Analize pe baza datelor din BOP Dumitru Sandu – Migraţie şi mobilitate internaţională Octombrie 2001 La intrare în „casa” Schengen”. In sondajul anterior al Fundaţiei (mai 2001) au fost evidenţiate câteva caracteristici foarte generale ale migraţiei „circulatorii”, de tip „du-te-vino” , practicată în ultimul deceniu ca pendulare între localitatea de domiciliu si localităţi din alte ţări. Odată înregistrată amploarea fenomenului, - aproximativ 20% dintre persoanele adulte au călătorit în străinătate în ultimii 10 ani – a apărut ca evidentă necesitatea de a afla mai mult, de a cunoaşte fenomenul pe liniile sale esenţiale, de structură. Datele de sondaj precum si cele produse prin cercetări sociologice la nivel de comunitate locală (vezi, spre exemplu numărul 2 din 2000 al revistei „Sociologie Românească” dedicat acestei teme) indică în mod clar faptul că deplasările în străinătate pentru afaceri sau pentru muncă au devenit deja o strategie de viaţă, adoptată de tot mai multe persoane. Rute de tipul Teleorman- Coslada/Madrid în Spania, Vrancea- Italia, Suceava-Bruxelle, Certeze- Paris, Sibiu-Germania, ca să nu mai menţionăm micul trafic sau navetismul transfrontalier cu multiplele lor forme locale, fac parte din noul peisaj de mobilitate socio-teritorială a românilor. Captarea unor detalii suplimentare în legătură cu amploarea şi structura fenomenului la nivel naţional are, la acest sfârşit de an 2001, o dubla semnificaţie. Pe de o parte aduce în conştiinţa publică particularităţi ale unui fenomen social deosebit de important, puţin cunoscut sub aspect ştiinţific în ţară . In al doilea rând, sondajul din octombrie surprinde dimensiunile fenomenului înaintea unui moment de schimbare majoră – deschiderea spaţiului Schengen începând din 1 ianuarie 2002 şi pentru populaţia României. Aproape jumătate (48%) dintre persoanele investigate în octombrie 2001 aveau convingerea ca „începând din 2002, românii vor putea merge în ţările Uniunii Europene fără a avea nevoie de vize”. Pesimiştii reprezentau o cincime iar cei fără opinie aproape o treime (31%). Optimiştii, erau, faţă de pesimişti, mai înstăriţi, cu mai multă experienţă de călătorie în străinătate şi proveneau preponderent din mediul urban. Credinţa în deschiderea spaţiului Schengen nu mai este una de factură abstractă. Ea se traduce pentru un număr considerabil de persoane, în planuri de călătorie pentru turism, muncă sau studii în străinătate în 2002. Aproape 70% dintre cei care declară că au de gând să facă turism internaţional în 2002 nutresc, în acelaşi timp, convingerea ca spaţiul Schengen se va deschide şi pentru România în anul următor. Noua oportunitate în materie de vize pare să stimuleze în special creşterea speranţei de a lucra în străinătate. Imaginea asupra consecinţelor deschiderii spaţiului de circulaţie internaţională este una clar pozitivă: vor creşte oportunităţile la nivel societal pentru lucru (82%) dar şi pentru turism în străinătate (57%). Similar , sunt aşteptate şanse sporite la nivel individual, pentru propria persoană (31% speră să poată lucra în străinătate iar 22% sunt mai optimişti în privinţa posibilităţii de a petrece concedii în străinătate). Tinerii sunt cei mai optimişti în legătură cu consecinţele deschiderii spaţiului Schengen pentru România. Ei speră în primul rând să poată merge mai uşor pentru a lucra în Occident. Aproape două treimi dintre tineri exprimă speranţa unor şanse sporite de a lucra în străinătate ca urmare a liberalizării regimului de vize spre Occident.

% Categorii de persoane

(ponderi din total categorie de vârstă ) „Dacă românii ar putea circula fără vize în Uniunea Europeană” ar spori şansele de a merge în străinătate pentru tineri 18- 25

de ani persoane 26-

59 ani vârstnici 60+ ani

Total

propria persoană la muncă 65 37 5 31 în concedii 43 25 9 22 cetăţenii României la muncă 91 86 68 82 în concedii 68 61 45 57

Exemplu de mod de lectură: din totalul tinerilor de 18-25 ani, 65% consideră ca scutirea de vize ar contribui la sporirea şanselor proprii de a munci în străinătate .

Speranţa de a avea mai uşor acces la locuri de muncă în străinătate este specifică tinerilor bărbaţi cu nivel relativ ridicat de educaţie, provenind din familii în care există deja experienţă de migraţie internaţională, cu domiciliul în localităţi şi regiuni relativ dezvoltate din ţară. O specificitate a fenomenului pe medii rezidenţiale nu mai apare ca fiind clar conturată. Înainte de a vedea însă detalii asupra planurilor individuale de a merge în străinătate în noul context este util să fixăm conturul practicilor de migraţie circulatorie a romanilor în străinătate după 1989. După 1989 şi înainte de intrarea în spaţiul Schengen . Propensiunea spre migraţie circulatorie în afara graniţelor ţării s-a accentuat în special după 1996. In profil teritorial, modelul internaţional al migraţiei a fost adoptat în ultimii 11 ani mai ales la nivelul populaţiei urbane (80% dintre persoanele care au călătorit în străinătate după 1989 sunt orăşeni). Pentru populaţia rurală migraţia circulatorie de tip turistic în străinătate este de nivel mai redus decât în urban şi de o mai mare stabilitate în timp. Deşi datele de care dispunem sunt fragile (de volum relativ redus prin segmentare pe medii rezidenţiale şi ani de migraţie), ele sugerează ipoteza unei dinamici accentuate a migraţiei pentru muncă în străinătate din mediul rural.

% Domiciliu actual

în comune în oraşe Total Anul în care persoana a călătorit ultima dată în străinătate

• înainte de 1990 1,4 5,8 3,9 • 1990-1996 4,4 13,4 9,4 • 1997-2001 4,4 15,4 10,5 • nu a călătorit niciodată în străinătate 89,7 65,4 76,3

Total 100 100 100 Anul în care persoana a lucrat ultima dată în străinătate

• înainte de 1990 0,5 1,1 0,8 • 1990-1996 1,0 1,6 1,3 • 1997-2001 2,0 2,5 2,3 • nu a călătorit niciodată în străinătate 96,5 94,8 95,6

Total 100 100 100

Migraţia temporară în străinătate în perioada 1990-2001 a fost puternic diferenţiată sub aspectul factorilor care au stimulat-o. Profilul migranţilor de după 1989 diferă considerabil în funcţie de:

• locul de domiciliu (comună sau oraş) • perioada de deplasare (1990-1996, 1996-2001) şi • motivaţia migraţiei (turism sau lucru).

Tabelul prezintă în formă simplificată rezultatele a 8 modele de regresie logistică în care variabilele dependente sunt specificate pe coloane iar cele independente pe linii. Celulele cu descriptori (text) indică relaţiile statistic semnificative pentru p=0.05. Exemplu de mod de lectură: persoanele care au fost la lucru în străinătate în perioada 1997-2001 şi locuiesc în România în oraşe, sunt preponderent bărbaţi tineri din judeţe care nu se afla situate la graniţă ci in interior. Motivaţia „turism” nu trebuie considerată ad literam. Este foarte probabil că o bună parte dintre cei care declară că au fost în străinătate pentru turism au desfăşurat şi activităţi de mic comerţ sau chiar au lucrat mai mult sau mai puţin legal.

Persoane care locuiesc în comune şi au fost în străinătate

Persoane care locuiesc în oraşe şi au fost în străinătate

pentru turism în perioada

pentru lucru în perioada

pentru turism în perioada

pentru lucru în perioada

Caracteristici ale profilului migranţilor

1990- 1996

1997-2001

1990- 1996

1997- 2001

1990- 1996

1997-2001

1990- 1996

1997- 2001

Vârsta tineri tineri tineri tineri Gen bărbaţi bărbaţi bărbaţi bărbaţi bărbaţi Educaţie educ.

peste medie

educ. peste medie

educ. peste medie

educ. peste medie

Maghiar (da/nu) Rude în afara ţării cu rude cu rude cu rude Locuieşte în judeţ situat la graniţă/ in interior

judeţ la graniţă

judeţ la graniţă

judeţ la graniţă

judeţ din int. tării

Locuieşte în Vechiul Regat/ Transilvania Trasilvania Trasilv. Trasilv. Pondere maghiari în localitate în 1992

localit. cu mulţi maghiari

localit. cu mulţi maghiari

localit. cu mulţi maghiari

Pondere romi în localitate în 1992

localit. cu mulţi romi

Atracţie migratorie a localităţii de domiciliu

localit.cu atracţie mare, dezvoltate

Nivel de dezvoltare a judeţului de domiciliu

din judeţ dezvoltat

din judeţ dezvoltat

din judeţ dezvoltat

Nivel de dezvoltare a localităţii

din localit. dezvoltată

din localit. dezvoltată

Tabelul prezintă în formă simplificată rezultatele a 8 modele de regresie logistică în care variabilele dependente sunt specificate pe coloane iar cele independente pe linii. Celulele cu descriptori (text) indică relaţiile statistic semnificative pentru p=0.05. Exemplu de mod de lectură: persoanele care au fost la lucru în străinătate în perioada 1997-2001 şi locuiesc în România în oraşe, sunt preponderent bărbaţi tineri din judeţe care nu se afla situate la graniţă ci in interior. Motivaţia „turism” nu trebuie considerată ad literam. Este foarte probabil că o bună parte dintre cei care declară că au fost în străinătate pentru turism au desfăşurat şi activităţi de mic comerţ sau chiar au lucrat mai mult sau mai puţin legal. Ideea ca tendinţa de a emigra definitiv din ţară se reduce - în condiţiile în care spaţiul Schengen este perceput ca fiind tot mai apropiat, când constrângerea vizelor se va reduce (si va fi înlocuită cu cea a resurselor financiare ) – pe măsură ce sporesc oportunităţile de deplasare circulatorie, este una de luat in seamă ca ipoteza validă la acest început de ciclu normativ în relaţiile dintre România şi ţările spaţiului Schengen.

Domiciliul celui care declară intenţia de migraţie circulatorie externă şi perioada sondajului

rural urban

Total Tip de motivaţie pentru migraţia circulatorie

mai 2001 oct. 2001 mai 2001 oct. 2001 mai 2001 oct. 2001 numai educaţie 2 3 5 3 4 3 turism şi educaţie 4 5 9 7 8 6 muncă şi educaţie 12 4 8 4 9 4 muncă şi turism 13 15 14 17 14 16 muncă, turism, educaţie 14 9 14 10 14 9 numai muncă 41 44 20 21 26 28 numai turism 14 21 30 38 25 34 % 100 100,0 100 100 100 100 N 152 150 377 399 529 549

Comparaţia între datele din mai 2001 şi cele din octombrie 2001 trebuie făcută cu toată prudenţa. Subeşantioanele cu care operăm sunt de volum relativ redus şi, in consecinţă, cifrele sunt instabile. Datele din tabelul de mai sus sugerează o accentuare a dorinţei de migraţie pentru turism însă cele prezentate anterior în legătură cu avantajele posibile ale deschiderii spaţiului Schengen indicau o foarte puternică propensiune de sporire a migraţiei circulatorii pentru lucru în străinătate. Rămâne ca noi sondaje plus o anume cristalizare de trend să ducă la o mai bună evaluare a sensului in care se produc schimbările. Intenţia de a merge în străinătate pentru turism, afaceri sau lucru este specifică tinerilor care au mai fost în străinătate, vor să deschidă o afacere şi provin din familii în care există deja experienţă de migraţie internaţională pentru muncă. Condiţionarea de tip comunitar-etnic se reduce considerabil în determinarea intenţiei de migraţie circulatorie. Relaţiile utile în interiorul ţării apar ca tip de resursă specifică favorizantă pentru structurarea unui proiect de migraţie transfrontalieră pentru muncă sau pentru educaţie. Intenţia de migraţie de tip temporar sau circular se extinde , atunci când este vorba de a lucra în străinătate, şi la tinerii cu nivel de educaţie relativ redus.

Profilul persoanelor care intenţionează ca în 2002 să meargă în străinătate pentru

Caracteristici ale profilului migranţilor potenţiali

I. turism II. lucru III. educaţie Vârsta tineri tineri tineri Gen barbaţi Educaţie

nivel de educaţie

relative redus Capital de relaţii utile bogat în relaţii bogat în relaţii Avere în gospodărie din gospodărie înstărită Maghiar (da/nu) Rude în afara ţării are rude A calatorit în străinătate da/nu a călătorit în

străinătate a călătorit în străinătate

A lucrat în străinătate da/nu a lucrat în străinătate Alt membru al gospod. a lucrat în strainatate da/nu alt membru al gospod.

a lucrat în străinătate

alt membru al gospod. a lucrat în

străinătate

alt membru al gospod. a lucrat

în străinătate Locuieşte în urban/rural Locuieşte în judeţ situat la graniţă/ in interior

locuieşte în judeţ de graniţă

Locuieşte în Vechiul Regat/ Transilvania

locuieşte în Vechiul Regat

Pondere maghiari în localitate în 1992 Pondere romi în localitate în 1992 Atracţie migratorie a localităţii de domiciliu Nivel de dezvoltare a judeţului de domiciliu

locuieşte în judet dezvoltat

locuieşte în judet dezvoltat

Nivel de dezvoltare a localităţii Satisfacţie faţă de nivelul veniturilor în gospodărie

nemulţumit de venituri

Are de gând să deschidă o afacere da/nu

vrea să deschidă o afacere

vrea să deschidă o afacere

vrea să deschidă o afacere

Tabelul prezintă în formă simplificată trei modele de regresie logistică, specificate pe fiecare dintre cele trei coloane . Ponderea variaţiei explicate de variabilele independente este de 19% pentru primul, 19% pentru cel de-al doilea si 7% pentru cel de-al treilea model. Celulele cu descriptori (text) indică relaţiile statistic semnificative pentru p=0.05. Trei categorii de migranţi. Aproximativ 10% din populaţia investigată este formată din persoane care au mai fost şi intenţionează să mai meargă în străinătate, pentru turism sau motive asociate, în anul următor. Acestea reprezintă tipul migrantului de circulator de durată, cu cicluri de navetă relativ frecvente, caracterizat simultan prin experienţă şi intenţii de migraţie. O pondere ceva mai mare, de aproximativ 15%, este dată de persoanele care au fost dar nu ar dori să mai meargă în străinătate, cei care au numai experienţă dar nu şi intenţii de migraţie. Diferenţele de profil între cele două categorii sunt foarte clare: migranţii de durată, cu experienţă şi intenţii de circulaţie, sunt, faţă de cei care au numai experienţă dar nu şi intenţii de a pleca din nou, mai tineri, cu o situaţie materială şi o educaţie mai bună şi provin în mai mare măsură din localităţi urbane relativ dezvoltate.

non-migranţi : (nu au fost şi nu vor să

plece pentru turism)

migranţi potenţiali, fără

experienţă: persoane care nu au fost în

străinătate dar ar dori să plece pentru turism

migranţi cu experienţă dar fără intenţii de

migraţie: persoane care au fost în străinătate dar nu ar mai dori să plece pentru

turism

migranţi cu experienţă şi

intenţii de migraţie

circulatorie: persoane care au fost în străinătate şi ar dori să mai

plece pentru turism

total persoane

în eşantion

Pondere bărbaţi în cadrul categoriei de referinţă 45,9 43,7 56,6 47,5 47,4 Vârstă medie 50,7 34,9 48,4 44,2 48,3 Număr mediu de ani de şcoală absolvită 8,9 11,5 11,5 12,3 9,8

Venit mediu in ultima luna (milioane lei) 1,16 1,86 2,01 2,41 1,47 Nivel mediu al indicelui de “relaţii ultile “ de care dispun persoanele din categoria de referinţă 0,6 1,7 1,4 2,2 1,0 Nivel mediu al indicelui de dezvoltare a localităţii din care provin persoanele 47,3 94,2 102,1 106,9 65,6 Pondere persoane care au rude în străinătate din total persoane în categoria de referinţă 8,6 21,6 34,0 44,1 17,2 Pondere persoane care locuiesc în urban, din total populaţie în categoria de persoane 43,2 70,7 75,0 85,8 54,7 Pondere persoane care locuiesc în Transilvania,Banat şi Crişana-Maramureş ,din total populaţie în categoria de persoane 28,1 32,3 49,7 47,1 33,6 Total persoane în categoria de referinţă 66,2 8,6 14,8 10,5 100

O a treia categorie o formează migranţii potenţiali lipsiţi de experienţă în circuitul migratoriu. Aceştia sunt, firesc, cei mai tineri. Resursele lor de capital material şi social sunt mai reduse decât în cazul persoanelor care au mai fost în străinătate dar de departe mai bogate decât cele ale non-migranţilor, persoanele care nici nu au fost şi nici nu intenţionează să meargă în străinătate. Ponderea migranţilor potenţiali lipsiţi de experienţă circulatorie în străinătate este relativ redusă (9% din total eşantion). Odată schimbat cadrul normativ al migraţiei prin recenta suprimare a vizelor pentru spaţiul Schengen se va ajunge , foarte probabil, relativ rapid la o creştere spectaculoasă a ponderii categoriei respective. Concluzii. 1. Migraţia temporară în străinătate, de tip mai mult sau mai puţin circular (funcţie de numărul de plecări-sosiri), devine o strategie de viaţă tot mai larg adoptată în societatea românească. Tendinţa este, pe de o parte, consecinţă firească a dificultăţilor economice ale ezitantei tranziţii la economia de piaţă. Pe de altă parte fenomenul respectiv apare ca o componentă a proceselor de globalizare, de circulaţie mondială a capitalurilor şi persoanelor. 2. In primii ani ai tranziţiei postcomuniste, plecările în străinătate s-au făcut în principal pe reţele structurate etnic, religios, regional sau familial. Treptat, pe măsură ce fenomenul a luat amploare, se reduce tot mai mult rolul mecanismelor de tip etnic, regional şi religios. Noile reţele de migraţie

circulatorie internaţională sunt structurate preponderent în funcţie de reţele de migraţie anterior constituite şi de nivelul resurselor de capital ale celor care ţintesc deplasarea în străinătate. 3. La începutul anilor 1990, plecările pentru muncă în străinătate se făceau in special din judeţe de graniţă; ulterior se accentuează fenomenul de plecare din judeţe „de interior”, care nu mai au vecinătate directă cu graniţa. 4. Eliberarea de constrângerea vizelor prin intrarea in spaţiul Schengen va avea efecte structurale importante asupra migraţiei circulatorii. Oportunităţi sporite pentru turism şi lucru în străinătate vor contribui, foarte probabil, la reducerea propensiunii pentru emigrarea definitivă în Occident şi la o accelerare a proceselor de dezvoltare economică internă. Şanse sporite de a se ajunge la astfel de consecinţe derivă din probabilele sporuri de venituri în valută, transferate de migranţii de tip circulatoriu în localităţile de origine, dar şi din deschiderile la nivel de mentalitate asociate cu experienţa Occidentului. 5. Cei care au plecat până acum în străinătate temporar au o situaţie mai bună sub aspect economic decât non-migranţii. Extinderea migraţiei circulatorii prin eliminarea vizelor pentru spaţiul Schengen ar putea contribui, asociată cu stricte criterii economice de acordare a dreptului de călătorie, la o anume accentuare a polarizării sociale . Efectul poate fi insă unul pe termen scurt. Pe termen lung este de prevăzut un efect „în lanţ” de tip pozitiv: circulaţia migratorie va contribui la dezvoltarea economică a tot mai multor gospodării şi comunităţi locale. Din acest motiv cred că, sub aspect practic, problema este aceea de a intensifica şi optimiza fluxurile de migraţie circulatorie a românilor în străinătate pentru următoarea perioadă. Concurenţa între migranţii din fostele ţări socialiste sosiţi pe piaţa muncii din occident va fi una din ce în ce mai intensă. Succesul sau eşecul pe această piaţă va fi asigurat nu numai de resursele de capital uman, material si relaţional de care migranţii din diferite ţări dispun ci şi de modul în care fiecare ţară va ştii să îşi construiască politica de migraţie în raport cu Occidentul. 6. O revoluţie a aşteptărilor se va produce în special la nivelul tinerilor. Eliminarea vizelor implică pentru aproape doua treimi dintre tinerii de 18-25 de ani o sporire a speranţelor că se va putea obţine mai uşor un loc de muncă temporar în străinătate. 7. Există trei categorii de migranţi care au profiluri particulare şi care vor înregistra o dinamică specifică în noul context: - cei care au mai fost în străinătate dar nu doresc să mai meargă; - cei care au atât experienţă cât şi intenţii de migraţie circulatorie în străinătate; - cei care au numai intenţii dar nu şi experienţă în domeniu. 8. În prima categorie sunt cei mai în vârstă. Au fost, au văzut, eventual au acumulat, dar nu mai au motivaţie suficientă pentru a mai merge în străinătate. Cea de-a doua categorie, a celor care au fost şi doresc să mai meargă, este localizată în zona de populaţie cu resurse multiple, de nivel ridicat – au şi situaţie materială bună, şi educaţie de nivel ridicat, şi relaţii utile atât în ţară cât şi în străinătate. Cei mai tineri sunt migranţii potenţiali care nu au mai fost în străinătate. Este de aşteptat ca în special această ultimă categorie să cunoască o creştere spectaculoasă în totalul populaţiei. Graniţa dintre ce va fi turism sau lucru în calitate de motivaţie sau justificare a circulaţie internaţionale va fi destul de fluidă.