacic fortificat de la Milcov, situat la nord de calea ferat Piteti­ Craiova i de pârâul Urltoarea, pe un platou al terasei stângi a Oltului, Muzeul judeean Olt a întreprins câteva sondaje arheologic între anii 1979-1981, în unna crora a rezultat un inventar arheologic bogat i variat care susine o locuire intens, datatâ între a doua jumtate a sec. II i sfâritul sec. I a. Chr.; posibila identificare a Acidavei dacice la Milcov este avansat de Gh. Popilian, I. Ciuc, La ceramique sigillee d'importation d'Acidava, în Dacia NS, 30, 1986, 1-2, p. 167. 2 La Romula în CIL. III, 8074, 14c, /DR, li, 382; Slveni, în /DR, li, 528; Acidava, în CIL, III, 8074, 14d, !DR. li, 551. 3 BAR, Fond Gr. Tocilescu, mss., 5139, f. 40; notele de spnir (în manuscris) ale cercetrilor sistematice i de teren efccniatc de Gr. Tocilescu, împreun cu ingineml topograf, P. Polonic, în zona limes-urilor alutan i transalutan, au fost descoperite de D. Tudor la Academia Român care Ic valorific în ediia a III-a a cuprinztoarei monografi Oltenia romanii.
36 Muzeul Oltului, I. I, 2011, p. 35-60
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
arheologice sistematice efectuate în complexul arheologic Acidava (Enoeti-Piatra Olt), în intervalul 1990-2005, sub coordonarea tiinific a regretatului profesor C. Preda. Jn extenso, informaiile i rezultatele obinute în urma cercetrilor arheologice de amploare întreprinse în acest important sit arheologic, au constituit subiectul elaborrii tezei de doctorat, susinut în anul 2004 la Facultatea de istorie din cadrul Universitii Bucureti.
l. OCUPAII I METEUGURI
Staionarea în castrul Acidava (Enoeti-Piatra Olt) a unitii
auxiliare cohors I Flavia Commagenorum influeneaz dezvoltarea teritorial, economic i demografic a aezrii de tip vicus militaris ce gravita în jurul fortificaiei. Noua aezare întemeiat pe un amplasament nelocuit, va cunoate alte criterii de habitat, aduse de o populaie nou sosit, odat cu crearea provincii.
Informaiile stratigrafice, urmele locuinelor de suprafa, ale locuinelor semiîngropate i ale anexelor gospodreti, instalaiile,
abundena i varietatea materialului arheologic descoperit reliefeaz un anume potenial economic i, implicit, demografic.
În evaluarea acestui potenial lum în considerare factori de natur geografic i militar. Geografic, Acidava este poziionat la limita dintre Podiul Getic i Câmpia Olteniei, consacrat ca o parte însemnat a grânarului Daciei. Bogiile solului i subsolului spaiului Olteniei erau cunoscute romanilor dinainte de cucerire; o recent repertoriere a importurilor romane anterioare cuceririi, arat c direcia de ptrundere a influenei romane (negustori, funcionari, militari) este axat pe cursul Oltului4
, fapt ce explic interesul special acordat regiunii de cuceritorii romani i marea densitate de locuire ce va aprea dup transformarea Daciei în provincie.
Se cunoate c în mnoasa câmpie romanean exploatarea pmântului, în noul sistem de distribuire a fondului funciar aplicat odat cu constituirea provinciei, este deosebit de intens. Marile centre de civilizaie roman de la Romula i Sucidava au beneficiat de întinse teritorii rurale în interiorul crora s-au concentrat aezri de tipul villae­ lor rusticae, vicii militares, precum i aezri daco-romane. O bun parte a pmântului a fost atribuit trupelor din castru, cu dreptul de a-l exploata prin munca populaiei autohtone. Factorul militar a jucat un rol determinant în atragerea dacilor în circuitul vieii romane, atât ca mân de
4 Ion Stâng, Consideraii privind locuirea rnral în Oltenia roman, în voi. Studii de istorie economic a Daciei romane, Universitatea de Vest, Timioara, 2008, p. 28.
Muzeul Oltului, t. l, 2011, p. 35-60 37
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
A. Grosu
lucru, cât i ca resurs important în completarea efectivelor, la început în provincii îndeprtate i apoi în Dacia.
Activitatea economic desfurat în vicii militares este tributar în marc parte obligaiilor de aprovizionare ale armatei cu necesarul de hran i echipament. Treptat, vicus-ul devine parte integrant a vieii
provinciale i va influena în bun msur osatura economic, social i politic pe care s-a sprijinit ulterior întregul sistem administrativ al provmc1e1.
Natura descoperirilor de la Acidava dimensioneaz o activitate economic, predominant agro-pastoral, cu o accentuat component
meteugreasc, ce pare a depi limitele satisfacerii nevoilor armatei. Avem în vedere cantitatea i calitatea produselor ceramice, care susin o activitate ampl, riguros organizat, destinat i aprovizionrii populaiei din jur, aspect ce subliniaz înc o dat interdependena relaiilor
economice între mediul militar i mediul civil. Condiiile de mediu favorabile au fcut ca vechile ocupaii -
agricultura i creterea animalelor - s domine în continuare viata economic. În lipsa informaiilor epigrafice, practicarea agriculturii este susinut de o serie de descoperiri: unelte agricole din fier, al cror numr este modest, iar încadrarea tipologic este îngreunat de gradul avansat de corodare, numeroase fragmente de rânite i mor/aria, dintre care trei cu tampila productorului 5 , gropi de provizii. Spre deosebire de gropile menajere, gropile de provizii aveau pereii cptuii cu o împletitur de nuiele lipit cu pmânt i apoi ars pân la rou, pentru a preveni umiditatea i posibila invazie a roztoarelor. Agricultura trebuie s fi cunoscut o dezvoltare mai intensiv de la începutul secolului al Iii-lea, când aprovizionarea cu produse agricole a trupelor se fcea pe seama aezrilor rurale din împrejurimi, care erau obligate la plata unui impozit în natur, nwnit annona militaris.
Numeroasele oase de animale aprute în cuprinsul seciunilor
cercetate i în gropile menajere, clopoelul din bronz ce se atârna la gâtul animalelor, lanurile fragmentare cu verigi mici, reprezint dovezi ale creterii animalelor, mai ales, a vitelor mari: bovine, ovicaprine, porcine.
Vântoarea i pescuitul completau sursele de aprovizionare ale armatei i ale consumului individual; în acest sens reinem frecvena coarnelor de cervidee, coli de mistre, vertebre i coaste de pete.
Deinem insuficiente mrturii arheologice referitoare la alte îndeletniciri, derivate din cele principale, a cror practicare nu o putem îns ignora: cultivarea viei de vie (un indiciu este oferit de relieful votiv
5 PHILEMON, unul dintre cei mai cunoscui productori de mor/aria. regsit în mai multe centre ale provinciilor romane dunrene; în acest sens, a se vedea Silviu Sanie, Classica el orienta/ia, V, în SCIV A, 50, 1999, 3-4, p. 181.
38 Muzeul Oltului, t. 1, 2011, p. 35-60
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Aspecte economice în vicus-ul militar de la Acidava
închinat lui Dionyosos), a plantelor de grdin, a pomilor fructiferi (din uncie gropi menajere au fost recoltai sâmburi asemntori celor de caii).
În general, activitile meteugreti desfurate în castru, cât i în aezarea civil adiacent sunt subordonate intereselor i necesitilor
annatei. În mediul civil, pc lâng atelierele civile s-au dezvoltat atelierele militare, mai ales cele de producere a ceramicii i a materialelor de constmcii. La Acidava, cuptorul pentm ars crmizi i igle, ca i
majoritatea cuptoarelor pentru ars vase, au fost identificate în sectorul sudic al aezrii civile (punct Cul), pc care o considerm zona destinat cartierului meteugresc.
În limita descoperirilor obinute, interpretate prin conexiuni i analogii, putem acredita funcionarea unor ateliere artizanale de fierrie, dulgherie, de prelucrare a osului i cornului, de pielrie, tors i esut care aveau mai degrab un caracter casnic.
În ultima vreme se constat o tot mai accentuat preocupare a specialitilor pentru stabilirea caracterului produciei locale din Dacia roman, a mediului în care aceasta funcioneaz (ora, sat, vil/a rustica, vicus militaris), a rapo1tului dintre acestea, privit ca un element important în conturarea unei piee locale 6 .
Fierrie. Existena unor ateliere de fierrie este argumentat logic de cerinele fireti legate de satisfacerea nevoilor de strict necesitate ale populaiei, cum ar fi: unelte agricole, de uz casnic i gospodresc,
catarame, unele tipuri de fibule ori piese de harnaament. Ca i în cazul altor aezri similare, din cuprinsul vicus-ului Acidava a fost recoltat un numr însemnat de cuie, scoabe, piroane folosite la ridicarea fortificaiei i la lucrrile de întreinere ale acesteia, dar i la constmcii civile. Abundena iglelor aprute fie în perimetre de drâmturi, fie izolat, ne ofer indiciile existenei unor construcii prevzute cu schelrie i
arpante solide din lemn, pentm a cror prindere se utiliza o cantitate mare de piroane i scoabe.
Prelucrarea cornului i osului. Obiectele din os i corn de cerb descoperite la Acidava se grupeaz într-o palet divers: ace de pr,
piepteni, nasturi, plcue ornamentale, condcie de scris (styli), piese de joc Uetoane, zaruri), ace de cusut de mrimi diferite, cu una sau dou perforaii, mânere pentru unelte i ustensile de uz casnic i gospodresc etc.
Uurina cu care se procura i modela materia prim, larga lor aplicabilitate, implic o prelucrare local, susinut i de apariia unor rebuturi, ca i a unor obiecte în curs de prelucrare; în acest sens, notm
'' Pentru cele mai recente abordri i trimiteri bibliografice actualizate, a se vedea volumele Meteuguri i arli:::ani în Dacia roman i Studii de istorie economic a Daciei romane editate de Universitatea de Vest, Timioara. în 2007 i. respectiv, 2008.
Muzeul Oltului, l. I, 2011, p. 35-60 39
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
A. Grosu
frecvena mânerelor confecionate din coarne de cerb, aflate în diferite stadii de finisare.
La unele piese, cum ar fi: plcue ornamentale, plsele pentru cuite i pentru alte ustensile de uz casnic, se constat o anumit preocupare pentru decor, realizat prin incizare i crestare, în motive geometrice (zig­ zaguri, cercuri concentrice, liniue dispuse în reea etc). Alte piese comport o lefuire puternic, aproape metalizat; culoarea produselor finite variaz de la nuane alb-glbui la cenuiu i brun, în funcie de substanele folosite în tratamentele de prelucrare.
Având în vedere c obiectele din os i corn descoperite la Acidava nu prezint caracteristicile unei producii de serie, apreciem c acestea erau prelucrate în cadrul fiecrei gospodrii i nu în ateliere specializate.
Prelucrarea pieilor i a meteugurilor înrudite, cum ar fi tbcria, cojocria, curelria, sunt argumentate indirect, fie prin unelte, fie prin analiza unor reprezentri de veminte de pc monumentele funerare din provincia Dacia 7 • Urme concrete ale unor ateliere propriu­ zise nu sunt înc documentate arheologic în cuprinsul Daciei, iar în ceea ce privete obiectele finite au aprut sporadic dat fiind sensibilitatea materialelor organice la condiiile de mediu.
Abundena oaselor provenite de la animale mari (bovine, ovine, caprine) sugereaz importana creterii animalelor nu numai ca o ocupaie de baz în economia rural, dar i pentru industria pielriei. Armata i
populaia civil aveau trebuin de o gam variat de obiecte confecionate din piele: corturi, sandale, pungi, curele, ei, hamuri, îmbrcminte i înclminte rezistent la ploi i frig.
Torsul i esutul probabil c se menin la nivelul îndeletnicirilor casnice, practicate de femei pentru uzul propriu i al familiei.
Producia casnic de textile este atestat arheologic prin fusaiole sau prâsnele pentru fus, din lut i os, greuti de lut pentru rzboiul de esut, aprute înc din neolitic. Ca materie prim se foloseau lâna de oi, prul de capr; din in i cânep erau fabricate fibre pentru pânz, sfoar etc. Prin operaii simple, la îndemâna femeilor, se confecionau piese de îmbrcminte i pentru amenajarea interioar a locuinelor.
Olritul, reprezint meteugul cel mai bine reprezentat la Acidava, aspect constatat, de altminteri, la nivelul întregii provincii. Centrele de producie ceramic au fost identificate prin instalaii de ardere, anexe, tipare, rebuturi de fabricaie etc.
Cercetrile noastre au confim1at semnalrile anterioare8 care includeau Acidava în rândul marilor centre ceramice din Dacia roman.
7 Lucia Marinescu, Despre îmbrcmintea pop11/afiei din provincia Dacia, în „Muzeul Naional", 3, 1976, p.125-132 (cu bibliografia). 8 Gh.Popilian, I.Ciuc, Un nou centm ceramic în Dacia roman de la sud de Ca1pafi. în „Arhivele Olteniei", SN, (infra AO) 7, 1992, p.19-26.
40 Muzeul Oltului, l. I, 2011, p. 35-60
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Aspecte economice în vicus-ul militar de la Acida va
Ceramica produs la Acidava cuprinde aproape toate categoriile ceramice, de la ceramic de lux pân la ceramic de uz cotidian (de tip provincial roman i ceramic dacic modelat cu mâna), opaie, teracote etc. Un loc distinct în producia ceramic îl are ceramica dacic modelat cu mâna, aprut aici într-o cantitate mult mai mare decât în aezarea vican de la Slveni 9 .
Producia materialelor de construcie este dovedit în primul rând prin descoperirea unui cuptor de mari dimensiuni (4 m lungime i
3,60 m lime) în care, dup tehnica de construcie, se ardeau crmizi i igle. Apariia unui astfel de cuptor presupune nevoia de crmizi,
folosite în castru, ca i în aezarea civil. Spre deosebire de situaia de la Romula, la Acidava se gsesc multe crmizi cu tampila COH <ORS> I COM <AGENORUM>, fapt cc ne îndreptete s credem c muli dintre meterii crmidari erau soldai (pi. I).
2. CENTRUL DE PRODUCIE CERAMICA DE LA ACIDA VA

Dezvoltarea vicus-ului Acidava este susinut în mare parte i de cantitatea i varietatea produselor ceramice fabricate în atelierele de aici, a cror activitate apare specializat pc diferite categorii ceramice. Producerea ceramicii de tip terra sigillata, tampilate, glazurate, pictate etc. solicita cunotine i abiliti, pc faze de lucru, mult mai complexe decât în realizarea ceramicii de uz comun. Buna stpânire a meteugului olritului este însoit de talent i ingeniozitate; meterii olari nu s-au limitat numai în a copia tipuri de vase i motive decorative întâlnite în ceramica de lux importat, ci le-au adaptat creator. Pe de alt parte,
9 G. Popilian, Les cen/res de produc/ion ceramique d'Oltenie, în voi. f::tudes sur la ceramique romaine et daco-romaine de la Dacie el de la Mesie lnferieure , Universitatea de Vest, Timioara, 1997, p. 16. 10 Idem, Un quartier artisanal a Ro11111la, în „Dacia", NS, 20, 1976, p. 221-250; idem, L 'atelier de ceramiq11e du camp ro111ai11 de Slâveni (dep. d'Oll), în „Oltenia", 3, 1980, p. 25-46; idem, Date noi cu privire la ce111r11I ceramic de la Romu/a, în AO, SN, 3, 1984, p. 46-54; idem, Les ccntrcs„„ p. 7-20; G. Popilian, A. Grosu, Quelques considerations rnncemant la term sigillata locale de la Dacie extra carpatique, în voi. Pont de Trajan de Drobeta, Drobeta Turnu-Severin, 2003, p. 60-74; A. Grosu, Noi contrihufii privind activi/alea eco110111ic in 1·icii militari. Vic11s-11I de la Acidava, în „Drobeta", XVI, 2006, p. 65-70.
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 35-60 41
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
A. Grosu
cerina pentru obiecte ceramice de lux apare în continu cretere, fapt ce determin o specializare pe producerea local i ca urmare a diminurii importurilor la începutul sec. III.
Fr îndoial c locul în care a fost amplasat aezarea oferea resursele naturale cerute în producerea obiectelor ceramice. Marginea terasei Oltului, format din pmânt curat, de culoare glbuie (pleistocen), asigura o argil de bun calitate, ale crei proprieti plastice permiteau modelarea la roat, cu mâna sau în tipare. Albia râului, care în acea perioad era mai aproape, asigura necesarul de ap i nisip în vederea preparrii lutului, iar lemnul, folosit din plin în cuptoarele pentru ardere, se afla din abunden în pdurile din jur.
Instalaii pentru arderea vaselor ceramice Pe parcursul spturilor efectuate în aria vicus-ului, au fost
;
la al doilea cuptor, pilonul central era întrit cu crmizi, special amenajate, pentru a-i mri rezistena. De la primele dou instalaii nu s-au mai pstrat decât camera de foc (0,55 m înlime), spat în pmântul sntos, constatându-se c gura de alimentare era orientat spre marginea estic a terasei. Pe pereii fuii ai primului cuptor se afl opt nulee, plasate la 0,35 m distan între ele, ce indic um1ele unui cofraj din lemn cioplit în dreptunghi, cu scopul de a susine masa de lut a grtarului pân la uscarea lui definitiv. Fragmentele ceramice recoltate din cuptoare, sistemul de construcie i dimensiunile mici ale instalaiei arat c erau folosite pentru arderea vaselor de dimensiuni reduse, în general din past fin. Menionm c în groapa identificat în vecintatea cuptorului nr. 2, s-a descoperit un tipar pentru realizarea ceramicii tip terra sigillata. Al treilea cuptor s-a pstrat într-o stare mult mai bun (pi. II). Înlimea camerei de foc este de 0,50 m; bolta camerei de ardere a vaselor s-a pstrat pe o înlime maxim de 0,55 m. Platforma care separ cele dou camere are o grosime de 0,20 m i este strbtut de opt orificii cu diametrul de O, l O m, ase dispuse circular i dou plasate în centrul grtarului. Gura de alimentare, cu dimensiunile de 0,55x0,50 m, este orientat spre nord i se prelungea cu un canal de alimentare (0,50x0,50 m). La limita exterioar, canalul a fost obturat cu dou crmizi
(0,30x0,2lx0,10 m), paravan necesar stoprii curenilor de aer rece, procedeu întâlnit i la ale cuptoare 12
• În faa canalului gurii de alimentare,
11 G.Popilian, Ceramica roman din Oltenia, Craiova, 1976, p. 140. 12 Octavian Floca, Ferenczi tefan, Liviu Mrghidan, Micia. Grupul de cuptoare romane pentru ars ceramic, Deva, 1970, p. 43.
42 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 35-60
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Aspecte economice în vicus-ul militar de la Acidava
a fost spat groapa cuptorului, de form dreptunghiular
(l ,60x 1,0Sx 1, 70 m), din interiorul creia s-a recoltat o cantitate abundent de cenu, crbuni i material ceramic fragmentar. În urma trierii, s-au detaat fragmentele care indic diferite tipuri de vase de uz casnic, unele întregibile, modelate din past de calitate inferioar, arse neuniform (rebuturi).
Producerea local a ceramicii de lux Dac avem în vedere faptul c tiparele sunt apreciate de mult
vreme în literatura de specialitate ca fiind cea mai sigur dovad în validarea existenei unor ateliere locale de produs ceramic de lux 13

Ceramica tip terra sigillata Referitor la tiparele descoperite, în cele ce urmeaz ne vom apleca
asupra clementelor de analogie cu alte mari centre ceramice din zon i a elementelor particulare, ce constituie "marca" atelierelor de la Acidava.
Câteva tipare folosite de ctre olarii locali pentru confecionarea unor vase de tip terra sigillata, forma Drag. 37, constituie o marc surpriz i se disting prin unele elemente unice în gama descoperirilor din spaiul Daciei romane 15
• În acest sens, ne referim la trei tipare (pl. III). Un tipar este copiat dup un vas vechi a