ii$

s

*

$($$

$s

"t Fan^/, B****

inunol,..tl 0,"qiilon\

Jir. O, Jtaducere din englezi:

Irina Chirica

*se*Es*.qqp#*

SUPEREELECTIfi TR

Editura ARC

O alti. temi este importanga prieteniei. Cei patru prieteni

se ajuti 9i se apiri unul pe altul, i;i fac confidenge si se sacrificipentru ceilalgi. Fiecare din ei vine cu contribugii valoroase. Ci-latoria lor comuni in ciutarea vrijitorului care le va indeplinidoringele nu ar fi fost incununati de succes dacd, ar fi lipsit unuldin ei. Fiecare din ei cregte gi evolueazi prin relagionarea cu cei-

lalti, realizktnd lucruri pe care singur nu ar fi reugit niciodata sile faci.

in calitoria lor, eroii cirgii ajung s5. se cunoasci pe ei in;igi;isi devini mai buni, mai puternici gi mai ingelepgi. Dorothy ale-

ge si se intoarci acasi, pe cAmpia siraci ;i cenugie din Kansas,

pentru ci acolo este casa ei, acolo ii sunt ridicinile gi familia. Ea

;tie ci bucuria o poate gi.si numai acasi, iar acest ,,Acasf' simbo-

lizeazd. adevirul interior.

Cartea de fagi este un basm modern cu valori morale. Do-rothy ar putea avea practic orice, dar preferi si igi pistreze sim-

plitatea, renuntand cu modestie la bogi.gii fard, egal, din iubire

pentru mitu;a si unchiul siu. Morala povegtii este, evident, cicea mai mare bogiEie din lume este Iubirea.

re\-.upntno

Lyman Frank Baum 9- 10..O1.

Faceli cunogtinta cu personq;'ele 11-13.oaa.

Capitolut 1

Cictonul" 15-20.oaa.

Capitotut 2

Consiliu[ din Mancinia 21-28.o4..

Capitotut 3

Dorothy Tf salveaza.pe Sperie-Ciori 29-37

Capitotut 4Drumur o"i f3::'" 3B-44

Capitotut 5Satvarea Omului d.e.Tinichea 45-54

Capitotut 6Leu[ cel La9

.55 62

Capitotut 7Calatoria spre.Mare.te Oz 63-7 I

Capitotul 8Campul ." tn1:i.o.travitori 7 2-19

Capitotut 9Regina goarecitor-de-cdmp B0-86

Capitotut 1O

Paznicul Po(il.or B7-95

76

Capitotut 11Minunatul Orag de Smarald a[ lui Oz 96- 109

c.piti"i r zln cautarea Vra,iitoarei ReLe 110-123

c.piti*i r sEliberarea 124-129

c.pitlr*r r +Maimufere,".l'!il" 130-137

Capitotut 15Descoperirea lui Ozc.e[ Cumplit 138-145

Capitotut 16Arta magicd a marelui.farsor 1 46- 1 50

Capitotut 17Cum a fost lansat balonul 151-156

..4..

Capitotut 18Drumur rorn

:'3:f i 157'161

Capitotut 19Atacafi de copacii tuptatori 162-165

^ Capitotut 20ln fara Porfelanului Pictat 166-171

..4a.

Capitotut 21LeuL devine Onnn,:*Taletor 172-176

Capitotut 22ln lara Quadlingitor 177-181

Capitotut 23Vrajitoarea cea Buna 182-1BB

Ig^o^. Fnor.lo Bo,.r^

Lyman Frank Baum, autor al cunoscutei cirti pen-

tru copii Minunatul Vn;iltor din Oz (1900), s-a ni"scut

Ia Chittenango, New York, in Statele Unite, pe 15 mai

1856. Tatal si.u era om de afaceri si s-a bucurat de suc-

ces in exploatarea petrolului gi in uanzaciile imobiliare.Frank a fost un copil bolnivicios gi visitor. A avut sap-

te fragi gi surori gi a crescut pe o proprietate imensi, care

era ,,un fel de rai", potrivit descrierii sale. Pini la vArsta

de doisprezece ania invaEat acasi, cu ajutorul meditatori-lor. La 12 ani a fost dat la internat la $coala Militara din,Peekskill, unde s-a simtit profund nefericit, pentru ci de-

testa militiria, cu regulile ei rigide. Dupi ce a fost pedep-

sit sever pentru ci visa cu ochii deschisi, s-a imbolnivitgrav de inim5" gi a trebuit sa fie trimis acasi".

'd*.e

ss

Cafitelul I

re. 1 I "_" \-,lelonul -s-...*tr Ca,t,tt" l&L DslrB#1I ute' lunft, dp un eirlena inJr, W y

; o o a*lilin ea'tk ss

!+sS*'s

-'€se**6S*

MrNuNerur Vn,Lyrron orN Oz

orothy locuia impreuni. cu unchiul Henry si mi.-tuga Em, la ferma lor de pe preriile intinse din

Kansas. Erau fermieri. Casa lor era mici., deoarecelemnul folosit la constructie trebuia si fie adus cu ci.-ruta, de la o distangi de mai multe mile. Aveau doar ocameri., in care se afla o sobi. de gitit veche si rugini-t5", un dulap pentru vase, o masi, trei sau patru scau-

ne si doui" paturi. Unchiul Henry si mi.tuga Em aveau

un pat mare intr*un colt, iar Dorothy avea un pat mic,in alt colt. Casa nu avea pod, nici beci. Exista doar o

t.scobituri sipata in plmAnt numitS. ,,pivnita pentru ci-clon", unde familia purea si se adiposteascS. in cazul incare se forma acel vArtej de vAnt mare si periculos, care

putea si distrugi" tot ce-i st5.rea in cale. La pivnita pen-tru ciclon se ajungea printr-o trapl" din podeaua casei,

prin care coborai in gaura mici si intunecoasi. aflati.sub cas5".

CAnd Dorothy sretea in faga ugii gi privea in jur, nuvedea decAt o mare intindere cenusie. Niciun copac,nicio cas5. nu intrerupea pAni in zare intinderea vasti.Soarele pArjolise pimintul arat, care pe alocuri fi.cusecripituri. Iarba ri.masi nu mai era verde, ci.ci o arsese

soarele gi devenise la fel de cenusie ca tor ce era in jur.Casa fusese c3.ndva zugrdvitl,, dar soarele coscovise ten-cuiala si ploile o spalaserS", si acum aritala fel de poso-mor6"ti, gi de cenusie ca orice lucru din jur.

Demult, cAnd mitusa Em se mutase acolo, era o so-tie frumoas5" si tin5"ri. Dar soarele qi vAntul o transfor-

CrcroNur

maseri gi ii ripiseri lumina din ochi. Obrajii nu-i mai

erau rumeni, buzele ii deveniseri cenusii. Privirea i se

asprise. Acum era slabi gi sfrijiti. Nu mai zimbea de-

loc. Cind Dorothy, care era orfani", s-a mutat la ei, m5"-

tuga Em se speria cAnd rAdea fetila;i igi ducea mAna la

inimi. Privea uimitS. la copil, care incS' mai putea rAde.

Unchiul Henry nu ridea insi niciodati. Trudea din

greu din zori pdnd,la inserat qi uitase ce inseamni bu-

curia. $i el era tot cenusiu, de la barba lungi pAni la

cizmele vechi. Avea o infigigare aspri si severi si arare-

ori se intAmpla si spuni ceva.

Toto era cel care o ficea pe Dorothy si rAdi, aju-

tind-o si nu devini gi ea la fel de gri ca tot ce o in-

conjura. Toto nu era gri. Era un cilel mic gi negru, cu

blani lungi gi mitisoasi gi ochi negri 9i ageri, care scli-

peau voiogi de o parte gi de alta a boticului si'u nostim.

Cei doi erau prieteni gi se jucau impreuni' toatl' ziua.

Dorothy il iubea nespus de mult.

intt-o zi, unchiul Henry se agezi in prag gi privi

cu team5. cerul, care era mai cenugiu ca de obicei, era

aproape negru. Dorothy stS.tea in us5. cu Toto in brate,

privind cerul gi ea. Mituga Em spila vasele. Dinspre

apus se auzea un vuiet slab gi iarba incepu si- se undu-

iasci in valuri, de parc5. venea furtuna. Deodati, ca de

niciieri, se auzi un suierat asculit.

Brusc, unchiul Henry se ridici gi strigi la sotia sa:

- Vine ciclonul! Mi duc si vid de vite.

Apoi fugi citre hambarul unde lineau vacile qi caii.

t7r6

CrcroNur

Mituga Em gi-a lisat treburile gi a venit spre us5..

Dintr-o privire, si-a dat seama de pericol si a strigat:

- Dorothy, fugi repede in pivnigi!Dar Toto a slrit din bragele lui Dorothy gi s-a ascuns

sub pat, iar fata se duse s5.J scoati de acolo. MitqaEm, speriati din cale-afari, deschise repede chepen-

gul din podea gi cobori pe scar5" in beci. Dorothy reugi

siJ prindi pe Toto ;i porni dupi mS.tuga ei, dar cindajunse in mijlocul camerei, casa se clitini deodati dinbalamale si se auzi un trosnet mare. Fetiga igi pierdu

echilibrul si ci.zu pe dugumea.

Apoi se intAmpli un lucru straniu. Casa se invAr-

ti pe loc de doui sau trei ori, apoi se ridici ugor in aer.

Dorothy simtea ci. se ridici de parci ar fi plutit cu unbalon. VAnturile din miazinoapte 9i din miazdzi se in-tAlniserS. chiar in locul unde se afla casa. Se aflau chiarin centrul ciclonului. in jur v6,ntul suiera ingrozitor si

totul era intunecat. Dorothy igi didu seama c5. plutea.

Dupi primele invArteli si un moment in care casa se

inclini periculos, Dorothy se simti de parci ar fi fost

leginati ugor, ca un prunc in pitug. Lui Toto insi nu-iplicea. Alerga de colo-colo prin odaie 9i litra cu pute-re. Dar Dorothy gedea foarte cuminte pe podea, agtep-

tind si vadi ce avea si urmeze.

La un moment dat, Toto s-a apropiat de trapa des-

chisi in duqumea si a clzut prin ea. Dorothy a crezut

ci il pierdrr.. D", vizu oureche ridicati iegind din ga-

uri - presiunea aerului il tinea sus pe cigel gi acesta nu

.<-ts::

t r lll-::t*

_*

€< .qyt t t t I r V, f:s#"---S.

Lt$" *F

=:---..-A.q)

t

t8 L9

vSrltl

-#, /-, -t:i+'

MrNuNerur VnAyrron orN Oz

putea si cadi. Fetiga se tAri pinl la gauri, il ingflci pe

Toto de ureche si il trase inapoi in cameri.; apoi inchise

chepengul, ca si previni. o nenorocire.

Orele trecuri. una dupi a\ta, iar Dorothy incepu in-cet s5"-gi depigeasci teama, degi se simtea singuri, iar

vAntul guiera atAt de tare in jurul ei, incd.t aproape ciasurzise. La inceput se intrebi daci" avea si fie sfirAma-

ti in bucigi cind casa va cidea la pimAnt, dar dupi ce

trecuri. cAteva ore fari sI se intimple nimic, renunla la

griji gi se hotiri s5. agtepte cu calm ceea ce avea s5. vin5".

in cele din urmi., se tAri pe podea pAni la pat si se in-tinse pe el, iar Toto o urm5. si se cuibiri lAngi .". ittciuda miscirilor casei si a $uieratului vAntului, Doro-thy inchise curAnd o.hii gi "dor-i adAnc.

^-'dSs-"-.&s*ww***;i!s

g"*s

w*di d*

Cafitelul 2&.$"f?.1. I .-

. \-,On6lllul -.s.-.s&- s. l'

,, ("n)"neinia ;., clln t laneln la*\-s

s

. Ca's,tt* ylrtoft, do cirlefl, atulLd?a,An,enfutrunfintt ;; e)ndnt, etnv/LAnd, fr, einara' la' afunL7anz *t**

***

s_"-.&s**spqFsss*

20

MrxuNerur VneyrroR nrN Oz

Tlorothy s-a trezit la socul unei zguduituri atAt deL-', puternice, inc6.t daci" nu ar fi fost intinsi. pe pa-tul moale, ar fi fost riniti. Dar aga gi-a pierdut numaic6.teva clipe respiragia si s-a intrebat ce se intAmplase.Toto gi-a pus boticul umed pe obrazul ei ;i a inceputsi sc6.nceascl. Dorothy se ridici si observl ci afari" numai era intuneric, vuietul incetase gi cisuga nu se maicli.tina. Razele puternice ale soarelui se rev5.rsau in ca-

mer5" printr-un geam. Siri din pat si, cu'Ioto ali.turi,alergi spre ugi gi o deschise. Fetita scoase un strigi"t deuimire gi se uiti in jurul ei, la priveli;tea minunati. care

o inconjura. Ciclonul ii agezase casa cu blindete, ararcAt o putea face un ciclon, in mijlocul unui tinut de ofrumusete care te lisa fira cuvinre.

+In timp ce privea uimiti. la priveligtea frumoasi, fe-ti,tavizu ci spre ea se indreaptl un grup de omuleti cAt

se poate de ciudati. Nu erau la fel de inalti ca adultii cucare fata era obisnuiti., dar nu erau nici foarte mici destat. De fapt, ei pi.reau a fi de aceeasi inS"ltime cu Do-rothy, care era o fetiti bine crescuri. pentru vArsta ei,

dar omuletii aceia pi.reau a fi mult mai in v6.rsti. decitea. Erau trei birbati gi o femeie, imbricagi intr-un modciudat. PS.liriile guguiate ale bS.rbatilor erau albastre,iar pallria femeii era albi. Dupi pi.rerea lui Dorothy,bi"rbagii erau la fel de bitrini ca unchiul Henry, fiind-ca doi dintre ei purtau barb5., iar femeia cea micuti era

cu sigurangi mult mai in v6.rsti.. Faga ii era acoperiti deriduri, avea p5.rul aproape alb ;i mergea cam teap5.ni..

2322

MrNuNerur Vn,LyrroR orN Oz

Femeia purta o rochie presiratS. cu stelute, care strS"lu-

ceau in lumina soarelui ca nestematele.

CAnd omulegii au ajuns aproape de cisuta lui Doro-thy, ei s-au oprit si au inceput s5. susoteasci, de parci. se

temeau s5. se apropie. Bitrinica veni pAni aproape de Do-rothy, f5.cu o pleciciune lungi si spuse cu un glas blAnd:

- Fii bine-venit5., nobili domnigi vrijitoare, in tinu-tul mancinilor. iti suntem foarte recunosc5.tori pentruci. ai omorAt-o pe Vrijitoarea cea Rea de la Risirit 9i

ne-ai eliberat poporul din robie!

Dorothy asculta mirati. vorbele femeii. Oare ce voiasi spuna batrAna care o numise vri.jitoare si ii spusese

c5. ea o omorAse pe Vrijitoarea cea Rea de la RS.sirit?

Dorothy era o fati nevinovati, blAndi la fire, care fu-sese transportat;. de ci.tre un ciclon la mare distangS. de

ginutul ei si care nu omorise in viata ei vreo fiinti. Darfemeia cea mS.rungici a;tepta un rS.spuns din partea ei,

aga c5" fetiga ii mulgumi sfioasS.:

- Suntegi foarte amabila, dar trebuie si fie o confu-zie. Dupi stiinga mea, eu nu am omorAt pe nimeni.

Bi.trAna ri.spunse rizA,nd:

- Atunci casa ta a ficut-o, ceea ce e acelagi lucru.Apoi ariltl, spre coltul casei, unde doui picioare se

vedeau iegind de sub temelia casei. Dorothy se uiti gi

scoase un tip5.t, speriati.. intr-adevir, chiar sub temeliade lemn a casei, se vedeau doui picioare, tncS.ltate cu opereche de pantofi de argint, cu vArfurile ascutite. Fataincepu si se vaite:

CoNsruuI- DIN MeNcrNrn

- Vai de mine! Vai de mine! strigi Dorothy ffin-gindu-gi mAinile disperati. Acilzut casa pe ea. Ce mai

putem face?

- Nu mai e nimic de f5.cut, r5-spunse bitrAna cu

calm.Dorothy intrebi.:

- Dar cine era ea?

- Era Vrajitoarea cea Rea de la Risirit' care a ti'nut mancinii in robie mulgi ani, punindu-i si trudeas-

c5. pentru ea zi si noaPte. Dar acum ne-ai eliberat 9i igi

suntem recunoscitori pentru asta.

Dorothy intrebi cine erau mancinii, iar batri'nica

i-a explicat ci erau oamenii care locuiau in Jinutul de

la Risirit, unde stS.pA.nea Vrijitoarea cea Rea. Doro-

thy intrebd, dac|. femeia era si ea mancini' iar bitrAna

ii rispunse ci nu, dar ci aceia erau prietenii ei, degi ea

locuia in Jinutul de la Miazlnoapte. CAnd au vilzut

ci Vrijitoarea de la Risirit fusese omorA't5., mancinii

au chemat-o, iar ea a venit imediat. Femeia se prezent;"

spunAnd ci. ea este Vrijitoarea de la Miazlnoapte. Do-

rorhy o intrebi uimiti:

- O, dumneata esti o vrijitoare adevS.rati?

- Bineingeles ci da, dar sunt o vrijitoare buni", iar

oamenii mi iubesc, rispunse bitrinica. insS- nu sunt

la fel de puternici precum Vrijitoarea cea Rea care a

domnit aici, altfel i-as fi eliberat chiar eu pe acegti oa-

meni din sclavie.

24 25

MruuNerur Vn,Lyrron orN Oz

- Dar eu credeam ci toate vrijitoarele sunt rele!

spuse fetiga, coplegiti de ideea c5. se afla in faga uneilv

vra]rtoare adevarate.

- Gregegti! Au fost numai patru vri.jitoare in Tinu-tul Oz, iar doui din ele, cele din Miazlnoapte gi Mia-zLzi, sunt vrijitoare bune. Sunt una dintre ele, a;a incAt

stiu asta sigur. Cele doui vrS.jitoare de la Apus 9i de la

Risirit sunt, din picate, cu adevirat rele. Dar acum,

dac5. tu ai ucis-o pe una din ele, a rlmas o singuri vri-jitoare rea in intregul Tinut Oz - cea care locuieste la

Apus.

Dorothy ii spuse c5. mS"tusa Em i-a povestit ci. toate

vrS.jitoarele au murit de multi vreme.

- Cine e mi"tusa Em? intrebi bitrAna.

- E mS.tusa mea, care locuieste in Kansas, de unde

am venit eu.

Vrijitoarea de la Miazinoapte se gAndi pugin, cu

ochii agintigi la pimAnt.

- Nu gtiu unde se afli. Kansas, nu am mai auzit de

aceasti. tari", dar spune-mi, te rog, Kansas este o tar5.. .ttcwrltz tAl

- Sigur ci da! rispunse fata.

- Acum ingeleg! ri.spunse femeia. in tirile civilizatenu mai sunt vrijitoare, vrijitori sau magicieni. Dar Ji-nutul Oz nu a fost niciodata civllizat. El este completseparat de restul lumii, de aceea la noi inci existi vrdji-tori gi vrS.jitoare.

- Avegi gi vrijitori?

CoNsTLIUL DIN MexcrNre

BitrAna ii rispuns e cd. Oz este Marele Vrijitor care

locuieste in Ora;ul de Smarald ;i ci el este mai puter-

nic decAt togi ceilalgi la un loc.

Dorothy vru si mai intrebe ceva, dar mancinii scoa-

seri un strigat si aritari spre fundatia casei. CAnd se

uit5. acolo, fetiga vLnt cd. picioarele Vrijitoarei se topise-

r5. cu totul. in urmi rimi.seseri doar pantofii ei argin-

tii. Vrijitoarea din Miazinoapte lui pantofii gi-i didului Dorothy.

Fetiga ii intrebl pe mancini cum se poate intoarce la

unchiul gi mituga ei. Unul dintre ei ii spuse ci nu de-

parte de locul unde se aflau era un de;ert mare' pe care

nimeni nu reu;ise si.l traverseze vreodati. Un alt birbatii spuse ci gi la miazilzi era un desert, pe care il vizu-se cu ochii lui - Jinutul Quadlingilor. Cel de-al trei-

lea mancin ii spuse acelagi lucru despre Partea din apus,

Jinutul -il/inki, unde locuia Vrijitoarea cea Rea de la

Apus - ,Ie va face sclava ei daca ii treci hotarele!".

- Nordul este tara mea, spuse Vrijitoarea cea Buni.

Jinutul Oz este tnconjurat de un degert. Mi tem, dra-

ga mea, ci va trebui sa rimAi Ia noi. Nu existS. vreun

mod de a traversa degertul.

Auzind aceasta, fetiga incepu si plAngi cu suspine,

pentru ci se simtea singuri printre acefti oameni striini.

- Mituga ;i unchiul meu se vor ingrijora. Vreau si

m5. intorc acas5"!

Lacrimile ei i-au impresionat pe mancinii inimosi,

care gi-au scos batistele ;i au inceput gi ei si plAngi. Bi-

26 27