Model Examen Estetica

Examen Este*ca Dentara

Model

Diagnos(ce:

1. Dg de urgen 2. Dg afeciunilor odontale. 3. Dg de edentaie. 4. Dg afeciunilor parodoniului marginal 5. Dg afeciunilor mucoasei orale.. 6. Dg de ocluzie. 7. Dg afeciunilor ATM. 8. Dg afeciunilor chirurgicale BMF 9. Dg de disfunc*e 10. Dg afec*unilor generale.

Plan de tratament

Sistemic.. Urgen Preparator Restaurator Elecie. Mentenanta.

Analiza Faciala

Frontal Lateral

Forma Prol

Ver*cal Franckfurt + M0

Orizontal M0+Fat

Simetrie Buze

Linia zambetului Linia median Simetrie Linia gingivala

Dimensiunile dentare (Raport)

Poziia punctelor de Zenit nclinarea axial Zonele de contact interdentar

Ambrazurile incizale Concluzii

ZAMBETUL

Diagnos*c

1. Dg de urgen 2. Dg afeciunilor odontale 3. Dg de edentaie 4. Dg afeciunilor parodoniului marginal 5. Dg afeciunilor mucoasei orale 6. Dg de ocluzie 7. Dg afeciunilor ATM 8. Dg afeciunilor chirurgicale BMF 9. Dg de disfunc*e 10. Dg afec*unilor generale

Dg. de urgen

Existena oricrei afeciuni care provoac durere sau

pune viaa in pericol. (discutabil daca exist urgene fizionomice)

Urgente (Conform ADA) 1. Dureri 2. Infecii acute 3. Pierderea unei lucrri protetice 4. Fractura unuia sau mai multor dini

Dg. afeciunilor odontale

Leziunile esuturilor dure odontale:

Atriie - uzura dentar fiziologic Abfracie pierdere de substan dentar datorat forelor

de flectare care acioneaz asupra dinilor

Abraziune uzur dentar neziologic Eroziuni lipsa de substan prin aciune chimica Fracturi- cu sau far interesare pulpar Leziuni carioase simple sau complicate

Contacte proximale treme, diasteme Modicri de poziie majore Tratamente existente ale leziunilor odontale

Dg. afeciunilor odontale

Dg. de edentaie

1. Clasificarea Kennedy

1. Dinii care au indicaie de extracie nu se iau n considerare atunci cnd se face clasicarea edentaiei

Dg. de edentaie Calsicarea Kennedy reguli Applegate

2. Breele edentate care nu vor restaurate prin proteze pariale mobilizabile nu se iau n considerare atunci cnd se face clasicarea


3. Dac M3 lipsete nu va fi luat in consideraie in clasificare


4. Dac M3 este prezent i va u*lizat ca dinte stlp va luat n considerare n clasicare.


5. Pentru stabilirea clasei de edentaie se ia n considerare brea situat cel mai posterior.


6. Breele edentate suplimentare fa de cele care determin clasa de edentaie sun denumite MODIFICRI



7. In*nderea breei edentate (numrul de dini abseni sau al

dinilor ar*ciali ai protezei) nu inueneaz clasicarea

8. Clasa a IV-a nu prezint modificri.


Dg. de edenta*e Clasicarea dupa Costa

Denumirea edentaiei se folosesc termenii de terminal, frontal sau lateral n funcie de zona

Denumirea ncepe de la dreapta la stnga, att la maxilar ct i la mandibul

Linia median de marcheaza n scris cu - i verbal cu m

Dg. de edentaie Clasicarea dupa Costa

Classification System for Complete Edentulism Classification System for Partial Edentulism Classification System for the Completely Dentate Patient

Clasicarea ACP (American College of Prosthodon(cs)

www.prosthodon*cs.org

Aceast clasificare se realizeaz analiznd:

1. ntinderea i topografia breelor 2. Starea dinilor stlpi 3. Raporturile ocluzale 4. Crestele edentat


Arcade integre sau minim afectate

Brea unic, pe o singur arcad lipsesc maxim: 2 incisivi superiori/ 4 incisivi inferiori/ 2 PM / 1 PM + 1M

Arcade moderat afectate Breele sunt prezente la ambele arcade i ndeplinesc una din

condiiile de mai sus sau lipsete un canin maxilar sau mandibular


1. n(nderea i topograa breelor

Arcade sever afectate Bree maxilare sau mandibulare de cel puin 3 dini care cuprinde

dini frontali si laterali Bree laterale, maxilare sau mandibulare de cel puin 3 dini sau 2

molari Orice bre sau combinaie de bree care necesita complian

terapeu*ca sporit din partea pacientului.


1. n(nderea i topograa breelor

Zon de sprijin integr sau minim afectat nu necesit tratament preprote*c Zon de sprijin moderat afectat Stlpi localizai in 1-2 sextante cu esut dentar insucient pentru a suporta

o restaurare intra/extracoronar


2. Starea dinilor stlpi

Zon de sprijin moderat afectat Stlpi localizai in 1-2 sextante care necesita tratament adjuvant

parodontal, endodon*c, ortodon*c Zon de sprijin substanial afectat Situaiile descrise la punctul anterior se regsesc in 3 sextante Zon de sprijin sever afectat Situaiile anterioare se regsesc in 4 sau mai multe sextante Exist dini stlpi cu prognos*c rezervat


2. Starea dinilor stlpi

Raporturi ocluzale ideale sau minim afectate Nu necesita tratament preprote*c Raporturi intermaxilare de *p clasa I Angle

Raporturi ocluzale moderat afectate Necesita tratament minim preprote*c de *pul lefuirilor selec*ve Clasa I Angle


3. Criterii ocluzale

Raporturi ocluzale subtanial afectate Este necerasar refacerea raporturilor ocluzale dar far modicarea DVO Clasa II Angle Raporturi ocluzale sever afectate Refacerea raporturilor ocluzale asociata cu modicarea DVO Clasa II Angle diviziunea 2 sau clasa III Angle


3. Criterii ocluzale


Clasa I Ideal sau minim afectat Clasa a II-a Moderat afectat Clasa a III-a Substanial afectat Clasa a IV-a Sever afectat

Clasa a IV-a Criterii suplimentare Pacient refractar (pacient cu nemulumiri cronice dup tratament

corespunztor). Manifestri orale severe ale unor afeciuni sistemice, inclusiv

sechele dup tratament oncologic Dischinezie i/sau ataxie mandibulomaxilar Pierderea suportului posterior Uzur patologic avansat


Dg. afeciunilor parodoniului marginal

Status periodontal

Grad de inama*e parodontal Aspect Singerare Placa microbiana, tartru

Mobilitate 1.Gradul 0 lipsa mobilita*i 2.Gradul 1 Mobilitate notabila , mai mica de 1 mm 3.Gradul 2 - Mobilitate mai mare de 1 mm 4.Gradul 3 - Mobilitate mai mare de 1 mm si mobilitate ver*cala

Hipertroi gingivale, retrac*i gingivale, pungi parodontale, mobilitate

Afectarea furca*ilor 1.Gradul I expunerea concavita*i trunchiului radicular 2.Gradu II sonda patrunde la nivelul furca*e dar nu trece pe partea cealalta

3.Gradul III - sonda trece de pe o parte pe alta

Dg. afeciunilor parodoniului marginal

Dg. afeciunilor mucoasei orale

Variaii anatomice normale i modificri de

etiologie necunoscut Limba alb jugal Leucoedemul Granulaiile Fordyce Cheilit angular Limba fisurat Angiomatoza limbii Limba sabural Limba piloas Glosit median romboidal Tiroid lingualmase limfoide

Mase limfoide linguale (amigdala lingual) Varice sublinguale Glosit migratorie (limba geografic) Pete vasculare ale mucoasei Exostoze osoase Torus palatin i mandibular Perle keratozice Fisura labial Buza dubl Pigmentaia melanic

Leziuni patologice clinice

Dg. afeciunilor mucoasei orale

Macula Peteii Papula Plci sau plancarde Noduli Cicatrici Vezicula Bula

Pustula Eroziunea Ulceraia Fisura Atrofia Leziuni granulare Tumora

Dg. de ocluzie

A. Evaluarea sta*c a ocluziei Analiza arcadelor dentare:

Se apreciaz integritatea i uniformitatea care pot alterate prin treme,leziuni odontale, migrri sau anomaii de poziie, edentaii, faete de uzur, fracturi

Incisivi: linia interincisiv, supraacoperirea ver*cal si orizontal mm Canini: clasa dupa Angle, supraacoperirea in sens ver*cal si orizontal-

mm Molarii primi: clasa dupa Angle

Clasicarea Angle Clasa I : raport neutral Clasa II : raport distalizat

Diviziunea 1 cu ocluzie in acoperi Diviziunea 2 cu ocluzie adnc acoperit

Clasa III : raport mezializat

Dg. de ocluzie

Curbele de ocluzie sagital (von Spee) patologic pot : asimetrice, neregulate,

accentuate, inversate ( dini absen*, egresai sau extruzai)

transversal (Wilson) patologic pot : accentuat, neregulat, orizontal, invers (linguoversiuni, ves*buloversiuni)

ves(bular patologic poate : dreapt, invers, asimetric fata de linia median (rotaii, mal poziii)

Sfera lui Monson

Dg. de ocluzie

B. Analiza funcional a ocluziei

Criteriile ocluziei func*onale (coala Romneasc)

1. Stopuri ocluzale mul*ple, stabile si simultane in RC i IM 2. Ghidaj anterior armonizat cu posibilitiile ATM 3. Dezocluzia dinilor cuspidai in micarea de propulsie 4. Dezocluzia dinilor pe partea nelucrtoare in micarea de

lateralitate 5. Absena interfereelor in lateralitate indiferent de *pul

ghidajului

Dg. de ocluzie

Dg. de ocluzie

1. Analiza micrii de deschidere a gurii 2. Pozi*a de intercuspidare maxim

Numarul cel mai mare de contacte dento-dentare, cea mai frecventa poziie cu contacte dento-dentare, contracie muscular maxim, majoritatea ciclurilor funcionale se incheie in IM

3. Relaia Centric raportul mandibulo maxilar in care condilii articuleaza cu

portiunea cea mai subtire, avasculara, a discurilor si sunt plasati in pozitia limita antero superioara pe pantele tuberculilor articulari, independent de contactele dento dentare

4. Micarea de lateralitate *

Conducere canin (canin +/- un dinte frontal) Conducere de grup lateral (canin i TOI dinii laterali)

5. Micarea de propulsie Ghidaj anterior suportat ideal de toi cei 8 incisivi, considerat

ziologic minim 2 incisivi maxilari cu antagoni*i lor.

* Orice evaluare a ocluziei dinamice trebuie sa aiba ca punct de

plecare RC

Dg. de ocluzie

Situaii patologice : 1. Contacte premature : orice contact sau contacte nefuncionale,

care impiedica o anumit relaie ziologic interarcadic cu contacte dento-dentare (IM, cap la cap propulsie CCP, canin-canin lateralitate)

2. Interferene: contacte neziologice care impiedica realizarea corect a unei micrii ziologice. ( propulsie, lateralitate)

Pot pe partea lucrtoare sau nelucrtoare.

Dg. de ocluzie

3. Miscarile de propulsie si lateralitate

Tipuri de ghidaje I. Propulsie to* incisivii superiori sau cel pu*n 2 II. Lateralitate

a) Canin b) Grup lateral to* din*i laterali +/- canin c) Antero-lateral canin si unul sau doi incisivi

Interferente pe partea lucratoare sau nelucratoare

Dg. de ocluzie

Dg. afeciunilor ATM

Durere Modicri n traseul normal al madibulei in micarea de

deschidere a gurii Analiza zgomotelor produse in ATM cracmente, crepitaii Sensibilitate la palpare ATM, temporali, maseteri Semne ale unor parafuncii (uzura dentar patologic)

Dg. afeciunilor ATM Zgomote ar(culare- (puri

I -II: Faze incipiente ale deplasrilor discale clic reciproc sau cracment audibil

III-IV: Faze tardive ale deplasrilor discale dac este asociat cu modificri pe imaginea CT numai clic la deschidere numai clic la nchidere crepitaii fine

V: Faz tardiv a deplasrilor discale crepitaii aspre

Dg. afec*unilor ATM Devia*i mandibulare deschiderii gurii

Normal

I: DD faz incipient, blocaj la deschidere II: Subluxaie cu blocaj la inchidere III: Blocaj la nchidere/deschidere

Discopatie / Afectiune articular degenerativ/Capsulit

Dg. afeciunilor chirurgicale BMF

Afeciuni OMF care necesit intervenie chirurgical de

specialitate:

1. Mucoase: papilom,epulis,tumori 2. Osoase: chisturi, fracturi, tumori 3. Din* inclusi

Dg. afeciunilor generale

Existena unor afeciuni generale poate avea

urmatoarele efecte:

1. Inueneaz conceperea planului de tratament (la diabe*ci se aleg mai muli din* stlpi pentru restaurri prote*ce)

2. Modic aciunea terapeu*ca (an*bioterapie prolac*ca naintea interveniilor chirurgicale la pacienii cu endocardite bacteriene)

3. Existenta sindromului bucal asociat unor afeciuni generale (eroziunile dentare in reux esofagian)

4. Risc crescut de contaminare a personalului sau mai departe contaminare ncruciata (HVB, HIV, TBC, silis)

Dg. de disfunc*e

1. Disfuncia mas*catorie

2. Disfuncia fonatorie

3. Disfuncia este*c

PLAN DE TRATAMENT

S = Tratament Sistemic U = Tratamentul Urgentelor P = Tratament Preparator (preprote*c) R = Tratament de Restaurare E = Tratament de elec*e M = Mentenanta

UMF CAROL DAVILA BUCURETI FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR DISCIPLINA DE ESTETIC N MEDICINA DENTAR

PLAN DE TRATAMENT

S = Tratament Sistemic (afeciuni generale care pot interaciona cu starea de sntate oral, determinnd alterri ale condiiei acesteia, ind uneori necesar un tratament premergtor tratamentului dentar.


PLAN DE TRATAMENT

U = Tratamentul Urgenelor - n general urgenele sunt considerate mo(vele prezentrii pacienilor la medic i ne orientm primele sedine de tratament ctre

rezolvarea acestora : Tratament imediat de urgen + trimiterea n serviciile de specialitate pentru:

Accidente i traume Reacii alergice la medicamente Infecii-Abcese Afeciuni premaligne sau maligne Tratament privind nlturarea durerii dentare/gingivale Recimentarea n cazul lucrrilor prote(ce decimentate Afeciuni care inueneaz este(ca .


PLAN DE TRATAMENT

P = Tratament Preparator (preprote(c) Faza 1 : Intervenii terapeu(ce iniiale:

Terapia parodontal iniial (an*inamatorie, non-chirurgical) Controlul cariilor dentare Extracii evaluarea preliminar a breelor edentate ndeprtarea nlocuirea restaurrilor defectuoase Tratamentul endodon*c, inclusiv intervenii chirurgicale auxiliare Restaurarea dinilor devitali i/sau cu distrucii coronare/radiculare severe Protezarea provizorie / tranzitorie x / mobilizabil Echilibrarea ocluzal preprote*c Evaluarea parodontal rspunsul parodontal la terapia iniial modicarea planului de tratament chirurgical parodontal


PLAN DE TRATAMENT

P = Tratament Preparator (preprote(c) Faza 2:

Parodontal chirurgical I (controlul inamaiei, intervenii regenera*ve): Scaling, chiuretaj parodontal n cmp deschis Intervenii regenera*ve Ortodon*c (eventual intervenii chirurgicale ortodon*ce i/sau ortogna*ce) 6 luni Parodontal chirurgical II (controlul pungilor parodontale): Intervenii de chirurgie parodontal pentru pungi parodontale persistente, cu sau fr defecte osoase (n general

intervenii rezec*ve) Intervenii chirurgicale premergtoare fazei restauratorii nale : Creterea nlimii coroanelor clinice Remodelarea este*c a coletului clinic Tratamentul retraciilor gingivale Tratamentul defectelor muco-gingivale Tratamentul afectrilor furcale Intervenii asupra crestelor edentate Intervenii chirurgicale pre-implantare i implantare Augmentarea crestelor edentate Sinus liu Implanturi


PLAN DE TRATAMENT

R = Tratament de Restaurare conine toate restaurrile anatomice i funcionale, e c sunt realizate direct n cabinet sau indirect cu ajutorul laboratorului de tehnica dentar.


PLAN DE TRATAMENT

E = Tratament de elecie reprezint ansamblul procedurilor care realizeaz obiec(ve cerute n mod specic de ctre pacieni (Ex: faetarea dinilor frontali din raiuni este(ce).


PLAN DE TRATAMENT

M = Mentenana reprezint ansamblul aciunilor realizate de ctre medicii den(( prin care se asigur dispensarizarea pacienilor care au tratamentele deja efectuate i eventualele ajustri pe parcurs.


MENTENANTA

Fizionomie, Figur, Fa,

Suprafaa frontal a capului ce se n*nde din partea de sus a frunii la baza de brbie i de la ureche la ureche.

Contur Form Rotund Oval Ptrat Alungit Triunghiular

Trichion

Glabella

Spina subnazal

Menton

Etajul superior

Etajul mijlociu

Etajul inferior

1/5 1/5

1/5

1/5

1/5

Cea mai simpl metod este s se mpart suprafaa facial n 5 pri egale cu limea ochilor

Din punct de vedere este*c este esen*al sa existe simetrie fata de linia mediana in plan frontal

Colaj cu aceeasi jumatate de gur inversat n oglind

Planul Frankfurt Planul care unete marginea inferioar a orbitei stangi cu marginile superioare ale conductelor audi*ve externe (porion)

85-92

Poziia etajului mijlociu al feei este dat de o linie dus ntre nasion si spina subnazal trebuie s fac un unghi ntre 85 i 92 de grade cu planul Frankfurt i este numit meridianul 0

DREPT Retruziv Mediu Protuziv

CONVEX Retruziv Mediu Protuziv

CONCAV Retruziv Mediu Protuziv

Clasicarea Schwartz

Poziia etajului inferior al feei este dat de o linie dus ntre spina subnazal i pogonion i trebuie s fac un unghi de 10 grade cu meridianul 0 10

Buzele trebuie s e imediat posterior liniei Rikex (E-line), buza superioar ind de dou ori mai deprtat fa de aceast linie.

Fruntea prezint interes doar prin simetrie i linia prului

Poziia sprancenelor difer n funcie de sex La brbai idealul este s e chiar pe marginea superioar a orbitei, iar la femei sprncenele sunt poziionate mai sus i sunt mai arcuite

Poziia si dimensiunile nasului trebuie s e n concordan cu restul elementelor faciale

Dimensiunea buzelor depinde de celelalte elemente anatomice prezente la acest nivel.

Comisurile trebuie s se gseasc pe ver*calele coborte marginea intern a irisului

Buza inferioar este mai plin fa de cea superioar

Spaiul dintre buze (n poziie relaxat nu trebuie s e mai mare de 3mm

Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

Clasa VI

Forma gtului depinde de urmtorii factori Poziia brbiei Poziia osului hioid Elas*citatea pielii Muschiul Pla*sma Depozitele de grsime Tiroida Clasicarea DODE

Dimensiunea ver*cal a pavilionului urechilor trebuie s e puin mai mult ca dublul dimensiunii laterale Poziia conductului audi*v extern s e la jumtatea distanei ntre canthion i spina nazal Unghiul auriculo cefalic trebuie sa aiba 20 30 de grade

Model Examen Estetica

Documents

Transcript of Model Examen Estetica