Amos Oz-Subteranele Panterei 06

72
Amos Oz Subteranele Am fost numit trădător de multe ori în viaţa. Prima data a fost când aveam doisprezece ani şi trei luni şi locuiam într-o periferie a lerusalimului. Era în timpul vacanţei de vara, cu mai puţin de un an înainte ca englezii sa părăsească ţara, într-o vreme când Israelul se născuse ca stat din mijlocul războiului. Într-o dimineaţa aceste cuvinte au apărut pe pereţii casei noastre, scrise cu litere groase şi negre, chiar sub fereastra bucătăriei: PROFFI BOGED SHAFEL: Proeste un trădător josnic. Cuvântul shafel, Josnica făcut sa se ivească m mintea mea o întrebare care ma preocupa şi acum, scriind aceasta poveste. Este posibil ca un trădător sa e altfel decatjosnic? Şi daca nu, de ce s-a mai chinuit Chita Reznik (caci îi recunoscusem scrisul) sa adauge cuvântul Josnic? Lar daca este posibil, în ce condiţii nu este trădarea josnica? Fusesem poreclit Prode când eram considerat atât de important. Era prescurtarea cuvântului profesorşi ma numiseră aşa din cauza obsesiei mele de a analiza cuvinte (încă mai iubesc cu-vintele: îmi place sa le adun, sa le aranjez, sa le schimb topica, sa le inversez, sa le combin; la fel cum fac oamenii care iubesc banii cu monedele şi bancnotele şi la fel cum fac cu cărţile împătimiţii jocului de căiţi.) Tatăl meu văzuse cuvintele de sub fereastra bucătăriei când s-a dus sa ia ziarul, la şase şi jumătate, în acea dimineaţa. La micul dejun, în timp ce îşi întindea gem de zmeura pe o felie de paine neagra, a înpt dintr-o data cuţitul m borcanul cu gem aproape pana la mâner şi a spus în felul sau pmdent: Ce surpriza plăcută. Ce-a mai făcut Domnia Sa, ca sa merite aşa o onoare?Mama interveni: Nu te lua de el la prima ora a dimineţii. E destul ca de ecare data se iau de el copiii ceilalţi.Tata era îmbrăcat în uniforma kaki, ca toţi ceilalţi din zona în acea vreme. Avea gesturile şi vocea cuiva care are totdeauna drepta-te. Răzuind o bucata lipicioasa de zmeura de pe fundul borcanului şi întinzând o cantitate egala pe ambele parţi ale feliei de paine, spuse: Adevărul e ca aproape toată lumea foloseşte cuvântul tra-datorcu prea multa libertate, în zilele noastre. Dar ce este un trădător? Chiar aşa. Un om fara onoare. Un om care, pe ascuns, de dragul unui avantaj îndoielnic, îşi ajuta duşmanii împotriva propriului sau popor. Ori face rau familiei şi prietenilor. E mult mai vrednic de

description

Amos Oz-Subteranele Panterei

Transcript of Amos Oz-Subteranele Panterei 06

  • Amos OzSubteranele

    Am fost numit trdtor de multe ori n viaa. Prima data a fost cnd aveam doisprezece ani i trei luni i locuiam ntr-o periferie a lerusalimului. Era n timpul vacanei de vara, cu mai puin de un an nainte ca englezii sa prseasc ara, ntr-o vreme cnd Israelul se nscuse ca stat din mijlocul rzboiului.

    ntr-o dimineaa aceste cuvinte au aprut pe pereii casei noastre, scrise cu litere groase i negre, chiar sub fereastra buctriei:

    PROFFI BOGED SHAFEL: Pro este un trdtor josnic. Cuvntul shafel, Josnic a fcut sa se iveasc m mintea mea o ntrebare care ma preocupa i acum, scriind aceasta poveste. Este posibil ca un trdtor sa e altfel decatjosnic? i daca nu, de ce s-a mai chinuit Chita Reznik (caci i recunoscusem scrisul) sa adauge cuvntul Josnic? Lar daca este posibil, n ce condiii nu este trdarea josnica?

    Fusesem poreclit Pro de cnd eram considerat att de important. Era prescurtarea cuvntului profesor i ma numiser aa din cauza obsesiei mele de a analiza cuvinte (nc mai iubesc cu-vintele: mi place sa le adun, sa le aranjez, sa le schimb topica, sa le inversez, sa le combin; la fel cum fac oamenii care iubesc banii cu monedele i bancnotele i la fel cum fac cu crile mptimiii jocului de cii.)

    Tatl meu vzuse cuvintele de sub fereastra buctriei cnd s-a dus sa ia ziarul, la ase i jumtate, n acea dimineaa. La micul dejun, n timp ce i ntindea gem de zmeura pe o felie de paine neagra, a npt dintr-o data cuitul m borcanul cu gem aproape pana la mner i a spus n felul sau pmdent: Ce surpriza plcut. Ce-a mai fcut Domnia Sa, ca sa merite aa o onoare?

    Mama interveni: Nu te lua de el la prima ora a dimineii. E destul ca de ecare data se iau de el copiii ceilali.

    Tata era mbrcat n uniforma kaki, ca toi ceilali din zona n acea vreme. Avea gesturile i vocea cuiva care are totdeauna drepta-te. Rzuind o bucata lipicioasa de zmeura de pe fundul borcanului i ntinznd o cantitate egala pe ambele pari ale feliei de paine, spuse: Adevrul e ca aproape toat lumea folosete cuvntul tra-dator cu prea multa libertate, n zilele noastre. Dar ce este un trdtor? Chiar aa. Un om fara onoare. Un om care, pe ascuns, de dragul unui avantaj ndoielnic, i ajuta dumanii mpotriva propriului sau popor. Ori face rau familiei i prietenilor. E mult mai vrednic de

  • dispre dect un criminal. Termin-i de mncat oul, te rog. Am citit n ziar ca se moare de foame n Asia.

    Mama mi trase farfuria din faa i termina de mncat oul i restul de paine cu gem, nu pentru c-l era foame, ci ca sa e linite. Spuse: Nici un om care iubete nu este trdtor.

    Mama nu adresase aceste cuvinte nici mie, nici tatlui meu: dup direcia n care se uita, vorbea mai degrab unui cui care fusese btut n peretele buctriei, chiar deasupra frigiderului i care nu servea unui scop anume.

    Dup micul dejun, prinii mei s-au grbit sa prind autobuzul ctre slujba. Eram liber i aveam o grmad de timp pana seara, deoarece era vacana de vara. nti de toate am curat masa i am pus totul la locul lui, n frigider, n dulapuri sau n chiuveta, pentru ca mi plcea sa stau acas singur, toat ziua, fara sa fac ninuc. Am splat vasele i le-am pus pe usctor. Apoi am nchis toate geamu-rile i obloanele din toat casa ca sa ma pof bucura de umbra pana seara. Soarele i praful deertului provocau deteriorarea crilor tatlui meu, aliniate pe rafturile de pe perei, iar unele dintre ele erau volume rare. Am citit ziarul de dimineaa, apoi l-am mpturit i l-am pus pe masa din buctrie, dup care am aezat broa mamei la loc n cutie. Am fcut toate acestea nu ca un trdtor josnic plin de cin, ci din placerea de a sta ntr-un loc n care era curenie. Pana acum mi fcusem o obinuina din a merge prin toat casa n ecare dimineaa i seara, punnd ecare lucru la locul lui. Cu cinci minute nainte scriam despre cum nchideam geamurile i obloanele. Ma oprisem din scris pentru ca mi-am amintit ca trebuia sa nchid ua de la baie, dei era de preferat sa rmn deschisa, avnd n vedere huruitul pe care l-a fcut n timp ce o deschideam.

    Toat vara aceea mama i tata plecau la opt dimineaa i se ntorceau la ase seara. Prnzul ma atepta n ftigider i n ecare zi eram liber ca pasarea cerului. De exemplu, puteam ncepe sa ma joc pe covora cu un grup mic de cinci sau zece soldai sau pio-nieri, cercetai, constructori de drumuri, constmctori de forturi i, ncetul cu ncetul, puteam mblnzi forele naturii, puteam sa nfrangdumanii, sa cuceresc spaii ntinse, sa construiesc orae i sate i sa fac drumuri care sa fac legtura ntre ele.

    Tatl meu era corector i un fel de asistent editorial ntr-o mica editura. Noaptea obinuia sa stea pana la doua sau trei dimineaa, nconjurat de umbrele rafturilor sale de cri, cu trupul cumdat n ntimeric, doar capul sau cu paml ncrunit plutind n cercul de lumina care venea de la lampa de pe masa, ca i cum ar nrcat din greu o vlcea prin munii de cri aranjate n teancuri pe biroul sau, umplnd hrtiue i cartonae cu observaii, pregtindu-se pentru marea sa carte despre istoria evreilor din Polonia. Era un om profund, cu principii, care era total dedicat conceptului dejustiie.

    Mamei mele, pe de alta parte, i plcea s-i ridice paharul de ceai pejumatate plin i sa priveasc x prin el la lumina albastra din fereastra. i uneori l lipea de obraz, ca i cum ar atras cldur prin contact cu el. Era profesoara ntr-o casa de copii pentru orfanii imigrani, care reuiser sa se ascund de naziti n inanastiri sau sate ndeprtate i ajunseser la noi, cmn

  • spunea mama, direct din ntunecimea vilor umbrei morii. Dintr-o data se corecta: Vin dintr-un loc unde oamenii se comporta ca lupii unii cu alii. Chiar i refugiaii, chiar i copiii. n imaginaia mea asociam satele ndeprtate cu imagini ngrozitoare ale unor oameni-lupi i ntunecimea vilor umbrei morii. Lubeam cuvintele ntunecime i vale penim ca trezeau n mine imaginea unei vai nvluite n ntuneric, cu mnstiri i pivnie. i iubeam umbra morii pentru ca nu o nelegeam. Daca murmuram umbra morii, aproape ca puteam auzi un fel de sunet ca notele scoase de cea mai joasa clapa a pianului, un sunet ce atrgea dup el o urma de ecou abia perceptibila, ca i cum un mare dezastru s-ar ntmplat i nu mai exista cale de ntoarcere.

    M-am ntors n buctrie. Citisem n ziar ca triam ntr-o perioada fatala i, n consecina, trebuia sa ne angajam toate resursele morale. Mai scria acolo ca aciunile englezilor aruncau o umbra grea i ca evreii erau mobilizai sa treac testul.

    Am plecat de acas, uitndu-m njurul meu, ca n timpul Re-zistenei, ca sa ma asigur ca nu naa urmarea nimeni: de exemplu, un om ciudat cu ochelari de soare, ascuns n spatele nnui ziar, ateptnd n pragul uii vreunei cldiri, pe cealalt parte a drumu-lui. nsa oamenii de pe strada preau absorbii de propriile lor treburi. Zarzavagiul construia un zid din lzi goale. Biatul care lucrase la bcnia Frailor Sinopski trgea dup el un camcior care scria. Btrna Pani Ostrowska, o femeie fara copii, matura pa-vajul din faa uii, probabil, a treia oara n acea dimineaa. Doc-toria Gryphus sttea pe balcon completnd e de dosar. Era fata btrn, iar tata o ajuta sa adune material pentru memoriile sale despre viaa evreilor din oraul ei, Rosenheim din Bavaria. Lar vnztorul de gaz mergea domol n crua lui cu friele atamandu-l pe genunchi, sunnd dintr-un clopoel i cntndu-l calului sau un cntec trist, n idi. Aa ca am stat acolo scrutnd cuvintele scrise cu negru: PROFFI BOGED SHAFEL, Pro este un trdtor josnic, cutnd vreun mic detaliu care ar putut s-l puna ntr-o alta lumina. Din graba sau din teama, uttima litera a cuvntului BOGED prea mai degrab un R dect un D, fcndu-m nu un tradatorjosnic, ci un adultjosnic (BOGER). n dimineaa aceea a dat bucuros orice aveam ca sa u un adult.

    Aadar Chita Reznik fcuse un Balaam. Domnul Zerubbabel Gihon, profesorul nostm de reiigie i iuda-lsm, ne

    explicase n clasa: Ce nseamn a face un Balaam. Cnd un blestem pare o bine-cuvantare. De exemplu, ca atunci cnd ministrul Emest Bevin a spus n Parlamentul din Londra ca evreii sunt o rasa ncpnat, a fcut un Balaam.

    Domnul Gihon avea obiceiul de a-i condimenta leciile cu glume care nu erau deloc amuzante. Adesea i folosea soia drept tinta a glumelor sale. De pilda, atunci cnd a vrut ilustreze pasajul din Cartea Regilor despre bice i scorpioni, a spus: Scorpionii sunt de o suta de ori mai rai dect biciul. Eu va pedepsesc cu biciul, iar soia mea ma chinuie cu scorpionii. Sau: Exista un text care spune aa: Ca trosnetul ghimpelui sub oala. Ecleziastul, capitolul apte. Ca doamna Gihon cnd ncearc sa cnte.

  • O data am spus n timpul cinei: l tii pe profesorul meu Gihon; nu exista zi n care sa nu-i ponegreasc soia n clasa.

    Tatl meu s-a uitat la mama i a spus: Fiul tau cu sigurana i-a ieit din mini (Tatl meu era ndrgostit decuvintele cu sigurana, precum i de indubitabil, evident, ntr-adevr).

    Mama spuse: n loc s-l insuli, mai bine ai ncerca sa vezi ce vrea sa spun. Nu-l asculi niciodat. Nici pe mine. Sau pe oricine altcineva. Tot ce asculi tu sunt tirile de la radio.

    Orice lucru n lumea asta a rspuns tatl meu calm, refuznd, ca de obicei, sa e atras ntr-o discuie aprinsa, are cel puindoua pari. i asta o tiu toi, cu excepia ctorva suete frenetice.

    Nu tiam ce nsemnau suete frenetice, dar tiam ca nu era mo-mentul potrivit sa ntreb. Aa ca i-am lsat sa stea n tcere faa n faa aproape un minut ntreg aveau uneori momente de tcere care semnau cu luptele de skandenberg i doar dup aceea am spus: Cu excepia unei umbre.

    Tatl meu m-a strfulgerat cu una din privirile sale pline de suspiciune, cu ochelarii lsai pe lajumatatea nasului, cltinndu-i capul n sus i-njos, una dintre acele priviri care amintete de ceea ce nvasem la ora de religie, atepta sa culeag struguri i a cules agurida, iar ochii lui albatri au sclipit pe deasupra ochelarilor cu o dezamgire pura, faa de mine i faa de tineri, n general, faa de eecul sistemului educaional cruia i se ncredinase un uture i dduse la iveala o crisalida.

    Cum adic umbra? Minteata este o umbra. Mama interveni: n loc s-l nchizi gura, de ce nu ncerci sa vezi ce are

    de spus? Cu sigurana ncearc s-i spun ceva lar tata: Da. ntr-adevr. Aadar, ce vrea sa spun Domnia Sa n seara asta? Despre ce umbra misterioasa binevoieti sa vorbeti n seara asta? Vezi a munilor umbra ca pe nite oameni? Cum un servitor dorete urabra?

    M-am ridicat sa ma duc la culcare. Nu-l datoram nici o expli-caie. Cu toate acestea, dincolo de simul datoriei, i-am spus: Cu excepia unei umbre, Tata. Ai spus adineanri ca orice n aceasta lume are cel puin doua pari. i aveai n mare parte dreptate. Dar ai uitat ca o umbra, de exemplu, are doar o parte. Verica, daca nu ma crezi. Ai putea chiar sa faci un experiment sau doua. Nu m-ai nvat tu nsui ca excepia connna regula i ca nu trebuie sa generalizam? Ai i uitat ce m-ai nvat.

    Spunnd asta, m-am ridicat, am curat masa i m-am dus n camera mea.

    Stand la biroul tatlui meu, am luat dicionarul cel mare i enci-clopedia i, aa cum nvasem de la el, am nceput sa compilez o lista de cuvinte pe o bucata alba de carton.

    Trdtor: cameleon, dezertor, renegat, informator, arpe, cola-borator, denuntor, sabotor, spion, planta, crtita, agent secret, obolan, dublu agent, agent provocateur, Brutus (yeziRoma), Quisling (yezi Norvegia), luda {utilizare cretina). Adj.: trdtor, neloial, fara credina, necredincios, perd, ipocrit. Vb.: a trada, a nela, a nela credina, a aciona n mod trdtor, a

  • juca fals, a tuma. Expr: a crete un arpe la san, lup n piele de oaie, a njun-ghia pe la spate, ajuca murdar. Bibl.: ncrederea ntr-un om lipsit de credina n vremuri de restrite este ca un dinte rupt (Prov. 25:19); sunt toi adulteri, o aduntur de trdtori (ler. 9:2); Unde i caui pe cei ce trdeaz? (Hab. 1:13).

    Am nchis dicionarul. Ma simeam ameit. Aceasta lista mi prea ca o pdure deasa cu multe poteci bifurcate, din care se ras-pandeau din ce n ce mai multe urme, pierzndu-se prin desiuri, ncolcindu-se, ntlnindu-se pentru puin timp i apoi desparin-du-se din nou, ce duceau n ascunziuri pline de caveme, frun-ziuri, labirinturi, celule, cranii, vai uitate, surpriza i uimire. Ce legtur este ntre dezertare i abandon, infbrmator i adulter, necredincios i ipocrit, sabotor i criminal, crtia i obolan? Ce fapte ntunecate au comis Bmtus i Quisling? i mai mult fuga i emigrare, ncolcire i arpe (Nici n ziua de astzi nu ndrznesc sa deschid o enciclopedie sau un dicionar cnd lucrez. A-l des-chide nseamn ojumatate de zi pierduta). Nu-mi mai pasace sunt, un trdtor, un copil vortare, un copil nebun, toat dimineaa am plutit pe marile ntinse ale enciclopediei, ajungnd la triburilc slbatice din Papua, vopsite n culorile rzboiului, la ciudatele cra-tere vulcanice de pe suprafaa stelara arznd asemenea focului iadului, sau dimpotriv, ngheate i cufundate n etemul ntuneric (oare de acolo o pndind umbra morii?), ateriznd pe insule, hoinrind prin mlatini primordiale, ntlnind canibali i pustnici, evrei negri uitai de Dunmezeu din vremea reginei din Sheba i am mai citit despre continentele ce se ndeprteaz unele de cele-lalte, cu o viteza de ojumatate de milimetm pe an. (Oare cat timp vor mai continua sa se ndeprteze? Cu sigurana, cteva miliarde de ani i cum pamantu este sferic, ele se vor ntlni din nou, pe cealalt parte!). Apoi m-am uitat la Brutus i la Quisling i aveam de gnd sa ma uit i la luda, dar ntre timp, m-am oprit la anii-lumina care m-au copleit cu o profunda placere.

    Pe la mijlocul zilei foamea m-a readus de la originile univer-sului direct n buctrie. Am nfulecat mncarea pe care mi-o lsase mama n frigider: terci de ovz, o chiftea, supa, nu uita sa o nclzeti cteva minute pe soba i nu uita sa opreti focul dup aceea. Dar nu am nclzit-o: nu puteam pierde atta timp. Ma grbeam sa tennin i sa ma ntorc la evanescentele galaxii. Deodata, am observat sub ua un bilet mpturit, cu scrisul lui Ben Hur: Nota ctre josnicul trdtor. Vino fara ntrziere la ora ase i jumtate, la locul pe care l tii n Tel Arz pentru a te prezenta n faa unei Curi Mareale pentru trdare de grad nalt i anume fratenizarea cu persecutorul britanic. Semnat:

    Organizaia LSM., naltul Comandament, Departamentul de Securitate Intema i Interogare. NB: adu-i un pulover, un bidon cu apa i panto comozi, indc interogatoriul ar putea dura toat noaptea.

    Mai nti am corectat cu un creion: fraternizarea nu fratemi-zarea; Mariale nu Mareale. Apoi, conform ordinelor im-perative, am memorat i am ars biletul n buctrie, l-am anmcat n toaleta i am tras apa, astfel nct sa nu las nici un indiciu, n caz ca englezii ar ntreprinde o cercetare din casa n casa. Apoi am revenit n birou i am ncercat sa ma ntorc la galaxii i

  • la anii-lumina. nsa galaxiile se mprtiaser, iar anii-lumina dispa-rusera. Aa ca am luat alt cartona alb din micul teanc al tatlui meu i am scris: Situaa este serioasa i creeaz anxietate. Apoi am scns: Darne vom ine capulsus. Apoi am rupt cartonaul i am pus dicionarul i enciclopedia deoparte. Teama plutea n aer.

    Teama ce trebuia depit pe loc. Dar cum? M-am hotrt sa ma uit la nite timbre. Barbados i Noua Cale-donie,

    erau ecare reprezentate n colecia mea de un singur timbru. Am reuit sa localizez ambele locuri n marele atlas ger-man. Am cutat nite ciocolata, dar nu am gsit. n cele din urma, m-am ntors n buctrie i am lins doua linguri pline din gemul de zmeura al tatlui meu.

    Nimic nu m-a ajutat. Asta era rau. Astfel nu amintesc eu de lerusalimul din acea ultima vara sub

    dominaia britanica. Un ora de piatra, ntinzndu-se pe nite pante deluroase. Nu era att un ora, cat mai degrab nite aezri izola-te, desprite de miriti de scaiei i pietre. Maini blindate brita-nice staionau uneori pe la coluri de strada, cu aprtorile de soare trase, asemenea unor ochi orbii de lumina. i armele soldailor ieind n faa ca nite degete artnd spre ceva: Hei, tu de acolo!

    n zori bieii mergeau sa lipeasc ae fcute de membrii Rezistenei pe perei i pe stlpii felinarelor. Smbt dimineaa, n curtea noastr, aveau loc discuii n contradictoriu cu oaspeii, nsoite de o procesiune de pahare cu ceai erbinte, cu fursecuri fcute de mama (o ajutam imprimnd forme de stelue sau de ori pe aluatul moale). n timpul acestor discuii, att oaspeii cat i prinii mei foloseau cuvinte precum: persecuie, exterminare, sal-vare, informaii, motenire, imigraie clandestina, asediu, demon-straii, Hj Amin, extremiti, kibutzuri, Cartea Alba, Haggadah*, autoconstrngere, reglementari, bande, contiina lumii, scandaluri, proteste, imigrani clandestini. Din cnd n cnd, unul dintre oaspei se lsa luat de val adesea unul dintre cei linitii, costeliv, palid, cu o igara tremurndu-l ntre degete i o cma nchisa pana la gat, cu buzunarele pline de cameele i bucatele de hrtie -i exploda cu o furie politicoasa, striga folosind expresii cum ar : ca oile la mcel, evrei protejai, iar apoi adug n graba, ca i cum ar ncercat sa ndrepte proasta impresie creata, dar nu trebuie sub nici o forma sa ne lsm dezbinai, Doamne ferete, suntem cu toii n aceeai barca.

    Haggadah liturghia pentru slujba religioasa care se ine cu ocazia sarba-torii evreieti care comemoreaz exodul evreilor din Egipt (n.tr.)

    Spltoria goala de la mansarda a fost dotata cu o chiuveta i un bec electric, iar apoi ocupata de domnul Lazarus, un croitor din Berlin. Era un brbat scund, care clipea i ddea din cap tot timpul i, n ciuda cldurii verii, era ntotdeauna mbrcat cu ojacheta gri ponosita i o vesta. i purta ntotdeauna o panglica de msurat verde njurul gatului, ca pe un colier. Soia i icele sale, spuneau oamenii, fuseser omorte de Hitler. Cum o reuit donmul Lazams sa supravieuiasc? Circulau diferite zvonuri. ndoieli. Eu aveam ndoielile mele: Ce tiau ei? La urma urmei, domnul Lazarus nu

  • spusese nici un cuvnt legat de ceea ce se ntmplase. A pus un a la intrareJumatate n germana, pe care nu o nele-geam ijumatate n ebraica, parte pe care a rugat-o pe mama sa i-l scrie: Croitor expert din Berlin. Se primesc comisioane de orice fel. Ajustri. Articole la moda. Preuri rezonabile. Oferte pe cre-dit. Dup o zi-dou, cineva a rupt partea scrisa n germana: aici nu era tolerata limba criminalilor.

    Tatl meu a gsit un pulover vechi de lana n fundul dulapului i m-a trimis la mansarda s-l rog pe domnul Lazarus sa e bun sa schimbe nasturii i sa ntreasc custurile.

    ntr-adevr, este doar o vechitura, care probabil nici nu poate purtata a spus tata, dar pare att de disperat dup o paine, iar mila este jignitoare. Aa ca hai sa i-o trimitem sus. Poate s-l schimbe nasturii. Ctig i el un ban. F-l sa se simt apreciat.

    Mama spuse: Bun, nasturi noi. Dar de ce s-l trimii pe biat? Du-te tu i vorbete cu el, invit-l la un ceai.

    Desigur, zise Tata, timid i un moment mai trziu, adaug hotrt: Da, ntr-adevr. Cu sigurana ca trebuie s-l invitam.

    Domnul Lazarus ngrdise colul ndeprtat al acoperiului cu nite arcuri de pat vechi ntrite cu sarma i fcuse im fel de cote sau cuca, mprtiase nite paie de la o saltea veche, cumprase o jumtate de duzina de gini i o rugase pe mama sa adauge n ebraica pe jumtatea rmas a aului: i oua proaspete de vnzare dar nu vindea niciodat vreuna dintre ginile sale penim a sacricate i mncate, nici mcar pentru o zi de srbtoare. Dimpotriv, se spunea ca domnul Lazaros i dduse ecrei gaiiii un nume i ca obinuia sa mearg pe acoperi noaptea sa vad daca dormeau. ntr-o zi, Chita Reznic i cu mine ne-am ascuns printre cistemele cu apa i l-am auzit pe domnul Lazarus certndu-se cu ginile lui. n germana. Declarnd, explicnd, insistnd, chiar i fredonndu-le o melodie, Uneori luam nite rimituri de paine uscata sau un borcan de boabe de linte aruncate din lintea pe care mama ma punea sa o aleg penim mncare. Cnd hrneam ginile, domnul Lazarus venea uneori i mi atingea umrul brusc cu vrfurile degetelor, apoi i scutura degetele ca i cum s-ar ars. Erau o grmad de oameni care vorbeau singuri. Sau cu cineva care nu era acolo.

    Pe acoperi, n spatele spaiului pentru puii domnului Lazarus, am instalat un post de control de unde aveam o vedere excelenta asupra celorlalte acoperiuri: puteam chiar sa trag cu ochiul n tabra armatei britanice. Obinuiam sa stau acolo, ascuns printre cistemele de apa, spionnd apelul lor de seara, notndu-mi anumite particulariti n-tr-un cameel, iar apoi inteam cu o puca de trgtor de elita nspre ei i i tergeam pe toi cu o singura salva economica i precisa.

    Din postul meu de control de pe acoperi puteam sa vad n deprtare satele arabe risipite pe pantele dealurilor, Muntele Mslinilor i Muntele Scopus dup varftirile crora ncepea brusc deertul, iar departe, nspre sud-est, pandea marele deal pe care se aa cldirea Guvemului, rezidena naltului Comisar britanic. Lucram n vara aceea la ultimele detalii ale unui plan. Care consta n a-l lua prin surprindere, din trei direcii diferite; ba chiar

  • mi pregtisem un rezumat cu ceea ce i-a spune naltului Comisar, fara nici o ezitare, dup ce era prins i supus unui interogatoriu n postul meu de control, aici, pe acoperi.

    O data eram sus pe acoperi, inspectnd fereastra lui Ben Hur, deoarece aveam impresia ca este urmrit, cnd, n iqc de Ben Hur, apru n cadrul ferestrei sora lui mai mare, Yardena. Sttea n mijlocul camerei, iar apoi s-a rsucit pe vrful picioarelor de cate-v ori, ca o dansatoare i, dintr-o data i-a desfcut nasturii hala-tului, l-a datjos i i-a pus o rochie. ntre halat i rochie, ieir la iveala cteva pete negre pe pielea ei alba, doua sub brae i o alta insula de umbra ameitoare sub pntece, dar care fuser acoperite imediat de rochia ei, care czu ca o cortina de la gat nspre genunchi nainte de a apuca sa vad mai bine ori sa ma retrag din punctul meu de control sau chiar sa nchid ochii. Chiar i-a ^l- nchis, numai ca se terminase totul ntr-o fraciune de secunda i n acea secunda m-am gndit: Acum voi muri, Merit sa mor pentru asta.

    Yardena avea un logodnic i un fost logodnic i se spunea ca mai exista i un vntor din Galileea i un poet de pe Muntele Scopus, precum i un sos admirator care doar o privea cu Iristee i nu avea curajul sa spun mai mult dect un Buna ziua sau Ce zi frumoasa. n timpul iemii i artasem cteva dintre poeziile mele, iar dup cteva zile, mi-a spus, Tu vei scrie mereu. Acele cuvinte au fost cele mai muiunate cuvinte din cate am auzit de-a lungul anilor, deoarece chiar am continuat sa scriu.

    n seara aceea ma hotrsem sa i vorbesc cu curaj sau cel puin, s-l scriu cu curaj, s-mi cer scuze i s-l explic ca nu intenionasem sa o privesc i ca, de fapt, chiar nu vzusem nimic. Dar nu am fcut-o, pentru ca nu tiam daca ma observase stand pe acoperi. Poate ca nu ma vzuse. Ma rugam sa nu ma vzut i totui speram sa fost invers.

    tiam pe dinafara toate mprejurimile, satele, dealurile i tumurile care erau vizibile din postul meu de control. n bcnia Frailor Sinopsky, la coada la clinica, pe balconul familiei Dorzions de vizavi, n faa standului de ziare Shibboleth, oamenii stteau i discutau aprins despre graniele viitorului stat evreiesc. Vor include lerusalimul? Vor include baza navala britanica de la Haifa? Dar Galileea? i deertul? Unii dintre ei sperau ca forele lumii civilizate vor veni i ne vor apra de arabii nsetai de snge. (Fiecare naiune avea un epitet nstpnit, asemenea unui nume nsoit de prenume: perdul Albion, pngrita Germanie, ndepar-tata China, Rusia sovietica, bogata America. Sub coasta fremta Tel Avivul. Departe de noi, n Galileea, n vai, se aa inutul agricol al Israelului. Arabii fuseser etichetai ca ind nsetai de snge. Chiar i lumea avea cteva epitete, m funcie de atmosfera i circumstane: civilizata, libera, deschisa, ipocrita. Uneori oame-nii spuneau: Lumea care a tiut i nu a zis nimic, iar alteori: Lumea nu va privi muta acest lucru.) ntre timp, pana ca britanicii sa se retrag i statul evreiesc sa se ridice, n sfrit, bcanul i zarzavagiul deschideau la apte dimi-neaa i nchideau la ase seara, chiar nainte de starea de asediu. Vecinii familia Dorizons, Dr. Gryphius, noi nine, Ben Hur i prinii lui ne adunam la locuina doctorului Buster, indcaaces-ta avea un aparat radio. Ascuitam

  • tirile ntr-o linite apstoare la Vocea lerusalimului. Uneori, dup ce se ntuneca, foarte ncet, ascultam postul pirat Vocea lupttorului Zion. Uneori, stteam dup emisiunea de tiri sa ascultam apelurile penim rudele disprute, n caz ca se meniona numele vreunei rude despre care se crezuse ca a fost ucisa n Europa, dar care se dovedea a supra-vieuit n cele din unna, reuind sa ajung pe teritoriul Israelului sau, cel puin, la una din taberele DP ninate de britanici n Cipru.

    Pe tot parcursul emisiunii era o linite deplina n camera, asemenea unei draperii ce utura m adierea vntului, pe ntuneric. Dar de ndat ce radioul era oprit, toat lumea ncepea sa vorbeas-ca. Vorbeau ncontinuu. Ce se mtamplase, ce urma sa se ntmple, ce s-ar putea, ar posibil sau ce ar trebui sa se fac, ce anse ne mai rmseser: vorbeau ca i cum le-ar fost teama ca se va ntmpla ceva teribil daca s-ar lsa dintr-o data un moment de tcere. Daca se ntmpl ca acea linite sumbra sa se iveasc n spatele discuiilor i disputelor, o alungau pe data.

    Toat lumea citea ziarele, iar cnd le terminau de citit, fceau schimb ntre ei: Davar, Hamashkif, Hatsofeh i Ha 'arets treceau din mana n mana. i penim ca zilele erau mult mai lungi atunci dect acum i nici un ziar nu avea mai mult de patru pagini, seara reciteau ceea ce devoraser deja dimineaa. Stteau adunai ntr-un grup mic, pe pavaj, n faa bcniei Frailor Sinopsky i comparau ceea ce se scrisese n Davar legat de tria noastr morala cu ceea ce spunea Ha 'arets legat de importana rbdrii; exista oare ceva esenial ascuns nti-e rnduri, ceva care fusese omis la prima i la a doua lectura?

    Pe lng dpmnul Lazarus, mai existau i ali refugiai prin m-prejurimi, din Polonia, Romania, Germania, Ungaria, Rusia. Majo-ritatea locuitorilor nu erau numii nici refugiai, nici pionieri ori ceteni: erau descrii ca ind comunitatea organizata, care fusese clasicata undeva la mijloc, sub pionieri i mai presus de refugiai, n opoziie cu britanicii i arabii, dar care se opuneau, de asemenea i militanilor. Dar cum puteai oare sa faci diferena? Aproape toi, pionieri, refugiai i militani, pronunau r-urile guturale i/-urile lichide, cu excepia orientalilor care foloseau r-urile graseiate i sunete dure, guturale. Prinii sperau ca noi, copiii, vom crete i vom ajunge un alt fel de evrei, mai buni, cu umeri lai, lupttori i truditori ai pmntului i de aceea ne ndopau cu cat, came de pui i fructe, astfel nct, atunci cnd va veni timpul, noi sa ne ridicam putemici i bronzai, sa nu lsm inamicul sa ne duca, din nou, precum oile la mcel Uneori simeau nostalgia locurilor de unde veniser: cantau melodii n limbi pe care noi nu le cunoteam, crora le fceau o traducere bruta, astfel nct, noi, la randul nostru, sa tim ca odat, acolo au existat ruri i pajiti, pduri i cmpii, acoperiuri de stuf i clopote ce rsunau n ceaa. Deoarece aici, n lerusalim, loturile de pmnt prsite erau arse de soarele verii, iar cldirile erau fcute din piatra i tabla ondulata i soarele prjolea totul, ca i cum rzboiul ar nceput deja. Lumina orbitoare ne tortura de dimi-neaa pana seara.

    Din cnd n cnd cineva mai spunea: Ce-o sa se ntmple oare?, iar altcineva rspundea: Trebuie sa speram la ceea ce este mai bun, sau Nu

  • avem dect sa mergem mai departe. Mama sttea uneori aplecata asupra unor fotograi i suvenimri, cam cinci sau zece minute i tiam ca trebuia sa ma prefac ca nu vad. Prinii i sora ei Tanya fuseser ucii de Hitler n Ucraina, laolalt cu toi evreii care nu apucaser sa ajung aici la timp. Tata a spus o data: E de neneles. Pur i simplu de necrezut. i toat lumea a tcut. i el i plngea uneori prinii i surorile, dar fara lacrimi: sttea cam o jumtate de ora, and o gura acra, rigida, de om care are ntotdeauna dreptate i se uita cu atenie la hrile prinse pe perete pe culoar. Ca un general n cartierul sau general: privind x fara sa spun nimic. Prerea lui era ca trebuia sa alungam ocu-panii britanici i sa punem bazele unui stat evreiesc aici, n care toi evreii persecutai din toat lumea sa poat veni. Spunea: Trebuie sa se ofere, n mod evident, un model dejustiie n faa lumii, chiar i arabilor, daca ei aleg sa triasc printre noi. Da, n ciuda a tot ce ne fac ei noua, din cauza oamenilor care-l instiga, noi i vom trata cu o generozitate exemplara, dar, cu sigurana, nu din motive de slabiciime. Dup ce statul evreiesc va n cele din urma denit, nici un ticlos din lumea asta nu va mai ndrzni sa ucid sau sa umileasc evreii. i daca o va face, l vom nin'uci,

    Deoarece, cnd acel moment va sosi vom avea, ntr-adevr, un bra foarte lung.

    Cnd eram n clasa a patra sau a cincea la coala, copiam cu grija, cu creionul, harta luinii din atlasul Tatlui meu, pe hrtie de calc i conturam statul evreiesc proiTiis: un petic verde ntre deert i mare. Pomindde la acestpetic verde, trageamun bra lungpeste continente i mari, iar la captul braului puneam un pumn care putea ajunge oriunde. Chiar i n Alaska. Dincolo de Noua Zeeland.

    Dar ce am fcut, am ntrebat o data la cina, s-l facem pe toi sa ne urasc aa de tare?

    Mama atunci mi-a spus: E pentru ca ne-am meninut poziia. Nu ne pot icrta ca n-am omort nici mcar o musca.

    Cu toate ca nu am spus-o, m-am gndit ca, daca aa stau lucrurile, nu merita sa ii la propriile tale preri.

    i, de asemenea: Aceasta explica atitudinea lui Ben Hur. mi menin poziia, dar nici nu fac nici un rau nimnui. De acum ncolo, nsa, va ncepe o noua era: era panterei.

    Tata zise: E o chestiune trista i obscura. n Polonia, de exemplu, ne urau deoarece eram diferii, deoarece eram ciudai, vorbeam, ne mbrcm i mncm altfel dect cei dinjurul nostru. Cteva mile mai ncolo, nsa, peste grania, n Germania, ne urau din motive total opuse: n Germania vorbeam, mncm, ne mbrcm i ne purtam exact ca toi ceilali. Aa ca antisemiii au spus: la uite-l cum se baga pe sub pielea noastr, da, ntr-adevr, nici nu-i poi da seama care este evreu i care nu este. Asta este soarta noastr: motivele de ura se schimba, dar ura n sine continua la nesfrit. i care-l concluzia? Ca ar trebui sa ncercam sa nu uram, spuse mama.

    Dar Tata, ai crui ochi atbatri clipeau des n spatele ochela-rilor, a spus: Nu avem voie sa m slabi. A slab este un pcat. Dar ce am fcut?

  • am ntrebat. Cum de i-am nfuriat att de tare? Asta, spuse Tata, ar trebui s-l ntrebi pe cei care ne perse-cuta, nu pe noi. i acum, o rog pe Domnia Sa s-i puna sandalele la locul lor. Nu, nu acolo. Nici acolo. La locul lor.

    Noaptea se auzeau focuri de arme i explozii n deprtare: Cei din Rezistena ieeau la suprafaa din bazele lor secrete i atacau centrele guvemului britanic. nainte de ora apte nchideam uile i obloanele i ne ncuiam nuntru pana dimineaa. Noaptea era stare de asediu n ora: de la ora apte nu aveam voie sa ieim n ora. Un vnt uor sua pe strzile pustii, de-a lungul aleilor i al sca-rilor erpuitoare de piatra. Uneori tresream noaptea la sunetul unui capac de gunoi rsturnat de vreo pisica de pe strada. Lerusa-limul sttea linitit i atepta. n apartamentul nostru era linite aproape toat seara. Tata sttea cu spatele la noi, separat de noi prin cercul de lumina aruncat de lampa sa de birou, cufundat n crile sale i cartonaele cu indexe, cu stiloul zgriind tcerea, oprindu-se, ezitnd, apoi zgriind din nou, ca i cum ar spat un tunel. Tata compara, verica, probabil detecta vreun detaliu rzle n informaiile pe care le aduna pentru marea sa carte despre istoria evreilor din Polonia. Mama sttea n cealalt parte a camerei, n balansoar, citind sau, cu cartea aezata cu faa n jos n poala, ascultnd cu atenie vreun sunet pe care eu nu-l auzeam. La picioarele ei, pe covora, eu terminam de citit ziarul i ncepeam sa schiez un plan de lupta pentru raidul fulgertor al celor din Rezis-tena n punctele de guvemare cheie ale lerusalimului. n-angeam dumanii chiar i n vise i am continuat sa visez la rzboaie ani ntregi dup acea vara.

    Organizaia LSM din acea vara avea n componena ei doar trei lupttori: Ben Hur, comandantul-ef i eful unei ramuri speciale de securitate intema i interogare. Eu eram adjunctul lui. Chita Reznic era soldat i mai apoi a devenit un lupttor aprig pentru promovarea n grad, atunci cnd organizaia s-a extins. Pe lng faptul ca eram al doilea n conducere, mai eram considerat i creierul organizaiei: ou am fost cel care a ninat organizaia la nceputul vacanei de vara i i-am dat numele LSM (prescurtare pentru Libertate sau Moarte. Tot ideea mea a fost sa strngem i sa ndoim cuie ca sa le aruncam pe drumul ce ducea spre tabra armatei, ca sa spargem cauciucurilor camioanelor britanice. i tot eu am compus sloganurile pe care Chita ordona sa e pictate cu litere negre i groase pe pereii caselor nvecinate: BRITA-NICILOR, GREII NTOARCEI-V DE UNDE AI VE-NIT!, CU FOC D'E SNGE I SUDOARE NE VOM OBINE LIBERTATEA PERFID ALBION, IA-I MINILE DE PE SION (nvasem expresia perdul Albion de la tata.) Planul nostru pentru acea vara era sa tenninam construcia rachetei noas-tre secrete. ntr-o baraca abandonata, pe marginea unui curs de apa secat, n spatele curii lui Chita, aveam deja im motor electric de la un frigider vechi, cteva piese dintr-o motoreta i cteva zeci de metri de sarma electrica, tile, o baferie, becuri i ase sticlue de lac de unghii, din care planicasem sa extragem acetona pentru a face exploziv. Pana la sfritul verii racheta urma sa e gata i sa inteasc cu precizie nspre faada palatului Buckingham unde locuia regele George al Angliei, iar apoi urma s-l

  • trimitem o scri-soare ferma: Mai ai timp pana n Ziua Cinei sa iei din ara i daca nu, Judecata noastr de Apoi va penim tine Ziua Socotelii.

    Ce ar rspuns englezii acestei scrisori daca am mai avut doar doua sau trei sptmni i am reuit sa terminam racheta? Probabil ca ar luat mesajul ca atare i ar acionat vrsnd snge att de partea lor, cat i de a noastr i provocnd suferina. E greu de tiut. Dar pe la mijlocul verii a fost descoperita legtura mea secreta cu sergentul Dunlop. Sperasem sa dureze o venicie i sa nu se ae niciodat. Dar cum fusese descoperita, a aprut mesajul pe zid i am primit ordinul sa ma prezint, n seara aceea, la marginea pdurii Tel Arz, pentru a ma nfia curii mariale sub acuzaia de trdare.

    Problema e ca tiam dinainte ca procesul nu nsenma nimic. Nici o explicaie i nici o scuza nu m-ar ajuta. Ca n toate mica-rile clandestine, oriunde i n toate timpnrile, oricine este etichetat drept trdtor ramane un trdtor. Nu are nici un sens sa ncerci sa te aperi.

    Ben Hur semna cu o vulpe. Era blond, slab i avea o faa ascu-ita, cu nite ochi aproape kaki. Nu-mi plcea de el. De fapt, nici nu eram prieteni. Era altceva, ceva mult mai strns dect o prie-tenie. Daca Ben Hur mi-ar ordonat, de exemplu, sa mut toat apa din Marea Moarta n Galileea de Sus cu gleata, m-a supus, indc atunci cnd a terminat aveam ansa s-l aud spunnd cu jumtate de gura, cu mormitul lui lene, cuvintele: Eti biat bun Pro. Ben Hur folosea cuvintele de parca arunca cu pietre ntr-un stlp. Abia i deschidea gura cnd vorbea, ca i cum nu i-ar pasat de nimic. Uneori pronuna primul P de la Pro cu un fel de explozie plina de dispre: Pro.

    Sora lui Ben Hur, Yardena, canta la clarinet. O data mi-a cura-at o tietur de la genunchi i a acoperit-o cu un plasture i mi-a prut rau ca nu mai avea nc o tietur i la celalalt genunchi. Cnd i-am mulumit, a izbucnit ntr-un ras cristalin i s-a ntors spre un public care nu exista: Uite, un biat cuminte. Nu tiam ce vroia sa spun Yardena fcndu-m biat cuminte, dar tiam dej'a ca ntr-o buna zi voi aa, iar cnd voi aa se va dovedi ca tiusem dintotdeauna. E un lucru complicat i trebuie sa gsesc un mod mai simplu de a-l explica. Poate aa. Aveam un fel de umbra ale cunoaterii care uneori veneau cu mult naintea cunoaterii pro-priu-zise. i cu sigurana dm cauza acestei umbre a cunoaterii aveam sentimentul ca sunt un trdtor josnic, n acea seara pe acoperi, cnd, din greeala, am vzut-o schimbndu-i hainele i ceea ce abia vzusem ini tot venea n gnd n multe situaii: i mi repetam mereu ca n-am vzut aproape nimic. Eram att de stan-jenit de ecare data cnd se ntmpla acest lucru, nct simeam un or, ca atunci cnd o bucata de creta scrie pe tabla ori ca gustul acru al unei supe pe cerul gurii, acesta ind gustul pe care l are un trdtor n gura n momentul trdrii sau imediat dup aceea. Vroiam s-l scriu o scrisoare, s-l explic ca nu avusesem nici o intenie de a o spiona i s-mi cer scuze. Dar cum puteam face asta? Mai ales ca, de atunci, de ecare data cnd ma ntorceam la punctul meu de control, nu puteam s-mi scot din minte faptul ca fereastra ei era acolo, vizavi i ca nu aveam voie sa ma uit n direcia aceea, nici mcar din greeala, nici mcar mpotriva dorin-ei mele,

  • nici mcar n trecere, n timp ce scmtam orizontul dinspre Muntele Nebi Samwil nspre Muntele Scopus.

    Eu i cu Ben Hur ne-am cunoscut prin Chita, biatul cu doi tai. (Primul era ntotdeauna plecat n excursii, iar celalalt pleca de acas cu cteva ore nainte ca primul sa se ntoarc. Rdeam cu toii de Chita, numindu-l Ua Rotativa i aa mai departe, iar Chita ni se altur, rznd de mama sa i cei doi tai ai sai, prostindu-se, imitnd diferite gesturi de maimua, strmbndu-se i scond sunete de cimpanzeu care se transformau mai degrab n smiorca-leli.) Chita Reznic era un baiat-sclav. El era cel care fugea mereu sa aduc mingile care zburau peste gard n vale. El cara ntotdea-una grmezile de provizii cu care pomeam spre Tibet sa vnm slbaticul Omul al Zpezilor. Pescuia din buzunare chibrituri, elas-tice ireturi, un tirbuon, un briceag, orice i cereai sau de care aveai nevoie. La sfritul marilor luptelor pe tancuri de pe covor, Chita sttea mereu n urma sa strng piesele de domino sau piesele de lajocul de dame i le punea la locul lor n cutii.

    Regizam aceste batalii pe tancuri aproape n ecare dimineaa, dup ce prinii mei plecau la lucru. Fceam manevre extensive pregtindu-ne pentru ziua n care englezii vor pleca, iar noi va trebui sa respingem un atac pus la cale de armatele arabe la un loc. Tatl meu avea un raft ntreg de cri despre istoria militara. Cu ajutorul acestor cri i al harilor mari de pe pereii culoarului reconstituiam pe covor cele mai grele batalii de la Dunkirk, Stalingrad, El-Alamein, Kursk i de la Ardennes, nvnd lecii vitale pentru propriul nostru rzboi iminent.

    La opt dimineaa, de mdata ce ua se nchidea n urma mamei i a tatlui meu, curam rapid buctria, nchideam geamurile i obloanele pentru a pastra rcoarea n casa i a pentru ine la deprtare curioii, iar apoi, dispuneam piesele pe covor n formaie de lupta, n poziia de deschidere a unei batalii decisive. Foloseam nasturi, chibrituri, piese de domino, piese de dame i de ah, steaguri prinse cu ace de gmlie i re de ata colorata pentru a marca graniele i liniile de lupta. Plasam toate unitile de lupta ale diferitelor puteri la punctele lor de pornire. i ateptam. Cu puin nainte de ora noua, Ben Hur i Chita bteau la ua, nti doua bti rapide i hotrte, iar dup o pauza, o btaie mai uoara. i identicamprin vizor i apoi spuneam parolele. Chita, de afara, ntreba Libertate?, iar eu, dinaunim rspundeam Sau Moarte.

    Uneori, n toiul btliei, Ben Hur decreta o pauza i ne condu-cea la un raid prin frigider. mi plceau dimineile acelea i, mai ales acele rare momente cnd Ben Hur murmura printre buzele strnse Eti biat bun, Pro.

    Nu tiam, totui, ca aceste cuvinte au valoare doar atunci cnd ti le adresezi singur. i cu sinceritate.

    Dup un sfert de vacana, fcusem deducii sigure n legtur cu ce greiser Roi-nmel i Zhukov, Montgomery i George Patton i cum vom evita sa facem aceleai greeli cnd va veni momentul. Ddeam marea harta a Palestinei i a mprejurimilor jos de pe perete, o puneam pe covora i exersam alungarea englezilor i res-pingerea armatelor arabe unite. Ben Hur

  • era oeml comandant, iar cu eram creierul. ntmpltor, chiar i acum cnd scriu, am unperete n casa acoperit cu hri. Uneori stau n fata lor, mi pun ochelarii (care nu sunt nimic pe lng cei cu lentile rotunde ai tatlui meu) i umiaresc cursul rzboiului din Bosnia sau Azerbaidjan, dup cum cste descris la tiri, la radio sau n ziare. ntotdeauna exista un rzboi undeva n lume. Uneori presupun, uitndu-m la harta, ca una dintre parti a fcut vreo greeala, ca a omis vreo oportunitate de a face o micare de surprindere prin nvluire.

    Pe la mijlocul verii, pregteam planuri pentru armata evreiasca, cu distrugtoare, submarine, fregate i transporturi aeriene. Planui-sem sa investighez posibilitatea unei lovituri fulgertoare asupra bazelor navale britanice, njurul ntregului rm al Mediteranei, n Port-Said, Malta, Farmagusta, Mer, Matruh, Gibraltar. Nu aicin Haifa, nsa, pentru ca s-ar atepta cu sigurana la ceva, aici. Exista oare vreo baza britanica n bazinul mediteraneean? Intenionam s-l pun aceasta ntrebare sergentului Dunlop, la urmtoarea noastr ntlnire la cafeneaua Orient Palace. L-a putea ntreba cu o curiozitate aparent inocenta, genul de ntrebri reti pe care le pune un copil care este interesat de geograe. Dar gndindu-m mai bine, am renunat la idee, de teama ca prin simpla pronunare a ntrebrii, s-ar putut nate suspiciuni i astfel a pus n pericol elementul de surpriza care era vital pentru succesul planului nostru.

    Mai bine l-a ntreba pe tata. Dar, de fapt, nu era nevoie sa ntreb pe nimeni. Puteam cuta sin-gur.

    A putea face corelaii ntre informaia din enciclopedie i cea de pe hrile din atlas. Corelarea surselor puse la dispoziie poate uneori da infonnaii secrete valoroase. (nc mai cred asta. Uneori pun ntrebri aparent inocente cuiva, cum ar : Care este peisajul tau preferat? i, mai trziu, n timpul conversaiei, dup aproximativ o jumtate de ora, l ntreb, ca din ntmplare, ce vrea sa e cnd va mare. Compar cele doua rspunsuri n nunte i tiu.)

    Armata evreiasca nu a pomit mciodata pe mare, iar de acum nu o va mai face niciodat. n schimb, eu urma sa ma nfiez n faa curii mariale sub acuzaia de tradarejosnica i de divulgarea de secrete dumanilor.

    Ma gndeam: Pana i Robin Hood putea numit un trdtor. Oricum, numai o persoana meschina s-ar preocupa de o astfel de ipostaza a lui Robin Hood. Chiar daca aceasta ipostazaexista. Este un adevr.

    Dar ce este trdarea, de fapt? M-am aezat pe scaunul tatlui meu. Am aprins lampa de birou. Am

    luat un cartona dreptunghiular din teanc. Am scris pe el ceva de genul: Verica daca exista vreo legtur ntre cuvntul boged, trdtor i cuvntul beged, haina. Cf un lup m blana (haina) de oaie. Un trdtor ascunde anuroite lucruri, exact ca hainele. Lar hainele se rup exact cnd te atepi mai puin. De asemenea, daca te mbraci cu haine groase, vremea se nclzete, iar cnd te m-braci uor pentru o vreme calda, bmsc vremea se rcete (dei n situaia de faa trdarea se datoreaz vremii, nu hainelor). La ora de religie cu domnul Zerubbabel Gihon am studiat un vers din lov: Fraii mei m-au trdat precum un rau. Nu e vorba de rurile linitite ale Ucrainei

  • despre care mama vorbea aa de frumos, ci de rurile de aici de pe pmnturile Israelului: ruri trdtoare. Pe cldura verii, cnd i-e sete, ele i dau pietri erbinte n loc de apa, iar iarna, cnd te plimbi pe marginea lor, dintr-o data dau pe dinafara. Profetul leremia se plngea: Casa Israelului i casa lui luda m-au trdat, a spus Domnu i. i leremia a fost numit trdtor: l-aujudecat i l-au gsit vinovat, iar apoi l-au aruncat ntr-un pu.

    n timp ce expresia Josnic, am notat pe alt cartona, nseanma ordinar sau ticlos, sau una cu pmntul. Sa i una cu pmntul poate nsemna sa i mrunt la suet, ori sa i deprimat sau moro-canos. Dar asta poate sa nsenine sa i demn de mila sau umil. Sau inferior. Deci este cuvntul josnjc opus cuvntului mndru sau arogant? Ben Hur Tykocinski este arogant, dar este i rau. (Dar eu:

    Nu aveam curajul s-l scriu Yardenei i s-mi cer scuze pentru ca trsesem cu ochiul.) Trebuie s-l ntreb pe sergentul Dunlop cum se spune tradatorjosnic n engleza i daca limba engleza are cone-xiuni ntre trdare i mbrcminte i ntre ticloenie i umilin.

    Oare l voi mai vedea vreodat? Punndu-mi ntrebarea asta a nceput sa mi se fac dor de el. Firete,

    nu puteam uita nici un moment ca era din tabra opusa, din tabra dumanilor. Dar nu era dumanul meu, dei era unul dintre soldai. Era al meu.

    Nu mai pot suporta. Trebuie sa vorbesc acum despre sergentul Dunlop i despre relaia noastr. Dei mi este destul de greu sa o fac.

    Obinuiam sa ne ntlnim n secret de doua sau trei ori pe sptmn n camera din spate a cafenelei Orient Palace. n ciuda numelui sau, aceasta era o baraca de tabla drpnat acoperita n ntregime cu un strat gros de oarea-patimilor, situata pe o mica alee nspre partea vestica a taberei. n camera din faa era o masa de biliard acoperita cu postav verde, care era ntotdeauna ncon-jurata de un grup de soldai englezi i poliai plini de sudoare i civa tineri din lerusalim cu cravate i cmi elegante, evrei, arabi, greci, armeni cu inele de aur i parul dat cu gel i cteva fete plutind n nori de parfum. Nu zbovisem niciodat n aceasta camera din faa: mi reaminteam ca eram ntr-o misiune. Nu am tras niciodat cu ochiul spre fata din spatele tejghelei. Oricine vorbea cu ea ncerca sa o fac sa rada i aproape toat lumea reuea. Avea un obicei de a se apleca n faa, ca i cum ar fcut plecciuni, de ecare data cnd mpingea un pahar de bere cu spuma pe tejghea, iar cnd fcea acest lucru, o falie adnc se deschidea n decolteul rochiei ei; unii nu se puteau abine sa nu se uite, eu, nsa, nu am aruncat nici mcar o privire, niciodat.

    Traversam n graba aceasta camera din faa, plina de rsete i fum i mergeam n camera urmtoare, care era mai linitita i avea doar patru sau cinci mese, acoperite cu fee de masa de mu-ama imprimate cu ori sau ruine greceti. Tinerii stteau acoloju-cand table, uneori gseai cate un cuplu sau doua, dar, spre deo-sebire de camera din faa, oamenii de aici vorbeau pe optite. Ser-gentul Dunlop i eu obinuiam sa stam cam o ora, o ora ijumatate la masa din col, cu mai multe cri deschise n faa noastr: o

  • Biblie evreiasca, un dicionar de buzunar i o carte de engleza pentru nceptori. Acum, cnd au trecut mai mult de patruzeci i cinci de ani, cnd Anglia nu mai este dumanul nostru, iar statul evreiesc exista, acum cnd Ben Hur Tycocinski se numete dom-nu Benny Takin i deine un lan hotelier, cnd Chita Reznic i ctig existena reparnd boilere cu energie solara, iar eu nc mai ui-maresc cuvinte i le pun la locul lor, pot scric i acest lucm: Nu i-am divulgat nici un secret lui Stephen Dunlop. Niciunul mcar. Nu i-am spus nici cum ma cheama. Pana la sfrit. Tot ce fceam cra sa citim Biblia mpreuna, n ebraica i s-l nv unele cuvinte noi ce nu se gseau n Biblie, iar n schimb, el mi preda bazel^ limbii engleze. Era un om dezorientat i, dup cum spunea el, singuratic. Era un brbat voinic, cu umeri lai, cu o faa rozalie i moale, cam palavragiu i roea foarte des. Picioarele sale ieind din pantalonii scuri preau ndesate i fara par, cu mici cute, ca acelea pe care le vezi pe picioarele unui bebelu care nu a nvat nc sa umble.

    Sergentul Dunlop vorbea un fel de ebraica, limba pe care o nvase n Canterbury, oraul sau natal, de la unchiul sau care era vicar. (Fratele sau, Jeremy Dunlop, era i el om al bisericii, misio-nar n Malaya.) Ebraica sa era moale, ca un cartilagiu, ca i cumnu ar avut oase. Mi-a spus ca nu are prieteni. (Dar nu am nici du-mani a adugat el fara s-l ntreb.) Era angajat al poliiei britanice din lerusalim pe post de contabil i de casier. Uneori, cnd era vreo urgena, era trimis sa pzeasc biroul guvemului camojuma-tate de noapte sau sa verice crile de identitate la vreun punct de control. Mi-am nregistrat toate aceste detalii n minte n momentui n care le rostea. Seara, cnd eram acas i scriam n caietul meu de notie pentru a mari numrul de informaii adunate la sediul urganizaiei LSM. Sergentului Dunlop i plcea la nebunie sa mprtie zvonuri legate de prietenii sau superiorii sai: care era avar, care era un dandy, care linguitor, care i-a schimbat recent loiunea de ras, care oer CID de grad nalt trebuie sa foloseasc ampon anti-matreaa. Toate aceste detalii l fceau sa chicoteasc, fapt ce l fcea sa se ruineze, nsa, cu toate astea, nu se putea abine. Maiorul Bentley cumprase o brar de argint pentru se-cretara colonelului Parker. Doamna Nolan avea o buctreas noua. Doamna Sherwood prsea camera dezgustata, imediat ce cpitanul Bolder intra. Eu scoteam exclamaii politicoase i nre-gistram totul m memorie. Lar suetul meu se strecura n vrful picioarelor descule, ca un ceretor, printre duci i coni, cu ochii cscai de uinure, prin camere nalte cu panouride mahon i luminate de candelabre, privindu-l pe cpitanul Bolder intrnd plin de mndrie i pe frumoasa doamna Sherwood ntorcndu-se pe clcie i npustindu-se afara.

    Pe lng limba profeilor, sergentul Dunlop mai tia latina i ceva greaca, iarn timpul sau liber nva de unul singur araba lite-rara (astfel nct cei trei i ai lui Noe Sam, Ham i Jafeth -puteau slui mpreuna n inima mea, cum era nainte de mpar-irea limbilor). Pronuna numele Ham exact capc cuvntul englez ham (unca), n loc sa pronune litera ca n ebraica, gutural i observnd cum ma necam de ras, spunea: Vorbesc i eu cum pot. Nu m-am putut abine sa nu-l mprtesc faptul ca tatl meu tie

  • i el latina i greaca, pe lng alte limbi. Apoi mi-a pamt rau i mi s-a fcut ruine de mine, pentru ca nu aveam voie, sub nici o forma, sa le comunic celor din tabra opusa nici cea mai inocenta informaie, cum era aceasta: n-ai habar cum ar putea sa o folo-seasca. Pana la urma i englezii puteau confrunta nite fapte care le erau puse la dispoziie cu altele i puteau descoperi vreun secret de exploatat n dezavantajul nostm.

    Acum trebuie sa va explic cum l-am cunoscut pe sergentul Dunlop. Ne-am ntlnit ca dumani. Um-laritor i urmrit. Poliai i lupttor din subterane.

    Y * Trziu, n acea seara, pe la nceputul vacanei de vara, ani pomit de

    unul singur sa caut ascunztori n peterile din spatele Shandryei. ntr-una dintre peteri am gsit o ascunztoare plina de o grmad de pietre i nisip. O explorare superciala a adus la lumina patru cutii cu cartue de gloane de puca i ma hotrsem ca era de datoria mea sa continuu cercetarea. Am ieit afara cnd se ntunecase, iar frigul, asemenea atingerii unui cadavm, ncepuse sa adie nspre mine din adncurile peterii. Se lsase noaptea. Strzile se goliser din cauza strii de asediu. Din pricina parucii, inima mi batea n piept de parca ar ncercat s-i fac puin loc, mai n spate, unde sa se ascund.

    Ma hotrsem sa ma furiez acas prin curile din spate. nc de la nceputul primverii, organizaia LSM pusese la cale o reea de trecere de la o curte la alta. Urmnd o directiva pe care o pnmisem de la Ben Hur i pe care, dup ce lucrasem la ea i o mbunata-isem, i-o transmisesem mai departe sub forma de ordin lui Chita Reznic, acesta constmise crri din placi, pietre, lzi i frnghii, crend puncte de legtura strategice. Astfel, puteam sari gardurile i zidurile sa ieim sau sa ne retragem prin labirintul de curi i grdini.

    Dintr-o data, se auzi, nu foarte departe, un foc de anna. Unul adevrat: ascuit, slbatic i nspimnttor.

    Cmaa mi se lipise de piele de teama. Sngele mi pulsa ritnuc n tmple i n gat. Gfind i nspimntat, am nceput sa alerg ca o maimua, aplecat nainte, peste garduri i printre tuuri, zgariin-du-mi genunchii, izbindu-mi umerii de perei, prinzndu-mi mar-ginea pantalomlor n sannele gardurilor fara a ma opri sa o des-prind: trgeam de mine sa scap asemenea unei oprle care-i las coada, lsnd n gard cate un. Petic de haina sau cate o bucata de piele sfiat.

    Tocmai ma ridicasem de pe treptele din spatele potei, ale carei ferestre ntunecate erau protejate cu grilaje i erampe punctul de a traversa diagonal, pe iri, strada Zephaniah, cnd o raza orbitoare de lumina m-a izbit drept n ochi i, n acelai moment ceva rece, moale i umed, ca atingerea unei broate, se lipi de spatele meu i urca pe coloana, pana a ajuns n parul meu. ngheasem, ca un iepure n fraciunea de secunda dinainte sa e nhat de ghearele prdtorului. Mana care mi prinsese parul nu era una putemica, ci mare i moale ca o meduza. Dup cum era i vocea din spatele luminh orbitoare: nu un obinuit ltrat britanic, ci o singura silaba

  • moale ca o ertura de ovz: Haltf Apoi, brusc, ntr-o ebraica de nceptor, dar cu accent pronunat britanic: Unde te grbeti tu?

    Era un poliai englez stngaci, cam moale. Pe ecare umr i strlucea o insigna de metal cu numrul de identicare. apca i era aezata piezi. Gfiam amndoi din greu. Feele ne picurau de transpiraie. Purta un ort kaki care i ajungeau pana la genunchi i o pereche de osete kaki care i ele erau ridicate pana la genunchi. ntre cele doua articole, genunchii sai licreau uor n ntuneric; preau dolofani i moi.

    Va rog, domnule, i-am spus n limba inamicilor mei. Va rog frumos, domnule, lsai-m sa ma duc acas.

    Mi-a rspuns din nou n ebraica. Nu n ebraica noastr, totui. Mi-a spus: Nu lsa cul sa se rtceasc prin ntimeric.

    Apoi mi-a spus ca o sa ma duca pana la ua casei mele i ca trebuie s-l arat drumul.

    Nu ar trebuit sa fac acest lucru, deoarece politica noastr era de a nu ne supune nici unui ordin de-al lor, ca astfel sa punem piedici mainriei lor represive. Dar ce altemativa aveam? Ma inea de umr. Pana n acea seara, nu atinsesem niciodat vreun englez i nici un englez nu pusese mana pe mine. Citisem adesea n ziare despre mana britanica: Luai-v minile de pe supravie-uitorii notri. Sau: Tiat e mana aroganta ridicata mpotriva ultimei noastre sperane! Sau: Blestemata e mana data cu asupritorii notri.

    i iat-m cu mana dumanului pe umrul meu. Era ca o bucata de lana. Ma ruinasem de parca a fost atins de o fata. (n acea vreme, aveam concepia ca atunci cnd o fata atinge un biat, acest fapt l umilete. Un biat care atinge o fata, pe de alta parte, era un act de eroism care se putea ntmpla doar n vise, sau n lme. i daca se ntmpl ntr-un vis, era mai bine sa nu-i aduci amin-te.) Vroiam s-l spun poliaiului englez s-i ia mana de pe mine, dar nu ti. Am cum. i nu eram pe de-a-ntregul sigur ca vroiam sa fac asta, deoarece strada era pustie i sinistra, iar cldirile erau ntunecate i ferecate ca nite epave scumdate. ntunericul prea opac i nspimnttor. Durduliul poliai englez i lumina calea cu o lantema i aveam senzaia ca raza de lumina proiectata n faa, pe pavaj, ne proteja ntr-un fel de raul care pandea n oraul pustiu. Mi-a spus: Hei, eu sunt sergentul Dunlop. Sunt un englez care ar da orice pentru limba profeilor i a crui inima este nrobita de Poporul Ales. Va mulumesc frumos, domnule, am spus aa cum fusesem nvat la poala i mi s-a fcut ruine de mine. i ma bucnram ca nu-i putea da nimeni seama. Ma ruinasem i pentru ca uitasem ca trebuia sa pronun consoana iniiala a cuvntului mulumesc (thankyou) cu limba ntre dini, pentru a produce un sunet special britanic, care era ceva ntre t i s. Spre ruinea mea, am spus tank n loc de thank.

    Casa mea este n oraul Canterbury, iar inima mea, n lerusalim i ndat ce zilele mele din lerusalim se vor sfri, ma voi ridica i ma voi ntoarce pe pmntul meu, exact cum am venit aici. n ciuda conriinei mele, n ciuda principiilor, n ciuda raiunii mele, m-am simit, dintr-o data, atras de el. (Ar trebui, oare, un asemenea poliai englez, care este de partea

  • noastr, chiar daca aceasta este mpotriva ordinelor regelui sau, sa e considerat un trdtor?) n cele trei poezii pe care le scrisesem despre eroii din timpul regelui David i pe care i le artasem doar Yardenei i eu alesesem un limbaj solemn. De fapt, era foarte norocos sergentul acesta ca eu fusesem prins n acea noapte pe strada i nu Chita sau Ben Hur: ei ar ras de ebraica lui bombastica. Cu toate astea, o voce grava dinauniml meu mi optea: Mai bine ai avea grija. Nu tii prea credul. Dup cum ne nvase domnul Zerubbabel Gihon: Ei sunt trufai i rostesc cuvinte grele, penim ca au apte monstruoziti n inimile lor, plini de viclenie i minciuna (i ce este viclenia, de fapt?), cu minile patate de snge. i mai mi rsun n minte, desigur, invariabila expresie a tatlui meu, unul din sloganurile compuse n engleza pentru Rezistena: perdul Albion.

    Mi-e ruine sa scriu acest lucru, dar, cu toate astea, recunosc: Puteam fugi cu mare uurina. Puteam sa ma desprind din stran-soare

    i sa dispar n gradina. Poliaiul era stngaci, neatent i-mi amintea, mai degrab, de domnul Gihon: dezorientat, dar bine intenionat. Chiar i uoara panta a strzii Zephaniah l fcea sa gfie. (Mai trziu am aat ca suferea de astm.) Nu numai ca puteam sa scap; dar daca a fost, ntr-adevr o pantera a subte-ranei, mi-ar fost uor s-l nha pistolul, care n loc sa atame la locul lui, pe old, alunecase pe curea, la spate, unde se balansa i l lovea uor pe sergent la ecare pas pe care l fcea, asemenea unei ui care nu este bine nchisa. Era, clar, de datoria mea s-l iau dintr-o smucitura pistolul i sa o iau la goana. Sau s-l nha i s-l ndrept nspre el, chiar ntre ochi (cred ca era i miop) i sa strig n engleza Minile sus', sau, mai bine Nu mica! (Gary Cooper, Clark Gable, Humphrey Bogart, oricare dintre ei ar dovedit cu mare uurina, cu o singura mana, cincizeci asemenea inamici molai.) Dar n loc sa preiau puterea i sa ctig o arma preioasa n favoarea naiunii noastre, recunosc ca, dintr-o data, mi-a prut rau ca drumul nu era mai lung. i n acelai timp simeam ca e dezgus-tator sa am asemenea sentimente i ca ar trebui s-mi e mine. i chiarmi era ruine.

    Sergentul spuse cu un accent moale: n cartea profetului Samoil e scris aa: i cul era doar un cu. Rogu-te, nu-i e frica. Sunt un strain care iubete Israelul. i cntream cuvintele. Am decis ca era de datoria mea s-l spun adevrul pur i simplu, n numele meu i n numele naiunii. Lata ce i-am spus (n engleza): Nu te supra pe mine, domnule. Noi rmnem dumeni pana ne napoiezi pmntul.)

    SS^^' ^S^ts^^V' Daca ma aresta pentro cuvintele acestea ndrznee? i ce daca,

    gndeam eu. Nu ma sperie ei cu cu nchisorile lor, cu eafoadele i cu spnzurtorile lor. mi veniser n cap regulile pe care le nvaa-sem de la Ben Hur Tykocinski n ntlnirea generala a naltului Co-mandament: patru moduri de a rezista interogatoriului prin tortura.

    Prin ntuneric am simit zmbetul sergentului Dunlop, aseme-nea limbii pline de saliva a unui caine bland i stngaci: n curnd toi locuitorii lemsalimului vor avea linite. Pace ntre zidurile sale i prosperitate n palatele sale.! N limba engleza, tinere, noi spunem dumani, nu dumeni.

  • Doreti a continua sa ne mai vedem la faa i sa nvm mpreuna limba ecruia? i care e numele tau, tinere? ntr-o fraciune de secunda, rece i cu mintea limpede, am analizat situaia din toate unghiurile. nvasem de la tatl meu ca la o testare, un om inteligent ar trebui sa vizualizeze toat informa-ia pusa la dispoziie ntr-o imagine de ansamblu, sa disting raio-nal ntre ceea ce este posibil i ceea ce este necesar i ntotdeauna sa cntreasc la rece diferitele opiimi posibile i doar atunci poa-te alege raul cel mai mic. (Tata nu folosea doar expresiile cu sigurana, indubitabil, ci i raional i veritabil.) n acel moment mi-am adus aminte de noaptea cnd imigranii clandestini ajunsesesa la mal. Cum eroii din Rezistena crau supravieuitorii n spate de pe nava trasa pe rm. Cum o ntreaga brigada britanica i-a nconjurat pe plaja. Cum eroii din Rezistenai-au distrus actele de identitate i le-au amestecat cu cele ale imigranilor, astfel nct englezii sa nu-i dea seama care sunt locuitori i care ar trebui aiungai ca nite imigrani ilegali. Cum i-au nchis englezii pe toi cu sarma ghimpata i i-au interogat pe rand cerndu-le sa le spun numele, adresa, ocupaia i cum la toate ntrebrile, imigranii i lupttorii din rezistena au dat acelai rspuns cu mndrie: Sunt un evreu de pe pmntul Israelului.

    n acel moment, m-am hotrt i eu sa nii-mi dau numele. Chiar daca ma torturau. Totui, din considerente de tactica, am ales sa ma prefac ca nu nelesesem ntrebarea. Sergentul a repetat cu blndee: Daca doreti i tu, haide sa ne ntlnim la cafeneaua Orient Palace. Acolo mi petrec eu timpul liber. Voi nva ebraica dup vorba ta, iar eu te voi recompensa cu lecii de engleza. Numele meu este Stephen Dunlop. Lar al tau, tinere? Eu sunt Pro! i am adugat cu ndrzneal: Un evreu de pe pmntul Israelului.

    Ce-mi pasa. Pro era doar o porecla. ntr-un lm, mi-am adus aminte cred ca se numea Lightening Bolt, cu Olivia de Havilland i Humphrey Bogart Humphrey Bogart a fost prins de inamici. Rnit, neras, cu hainele mpte i un ricel subire de snge prelingndu-se din colul gurii i-a nfruntat interogatorii, cu o umbra de zmbet care era politicos i totui zeemitor. Atitudinea sa rece exprima un subtil dispre pe care cei care l-au capturat nu puteau s-l sesizeze.

    Sergentul Dunlop se poate sa nu neles de ce i-am spus: Un evreu de pe pmntul Israelului, n loc s-mi spun numele. Nu a protestat, nsa. Mana lui moale s-a micat puin de pe spatele meu pe ceafa, m-a lovit prietenete de cteva ori i s-a aezat din nou pe umrul meu. Tatl meu i punea foarte rar mana pe umrul meu. Lar cnd fcea asta scopul lui era s-mi spun: Mai gande-te-te, cntrete totul raional, ntr-adevr i rzgndete-te. n timp ce mana sergentului Dunlop mi spunea, mai mult sau mai puin, ca ntro noapte ntunecata cum era aceea era mai bine pen-tm doi oameni sa e mpreuna, chiar daca erau dumani.

    Tata obinuia sa spun despre englezi: Aventurierii aceia arogani, care se poarta de parca ntreaga lume e a lor. Mama mea a spus o data: Nu sunt dect nite tineri plini de bere i de dor de casa. nfometai dup o femeie i de o vacana. (tiam i parca nu tiam ce nseamn nfometai

  • dup o femeie. Nu gseam n asta, nsa, nici un motiv de a-l ierta. i, cu sigurana, nici un motiv de a ierta femeile. Din contra.)

    Ne-am oprit sub felinaml ce se aa la rscrucea strzilor Zephaniah i Amos, pentru ca poliistul s-i traga suetul. Sttea i i fcea vnt cu apca feei transpirate. Dintr-o data, mi-a pus apca pe cap, a nceput sa chicoteasc, iar apoi i-a pus-o napoi pe cap. Pentru un moment, mi se pru ca arata ca o ppu de cauciuc ce fusese umata. Nu arata deloc ca un aventurier. i totui, nu puteam s-mi scot din minte faptul ca nu trebuia sa nu ma gndesc la el ca la un aventurier.

    Mi-a spus: Parca mi s-a tiat aerur'. Am protat de ocazie, dintr-o data, s-l rspltesc penim c-mi

    corectase engleza, mai devreme. I-am spus: n ebraica noi nu spunem mi s-a tiat aerul, ci ini s-a tiat respiraia.

    i-a luat mana de pe umaml meu i i-a scos o batista n carouri cu care i-a ters transpiraia de pe frunte. Era momentul perfect sa fug. Sau sa nha arma, De ce stteam acolo, oare, ca un ntng, n noaptea aceea pustie, la rascmcea strazalor Zephaniah i Amos, ateptndu-l, de parca era vreun unchi aiurit, pe care fusesem nsrcinat s-l nsoesc, n caz ca uita unde trebuia sa ajung? De ce simeam nevoia, n acel moment, cnd sergentului parca i se tiase aerul, sa ig i s-l aduc un pahar cu apa? Daca semnul trdrii este un gust acru sau o senzaie ca ai dinii strepezii, ca atunci cnd mesteci coaja de lmie sau spun, sau ca atunci cnd tabla e zgriat de creta, atunci se poate ca n acel moment sa ma simit ca un trdtor. Dei nu pot nega ca mai ncercam i un fel de placere ascunsa. Acum, cnd scriu aceasta poveste, cu mai mult de 25 de ani mai trziu, cnd statul evreiesc exista i i-a cucerit dumanii cu vrf i ndesat, mai simt nc nevoia sa trec peste acel moment.

    Pe de alta parte, ma uit napoi cu mare afeciune. Am scris deja, att aici cat i n alte scrieri, ca orice lucru are cel puin

    doua parti (cu excepia unei umbre). mi amintesc cu uimire ca n acel moment straniu era un ntuneric patnmzatorpeste tot njurul nostru i o insulia de lumina slaba tremura dedesubtul lantemei poliistului i era un gol nspimnttor i multe umbre mictoare. Dar nici sergentul Dunlop i nici eu nu eram o umbra. Lar faptul ca nu fugisem nu era o umbra, ci o rmnere. La fel ca i faptul ca nu am nhat arma. n acel moment se formase o hotrre n capul meu, ca i cum un clopoel sunase n mine: ntr-adevr.

    Cu sigurana. i denitiv. Aveam s-l accept propunerea. Aveam s-l ntlnesc la Orient Palace, pentru ca apoi, sub pretextul ca

    ne ddeam lecii de engleza i ebraica unul altuia, s-l smulg cu iretenie informaii vitale legate de desfurarea forelor trupelor inamice i schie ale regimului represiv. Astfel le-a de o mie de ori mai folositor celor din Rezistena dect fugind sau chiar dect nhnd un pistol. De-acum aveam sa u nn spion. O crti. Un agent secret deghizat ntr-un copil interesat de limba engleza. De acum ncolo acionam ca ntr-unjoc de ah. de coniac tare

  • pe care tatl meu ntr-o zi m-a pus sa l beau ca sa ma vindece o data pentru totdeauna de tentaie.

    Tot ce nvasem vreodat despre generaii ntregi de evrei umilii i calcai n picioare, Humprey Bogart, prizonierul mndru, totul mi-a rmas n gtlej i mi-am vrt mana ncletata adnc n buzunar. Am lsat mana dumanului atamand surprinsa n aer, pana cnd a trebuit sa renune i sa transforme strnsoarea de mana intenionata ntr-un fel de semn de rmas-bun. A dat din cap i a plecat. Demnitatea mea rmsese intacta. Atunci de ce am simit din nou gustul trdrii n gura, ca i cum a mestecat spun?

    Tata sttea n pragul uii de la intrare, spunnd cu engleza sa lenta, cu r-urile sale care sunau rusete ca nite patine cu rotile scrnind pe un asfalt denivelat: Mulumesc, doinnule oer, ca ne-ai adus napoi acas oaia rtcit. ncepusem sa ne ngrijoram. Mai ales soia mea. Va suntem recunosctori.

    Tata, am optit, e un tip O. K. i plac evreii. Da-l un pahar de apa i i atent, nelege ebraica.

    Tata nu a auzit, ori s-a hotrt sa nu in seama de ce i-am spus. A zis: Cat despre micul derbedeu, nu va facei griji, domnule, o sa avem noi grija de el. Va mulumesc nc o data. La revedere, sau shalom, pace, cum suntem obinuii sa spunem noi, evreii, de mii de ani i chiar asta vrem sa spunem, n ciuda a ceea ce a trebuit sa nduram.

    Sergentul Dimlop a nceput sa spun n engleza, dar lajumatate a dat-o pe ebraica: Flcul i eu am vorbit pe drum. E un biat detept i cuminte. Sa nu i prea aspru cu el. Cu ngduina dumneavoastr, am sa folosesc i eu cuvntul ebraic shalom. Pace. Pace, pace cui e aproape, pace cui e departe. i n tot acest timp a stat cu mana lui dolofana pe umrul meu care se obinuise cu aceasta mana i care voia sa mai e atins astfel. i, fcndu-mi cu ochiul, mi-a optit: Orient Palace. Maine la ase.

    Am spus la revedere. Mulumesc. Suetul meu m-a mustrat: Ruine s-i e, sluga, laule, lingule, de ce, pentru numele lui

    Dumnezeu, s-l mulumeti lui? Deodata un val de stima faa de propria mea persoana mi-a maturat ntreaga ina, precum paharul.

    Tata a nchis ua. De pe hol, i-a spus mamei: Te rog, nu te amesteca. Apoi m-a ntrebat ncet: Ce ai de spus n aprarea ta? Am ntrziat.

    mi pare rau. A nceput starea de asediu. Eram deja n drum spre casa cnd m-a prins poliistul.

    Ai ntrziat. De ce ai ntrziat? Am ntrziat. mi pare rau. i mie, a spus tata trist, adugnd: ntr-adevr. mi pare rau i mie.

    Mama a spus: S-a ntmplat ceva n Haifa. Un biat de vrsta ta era afara n timpul strii de asediu. Englezii l-au prins, l-au acuzat ca lipea manifeste i l-au condamnat la cincisprezece lovituri. De bici. Doua zile mai trziu, prinii lui l-au gsit ntr-un spital arab, iar spatele lui, nu vreau sa descriu cum arata

    Tata i-a zis: Ma lai, te rog, sa tennin? Apoi mi-a spus: ntr-adevr. Te rog, i atent: nu ai voie s-i prseti

    camera pana la sfritul sptmnii; ai voie doar sa mergi la baie. Aa ca vei

  • lua cina singur. Astfel vei avea destul timp sa reectezi la ceea ce s-a ntmplat i, de asemenea, la ceea ce s-ar putut ntmpla. Pe lng asta, Domnia Ta va trebui sa se confrunte cu o criza economica, deoarece nu va mai primi bani de buzunar pana pe 1 septembrie. Mai mult, acvariul i excursia la Talpiot nici nu se mai discuta. Stai. Nu am terminat nc. Luminile raman stinse sapta-mana asta ntre zece i un sfert seara i noua dimineaa. Excelena sa, cu sigurana, nelege legtura: este penim a-i putea cntri comportamentul pe ntuneric. Se tie ca pe ntuneric, un om raional gndete cu o mare proftmzime dect cu luminile aprinse. Asta e tot. Acum Domnia Sa se va duce pe loc n camera sa. ntr-adevr. Fara masa de seara. Nu, trebuie sa te rog nc o data sa nu te amesteci: asta e ntre noi doi.,. ^i^^^W^a^feas.

    Dup ce am fost eliberat din arestul casei, i-am sugerat lui Ben Hur sa fac o adunare de personal la naltul Comandament al LSM HQ n ascunztoarea noastr din pdurea Tel Arz. Fara prea multe detalii, i-am spus despre descoperirea unei surse vitale de informaii i i-am cerut aprobarea de a-mi continua activitatea de spionaj. Chita Reznik a exclamat: Oho!

    Ben Hur i-a aruncat lui Chita una dintre privirile sale kaki vulpeti i nu mi-a spus nici da, nici nu. n cele din urma, se adresa unghiilor sale: natul Comandament trebuie inut la curent tot timpul.

    Am interpretat aceste cuvinte ca o autorizare sigura de a prelua misiunea. I-am spus: Cu sigurana. Cum au ceva, asta e. i i-am atras atenia asupra faptului ca pana i n lmul Panther n the Basement. Lui Tyrone Power i s-a dat mana libera, nu-l aa, sa dispar n ceaa, s-i ascund sau s-i asume o identitate aa cum vroia el. Chita a spus: Aa e. i apoi a devenit un contrabandist de diamante i apoi proprietarul unui circ. Un circ, a spus Ben Hur. Asta e numai bun pentru Pro. Ma ndoiesc de pantera din subterane, nsa.

    Nu mi-am nchipuit niciodat ca a putea pus sub suprave-ghere. Ca detaamentul de securitate intema va intra n aciune chiar n acea zi: Ben Hur nu supoita sa nu e la cnrent cu tot ce se ntmpl. Avea o sete de nestavilife Setea se putea citi pe faa lui, n micrile, n vocea lui. De exemplu, cnd nejucam fotbal (el era mijlocaul, iar eu eram comentatoml), rmneam uiniii cumpe la jumtatea jocului Ben Hur putea bea cinci sau ase pahare de limonada acidulata, unul dup altul, apoi bea apa de la robinet i n cele din urma, nc mai prea nsetat. Mereu. Nu pot s-mi explic acest lucru. Nu cu mult timp n urma am dat de el n timp ce ateptam un zbor al companiei El-Al, purta un costum de om de afaceri i panto din piele de crocodil, cu un impenneabil scump mpturit pe bra i o valiza cu catarame, and un nume tiprit cu litere argintii. Nu se mai numea Ben Hur Tykocinski, numele sau era domnul Benny Takin i deinea un lan hotelier, dar tot nsetat mi s-a prut a .

    De ce anume i era sete? Ce n-a da sa tiu. Este posibil ca astfel de oameni sa e condamnai sa peregrineze prin

    deerturi interioare, cu dune glbui i aride, cu nisipuri mi-catoare, prin

  • slbticie. Mii de ape neputndu-le stinge setea i nici potopul neputnd sa o nece. Pana n ziua de azi am rmas fascinat de oameni de acest fel, exact ca atunci cnd eram copil. nsa, cu trecerea anilor, am nvat sa ma feresc de ei. Sau, mai degrab, nu att sa ma tem de ei, cat sa ma feresc de a fascinat de ei.

    n acea zi de vineri dimineaa, m-am furiat nspre cafeneaua Orient Palace. Dup cum am mai spus deja, n ciudanumelui sau, aceasta era, de fapt, o baraca drpnat, pe jumtate ngropata ntr-o mare nclceal de oarea-patinulor. Nici nu se aa mcar nspre est, era n partea de vest a lerusalimului, pe una dintre acele alei nguste cu case vechi i drpnate nemeti, n spatele tabarei armatei, pe drumul ce ducea nspre Romema. Aceste case miste-rioase, cu ziduri groase, aveau geamuri cu arcade, acoperiuri de igla, pivnie i mansarde, cisteme de apa i grdini mprejmuite cu ziduri n care creteau copaci stufoi ce aruncau n curi o umbra blnd, stranie, de parca ai ajuns la marginile pmntului fgduinei ai crui locuitori duceau o viaja panica, linitita, un pmnt al fgduinei pe care doar l puteai vedea de la distana, fara a ajunge acolo niciodat.

    n drum spre Orient Palace am fcut cteva ocoliuri prin spatele grdinilor, peste loturile de pmnt pustii i, ca sa u n sigurana, am fcut un ocol nspre sud, njurul colii Takhkemoni. Din cnd n cnd, aruncam priviri rapide peste umr ca sa ma asigur ca reuisem sa scap de oricine m-ar urmrit. mi doream, de asemenea, s-mi fac drumul cat mai lung, pentru ca nu accep-tasem niciodat ideea ca o linie dreapta este distana cea mai scurta ntre doua puncte. mi spuneam:

    Linie dreapta: i ce daca? n timpul deteniei n camera mea, pe ntuneric, mi folosisem raiunea,

    exact cum mi ceruse tatl meu: mi reevaluasem ecare pas, fals sau nu, pe care l fcusem n noaptea n care am fost prins de poliistul englez. i trsesem o concluzie clara. n primul rand, nu exista nici un dubiu ca prinii mei avuseser dreptate n legtur cu faptul ca ntrziasem. Era un risc care nu-i avea rostul. Nici un lupttor din Rezistena inteligent nu se confrunta cu un inamic daca nu o face din proprie iniiativa i cu scopul de a obine un avantaj. Orice contact ntre inamic i un lupttor din Rezistena, n cazul n care nu este inipat de cel din urma, aduce avantaje doar inamicului. Riscasem inutil stand n petedle Shahedriya pana cnd ncepuse starea de asediu, deoarece ncepusem sa visez aiurea. Un adevrat lupttor de rezistena trebuie s-i foloseasc chiar i visele n scopul victoriei. ntr-un timp cnd soarta naiunii sttea m balana, sa visezi de dragul de a visa este un lux pe care doar fetele i-l puteau ngdui. Un lupttor trebuie sa e n garda, s-i reprime visele, n special cele legate de Yardena, care, dei avea aproape douzeci de ani, mai avea nc obiceiul copilresc de a-i aranja fusta dup ce se aeza, de parca genunchii ei erau un nou-nscut care trebuia bine nvelit, nu prea puin ca sa nu rceasc i nu prea mult ca sa nu se sufoce. Lar cnd canta la clarinet, muzica parca nu venea din instrument, ci direct din corpul ei, trecnd prin clarmet doar ca sa culeag puin farmec i

  • puina tristee, ca apoi sa te duca ntr-un loc real i linitit, unde nu exista dumani, lupta i unde nu exista ruine i trdare i nici asemenea gnduri.

    Destul, idiotule. Cu astfel de gnduri am ajuns la Orient Palace, cu o voce din interior

    care ma ndemna sa ma ntorc din drum i sa merg acas nainte sa dau de bucluc, iar alta rznd de mine pentni ca eram un la i o a treia, care era mai puin o voce i mai degrab o menghina de oel ce ma trgea nuntru. Aa ca am intrat n bar, evitandjucatorii de biliard din camera din faa, spernd sa nu ma observe, stapanindu-mi impulsul de a atinge postavul verde cu varil degetelor. (Pana i n ziua de azi mi-e foarte greu sa ma abin sa nu o ating pentru a-l simi neea, cnd vad o bucata de postav). Doi soldai englezi cu bereta roie, genul de soldai pe care noi i numeam maci cu armele atamandu-le pe umeri, discu-tau ncet cu chelneria, rznd n timp ce ea se apleca sa le dea canile pline cu bere cu spuma i uitndu-se lung la decolteul ei, dar eu nu am aruncat nici mcar o privire. Am traversat fumul, mirosul de bere i intrigile i am ajuns n sigurana n camera din spate. n captul camerei, la o masa acoperita cu muama norata, l-am va-zut pe omul meu. Nu era chiar cum mi-l anunteam eu. Era un strain, mai serios, mai britanic. Era aplecat asupra unei cri; sttea cu coapsele lui groase ncruciate, iar uniforma i era mototolita i nengrijita. Purta un ort kaki pana la gpnunchi i o cma mare mototolita de un kaki verzui (opus kakiului glbui al esturii din fabrica locala pe care l purta tatl meu). Pe umerii lui puteam zri licrirea argintie a numrului de identitate, pe care l memorasem n prima noapte: 4497. Un numr uor i plcut. Pis-tolul i alunecase din nou la spate, nghesuit ntre fese i sptarul scaunului. n faa lui, pe masa am zrit o Biblie, un dicionar, un pahar cu o limonada glbuie trezita, nc vreo doua cri, un caiet de exerciii, o batista mototolita i un pachet desfcut de bomboa-ne. Aa cum se uita la mine i mi zmbea, faa sa prea rozalie i moale, de parca ar avut prea multa piele, care avea o nuana cam bolnvicioas, ca ngheata topita de vanilie. apca lui, pe care mi-o pusese un moment pe cap n acea seara, era aezata pe marginea mesei, prnd mai autoritara i mai ociala dect sergentul Dunlop nsui. Parul sau era castaniu, cu rul subire i avea o crare dreapta exact pe mijlocul capului, precum cumpna apelor despre care am nvat la geograe.

    Din zmbetul sau incert, mi-am dat seama ca ma uitase. Buna, sergent Dunlop, i-am spus n ebraica. Continua sa zmbeasc, dar ncepuse sa clipeasc puin. Sunt eu. Ne-am ntlnit dup ce s-a dat ordinul de ncetare a circulaiei pe strzi. M-ai arestat pe strada, m-ai dus acas i mi-ai dat drumul. Mi-ai propus sa ne nvm unul pe altul ebraica i engleza, domnule. Aa ca iat-m. Sergentul Dunlop roi i spuse: Oh. Ah. nc nu-i amintea nimic. Aa ca i-am reamintit: Nu lsa cul sa se rtceasc prin ntuneric. Nu va aducei aminte, domnule? Cu o sptmn n urma. Se spune mamic, nu enenuc? Oh. Aha, tu eti. Staijos. i care e dorina dumitale, de aceasta data? Mi-ai propus sa studiem mpreuna. Ebraica i

  • engleza. Eu sunt pregtit. Oh. Aa. Venit-ai dup cum ai pronus. Binecuvntat e cel ce ateapt i vine.

    i aa a nceput lecia noastr. La a doua ntlnire usesem de acord s-mi comande o limonada, dei, n principiu, nu ar trebui sa acceptam ninuc de la ei, nici mcar un r de aa sau un iret. Dar ma gndisem bine i am hotrt ca era de datoria mea s-l ctig ncrederea i s-l terg orice urma de suspiciune din minte, astfel nct s-l fac s-mi dea mfonnaiile de care aveam nevoie. Acesta este singurul motiv penim care m-am fbrtat sa iau cteva sorbituri din limonada pe care mi-o cumprase i am mai acceptat nite napolitane.

    Am citit cteva capitole mpreuna din Samoil i Cartea Regilor. Am discutat despre ei n ebraica moderna, pe care sergentul Dunlop o nelegea cu mare greutate. Cuvintele cocor, creion, cmaa l umpleau de uimire, deoarece se formaser din cuvintele vechi. Intre timp eu am nvat ca limba engleza are un timp care nu are echivalent n ebraica, prezentul continuu, n care ecare verb se termina cu un sunet asemenea clinchetului a doua pahare: ing. De fapt, clinchetul a doua pahare m-a ajutat sa neleg acest timp englezesc: mi imaginam un uor clinchet de pahare unnat de un uor dangt al acestui prezent continuu, mergandmai departe i mai departe, slbind, plind din ce n ce mai mult, stingndu-se n deprtare cu o continuitate ncnttoare, pe care i fcea placere sa o asculi, pana la sfrit, fara a face nimic altceva, n timp ce sune-tul plea, disprea, se risipea i pierea. Ascultndu-l astfel, puteai, ntr-adevr, s-l numeti prezentul continuu.

    Cnd i-am spus sergentului Dunlop despre sunetul paharelor care m-au ajutat sa rein prezentul continuu, el a ncercat sa ma laude, dar s-a zpcit i a rostit nite cuvinte n engleza pe care eu nu le puteam nelege n totalitate. Ceea ce nelegeam era ca, exact ca toi cei de partea noastr, i era mai uor sa exprime idei dect sentimente. Simeam i eu ceva n acel moment (un amestec de afeciune i timiditate), un sentiment pe care, nsa, l-am nbuit, indc un duman ramane un duman, iar eu nu eram fata. (Ei i? Ce e cu fetele? Ce au ele de ne atrag att de tare? Nu ca un pahar ciocnit de alt pahar, ci mai degrab ca o linie de limiina pe un pahar? i pana cnd ne sunt interzise? Pana cretem? Pana nu mai avem dumani?) Dup a treia sau a patra ntlnire, am dat mana, deoarece spionii au voie sa fac asta i penim ca reuisem s-l nv pe sergentul Dunlop diferena dintre tcutul i schimbatoml shva din ebraica. Nu fusesem niciodat profesor, totiri, l aveam aici pe sergentul Dunlop care mi spunea ca sunt un profesor mi-nunat i eram mulumit, dar, cu toate astea, spuneam: Exagerai, donmule. (A trebuit sa explic cuvntul evreiesc pentru a exa-gera, penim ca nu exista n Biblie. Totui, exista un fel de lcust sau cosa cu un nume similar. Trebuie sa veric daca exista vreo legtur.)

    Sergentul Dunlop era un profesor rbdtor, puin aiurit, nsa cnd schimbam rolurile, devenea un elev linitit i atent. Cnd scria n ebraica, era att de concentrat nct rmnea cu limba scoasa n colul gurii, ca a unui bebelu. O data a murmurat Hristoase!, dar imediat s-a corectat jenat i a

  • spus n ebraica Dumnezeule preaputemic. Aveam un motiv special sa dau mana cu el clduros la sfritul celei de-a patra lecii, deoarece reuisem sa scot de la el o informaie preioasa.

    Vara e pe sfrite, a spus, ma voi ridica i ma voi ntoarce pe pmntul pe care m-am nscut, pentru ca zilele unitii noastre n lerusalim se apropie cu pai repezi de sfrit.

    Am ncercat s-mi ascund entuziasmul sub o masca a politeii i am ntrebat: Care este unitatea voastr? Poliia lerusalimului. Sectorul nordic. Secia noua. Curnd parasiv-or britanicii acest pmnt. Suntem obosii. Ziua noastr se apropie de seara. Dar cnd? Depinde de timpul vieii, probabil. Ce noroc binecuvntat, gndeam, ca sunt eu aici, nu Chita sau Ben Hur, deoarece ei n-ar tiut ca depinde de timpul vieii nseanma exact nc un an. i astfel, ar euat sa descopere un secret militar vital. Era de datoria mea s-l comunic cu viteza luminii organizaiei LSM i adevratei Rezistene. (Darcum? Prin tatl meu? Sau prin Yardena? Inima mi canta n piept asemenea unei pantere din subterane. Niciodat n viaa mea nu fcusem un lucru att de minunat i probabil nu voi mai face. i totui simeam n gura acel gust acru, scrbos, al tradariijosnice: un or ca atunci cnd creta scrie pe tabla.

    i ce se va ntmpla dup evacuarea britanica, sergent Dunlop? Totul e scris n Carte: Fiindc voi apra acest ora pentru a-l salva. Adversarii i dumanii nu vor intra pe porile acestui ora. Femei i brbai btrni vor mai locui nc pe strzile lerusa-limului, iar strzile oraului vor pline de fete i biei jucui.

    Cum puteam s-mi imaginez ca aceste ntlniri ma puseser deja sub semnul suspiciunii? Ca echipa de securitate intema a naltului comandament al LSM mi urmarea ecare micare? Nu simeam nici o urma de nelinite. Eram convins ca Ben Hur i Chita erau mulumii de metoda mea de a culege informaii. Pana cnd, ntr-o zi, Chita, din ordinul lui Ben Hur, pictase pe peretele casei noastre cuvintele despre care am scris la nceputul povestirii mele, cuvinte pe care mi-e greu sa le repet, iar la prnz am gsit un bilet sub ua: trebuia sa ma nfiez n pdurile Tel Arz, pentru a interogat, pentru a judecat pentru trdare. n loc de o pantera a subteranei, ma vzuser ca un arpe trndu-se prin iarba.

    Noaptea, dup ce se stingeau luminile, obinuiam sa stau pe ntuneric i sa ascult. Afara, de cealata parte a zidului, ncepea o lume pustie i sinistra. Nici mcar familiara noastr gradina, cu pomul n care creteau rodii i satul pe care-l construisem din chibrituri sub el, nu ne mai aparinea noaptea: era a strii de asediu i a Rului. Din gradina n gradina, grupuri de lupttori naintau prin ntuneric cu misiuni diferite. Patrule britanice narmate cu lanteme i copoi cutreierau strzile pustii. Spioni, detectivi, trada-tori se luptau ntr-un rzboi al nervilor. Aezndu-i capcanele. Plnuind ambuscade viclene. Trotuarele goale erau luminate de lumina fantomatica a felinarelor nvluite n negura nopii de vara. Dincolo de strzi, dincolo de limitele mprejurimilor noastre, se ntindeau din ce n ce mai multe strzi pustii, crri, alei, trepte, arcade, toate inundate de ntunericul plini de ochi i

  • strpunse de ltratul cinilor. Chiar i irul de cldiri de cealalt parte a dru-mului prea, n acele nopi de asediu, desprit de noi de un rau de adnc ntuneric. De parca familia Dorzion, doamna Ostrwska, doctorul Gryphius, Ben Hur i sora lui, Yardena, se aau toi de cealalt parte a munilor ntunericului. Dincolo, de aceeai parte a muntelui ntunecos, se aau standul de ziare Shibboleth i bcnia frailor Sinipski, ferecata cu obloane de er i doua lacte. Sim-eam ca fraza dincolo, de aceeai parte a muntelui ntunecos putea pipita cu degetele, asemenea unei buci de postav groasa i neagra. Deasupra capctelor noastre, acoperiul domnului Laza-rus era nvluit n ntuneric, iar ginile erau nghesuite una ntr-alta. n acele nopi toate dealurile care nconjurau lemsalimul erau nite muni de ntuneric. i ce se aa oare dincolo de dealuri? Sate constmite din piatra, ngrmdite n jurul minaretelor. Vai pustii cutreierate de vulpi i acali i uneori chiar de hiene. Bande nsetate de snge. i fantome furioase ale timpurilor trecute.

    Stteam ghemuit, treaz de-a binelea, pana tcerea devenea mai ncrcat dect puteam suporta, ca apoi sa e strpuns de mpu-caturi. Uneori izbucniri rzlee de foc veneau dinspre Wadi Joz sau Isawiya. Alteori erau ropote ascuite ca de cuite, probabil dinspre Sheikh Jarrah sau focuri sacadate de mitraliere dinspre Sanhedryia.

    Erau ai notri? Adevrata Rezistena? Flcii viteji ce-i ddeau semnale unul altuia de pe acoperiuri, cu lumini slabe ale lanteme-lor de buzunar? Uneori, dup miezul nopii, un ir de explozii pu-temice venea dinspre partea de sud a oraului, dinspre coloniile germane sau i de mai departe, dinspre valea Hinnom sau Abu Tor sau din tabra Allenby ori de pe dealurile Mar Ilias nspre Bethleeem. Un huruit nbuit, care se auzea rostogolindu-se n adncul pmntului, sub asfaltul drumurilor i al fundaiilor cla-dirilor, zglind geamurile i ajungnd de pe podea n patul meu, mi producea un or rece.

    Singurul telefon din vecintate era la farmacie. Uneori, noaptea trziu, mi se prea c-l aud sunnd n mod repetat, la cteva strzi mai ncolo, un sunet insistent acolo unde nu exista nici o ina. i cel mai apropiat aparat de radio era n apartamentul doctorului Buster, la ase cldiri deprtare nspre est. Nu aam nimic pana n zori. Nici mcar daca englezii au plecat pe furi din lerusalim i ne-au lsat singuri, nconjurai de mase de arabi. Nici mcar daca hoarde de prdtori narmai au intrat cu fora n ora. Nici mcar daca cei din Rezistena au luat cu asalt cldirea guvemului.

    Prin celalalt perete, din dormitorul prinilor mei, nu se auzea nimic. Mama poate ca citea, n cmaa de noapte, sau fcea o lista de cumprturi pentru institutul la care lucra. Tatl meu sttea pana la unu noaptea, uneori chiar pana la doua, ncovoiat, cu capul ncoojurat de un halou de lumina ce venea de la lampa de birou, concentrat n completarea cartonaelor cu informaiile de care avea nevoie pentru cartea de istorie a evreilor din Polonia. Uneori nota cu creionul pe marginea crii: Dovada este neconcludenta, sau Aceasta poate interpretata altfel, sau chiar, Aici autorul a gre-it cu desvrire. Uneori i nclina capul autoritar i obosit i-l optea vreunui tom de pe rafturi: Va trece i vara asta. Va veni iama. i nu

  • va deloc uor. lar mama i rspundea: Te rog, nu spune asta. Tata: De ce nu-i aduc eu o ceaca de ceai. Dup ce-l vei bea, o sa dormi i tu puin. Eti att de obosita. Avea o ezitare n voce, o blndee de miez de noapte. n timpul zilei vorbea aproape tot timpul ca unjudecator ce mprea sentine.

    ntr-o zi, s-a ntmplat o mica minune: una dintre ginile dom-nului Lazarus a fcut nite oua i le-a clocit pana au ieit din ele cinci puiori glgioi. Cu toate astea, nu vzusem niciodat vreun coco. Mama a fcut nite remarci glumee, nsa tata a mustrat-o: Taci din gura. Te poate auzi biatul.

    Domnul Lazarus nu a vrut sa vanda puii. Le-a dat ecruia un nume. i petrecea toat ziua pe acoperiul ars de soare, cu o expresie de uoara mirare, purtnd mereu o vesta i pangtica de msurat njurul gatului. Nu prea avea nimic de lucru, Aproape tot timpul se certa n germana cu ginile sale, ipa la pui i apoi i ierta, mprtia semine, fredona cntece de leagn, schimba rumeguul ori se apleca i lua de pejos puiul lui preferat, pe care l legna la piept ca pe un nou-nscut.

    Tata spunea: Daca ne ramane ceva paine sau vreo ceaca de supa lar mama spunea: I-am trimis ceva. I-a dus biatul. i nite mncare de ovz de ieri; trebuie s-l spunem ca e penim pui, ca sa nu-l jignim. Dar ce-o sa e mai ncolo?

    Tata rspundea: Trebuie sa facem ce putem i sa nu ne pierdem sperana.

    Mama spunea: Uite, iar vorbeti ca un aparat de radio. nceteaz. Te poate auzi biatul. n ecare seara stteam toi n buctrie, dup cina i dup ce ncepea starea de asediuJucandu-ne Monopoly. Mama lua cate un pahar de ceai n mini, absorbindu-l cldura, dei era vara. Ori sortam timbre i le lipeam n album. Tatlui meu i plcea s-i aminteasc tot felul de lucruri despre rile prin care trecusem. Mama nmuia timbrele de pe hrtie. Dup douzeci de minute pescuiam timbrele din apa i le aezam sa se usuce pe o bucata de sugativa. Timbrele stteau aezate cu faa n jos, exact ca fotograile prizonierilor de rzboi italieni, capturai de marealul Montgomery n Deertul de Vest: stteau n rnduri pe nisipul erbinte, cu minile legate la spate i cu feele ascunse ntre genunchi.

    Apoi tata identica timbrele cu ajutorul marelui catalog engle-zesc, care avea pe coperta un desen mrit cu timbrul cu o lebd neagra, cel mai valoros timbm din lume, cu toate ca valoarea lui era de numai unpenny. i ntindeam mana s-l dau cadrele trans-parente, xndu-mi ochii pe buzele lui. Tata vorbea despre unele ari cu un fel de ura politicoasa, iar despre altele cu un respect impus. Vorbea despre populaie, economie, oraele principale, resursele naturale, siturile arheologice, regimurile politice, tezau-rele artistice. Vorbea mereu, n special, de marii pictori, muzicieni i poei care, dup cum spunea el, erau aproape toi evrei, sau de origine evreiasca, sau, cel puin, pe jumtate evrei. Uneori mi punea mana pe cap sau pe spate, cutnd nuntrul lui vreun sen-timent reprimat i, dintr-o data spunea: Maine mergem mpreuna la papetrie. O s-i cumpr un penar. Sau ce altceva vrei tu. Nu pari prea fericit. o data mi-a spus: Am s-i spun ceva,

  • un secret pe care nu l-am spus nimnui. A vrea sa rmn ntre noi. Am o uoara acromatopsie, nu disting bine culorile. Aceste lucruri se mai ntmpla. Este un defect ereditar. Se pare ca va trebui sa vezi unele lucmri pentru amndoi. ntr-adevr. La urma urmei, eti inteligent i ai imaginaie.

    Erau nite cuvinte pe care tata le folosea fara s-i dea seama ca o ntristau pe mama. Carpaii, de exemplu. Sau clopotnia. De asemenea opera, trsur, balet, cornia, plat cu orologii. (Ce era o comis, de fapt? Sau un fronton? O girueta? O poarta? Cum arata un mire? Sau un cancelar? Unjandarm? O sonerie?)

    Conform nelegerii noastre, tata sau mama ven