VN.'AJITORUL DIM OZ - Libris.ro din Oz...VAntul din nord qi cel din sud se intAlniserl chiar in...

of 8 /8
7 \ AMUR \ L. Fnn rn Bnur,nt r"l VN.'AJITORUL DIM OZ Edilia a IV-a Tradueere din englez5 de Grete Tartler ^l

Embed Size (px)

Transcript of VN.'AJITORUL DIM OZ - Libris.ro din Oz...VAntul din nord qi cel din sud se intAlniserl chiar in...

  • 7

    \

    AMUR

    \

    L. Fnn rn Bnur,nt r"l

    VN.'AJITORUL DIM OZEdilia a IV-a

    Tradueere din englez5de Grete Tartler

    ^l

  • 7

    \

    Eliberarea

    ,7

    '"'irryr

    Cuprins

    Tornada

    Sfatul cu Munkinezii

    CUm l-a salvat Dorotlrype Sperie-Ciori

    Drumul prin pidure

    Leul cel Fricos .

    Cilitoria spre Marele Oz . . .

    Cimpulde rnaciucigagi. . . . i ! . : . . . ..

    Regina goarecilor de cAmp

    Paznicul Fo4ilor

    Minunata Cetate de Smarald

    in ciutarea Vriiitoarei ReledelaApus.....:

    \

    Intraducere

    Capitolul I

    Capitolul II

    Capitolul III

    Capitolul IV

    CaprtolulV

    CapitolutVl,t ..

    CapitolulVII

    CapitolulVIII

    Capjtolul IX

    CapitolulX

    CapirolulXl

    Capitolul XII

    Capitolul XIII

    5

    7

    1d

    l8 i

    25

    30

    37

    43

    49

    56

    61

    68

    80

    92

  • \tr

    Capitolul XIV

    Capitolul xV

    Capitolul XVI

    Capitolul XVII

    Capitolul XVIII

    Capitolul xlx

    Capitolul XX

    Capitolul XXI

    Capitolul XXII

    Capitolul XXIII

    Capitolul XXIV

    Maimulele inaripate 96

    Dezviluirea lui Oz cel Cumplit 103

    Arta magici a Marelui Impostor 113

    Cum a fost inillat balonul ll7

    Drumul spre Sud 121

    Ataca(i de Copacii Luptdtori 126

    Gingaqa farl de Po4elan 130

    Leul devine regele animalelor . 136

    Jara Quadlingilor 140

    Glinda ii implinegte dorinfalui Dorothy

    Dinnouacasi. .....:

    r44

    149

    *,##t*&..tst,

    #&

    & 2

  • -l

    CAPITOLUL I

    Tornada

    Dorothy triia in inima marilor prerii din Kansas, im-preuni cu unchiul Henry, care era fermier, gi cu mituqaEm, nevasta acestuia. Casa lor era mic5, intrucAt fuseserinevoili si aduci de la mare depirtare, cu ciruga, cheres-teaua necesari construcfiei. Cu totul, numai patru perefi,o podea gi un acoperiq alcituind o singurl inclpere, in carese mai giseau gi o sobl de gitit ruginiti, un bufet, o mas5,trei, patru scaune gi paturile. Unchiul Henry gi mituga Emaveau, intr-un col1, un pat mare, iar Dorothy, in alt colq, unpltu1. Nu existau nici pod gi nici pftmi1i, in afari de o miciborti sipati in podea, numiti ,,pivnila pentru tornadd'lunde familia putea si se adiposteasci in caz ci izbucneaunul dintre acele mari vArtejuri indeajuns de puternice,incAt si sfirAme orice zidire din cale. Se ajungea acoloprintr-un chepeng din mijlocul podelei gi apoi pe o scarlcare cobora spre borta mici qi intunecati.

    CAnd ieqea in prag gi privea in jur, Dorothy nu puteavedea nimic altceva decAt marea prerie. Nici pomi, nicivreo casi nu spirgeau larga desflqurare a cAmpiei careajungea in toate pdrfile pAni la biierile cerului. Soarele

    t,./

  • copsese aritura intr-o coci gri, strlbituti de mici cripS-turi. Nici micar iarba nu eraverde, pentru ci soarele arsesevdrful firelor pini se ficuse de aceeagi culoare, acela;i ce-nuqiu de pretutindeni. Pe vremuri, casa de lemn fusesevopsiti, dar soarele decolorase vopseaua qi ploile o spila-ser5, astfel ci acum era la fel de monotoni si de cenugie catoate celelalte.

    CAnd se mutase aici, mituga Em era o nevasti tAniri qifrumoas5, dar soarele gi vAntul o schimbaseri gi pe ea. iiluaseri sclipirea din ochi, privirea devenindu-i cenqie qiacr5, ii furaserl rumeneala obrajilor qi a gurii, cenugiiacum, la rAndul lor. Era slab5, uscilivi qi nu mai zAmbeaniciodati. La inceput, cAnd sosise la ei Dorothy, rimasiorfan5, mituga fusese atAt de uimiti de rAsul copilei, incAtii venea si strige qi s[-qi duci mAna la inimi de cAte ori iiajungea la urechi voceavoioasi a fetilei; de fapt, qi acum seuita cu mirare la fata care gisea motive s[ rAdi in acel loc.

    Unchiul Henry nu rAdea niciodatS. Muncea diri greu dedimineafa pAnf, seara gi nu qtia ce inseamni bucuria. Era, deasemenea, cenuqiu, dinvArful lungii birbi pAni intr-al bo-cancilor grosolani; arita sever qi solemn qi vorbea foarte rar.

    Pe Dorothy o flcea si rAdi doar Toto, datoriti ciruianu devenise gi ea cenugie ca tot ce-i inconjura. Toto nu eragri; era un cf,fel negru, cu pir lung gi mitisos. Avea un nasmic gi caraghios gi clipea voios din ochigorii negri. JopiiacAt era ziua de lung5, iar Dorothy il iubea gi se jucau im-preunS.

    Totugi, astizi nu se jucau. Unchiul Henry qedea in prag

    Ei se uita ingrijorat la cer, care era chiar mai cenuqiu ca deobicei. Dorothy, in uqi, cu Toto in brafe, privea qi ea cerul.

    ^ltttI

    -l

    Mitu;a Em spila vasele. Din indepirtatul nord se auzeava ierul grav al vAntului, iar unchiul Henry gi Dorothy vedeaucum se apleaci in valuri lungile ierburi inaintea furtunii.Sosi acum prin vizduh, din sud, un guier puternic, qi cAndi;i intoarserl privirea intr-acolo vizuri unduirile ierbii.LJnchiul Henry se ridici brusc.

    - Vine o tornadi, Emlii strigi nevestei. Mi duc sividde vite.

    $i alergi spre grajdurile unde flnea vacile gi caii.Mituqa Em iqi lSsi treaba, Mndu-se in prag. Se limuri

    clintr-o singuri ochire cAt de aproape era primejdia.

    - Repede, Dorothy! strigl ea. Fugi in pivni;i!Toto siri din bragele fetei gi se ascunse sub pat, iar ea

    incepu s5-l caute. Mituga Em, cumplit de infricogat5, des-chise larg uqa trapei, coborAnd in borta mici gi intunecati.I)orothy izbuti pAni la urmi s5-l prindi pe Toto gi pornipe urmele mitugii. Dar cAnd se afla la jumitatea camereise auzi un vuiet puternic de vint, iar casa se zgudui atAt detare, incAt fata igi pierdu brusc echilibrul qi cizu pe podea.

    Apoi se intAmpli ceva ciudat. Casa se invArti in loc decloui, trei ori gi se ridici incet, cu totul, tn vizduh. Dorothyse simlea ca intr-un balon.

    VAntul din nord qi cel din sud se intAlniserl chiar inpunctul unde era situati casa, ficAnd din ea miezul torna-dei. in miez, aerul rimine in general linigtit. insi mareapresiune a furtunilor pornite din ambele pi4i ridicase casatot mai sus, p6ni ajunse chiar invArful tornadei, unde ri-mase, dusi apoi ca un fulg kilometri intregi.

    Era foarte intuneric, vAntul puiera cumplit, insi Doro-thy descoperi ci zborul e destul de linigtit. DupI primele

    t,

  • rotiri gi dupi ce casa se aplecase la un moment dat destulde riu intr-o parte, lui Dorothy i se piru ci se leaginiblAnd, ca un prunc intr-un leagdn.

    Lui Toto nu-i plicea. Alerga prin odaie incolo si-ncoace,liuand foarte tare, insi Dorothy se mai linigtise gi qedeape podea, aqteptAnd sivadi ce se mai intAmpli.

    La un moment dat, Toto se apropie prea mult de trapi;i cizu prin ea; la inceput, fetila crezu ci l-a pierdut. Darii vizu curAnd o ureche igindu-se prin deschizlturi, fiindciputernica presiune a curenfilor il linea deasupra gi nu pu-tea sI cad5. Se tAri intr-acolo, il prinse de ureche gi-l trasein incipere, inchizAnd apoi chepengul, ca si evite alte ac-cidente.

    Trecuri ore in gir, gi incet, incet, lui Dorothy ii trecufrica; dar se simfea cam singur5, iar vAntul bitea atAt detare, incAt aproape o asurzise. La inceput se intrebase daciva fi ficutl f5rAme la aterizare, dar, cum ceasurile treceauqi nimic ingrozitor n-avea loc, inceti si se mai ingrijoreze,hotirAnd se a9tepte liniqtitl ce-o sI mai fie. in cele dinurm5, mergdnd tArAq pe podeaua care se clStina, se intinsepe pat, iar Toto veni al5turi de ea.

    in ciuda balansului qi a vaierului tornadei, Dorothy in-chise curdnd ochii qi cizu intr-un somn adAnc.

    iroli

    \

    CAPITOLUL II

    Sfatul cu Munkinezii

    l)orothy se trezi brusc in urma unei zguduituri atAt deputernice, incAt, daci n-ar fi fost intinsi pe un pat moale,s..rr fi lovit. Zdruncinitura ii tiie respirafia gi o flcu si seirttrebe ce se intAmplase. Toto igi lipi nasul rece de faga ei;i scheuni trist. Dorothy se ridicd gi observi cd acum casanu se mai migca; prin fereastri pitrundeau razele strilu-citoare ale soarelui, inundAnd oddip. Siri din pat, cu Totopc urmele ei, gi deschise uga in grabi.

    Scoase un strigit de mirare, iar ochii i se ficeau tot maitnari vizAnd minunatele lucruri din jur.

    in mod ciudat, tornada a$ezase casa cu multi blAndeqegre p5mAnt, intr-un finut de o frumusefe uimitoare. Pretu-t indeni petice de iarb5, pomi falnici cu flucte bogate gi atr5-g,trtoare, straturi de flori splendide, pisiri cu penaj ales gist r'trlucitor care cAntau, copaci qi tufe care vibrau in bitaia.rripilor lor. Nu departe, un rAuleq curgea gribit, scdnteindplintre straturileverzi, murmurAnd cu oyoce care i se plrulirarte plicuti fetilei venite din preriile intunecate gi cenugii.

    Pe cAnd admira cu nesaf priveliqtile stranii qi rninunate,ohservd ci se indreapti spre ea o ceati de oameni ciudagi,

    I

    1,,

  • cum nu mai vizuse. Nu erau atAt de mari cum gtia ea citrebuie si fie adullii; dar nici foarte mici de staturS. De fapt,pireau de aceeaqi inillime ca Dorothy, care pentru vArstaei era suficient de inaltS, degi pireau si aibi cu mult maimulli ani decAt ea. Erau cAqiva birba;i gi o femeie in straiefoarte ciudate. Purtau niqte pil5rii rotunde, ridicAndu-seintr-un fugui de trei palme deasupra capului, cu niqte clo-pofei care clincheteau la fiece migcare in jurul borurilor.Pdliriile birbalilor erau albastre, dar cea a femeii mirun-gele era alb5; ea purta gi o rochie de asemenea albi, care-icidea in falduri pe umeri, toati stropiti cu stelufe caresclipeau in soare ca diamantele. Hainele birbagilor eraualbastre, in aceeagi nuanli cu piliriile gi aveau niqte ghetebine lustruite, cu vArfuri albastre, lungi gi intoarse. Birba-

    fii, se gAndi Dorothy, erau de aceeagi vArsti cu unchiulHenry pentru ci doi dintre ei aveau barbi. Dar femeia m5-runficl era cu siguran;5 mult mai in vArsti. Avea chipulplin de riduri, pirul aproape alb gi mergea destul de !ea-pin5. CAnd ajunseri aproape de casa unde Dorothy gedeain prag, se opriri goptind intre ei ca qi cum s-ar fi temut siinainteze. Dar mirungica bitrAni se indrepti citre Doro-thy, ficu o pleciciune adAnci qi spuse cu voce blAndi:

    - Bun venit in lara Munkinezilor, preanobili vriji-toare. ili suntem atAt de recunoscitori ci ai nimicit-o peVrdjitoarea cea Rea de la Risirit pi ne-ai eliberat poporuldin robie!

    Dorothy o asculti cu mirare. Ce-o fi rmrt si spuni femeiaasta numind-o vrijitoare, qi cum adici o ripusese pe Vr5ji-toarea cea Rea de la Risirit? Dorothy era o fetil5 nevinovatl;i pagnicS, adusi de o tornadi la zeci de kilometri de cas5,qi niciodati inviala ei nu omorise pe nimeni.

    I12 I

    \

    Dar bitrAnica agtepta desigur rispuns; aga incAt Doro-thy ripostS, ezitAnd:

    - Suntefi foarte amabil5, dar trebuie sd fie o gregeali.litr n-am omor6t pe nimeni.

    - Oricum, casa ta a flcut asta, r6se bitrAnica, ceea ceinseamni acelapi lucru. Ia uite, continu5 ea, aritAnd sprecollul casei. I se vid cele doui vArfuri ale pantofilor ilin-tlu-se de sub bArne.

    Dorothyprivi intr-acolo gi scoase un mic strigit de spai-rntr. intr-adev5r, chiar sub colqul marii grinzi pe care sesllrijinea casa, se iveau doui picioare;i pantofii de argint,.rscufili la vArfuri.

    - Vai de mine, vai de mine! strigi Dorothy, impreunAn-rltr-qi palmele ingrozitS. Casa trebuie si fi cizut peste ea.('t,rre facem?

    - Nu-i nimic de ficut, zise calm femeia mlrunfici.- Dar cine era? intrebi Dorothy.- Vrijitoarea cea Rea de la Ris5rit, cum am spus, ris-

    l)unse bitrAnica. A flnut Munkinezii mulli ani in robie,obligAndu-i si trudeasci pentru ea zi qi noapte. Acum, cIi-ai eliberat, igi sunt tofi recunoscitori pentru binele ficut.

    - Cine sunt Munkinezii? intrebi Dorothy.- Nigte oameni care triiesc in Jara de la Risirit, unde

    slllp6nea Vrijitoarea cea Rea.

    - Faci qi tu parte dintre ei? intrebi Dorothy.- Nu, dar sunt prietena lor, deqi triiesc in fara din

    Nord. CAnd au vlzut ci Vrijitoarea de la Rislrit a murit,Munkinezii mi-au trimis un sol grabnic qi amvenit pe dati.lru sunt Vrijitoarea din Nord.

    - Doamne! strigi Dorothy. Egti o w5f itoare adevirati?

    t,,./

  • - Sigur ci da, rispunse micufa femeie. Dar suntoamenii mi iubesc. Nu am atata putere ca VrijitoanlRea care a domnit aici, altfel aq fi putut si-i eliberezpringi, eliberAndu-m5 in primul rAnd qi pe mine.

    - Dar credeam cI toate vrljitoarele sunt rele,fata, pe jumltate speriati si aibi de-a face cu unlvirati.

    - O, nu, e complet greqit. Nu erau decAt patrutoare in fara lui Oz, iar doui dintre ele, cele careNord qi la Sud, sunt vrijitoare bune. $tiu ci espun pentru ci eu insimi sunt una dintre ele gi nuinqela. Cele care au triit la Risirit gi Apus erau ivrljitoare rele; dar acum, ci ai ucis-o pe una dintre tlafmai rimas decAt una rea in Jara lui Oz - aceea cateinApus.

    - Dar, zise Dorothy, dupl ce cugeti o clip5, mltu[mi-a spus ciwijitoarele au murit toate demult, tare dct{

    ' - Cine-i mituga Em? intrebi bitrAnica. !- M5tuga mea din Kansas, de unde amvenit eu.Vrijitoarea din Nord piru si cugete o vreme cu

    plecati gi ochii in p5mAnt. Apoi se uiti in sus gi

    - Nu qtiu unde se afli Kansas. N-am auzit nipAni acum de acest finut. Dar spune-mi, e o fari

    - O, da, rlspunse Dorothy.- Atunci asta explici lucrurile. Oamenii din 1[rih

    lizate cred ci nu mai existi nici vrijitr:are, nicinici ursitoare, nici magicieni. Dar, vezi, Tara lui Ozniciodati civilizati, cici noi suntem rupqi de totmii. De aceea mai avem vrijitoar€ qi wijitori.

    - Cine sunt vrijitorii? lntrebi Dorothy.

    ryl

    \

    - Oz e Marele Vrljitoa veni rdspunsul, cu vocea cobo-r,rti p6ni la qoapti. Are mai multi putere decit noi tolir r.ilalgi laolalti. Triiegte in Oragul de Smarald.

    I)orothy era pe cale si puni alti intrebare, dar chiaralurrci Munkinezii, care asistaseri in picioare qi ticuli larliscufie, scoaseri un strigit puternic, aritAnd spre colplr',rsei unde zicea Vrijitoarea cea Rea.

    '- Ce s-a intAmplat? intrebi bitrAnica, privind qi ea in-Ir' .rcolo gi incepind si ridd.

    I)icioarele vrljitoarei moarte dispiruseri de tot gi nurrr.ri rimisese nimic in afara pantofilor de argint.

    - Era atAt de b5trAni, explicl Vrijitoarea din Nord, cir ,r uscat repede la soare. Asta i-a fost sfArgitul. Dar panto-lri