Moara Cu Noroc - Tema Banului Şi a Avariţiei

4
Varianta 19 Moara cu noroc - Tema banului şi a avariţiei „Banul e ochiul dracului” spune un proverb românesc, dar cel mai rău este faptul că „Banul este zeul la care toţi se închină” (Balzac). Tema banului şi a avariţiei a fost surprinsă de multe ori în litaratura universală şi în literatura română. Avarii celebri ai lui Moliere şi ai lui Balzac par a fi construiţi din acelaşi aluat cu avarii literaturii române, Hagi Tudose, moş Costache. Banul dezumanizează şi într-adevăr jertfeşte „liniştea, cinstea, iubirea proprie şi a celorlalţi”. Probabil că în nicio altă operă litarară românească acest adevăr nu este mai bine reprezentat decât în nuvela lui Slavici, Moara cu noroc. De altfel chiar incipitul nuvelei, construit ca un discurs al bătrânei soacre a lui Ghiţă, susţine adevărul exprimat de Mircea Florian în Arta de a suferi : „Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit”. Nuvela lui Slavici dezvoltă tema realist-psihologică a degradării umane provocate de patima înavuţirii, dezvoltă tema „magiei banului”, a magnetismului aurului în numele cărora, personajul principal, Ghiţă, jertfeşte tot. Traseul existenţial al lui Ghiţă reeditează scenariul arhetipal al ispitirii şi căderii în păcat, autorul urmărind evoluţia tragică a eroului său atras de forţa malefică a banului. Magnetismul „aurului” va schimba traseul existenţei eroului, care va cădea din ipostaza de om moral în cea de om imoral, care va pierde tot, linişte, echilibru, familie, în numele banului. Procesul devenirii personajului este surprins de narator prin mijloace modernele ale analizei psihologice, deoarece banul distruge, în primul rând omul şi apoi pe ceilalţi.

description

eseu

Transcript of Moara Cu Noroc - Tema Banului Şi a Avariţiei

Varianta 19

Varianta 19Moara cu noroc - Tema banului i a avariiei

Banul e ochiul dracului spune un proverb romnesc, dar cel mai ru este faptul c Banul este zeul la care toi se nchin (Balzac).

Tema banului i a avariiei a fost surprins de multe ori n litaratura universal i n literatura romn. Avarii celebri ai lui Moliere i ai lui Balzac par a fi construii din acelai aluat cu avarii literaturii romne, Hagi Tudose, mo Costache.

Banul dezumanizeaz i ntr-adevr jertfete linitea, cinstea, iubirea proprie i a celorlali. Probabil c n nicio alt oper litarar romneasc acest adevr nu este mai bine reprezentat dect n nuvela lui Slavici, Moara cu noroc.

De altfel chiar incipitul nuvelei, construit ca un discurs al btrnei soacre a lui Ghi, susine adevrul exprimat de Mircea Florian n Arta de a suferi: Omul s fie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vorba, nu bogia, ci linitea colibei tale te face fericit.

Nuvela lui Slavici dezvolt tema realist-psihologic a degradrii umane provocate de patima navuirii, dezvolt tema magiei banului, a magnetismului aurului n numele crora, personajul principal, Ghi, jertfete tot.

Traseul existenial al lui Ghi reediteaz scenariul arhetipal al ispitirii i cderii n pcat, autorul urmrind evoluia tragic a eroului su atras de fora malefic a banului. Magnetismul aurului va schimba traseul existenei eroului, care va cdea din ipostaza de om moral n cea de om imoral, care va pierde tot, linite, echilibru, familie, n numele banului.

Procesul devenirii personajului este surprins de narator prin mijloace modernele ale analizei psihologice, deoarece banul distruge, n primul rnd omul i apoi pe ceilali.

Cel ce poart numele desacralizat al Sf. Gheorghe nu poate fi dect antieroul, cel care se las nvins de balaur, de bani.

Situaia iniial a operei surprinde nemulumirea lui Ghi fa de condiia sa social. Srcia preuit de soacra sa pentru puterea miraculoas de a menine echilibrul sufletesc al omului, devine, pentru Ghi cizmarul, motiv de puternice frmntri, dndu-i un sentiment de inferioritate. El identific srcia cu lipsa de demnitate i dorete s se mbogeasc pentru a oferi familiei o existen mai bun i pentru a fi respectat. n ciuda rezervelor exprimate de soacra sa, hotrte s abandoneze linitea colibei i s ia n arend crciuma de la Moara cu noroc.

Descrierea spaiului n care este aezat crciuma, afirmaia moara a ncetat a mai mcina i s-a prefcut n crcium, imaginea contrastiv a celor dou mori, cea adevrat prsit i moara crcium, antiteza locuri bune / locuri rele, pdure ars / pdure verde, anticipeaz destinul celui care prsete locurile bune i care va deveni curnd a doua moar prsit.

Transformarea personajului se va produce treptat. Prima ipostaz n care apare personajul este cea de om moral care respect codul etic al comunitii i tine la respectul oamenilor. Ca adevrat pater familias, el manifest iubire i responsabilitate fa de ai si, dorina de a-i proteja i dorina de autodepire spre mai binele familiei. De aceea, n ciuda rezervelor soacrei sale, se hotrte s ia n arend crciuma de la Moara cu noroc. Ghi are acum i trsturile eroului civilizator care vrea sa instaureze legile morale n lumea slbatic stpnit de smdi. Hrnicia, priceperea, spiritul ntreprinztor, i cinstea fac ca n curnd afacerea s prospere i familia s fie fericit. Cnd linitea celor cinci este tulburat de Lic Smdul, Ghi ncearc s i se mpotriveasc demn i ferm. Numai c prima eroare, aceea de a nu prsi hanul cnd nelegea c nu poate rmne acolo mpotriva voinei lui Lic, declaneaz situaia de criz. El vrea s rmn cu tot dinadinsul la Moar pentru c-i mergea bine. Dorina de navuire, magia banului sunr mai puternice. Treptat eroul cade ntr-o alt ipostaz, cea de om dilematic, care penduleaz ntre dorina de a rmne om cinstit i ispita ctigului cptat uor. Tentativa euat de a se mpotrivi lui Lic, e urmat de alunecarea treptat sub influena smdului i de acceptarea compromisului moral. Voina i fora luntric ale lui Ghi se nruie treptat sub ispita nvalnic de a vedea banii grmad naintea sa. Lic este om cu dare de mn, este generos i l prinde repede n afacerile sale, fiindc nelege c Ghi are slbiciunea banilor. Sfiat de de imbolduri i triri sufleteti contradictorii, Ghi se nchide n sine, refuznd comunicarea cu Ana, devine taciturn, sumbru, irascibil. n lupta sinelui cu sinele, teama, suspiciunea, sentimentul nstrinrii alterneaz cu remucrile i cu sentimentul cuplabilitii. n raport cu familia, grija tandr, duioia, sunt nlocuite de rceal, vorb rstit, personajul ajungnd s-i doreasc s n-aib nevast i copii, pentru a-i asuma total riscul mbogirii alturi de Lic. n raport cu lumea, alege duplicitatea, vrnd s par om cinstit, dar devenind complice i prta la nelegiuirile lui Lic. Naratorul surprinde frmntrile personajului, momentele de nsingurare, tensiunea, care demonstreaz c Ghi a pierdut linitea interioar.

Scena procesului n care jur strmb pentru a-l salva pe Lic, contribuind astfel la condamnarea unor nevinovai, reprezint un moment cheie ce demonstreaz cderea total a personajului n ipostaza de om imoral. Ghi cade din demnitatea fiinei morale n zonele obscure ale instinctelor: lcomie, orgoliu, sete de rzbunare, gelozie oarb. n sufletul eroului se produc mutaii eseniale care-l nstrineaz total de ai si. Gravul dezechilibru interior este generat n primul rnd de acceptarea slbiciunilor, a viciului lcomiei i de justificarea acestora: ce s-mi fac dac aa m-a lsat Dumnezeu. Dupa ce s-a distrus pe sine, dupa ce a distrus prerea celorlali despre sine (Ghi este ncarcerat i eliberat pe chezeie) Ghi are mustrri de contiin. ncepe s colaboreze cu Pintea, dar nu este cinstit n totalitate nici fa de acesta. El ofer probe jandarmului despre vinovaia lui Lic numai dupa ce i poate opri jumtate din sumele aduse de Smdu.

Ghi ajunge pe ultima treapt a degradrii morale, cnd orbit de furie i dispus s fac orice pentru a se rzbuna pe Lic i folosete soia drept momeal n cursa pe care i-o intinde lui Lic. Sper pn n ultimul moment c Ana va rezista influenei acestuia, dar femeia, pierzndu-i tot respectul pentru soul su, n semn de rzbunare i cedeaz lui Lic.

nelegnd c i-a distrus iremediabil csnicia Ghi o omoar pe Ana i este la rndul sau ucis de Rau, din porunca lui Lic.

Destinul personajului demonstreaz marele adevr susinut de Mircea Florian. Pentru bani, Ghi jertfete totul: linitea, cinstea, iubirea proprie i a celorlali.