Ilustrafii: Raluca GheorgheCorecturL:Zeca Iulia

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Romin ieiBAUM, FRANK

Vriiitorul din Oz / Frank L. Baum ; trad. de Mihaelalstrati. - Ed. a 6-a. - Bucurqti : Steaua Nordului, 2015

lsBN 97&60G511-460-9l. lstrati, Mihaela (trad.)

821 .1 1 1 (7 3)'93 - 3 4 = 1 3 5.1

@ Editura Steaua Nordului. Toate drepturile rezervate.ISBN 978- 606-51 1 -460-9

Pentru comenzi onl i ne: www.steauanordul ui.ro

Lyman Frank Baum

VriiitoruldinOz

INTRODUCERCAPITOLUL 1Ciclonul

................. ......6

CAPITOLUL 2 ...............1 1

intAlnirea cu rongeitoriicAPITOLU L 3 ..............................,..................20Cum Dorothy a salvat sPerietoareaCAPITOLUL 3 r.......'...........""""""""""""""'28Drumul prin pidurecAPrroLUL s .............Eliberarea Omului de TinicheaCAPITOLUTLeul cel fricosCAPITOTUL 7 ...r..................... 50

Cilitoria spre oragul de smaraldCAPITOLUL 8Cimpia macilor maleficicAPIToLU L 9...................................................65Regina toarecilor de cimpCAPITOLUL 1Pizitorul portilorCAPTTOLUL 11.....

cAplTotu L 1 3....,................................... ...... 1 07Eliberarea

cAPITOtUL 1 4................r....................... ...... 1 12Maimugele inaripateCAPITOLUL 15 ............................ 120intilnirea cu Oz cel de temurCAPITOLUL 16 ........... 131Arta magici a marelui garlatancAPlTOtULlT .............................................. 1 35Cum a fost lansat balonulcAPITOtUL 19.............................................. 139ln drum spre sudcAPITOLUL 1 g ........,..............,.......... ........... 1 44Atacul arborilor luptitori

35

44 148

57

GAPITOIUL 20......

Jara de porgelancAPITOtU L 2 1 .......................,................. ..... 1 54Leul devine regele animalelorcAPtTOLVL 22.................. 158]ara KouadlingzcAPITOtU L 23.............................................. 1 63Glinda indeplinegte doringa lui DorothyCAPITOIUL24........................ ..... 169Din nou acasi

71

80

Minunatul orag de smaraldCAPITOL VL 12..........................!....... .....""""'94in ciutarea vrijitoarei ce rea

L70 L71

CAPITOLUL 1

Ciclonul

orothy triia in mijlocul intinselor cimpii din Kansasimpreuni cu unchiul Henri - care era fermier - gi cumituga Em, so;ia lui. Casa lor era mici, cici lemnul,

indispensabil pentru construcfia acesteia, nu prea se gisea inregiune gi trebuia adus de la foarte mare distangi cu ciruga.

Locuinga avea patru peregi, o podea gi un acoperig -ceea ce constituia o cameri - gi in aceast; cameri se giseao sobi cam ruginiti, un dulap pentru vase, o masi, trei saupatru scaune gi doui paturi.

intr-un colg se gisea patul cel mare in care dormeauunihiul Henri gi mituga Em, iar in celilalt, patul cel mic allui Dorothy. Casa nu avea nici pod gi nici pivnigi - in afaride o groapi sipati la nivelul solului, numiti adipost contraciclonului, unde familia se refugia cind veneau aceste rafale

6

de vint inimaginabile a ciror forgi distrugea totul in calealor. in adipost se intra printr-o trapi ce se afla in mijloculcamerei. O scari ducea in groapa strAmti gi intunecoasi.

Atunci cind Dorothy stitea in pragul casei gi priveade jur imprejurul siu, nu vedea decAt intinsa cimpiemonotoni. Niciun copac, nicio constructie nu se ridica pesuprafaga acestui peisaj plat care se intindea dincolo decAtputeai cuprinde cu privirea. Soarele arsese pimintul aratpini il transforrnase intr-o intindere gri, plini de cripituriminuscule. Nici iarba nu mai era verde, soarele prijindcapitul firelor lungi gi preschimbindu-le in aceeagi culoarecenugie. Odati, casa fusese vopsiti, dar soarele scorojisevopseaua gi ploaia se ocupase de restul. Astizi aceasta era grigi mohornti, ca tot ce era in jurul ei.

Atunci cAnd mituga Em, proaspit cisitoriti, s-a mutataici, era tAniri gi drigugi. Soarele gi vintul au transformat-ogi pe ea. Acestea au inlocuit strilucirea din privirea sa cu onuange de gri intunecat. l-au luat roteaga din obraji gi de pebuze gi i-au dat o nuante palidi. Devenise slabi gi scofilciti ginu maizimbea deloc. CXnd Dorothy, care era orfani, a venitsi locuiasci cu ei, Em era total afectati de rAsetele copilului.La inceput, igi ducea mina la inimi de fiecare dati cindvocea proaspiti gi veseli a lui Dorothy aiungea la urechilesale. Chiar gi in prezent, se uita la fati cu mirare, intrebindu-se ce putea si o faci pe Dorothy si ridi.

Unchiul Henri nu ridea niciodati. Lucra din greu dedimineaga pini seara gi nu Stia ce inseamni fericirea. $i eleraposac, din barbi gi pini in virful cizmelor lui de om simplu.Avea un aer serios gi sever, gi vorbea pugin.

Toto era cel care o ficea pe Dor.othy si ridi gi o impiedicasi devini la fel de posomorAti ca tot ce o inconjura. Totonu era sumbru, era un ciine mic, negru, cu blana lungi,

mitisoasi gi cu nigte ochi negri care striluceau vesel de oparte gi de cealalti a botului siu mic. Toro igi petrecea timpuljucindu-se. Dorothy se juca ror rimpul cu el gi il iubea nespusde mult.

Totugi, in acea zi, nu se jucau. Unchiul Henri stitea inpragul ugii gi cerceta nelinigtit cerul, care era gi mai intunecatdecit de obicei. Dorothy era gi ea in prag cu Toto in brage.Examina gi ea cerul. Mituga Em spila vasele.

in depirtare, spre nord, au auzit vuietul vAntului; unchiulHenri gi Dorothy au vizur iarba inalti cum era umflati defurtuni, sub formi de valuri. Apoi, au auzit un guierat ascugitdinspre sud gi, intorcindu-gi capul in acea direcgie, au vizutcum iarba se unduia gi in acea parte.

Deodati, unchiul Henri s-a ridicat.- Se apropie ciclonul, Em, i,a spus el sotiei, mi ocup eu

de animale.

Apoi, a alergat spre grajdurile care adiposteau vacile gicaii.

Mituga Em gi-a lisat vasele gi s-a apropiat de uga casei.Dintr-o privire gi-a dat seama de pericolul ce se apropia.

- Repede, Dorothy, a strigat ea, intri in adipost!Toto s-a smuls din bragele lui Dorothy gi s-a ascuns sub

pat. Fetita a fugit si-l prindi. Mituga Em, ingroziti, a deschistrapa gi a coborAt scara in groapa ingusti gi intunecati.Dorothy, dupi ce l-a prins pe Toto se pregitea si o urmezepe mituga sa. Parcursese deja jumitate din distangi cindvAntul a scos un zgomot asurzitor. Apoi, casa a inceput si sezguduie atAt de puternic incAt Dorothy gi-a pierdut echilibrulgi s-a trezit culcati la pimAnr.

Atunci s-a intimplat un lucru ciudat.Casa s-a invirtit de doui sau trei ori gi s-a ridicat ugor in

aer. Dorothy a avut impresia ci este intr-un balon.

Vnntul dinspre nord gi cel dinspre sud s-au intilnitexact in locul unde se afla ferma, ducind-o chiar in centrulciclonului. in general, in centrul.ciclonului domnegte calmul,insi enorma presiune a vintului pe toate fagadele casei aridicat-o din ce in ce mai sus pini ce aceasta a atins virfulciclonului. De acolo ea a fost purtat; sute de kilometri, ca 9icum era ugoari ca o pani.

Totul era intunecat gi vintul urla ingrozitor in jurul ei,insi Dorothy gi-a dat seama ci lucrurile nu stau chiar a;a deriu.

Casa s-a invirtit de mai multe ori. La un moment dat,s-a aplecat periculos, dar imediat s-a redresat. Apoi, Dorothy

a avut impresia ci este leginati utor ca un bebelug in leagin.Cit despre Toto, el nu a aPreciat deloc situagia' A

misurat frenetic camera in lung gi-n lat, plimbindu-sedintr-o parte in alta gi litrAnd zgomotos. Dorothy stitea jos,

destul de linigtiti. Ea agtepta si vadi ce urma si se intimple.Dintr-odati,

Toto s-a apropiatde trapa rimasideschisi gi adispirut in gol.Fetiga a crezut ci l-apierdut, dar la scurttimp dupi aceeaea a observat cumuna dintre urechilesale apar dingauri. Presiuneavintului il susginea,impiedicAndu-l sicadi. Dorothy s-a

9

tArit pini la deschizituri, l-a apucat pe Toto de ureche 9i l-aadus in cameri. Apoi, ea a inchis trapa la loc pentru a evitaun alt accident.

Orele au trecut una dupi alta gi, incetul cu incetul, Dorothygi-a invins frica. Dar se simgea singuri gi vintul sufla cu atitaputere in jurul ei ci o asurzea. La inceput, se intreba daci vadispirea atunci cdnd casa va cobori. Cum orele treceau 9i nimicpericulos nu se intimpla, ea a incetat si se mai ingrijoreze gi adecis si attepte calm si vadi ce ii va rezerva viitorul. Pe solulcare se balansa, ea a reugit si se tirasci pini la patul siu, undes-a intins. Toto a urmat-o gi s-a agezat alituri de ea.

in ciuda casei care se clitina, in ciuda vuietului vintului,Dorothy a inchis ochii gi s-a cufundat intr-un somn adAnc.

10 11

CAPITOLUL 2

intilnirea cu rontiitorii

orothy a fost treziti de o lovituri atat de brusci 9i aatat de violenti incAt, daci nu era intinsi pe patulsiu moale, s-ar fi putut lovi. Rapiditatea loviturii

i-a tiiat risuffarea gi se intreba ce se intimplase; Toto ;i-alipit botul rece de faga fetigei, scheunAnd trist. Dorothy s-aatezatpe pat gi a remarcat ci a lor casi nu se mai migca; totulnu mai era ata de intunecat cici soarele intra pe fereastri,inundind camera cu strilucirea sa. A sirit din pat 9i a alergatla ugi, Toto strecurindu-se printre picioare sale. Fetiga a scos

un strigit de admiraqie gi a privit in jurul ei; ochii ei se mireaula fiecare minun5gie pe care o descoperea. Ciclonul coborise

casa lin -'neobignuit pentru un ciclon - in mijlocul unuiginut de o frumusege nemaivizuti. Spagii verzi, incAntitoarese intindeau sub arbori maiestuogi, ai ciror crengi atarnausub greutatea fructelor savuroase. Cridini cu flori superbese giseau peste tot gi pislri cu penajul rar 9i sclipitor cintaugi zburau printre copaci gi tufi;uri. Pugin mai incolo era unpirAu al ciror ape strilucitoare se involburau intre malurileacoperite de mugchi; murmurul cristalin al apei era plicutpentru o fetigi care triise mult timp in cAmpia uscate tisumbri!

in timp ce devora din ochi acest spectacol de ofrumusege neobignuiti, a vizut indreptAndu-se spre ea ungrup de fiinge ciudate, cum nu mai vizuse niciodati. Nuerau la fel de inalgi ca nigte oameni mari cu care ea fusese

obignuiti din totdeauna, dar nu erau nici foarte mici. Defapt, erau cam de inilgimea lui Dorothy, care era destul de

inalti pentru vArsta ei; pe de alti parte, dupi infigigarea lo6ei pireau mult mai in virsti. Erau trei birbagi gi o femeie,toli imbiicagi destut de ciudat. Aveau pilirii rotunde care seterminau ca un coif, cam la treizeci de centimetri deasupracapului; borurile erau ornate cu clopotei care risunau la ceamai mici migcare. Piliriile birbagilor erau albasrre; cea afemeii era albi, ca gi rochia care cidea in falduri de la umeriin jos; steluge erau presirate pe stofi gi sclipeau la soare canigte diamante. Birbagii erau imbricagi in albastru, in aceeaginuante precum piliriile gi cizmele lor curate, care aveauciptugeala de un albastru mai inchis. Dorothy s-a gAndit ciar putea avea vArsra unchiului Henry, cici doi dintre ei aveaubarbi. Dar femeia erafiri nicio indoiali mai in virsti, ea aveafaga acoperiti de riduri, pirul siu era aproape alb gi mergeadestul de greu. La cAgiva pagi de pragul unde se afla Dorothy,aceste persoane mirunte s-au oprit gi au gugotit intre ele ca gicum le-ar fi fost frici si inainteze. Apoi, bitrAna doamni s-aapropiat de Dorothy, a fdcut o reverenti gi cu o voce calmi,a pronuntat aceste cuvinte:

- figi bineveniti, fiingi fermecati, in lara rontdirorilor!Vi suntem foarte recunoscitori ci ati omorit-o pe Vriiitoareacea Rea din Est gi ci agieliberat poporul nostrude sclavie.

Dorothy a ascultatacest discurs cu uimire.Ce voia si spuni aceast;femeie numind-o fiingifermecati gi afirmindti ea o omorise peVrijitoarea cea Rea dinEst? Dorothy era o fetigi

12 13

inocenti gi inofen-iivi; un ciclon o transportase la sute deleghe depirtare de familia sa gi niciodati in viaga sa nu oomorit pe nimeni. in mod evident, bitrina doamni atteptade la ea un rispuns; atunci Dorothy a spus, ezitind:

- Suntegi foarte amabili, dar cred ci este o gregeali. Nuam omorit pe nimeni.

- Atunci casa dumneavoastri a ficut-o, a replicatbitrAna doamni rizind, gi e cam acelagi lucru. Vedegi, acontinuat ea ariiindu-i un colg al casei, inci se mai vid doui

degete de la picioare care ies de sub acea bucati groasi delemn.

Dorothy a privit gi a scos un gipet de teami. Chiar inunghiul unde o birni groasi susfinea casa se vedeau douipicioare incilgate cu pantofi de argint, cu virful ascugit.

- Oh, Doamne Dumnezeule!a !ipat Dorothy consternatiimpreunindu-gi mAinile, casa a cizut peste ea. Ce putem face?

- Nu e nimic de ficut, a spus calm femeia.- Dar cine este? A intrebat Dorothy.- Vi repet, era Vrijitoarea cea Rea din Est, a rispuns

bitrina cea ciudati. De mai mulgi ani ea ii ginea sclavi pe togiRongiitorii care munceau pentru ea zi gi noapte. Vor fi liberide acum inainte gi vi sunt recunoscitori pentru binefacereape care le-a;i ficut-o.

- Cine sunt RontAitorii? a intrebat Dorothy.- Oamenii care triiesc in acest ginut din Est pe unde

bAntuia Vrijitoarea cea Rea.

- Suntegi gi dumneavoastri o Rontiitoare?* Nu eu vin din tinutul de Nord, dar sunt prietena lor.

Cind Muntchkinzii au vizut ci Vrijitoarea din Esr era moarri,m-au ingtiinqat rapid printr-un mesager gi am venit de indati.Eu sunt Vrijitoarea din Nord.

- Oh, Doamne! a strigat Dorothy. Suntegi o vrijitoareadevirati?

- Desigur; a replicat femeia. Dar sunt o vrijitoare bunigi oamenii mi iubesc mult. Am mai pugine puteri decAtVrijitoarea cea Rea care domnise aici pentru ci altfel ag fieliberat acest popor chiar eu.

- Dar credeam ci toate vrijitoarele sunt rele, a spusfetiga, oarecum nelinigtiti ci se afli in preajma unei vrijitoareadevirate.

- Ah, nu, este o gregeali extrem de gravi. Existi in total patru

T4 $

_{\s--

-4t\-

T"=$_::,,&

vrijitoare in ginutul lui Oz doui triiesc in Nord gi in Sud gi suntvrijitoarele cele bune. igi pot garanta. Eu sunt una dintre ele gi numi ingel. Acelea care locuiau in Est gi in Vest erau intr-adevir nigtevrijitoare rele; dar acum, ci agi omorit una, nu mai rimine decito singuri vrijitoare rea in ginutul lui Oz - cea care triiegte in Vest.

Dupi ce a reflectat un moment, Dorothy a spus:

- Mituga Em mi-a spus ci vrijitoarele nu mai existi demulgiani.

- Cine este mituga Em? a intrebat bitrAna.