Microsoft Wor1

7/24/2019 Microsoft Wor1

http://slidepdf.com/reader/full/microsoft-wor1 1/36

Cuprins:

Introducere în temă.............................................................................................................................................................2

Capitolul I. Abordări teoretice ale conceptului de stres

1.1. Stres. Delimitări conceptuale....... ......................................... ......................................... ..................................... ....... ....... ..5

1.2. Modele şi teorii ale Stresului .................................... ......................................... ......................................... ....... ....... ....... ... 7

1.3. Consecinţele stresului asupra sănătăţii individului..................................... ......................................... ..................... ....... ..1

Capitolul II. Mediul penitenciar

2.1. Caracteristicele mediului penitenciar...... ......................................... ......................................... .......................... ....... ..... 1!

2.2. Speci"icul relaţiei dintre deţinuţi ..................................... ......................................... ......................................... ....... ....... 21

Capitolul III. Design-ul experimental

3.1. #$iectul şi scopul cercetării% ipote&ă şi o$iective... ......................................... .......................................... .................. ...... 25

3.2. '(perimentul de constatare.......... ......................................... .......................................... ........................................ ....... .... 25

3.2.1. Descrierea instrumentului de investi)are............................................................................................................25

3.2.2. *rocedura administrării..........................................................................................................................................2

3.2.3. +e&ultatele cercetării..............................................................................................................................................2

Conclu&ii ....................................... ......................................... .......................................... ................................. ....... ....... ... 32

+ecomandări......................................................................................................................................................................3,

+-sum- ......................................... ......................................... ......................................... ................................ ....... ....... ... 3

/i$lio)ra"ie ........................................ ......................................... ......................................... .......................... ....... ...... ....... 3!

0ne(e.................................................................................................................................................................................,



Introducere

Actualitatea şi gradul de studiere a temei

Deoarece stresul prin e"ectele ne)ative asupra "uncţionalităţii )enerale şi asocierea acestuia cu alte tul$urări% cum ar "i

cele an(ioase% a$u&ul de su$stanţe cimice% constituie principala cau&ă de îm$olnăvire% în ultima perioadă specialiştii îi

acordă o atenţie deose$ită. Cu toate acestea pro$lematica stresului rămne a "i în continuare una cotroversată. Conceptul

de stres este puternic ancorat în lim$a4ul cotidian% acest "enomen devenind att de popular cu sens de 6cunoaştere

comună6 înct se uită că% de "apt% are o $a&ă ştiinţi"ică solidă% că a inspirat numeroase cercetări şi a consolidat o alianţă

adesea i)norată între medicină şi psiolo)ie.

*rimele "ormulări teoretice şi e(perimentale au "ost ela$orate de 8ans 8u)o /runo Sel9e acum o 4umătate de secol

1!35. De la munca de pionierat a lui Cannon% :. şi Sel9e% 8. pnă în pre&ent s;a acumulat un număr impresionant de

date% cercetări% mono)ra"ii. Doar Sel9e a scris peste 3 de cărţi şi 15 de articole. <ota comună a diverselor studii este

a"irmarea )radului redus de concordanţă şi acord în de"inirea şi înţele)erea stresului.

'ste important să menţionăm că e(istă puţine studii% în +epu$lica Moldova ciar nici unul% care să cercete&e stresul la

persoanelor din mediul carceral% iar cele care e(istă sunt "ocali&ate cu precădere asupra cercetării stresului ocupaţional la

an)a4aţii din penitenciar% alt"el stnd lucrurile cnd este vor$a de condamnaţi deţinuţi. Dacă prima cate)orie are

alternativa şi posi$ilitatea de =a mer)e6% a se an)a4a într;un mediu mai puţin stresant% deţinuţilor această posi$ilitate le

lipseşte pnă la ispăşirea pedepsei. Cunoscnd consecinţele ne)ative ale stresului pe termen lun)% inclusiv că e(istă

posi$ilitatea de&voltării Sindromului de Stres *ost;traumatic% deseori cnd deţinutul se li$erea&ă din locurile de detenţie

este mult prea tr&iu ca să se mai poată "ace ceva.

#$iectul de studiu al pre&entei cercetări îl constituie particularităţile mani"estarii stresului la tinerii deţinuţi supuşi

violenţei.

Ipote&a cercetării> *resupunem că la deţinuţii supuşi violenţei stresul se mani"estă la un nivel mai înalt de percepţie dect

la ceilalţi deţinuţi.

Scopul lucrării constă în studierea mani"estării stresului la tinerii deţinuţi supuşi violenţei.

?n "uncţie de scopul preconi&at ne propunem să reali&ăm următoarele o$iective>

0nali&a a$ordărilor teoretice ale stresului@

Descrierea mediului penitenciar şi a relaţiilor dintre deţinuţi

'la$orarea ipote&ei@

Selectarea metodelor necesare cercetării@

Identi"icarea eşantionului e(perimental@

2



0plicarea pe eşantionul supus cercetării a Cestionarul *erceived Stress Auestionnaire Scala de percepţie a

stresului@

*relucrarea cantitativă şi calitativă a datelor.

/a&ele metodolo)ice şi teoretice ale cercetării. ?n vederea atin)erii o$iectivului investi)at% urmărind a$ordarea )raduală a

pro$lemelor enunţate% în procesul ela$orării lucrării de "aţă a "ost selectat material cu privire la Stres şi cel re"eritor la

speci"icul mediului penitenciar şi relaţiile dintre deţinuţi.

Suportul metodolo)ic şi teoretico;ştiinţi"ic al cercetării îl constituie>

1. Modelul cauzal şi teoria stimulilor Coen% 0dol" Me9er% 8olmes şi +ae% Spiel$er)er% +apaport% Bo""ler etc.%

Modelul Interactional al stresului şi teoria tranzacţională ( Lazarus, Folkman, Ferguson etc.),

3. Material din psiolo)ia 4udiciară% precum şi alte date ce ţin de ştiinţele socioumane care au "ost puse la $a&a

studiului. 0tenţionăm asupra "aptului că metodele% tenicile% procedeele "olosite au "ost determinate de

speci"icul "enomenului supus studiului care implică att dimensiunea psiolo)ică% ct şi aspecte 4uridice ; cu

precădere cele speci"ice mediului carceral. *rin urmare% investi)area pro$lemei în cau&ă s;a $a&at pe studierea

materialului teoretico;ştiinţi"ic e(istent în domeniu% "olosind în plan diacronic şi sincronic% diverse metode

)enerale şi speciale% respectiv>

; Metoda anali&ei lo)ice anali&a deductivă% inductivă% )enerali&are% speci"icare utili&ate constant pe tot parcursul

lucrării@

; Metoda anali&ei comparative% "olosită cu incidenţă ma(imă în vederea sta$ilirii )radului de percepere a stresului

la cele două cate)orii de deţinuţi ; castele nesupuse violenţei pe de o parte% şi casta umiliţilor pe de altă parte@

; Metode statistice testul =t;student6 şi =compararea caracteristicilor calitative6% "olosite în vederea elucidării

caracterului cantitativ;calitativ al nivelului de stres perceput la am$ele cate)orii de deţinuţi.

Metoda de investigare

Cestionarul *erceived Stress Auestionnaire Scala de percepţie a stresului% ela$orat de evenstein şi cola$oratorii în

1!!3

Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării.

Importanţa teoretico;aplicativă a studiului întreprins este ar)umentată de>

3



aloarea teoretică a lucrării re&idă în completarea cercetărilor teoretice e(istente în domeniu cu re&ultate privind

mani"estrea stresului la deţinuţi şi elucidarea premiselor pro$lemei investi)ate.

aloarea practică a lucrării se e(primă prin evaluarea nivelului de stres perceput la persoanele din mediul carceral şi

sta$ilirea castelor a căror nivel de stres este mai ridicat în vederea orientării activităţilor de pro"ila(ie şi intervenţie asupra

cate)oriilor corespun&ătoare de deţinuţi.

*ornind de la considerentele enunţate anterior% ne e(primăm speranţa ca lucrarea va contri$ui la ela$orarea şisau

adaptarea unor tenici% metode% pro)rame adecvate acestui tip de mediu care să reducă stresul deţinuţilor dar şi să;l

prevină% de asemenea să;şi )ăsească un loc însemnat în $i$lioteca specialiştilor şi lucrătorilor practici dar şi a studenţilor%

masteran&ilor care vor continua să studie&e acest "enomen.

Concepte ceie>

!tres ; =stare de tensiune% discon"ort% încordare% determinată de a)enţii a"ecto)eni cu semni"icaţie ne)ativă% de "rustraresau de reprimare a unor motivaţii% de di"icultate sau imposi$ilitate a re&olvării unor pro$leme6. M. Eolu

Mediu penitenciar"carceral ; Instituţie corecţională în care îşi ispăşesc pedeapsa persoane private de li$ertate@ încisoare@

puşcărie.

#eţinut ; *ersoană care se a"lă în detenţiune@ om ţinut în stare de arest@ arestat.

#eţinuţi supuşi violenţei sau umiliţi sau casta de $os % tratate ca sinonime (&n $argonul deţinuţilor

'i$in&e*)+

asta muncitoare, sau mai numita casta de mi$loc (&n $argonul deţinuţilor % 'Mu$iki*)+

asta de sus, cu cel mai &nalt statut (&n $argonul deţinuţilor % '-latn&e*)+

astă ; )rupsu$)rup social încis care îşi păstrea&ă privile)iile şi interesele e)oiste.

!u%cultură ; ansam$lu de indivi&i care împărtăşesc aceeaşi lume de valori% care modelea&a normele ce permit

interpretarea lucrurilor şi a evenimentelor% care permite sa se instaure&e între ei o relaţie ce asi)ura $una des"aşurare a

interacţiunii Coen.

iolenţă ; 1. ?nsuşirea% caracterul a ceea ce este violent@ putere mare% intensitate% tărie. 2. ipsă de stăpnire în vor$e sau

în "apte@ veemenţă% "urie. 3. Faptul de a între$uinţa "orţa $rutală@ constrn)ere% violentare@ siluire@ încălcare a ordinii

le)ale. G Faptă violentă% impulsivă% a)resivitate% $rutalitate% duritate% impulsivitate% nestăpnire. Eeor)e Florian descrie

două tipuri de violenţă între deţinuţi> violenţa $rutală şi violenţa strate)ică sau mascată.

,



C0*IB#H I. Fundamente teoretice ale conceptului de stres

!tres. #elimitări conceptuale

Contradicţiile şi inconsistenţele le)ate de conceptul de stres i;au determinat pe unii autori să su)ere&e necesitatea

a$andonării termenului% ca "iind unul con"u&. 0lţi cercetători% din contra% au susţinut te&a stresului şi au continuat să

e"ectue&e cercetări a"irmnd =teoria stresului a in"luenţat )ndirea şi cercetările medicale% în toate ramurile sale% mai

intens şi mai rapid dect oricare altă teorie propusă 6 cit. în 8enr9% 1!. Din aceste considerente% termenul de stres a

primit mai multe accepţiuni. ?n mod e(clusivist% unii cercetători îl de"inesc numai în termeni de =stimulus6 =stres

stimulus6% iar alţii limitea&ă înţelesul termenului de stres la răspunsurile sau reacţiile persoanei =stres reaction6%

i)nornd situaţia care le produce. ?n unele ca&uri sunt relevate mai mult particularităţile de ordin "i&iolo)ic ale stresului%

acestea "iind de"init în termeni "i&iolo)ici =stres "i&iolo)ic6% iar alteori se insistă în deose$i asupra aspectelor

psiolo)ice ale "enomenului% vor$indu;se de un =stres psiolo)ic6.

De ori)ine en)le&ă% cuvntul stres (stress) circumscrie o serie de su$stantive înrudite ca înţeles% dar care au totuşi nuanţe

uşor di"erite> presiune% apăsare% e"ort% solicitare% tensiune% încordare nervoasă.

Dicţionarul de psiolo)ie% coordonat de <or$ert Sillam9 15 p. 31J% de"ineşte stresul ca =stare în care se )ăseşte un

or)anism ameninţat de de&ecili$ru su$ acţiunea unor a)enţi sau condiţii care pun în pericol mecanismele sale

omeostatice6.

*entru "i&iolo)i Stresul desemnea&ă tul$urarea structurii sau sistemului de "uncţionare a ţesutului% ca re&ultat al acţiunii

stimulilor nocivi cum ar "i> căldura e(cesivă% )erul% microor)anismele etc..

'nciclopedia de psiosociolo)ie% coordonată de Septimiu Celcea şi *etru Iluţ% de"ineşte stresul în termeni de reacţie 3

p. 3,J ; =Stresul este o reacţie a individului la situaţiile sau evenimentele care;

i strică sau ameninţă să;i strice ecili$rul "i&iolo)ic sau psiolo)ic% o stare "i&iolo)ică sau psiolo)ică neplăcută

ca răspuns la un stresor persoană% situaţie% evenimen din mediul încon4urător6.

Cercetătorii 1,J care de"inesc Stresul în termeni de stimulus su$linia&ă în mod deose$it aspectul e(tern sau situaţional al

acestuia şi caracterul neo$işnuit al circumstanţei situaţiei e(terne care% prin aspectul ei di"icilpericulos% constituie un

o$stacol în calea reali&ării scopului% a satis"acerii tre$uinţelor de moment% producnd ast"el reacţii a"ective puternice.

Dintre situaţiile care% prin caracterul lor ameninţător att pentru inte)ritatea persoanei ct şi pentru scopurile "i(ate%

menţionăm 12 p.,,;,5J> lupta armată% de&astrele naturale% iminenţa morţii datorită unei $oli incura$ile% alte pericole

precum ar "i cele le)ate de domeniul pro"esional% neîncrederea sau ostilitatea din partea celor ce ne încon4oară.

5



Eolu% M. 1!1 caracteri&ea&ă stresul ca> =stare de tensiune% discon"ort% încordare% determinată de a)enţii a"ecto)eni cu

semni"icaţie ne)ativă% de "rustrare sau de reprimare a unor motivaţii% de di"icultate sau imposi$ilitate a re&olvării unor

pro$leme6.

Iamandescu% I. 1!!5 a"irma ; =stresul psiic repre&intă un sindrom constituit de e(acer$area dincolo de nivelul unor

simple a4ustări omeostatice% a unor reacţii psiice şi a corelatelor lor somatice% în le)ătură cu o con"i)uraţie de "actori

declanşanţi ce acţionea&ă intens% surprin&ător% $rusc şi presistent% şi avnd un caracter sim$olic de ameninţare6.

<u vom întlni în literatura de specialitate o sin)ură accepţiune a acestui termen% de"inirea căruia este în)reunată de

numeroasele semni"icaţii care i se atri$uie% şi pe care K./.Stora le;a menţionat 1!J>

; Stresul% în sensul său activ% este o "orţă care produce o tensiune> este vor$a de un stimul e(tern% "ie "i&ic &)omot%

căldură% "ri)% "ie psiolo)ic neca&% tristeţe@

; Stresul este înţeles ca re&ultatul acţiunii e(ercitate de un stresor% a)ent "i&ic şisau psiolo)ic% şisau social%

asupra sănătăţii unei persoane consecinţele $iolo)ice% mentale şi psiice ale acţiunii acestui a)ent asupra

sănătăţii persoanei@

; Stresul este concomitent a)ent stresor şi re&ultatul acestei acţiuni% în diversele sale dimensiuni particulare@

această semni"icaţie este reţinută în lucrăriile apărute după 8ans Sel9e@

; Stresul nu mai este luat în considerare ca repre&entnd consecinţele somatice% ci ca apărare a "uncţionării

psiicului "aţă de stimulările sen&oriale şi motorice.

a "inal% concid că stresul poate "i privit din trei un)iuri de vedere> ca reacţie tensionare% ca stimul "actor de

stres şi ca proces tran&acţie% anume din această ultimă perspectivă îl vom descrie în modele de mai 4os.

I.2 Modele şi teorii ale stresului

I../Modelul 0iziologic şi teoria răspunsului

I..I. A. 1eoria lui 2ans 2ugo -runo !el3e

Modelul "i&iolo)ic mai numit $iolo)ic îşi are ori)inea în cercetările lui 8ans 8u)o /runo Sel9e şi pune accentul pe

stimulii nocivi din mediu. *rima sclipire a ideii datea&ă din 1!25% din perioada studiilor de medicină. ?n timpul

e(amenelor medicale% Sel9e a a4uns să se între$e de ce mulţi



pacienţi sunt a"ectaţi de aceleaşi simptome în "a&ele iniţiale ale unor $oli di"erite. im$ă încărcată% dureri )enerali&ate%

deran4ament stomacal% pierdere în )reutate şi alte simptome sunt caracteristice multor $oli pe care pro"esorii le enumeră

"ără a le acorda nici o atenţie. 'i se concentrea&ă mai de)ra$ă asupra semnelor speci"ice a unei anumite $oli ; in"lamarea

)landelor parotide la oreion% de e(emplu. Ilustrul cercetător revine asupra 6sindromului sen&aţiei că pur şi simplu eşti

$olnav6 a$ia peste un deceniu% în 1!35% cnd% încercnd să descopere un nou ormon% a o$servat la şo$olanii săi că orice

su$satnţă cimică sau necompati$ilă cu or)anismul;)a&dă creea&ă ulceraţii sn)ernd în stomac şi intestine% corte(ul

)landei suprarenale se măreşte şi tumusul devine sta"idit. De asemenea% a remarcat că tratamentele pentru diverse $oli

sunt în esenţă aceleaşi> pacienţii sunt s"ătuiţi să se odinească% să consume alimente simple şi să se "erească de "ri).

6Dacă am putea demonstra că or)anismul are un tipar de reacţie nonspeci"ică6% scria Sel9e% 6cu care poate să "acă "aţă

a"ecţiunilor cau&ate de o diversitate de potenţiali a)enţi pato)eni% acest răspuns de"ensiv ar tre$ui să "ie supus unei

anali&e strict o$iective% ştiinţi"ice6. 0şa s;a născut conceptul de stres ; "enomen denumit de autor> '!indrom 4eneral de

Adaptare* E.0.S.% care constă într;o secreţie a ormonilor pituitari% cu rol de activare a corte(ului )landelor adrenale% în

vederea producerii unor anumiţi ormoni deose$iţi de importanţi în meta$olismul celulelor% întruct produce scim$ări

esenţiale în "uncţionarea sistemului "i&iolo)ic. 0ceste scim$ări parcur)% de re)ulă% mai multe etape> primul stadiu este

reacţia de alarmă% urmat de stadiul de re&istenţă şi s"rşit de "a&ă de epui&are. Bermenii nu aveau menirea să

impresione&e% ci mai de)ra$ă erau asociaţi cu modul în care corpul eli$erea&ă ormonii corticali disponi$ili% re"ace

resursele şi apoi le epui&ea&ă. Sel9e% 8. a"irma că att cantitatea necesară de ormoni secretaţi% ct şi e"ectele acestora

asupra ţesuturilor corpului vari&a&ă în "uncţie de severitatea stresului şi de speci"icul psiolo)ic individual inclus. ?n acest

sens% el vor$eşte de =$oli ale adaptării6% adică de posi$ilitatea ca e"orturile de adaptare "i&iolo)ică la stresori să provoace

$oli or)anice% în condiţiile prelun)irii sau trăirii lor prea intense.

Iniţial% Sel9e considera că reacţiile la stres sunt pur ormonale. Hlterior a "ost descoperită importanţa ce;i revine )landei

pituitare% care este ataşată de ipotalamusul din creier% în apariţia stresului. a ora actuală se presupune că secreţia de

neuroormoni e controlată de neurotransmiţători% care% la rndul lor% re)lea&ă eli$erarea de secreţie a neuroormonilor

0CB8 ormon adrenocorticoro"in% care declanşea&ă reacţia de stres. Ca orice aspect le)at de creier% întrea)a cimie a

stresului impune clari"icări ulterioare.

*rima lucrare pe tema stresului% 8ans Sel9e% o pu$lică în revista <ature su$ "orma unei scrisori de redacţie în anul 1!3.

7



/ineînţeles că teoria stresului% aşa cum a "ost ea )ndită de Sel9e% nu a "ost imediat acceptată% conceptul avea să "ie

respins de unii cercătători% concreti&at de alţi care pledea&ă pentru necesitatea considerării unui stres psiolo)ic% cnd

ţesuturile nu sunt direct a"ectate% ci în prim;plan apar o serie de tul$urări a proceselor psiice superioare. De asemenea%

restrn)erea noţiunii de stres la sindromul )eneral de adaptare este un demers unilateral şi incomplet. Cu toate acestea%

meritul ilustrului savant este de a "i vărsat lumină asupra e"ectelor "i&iolo)ice ale stimulilor nocivi ce 4oacă un rol

important în înţele)erea mai clară a "uncţiilor unor ormoni ai corpului în declanşarea şi tratarea unor =$oli ale adaptării6%

şi desi)ur de a crea un teren "ertil pentru viitoare studii în domeniu. Cercetările ulterioare au demonstrat că o serie de

a"ecţiuni> $oli cardiovasculare şi cele le)ate în vreun "el cu inima@ $olile in"lamatorii% inclusiv reacţiile aler)ice@ pro$leme

di)estive@ dis"uncţii se(uale@ ciar şi $anala răceală% au adesea cau&ă declanşatoare ; stresul ; aşa cum presupunea

cercetătorul.

I..I. -. #ezvoltări moderene &n aordarea 0iziologică a stresului

?n cadrul modelului "i&iolo)ic al stresului constatăm completări şi de&voltări ulterioare teorii lui Sel9e care nuanţea&ă

înţele)erea răspunsului organismului la 0actorii de stres.

Cercetătorii endocrinolo)i ace9 1!7 şi Mason 1!71 respin) conceptul de activare nonspeci"ică şi unidirecţională şi

su$linia&ă speci0icitatea reacţiei, determinată att de situaţie ct şi de trăsăturile individuale. +elevant este "aptul că în

răspunsul la stres se distin) mai multe tipuri de activare> autonomă% electrocorticală% endocrină% imunolo)ică% emoţională%

comportamentală. Mason este unul dintre întemeietorii *sioneuroendocrinolo)iei% care totodată pre"i)urea&ă teoria

co)nitivă a stresului ela$orată de a&arus şi cola$oratorii.

Cercetătorii FranLenaeuser% M. 1!% 1!% evi .% 1!1% 1!!% H and$er) 1!% Boerell% B. 1!7 de"inesc

stresul ca reacţie% cercetările lor au meritul de a evidenţia importanţa stresorilor psiosociali şi a "actorilor de

personalitate în răspunsul "i&iolo)ic al or)anismului.

0utoarea suede&ă FranLenaeuser 1!2 apro"undea&ă distincţia dintre eustres şi distres reali&ată de Sel9e. a nivel

ormonal acestea se distin)> stările a"ective ne)ative se traduc prin activarea cortisolului şi a catecolaminelor

adrenalina% iar cele po&itive prin activarea doar a catecolaminelor. a nivel psiolo)ic "actorul e"ort eustresul se

caracteri&ea&ă printr;o a4ustare activă% intensă% an)a4are pentru o$ţinerea controlului situaţiei. Factorul distres implică

insatis"acţie% nesi)uranţă% scăderea per"ormanţei% an(ietate% pasivitate% sentiment de nea4utorare.

und$er) 1! şi Hrsin 1!, au demonstrat e(perimental că att supraactivarea ct şi su$activarea induc stres%

e(primat prin modi"icări în plan "i&iolo)ic% psiic şi comportamental.



Meritul lui araseL şi Beorell 1!! constă în "aptul că au trasat distincţia dintre activare şi stres. 0ctivarea este

urmarea po&itivă a unor cerinţe intense% dar în pre&enţa controlului. Stresul se produce doar la intersecţia dintre solicitări

intense şi opţiuni de control minime de e(emplu% deţinuţii supuşi violenţei.

8enr9 1! a dovedit comple(itatea modulării tipului de reacţie prin includerea "actorului situaţional> mediul

securi&ant% deprivarea maternă% am$ianţa nouă% lipsa posi$ilităţii de control.

Nasile *avelcu în lucrarea =Din viaţa sentimentelor6 p. ,5 identi"ică în "enomenul stresului doar unul din cei trei "actori

ai ecuaţiei psiolo)ice implicate în sta$ilirea pra)ului ma(im de re&istenţă a or)anismului la perceperea unei ameninţări>

=dacă prima treaptă sau primul pra)% numit =insti)aţie6% e(primă con"lictul între tendinţe sau între individ şi am$ianţă% al

doilea pra)% cel al trăirii mai intense% de 6"rustraţie6 sau =ameninţare6% se traduce printr;un sentiment de alarmă% de teamă

le)at de inte)ritatea eului. ?n "ine% ultimul par)% cel al =epui&ării6% ne o"eră ta$loul de&năde4dii şi al pră$uşirii totale...

0tt suprasolicitarea% con"lictul% ct şi situaţiile am$i)ue provoacă aceste stări de alarmă6.

*rin prisma teoriei răspunsului% evaluarea nivelului pre&umativ al stresului se "ace pe $a&a caracterului şi amplitudinii

reacţiilor psio"i&iolo)ice şi comportamentale. 0st"el% Bome 1!7 su)erea&ă că ierari&area răspunsului în "uncţie de

"recvenţă% intensitate şi consistenţă în timp permite distin)erea stresului de strain şi clasi"icarea reacţiilor în de scurtă

durată sau tran&itorii care de multe ori au e"ecte $ene"ice% de activare% stimulare% adaptare şi reacţii de lun)ă durată sau

cronice care pot deveni dăunătoare. Distin)em cinci tipuri de răspunsuri şi reacţii la stres>

1. +eacţii de tropism termen preluat de la Coen% 1! po&itiv ; caracteri&at prin comportamente de căutare şi

stare su$iectivă de plăcere în situaţii de stimulare în special sen&aţii de risc@

2. +eacţii de tropism ne)ativ ; caracteri&at prin comportament de e&itare% apărare şi părăsire a situaţiilor de

solicitare% însoţite de sentimentul de nea4utorare@

3. +eacţii de adaptare activă ; caracteri&at prin controlul mediului% ela$orarea de in"ormaţii şi strate)ii

comportamentale adecvate situaţiei@

,. +eacţii de adaptare pasivă ; însoţite de acceptare% o$işnuinţă% i&olare% diminuarea răspunsului de orientare@

5. Destricţia ; stare consecutivă discrepanţei privind opţiunea pentru răspunsuri de )enul tropismului ne)ativ sau

al adaptării pasive şi solicitările mediului pentru o adaptare activă. Destricţia implică deteriorarea stării psiice%

"i&iolo)ice% inclusiv $oli somatice.

Modelul "i&iolo)ic pune în evidenţă mo$ili&area resurselor de apărare ale or)anismului pentru a se

opune pertur$atorilor. 8. :ol"" 1!37 de"ineşte stresul ca "iind reacţia individului la diverşi a)enţi

!



aîncărc area in"ormaţională +educe căutarea de in"ormaţii

unea ti mpului O +educerea P O /loca4e sau discontinuităţi

unea )rupului;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; QO ;;;;;;;;;;. capacităţii de Intoleranţă sau de&acord

m$ări rapide ; ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; Rinte)rare +ăspuns de tipul 6Botul sau nimic6

a controlului imitarea stimulilor

crescut în luarea deci&iilor #stilitate% a)resivitate

nocivi şi ameninţători@ natura reacţiei de adaptare pe care o evocă stimulii este dependentă de pro)ramul )enetic şi de

e(perienţa individului. 0utorul consideră reacţiile psiosomatice la stres ca ecou patolo)ic% ca "orme improprii şi

ine"iciente de adaptare.

I... Modelul cauzal şi teoria stimulului

Modelul cau&al denumit şi model in)ineresc consideră persoana% prin analo)ie cu modelele tenice% ca avnd capacitate

înnăscută coe"icient de toleranţă de a "ace "aţă unor potenţiali dăunători din mediu% de"iniţi ca 6nivel de încărcare6.

Depăşirea nivelului optim cau&ea&ă reacţii de stres şi% respectiv% alterări ale "uncţiilor psiolo)ice.

Modelul cau&al conceptuali&ea&ă stresul drept o "uncţie a stimuluilui% e(prima$il prin "ormula ST"s. +ealaţia dintre

stimul şi reacţie este una similară /eaviorismului radical% adică unilaterală şi unidirecţională SU+. Beoria stimulilor

i)noră comple(itatea relaţiei dintre "iinţa umană cu mediul său şi e(istenţa di"erenţilor individuale la reacţiile de stres%

nu;şi pune pro$lema de ce unii oameni percep mai intens şi reacţionea&ă mai acut dect alţii la impactul cu "actorii de

stres social.

!tresorii sau 0actorii de stres con"orm acestei teorii sunt evenimente sau condiţii ale mediului% su"icient de intenşi sau

"recvenţi care solicită reacţii "i&iolo)ice şi psiosociale din partea individului 'lliot şi 'isdor"er% 1!2. Stresorii sunt

divi&aţi convenţional în trei mari cate)orii> "i&ici% psiolo)ici şi sociali. Cei psiosociali% la rndul lor% includ> stresori la

nivel individual% "amilial% pro"esional% microcomunitate.

a nivel individual% stresorii re&idă uneori în structura de personalitate% în tipul de reactivitate emoţională% în capacităţile

intelectuale şi stilul co)nitiv% în caracteristicile atitudinale şi comportamentale. 0lteori în con"lictele dintre motive%

urmate de "rustrare% în identi"icarea di"erenţelor individuale. *rin natura lor intrinsecă şi repetitivă pot deveni deose$it de

dăunători. Factorii de stres psiosocial la nivel individual do$ndesc note speci"ice în "uncţie de etapa ciclului vieţii în

care se )ăseşte persoana> ast"el% pentru copilul mic separarea de mamă este "actorul ma4or de stres% pentru adolescent ;

cri&a de identitate% pentru tnăr ; opţiunea pro"esională% pentru adult ; responsa$ilităţile multiple% iar pentru vrsta a treia

; re)resia $iolo)ică şi intelectuală.

Sursele de stres la nivel "amilial sunt multiple> apariţia unor noi mem$ri în "amilie% personalităţi şi sisteme de valori

di"erite% comunicare redusă% con"licte materiale% divorţ% alcoolism% violenţă domestică% invaliditate% decesul unui mem$ru

al "amiliei Sa""er% 1!2. Deoarece "amilia repre&intă de cele mai multe ori universul individului% anumite de&or)ani&ări

sau eşecuri în "uncţionarea ei se trans"ormă în "actori de stres acuţi sau cronici.

1

0lte surse ma4ore de stres sunt cele le)ate de statutul pro0esional, descrise pe lar) în literatura de specialitate S&a$o%

Mauli şi *iric% 1!3% Cooper% 1!% Sloan şi Cooper% 1!% *itariu% 1!!% Borell% 1!! $. 0ici putem nominali&a> tipul

de pro"esie practicat% inadecvarea condiţiilor pro"esionale la "actorii umani;individuali care se repercutea&ă asupra stării

de con"ort "i&ic şi psiic al persoanei% )enernd stres.

Stresorii ocupaţionali provin din amianţa 0izică5 &)omot% vi$raţii% temperatură% no(e% iluminat etc.@ amianţa socială5

relaţii interpersonale reduse% lipsa cooperării% atitudini critice sau dictatoriale% nesi)uranţa locului de muncă etc.@

caracterul si organizarea muncii5 suprasolicitaresu$solicitare% muncă repetitivă% ritm impus% oral prelun)it% munca în

scim$uri% automati&area e(cesivă% nivel de responsa$ilitate şi deci&ie% am$i)uitatea sarcinilor sau a rolurilor% control

redus% perspectivă de avansare. Bot aici menţionăm şoma$ul, care de multe ori implică pierderea resurselor "inanciare de

trai% demorali&area cau&ată de scăderea stimei de sine% de scim$area statutului social% de i&olare şi inactivitate ; "apt ce

permite de a;l cali"ica drept cel mai )rav "actor de stres le)at de statutul pro"esional.

# importantă sursă de stres psiosocial o constituie aparteneţa individului la o microcomunitate or)ani&aţii sociale%

politice% diverse cercuri de interese etc.. Deşi microcomunitatea o"eră suport social% atunci cnd 6survin relaţii

con"lictuale% cooperare redusă% competiţie ne)ativă% restricţii inutile% ri)iditatea re)ulilor% criticism e(a)erat sau

de&apreciere% creşte sentimentul "rustrării şi )rupul de apartenenţă devine sursă de stres6 1 p. 33J.

Caracteristica societăţii contemporane a determinat apariţia unui spectru lar) de "actori stresanţi% dintre care vom aminti>

supraa)lomerarea din metropole% $irocraţia% depersonali&area instituţiilor sociale% supraîncărcarea in"ormaţională%

deprivarea de tradiţii% sărăcie% discriminare% violenţă% i&olare% valori în continuă scim$are% cri&e economice şi politice

evi% 1!!. ?n acest conte(t% Coen 1! propune un model al stresului unde su$linia&ă caracteristici ale mediului

social contemporan care diminuea&ă capacitatea adaptativă a omului>

Fi)ura nr. 1. Modelul stresului ela$orat de Coen 1!

Caracteristicile mediului contemporan *osi$ilile reacţii



0E<#SBIC*+#C'<BH *0CI'<VI#+ DI< B#B0H

C'#+ I<B'+NI'N0VIurere a$dominală 57 W

urere lom$ară 35 W

etrora)ie 3 W

menoree secundară 1 W

"arct miocardic 22 W

lero&ă multiplă 77 W

cident vascular 2, W

11

Hn )rup de cercetători propun o altă calsi"icare a surselor de stresori psiosociali> evenimente critice de viaţă% tracasări

&ilnice şi e(perienţele traumatice. <u ne vom opri să;i descriem detaliat% nici nu ne vom apro"unda prea mult în aceste

cate)ori&ări% ţinem doar să menţionăm pe surt ce repre&intă aceşti stresori.

*rimele o$servaţii privind impactul unor evenimente de viaţă au "ost e"ectuate de psiiatrul 0dol" Me9er la începutul

secolului XX. Me9er propune ela$orarea unei 6ărţi a vieţii6 pentru înţele)erea componentelor psio$iolo)ice ale $olilor

cit. în +ae% 1!!. Hlterior cercetările au "ost continuate de :ol""% 8.% :ol"" 4r S. şi 8inLe% 8olmes şi +ae 1!7%

ultimii s;au impus prin ela$orarea unor metode standardi&ate de avaluare a evenimentelor de viaţă. 0utorii de"inesc

evenimentele de viaţă drept scim$ări o$iective în structurile şi relaţiile psiosociale ce determină reor)ani&ări ale

circumstanţelor u&uale şi impun or)anismului un e"ort de rea4ustare psiică şi socială% perioadă în care persoana este mai

vulnera$ilă la stres şi $oli.

Diverşi autori au reali&at studii prin care au încercat să identi"ice relaţia dintre de$utul unor $oli somatice şi incidenţa

evenimentelor ma4ore de viaţă Cooper% 1!!% +ae% 1!!. # sinte&ă a unor studii care raportea&ă procentul pacienţilor

care în ultimile 12 luni înainte de dia)nosticul medical au trăit o cri&ă ma4oră de viaţă% v;o pre&entăm în ta$elul de mai

4os 1 p. 3J>

Ba$elul nr. 1. +elaţia dintre evenimentele ma4ore de viaţă şi dia)nosticarea unor $oli somatice



0ceeaşi relaţie a "ost sta$ilită şi între evenimentele ma4ore de viaţă şi tul$urările psiice cum sunt depresia%

sci&o"renia% tentative de suicid şi sinuciderile "inali&ate *a9Lel% 1!7.

imitele teoriei lui 8olmes şi +ae decur) din caracteristicile sale de $a&ă> 1 asumarea ideii că scim$area în sine este

stresantă% indi"erent de caracterul po&itiv sau ne)ativ al ei@ şi 2 impactul

12

su$iectiv e)al al evenimentelor pentru toate persoanele% indi"erent de particularităţile individuale. a ora actuală% s;au

acumulat date care evidenţia&ă că nu doar cumulul de evenimente poate cau&a distresul% ci şi lipsa de evenimente 1 p.

37J.

*erLins 1!2% *a9Lel 1!7% Suls 1!1 propun discriminarea evenimentelor în "uncţie de> de&ira$ilitate%

controla$ilitate% predicti$ilitate% po&itive sau ne)ative% cşti) sau pierdere% )ravitate. 1racasările zilnice, numite şi

nonevenimente sunt identi"icate cu stresul cronic essier% *rice şi :ortman% 1!5. 0utorii de"inesc =ărţuielile

&ilnice6drept =e(perienţe şi condiţii ale vieţii &ilnice care sunt percepute de individ ca "rustrante% iritante sau

ameninţătoare pentru starea sa de con"ort "i&ic şi psiic6 a&arus şi cola$.% 1!,% p. 37.

Deşi ca intensitate tracasările &ilnice sunt considerate stresori minori% prin "recvenţa şi caracterul lor cornic corelea&ă mai

semni"icativ cu simptomatolo)ia somatică şi psiică dect evenimentele de viaţă :ein$er)er% 8iner şi Biernei% 1!7.

0utorii "ac departa4are dintre tracasările centrale, care re"lectă viaşa personală şi au un e"ect mai accentuat asupra stării

de sănătate% de tracasările peri0erice, care se re"eră la viscitudini de moment. Sursele tracasărilor cotidiente sunt

domeniile vieţii de &i cu &i> pro"esional% "amilial% viaţă personală pro$leme se(uale% intimitate% sănătate pro$leme

proprii sau ale mem$rilor "amiliei% responsa$ilităţi casnice% relaţiile sociale% întmplări )inioniste pierderi% ratări%

mediul am$iental 1 p. 3.

'(perienţa ră&$oaielor% cutremurelor% acidentelor aviatice sau celor de maşină au impus în atenţia cercetătorilor o nouă

cate)orie de stresori denumiţi traumatici care sunt de scurtă durată% dar ca intensitate sunt "oarte acuţi. *rimele cercetări

datea&ă de la s"rşitul ră&$oiului americano; vietname&% care a condus la conturarea aşa;numitului =sindrom post;

Nietnam6% cu toate că o$servaţiile privind rolul "actorilor psiotraumati&anţi asupra stării "i&ice şi psiice "useseră

descrise mai demult su$ titlul de nevro&ă traumatică sau de =sindromul cordului irita$il6 cit. Ba9lor% 1!!. Similitudinile

dintre reacţiile o$servate la luptătorii din Nietnam şi la cei care au trecut peste cataclisme naturale sau accidente rutiere şi

aviatice au determinat apariţai în anul 1! a unei noi entităţi clinice în Manualul de Dia)nostice;Statistice ale /olilor

*siiatrice DSM III ; !indromul de stres post%traumatic *BSD. Care se caracteri&ea&ă prin de&voltarea unor simptome

psiice% comportamentale şi somatice care apar după evenimentele traumati&ante ieşite din ran)ul e(perienţelor umane%

considerate normale Friedman% 1!!. *entru a putea cali"ica un stresor ca "iind traumati&ant acesta tre$uie să

întrunească cteva condiţii> să repre&inte o ameninţare la viaţa proprie sau a celor apropiaţi@ distru)erea $ruscă a propriei

case sau a comunităţii@ implicarea directă sau ca martor în uciderea sau rănirea )ravă a altor persoane 'verl9% 1!!.

13



Din punct de vedere a intensităţii% stresorii traumatici pot "i> acuţi% $ruşti% intenşi% catastro"ali sau cronici% cnd stresorii

sunt e(tremi dar permit mo$ili&area în timp a mecanismelor adaptative e(. la)ărele de pri&onieri.

+etrăirea repetitivă a traumei prin )nduri intru&ive% revenirea aceluiaşi tip de vise% "las;$acLuri sau dimpotrivă%

=aneste&ia6 a"ectivă şi înstrăinarea de viaţă% reprimarea evenimentului traumatic% sunt modele tipice de reacţii la

e(perienţele traumatice% am$ele necesitnd intervenţii psioterapeutice.

0utorii acestui model identi"ică stresul cu stimulii ; aspectele din mediu care solicită sau de&or)ani&ea&ă individul.

Susţinătorii teorii consideră că "iecare individ are o capacitatea înnăscută numit şi coe"icient de toleranţă de a "ace "aţă

"actorilor stresanţi din mediu şi doar atunci cnd stresul cumulat depăşeşte această valoare are loc reacţia la stres% şi

ulterior% alterarea "uncţiilor psio"i&iolo)ice ale or)anismului. De aici relaţia re&ultată din interacţiunea a)entului stresor%

pe de

o parte% şi capacitatea de adaptare a or)anismului% pe de altă parte% )enerea&ă starea de stres.

I..6. Modelul Interacţional al stresului şi teoria tranzacţională

?n metoda tran&acţională de cercetare a stresului Co( şi Fer)uson% 1!!1% a&arus% 1!!! se consideră că stresul apare din

întlnirile sau tran&acţiile semni"icative dintre persoană şi mediul "i&ic sau social. ?n acest conte(t% a&arus şi FolLman

de"inesc !tresul ca "iind =o relaţie particulară între persoană şi mediu% în care persoana evaluea&ă mediul ca impunnd

solicitări care e(ced resursele proprii şi ameninţă starea sa de $ine% evaluare ce determină declanşarea unor procese de

copin)% respectiv răspunsuri co)nitive% a"ective şi comportamentale la "eed;$acLurile primite6 1 p. ,,J. a&arus pre"eră

în locul termenului de stresor pe cel de ameninţare care nu e(istă în sine% ca proprietate a uneia dintre cele două sisteme

implicate ; persoană şi mediu ; ci numai în interacţiunea dintre ele. Con"orm de"iniţiei stresului% ameninţarea decur)e din

perceperea unui de&ecili$ru între cerinţele impuse şi capacitatea de răspuns% din discrepanţa dintre starea actuală şi cea

dorită de su$iect.

După părerea lui a&arus 1!!!% procesarea co)nitivă asociată cu tran&acţiile stresante poate "i concepută la două

niveluri ; macro şi micro. a nivel macro% su"erinţa emoţională depinde de "elul în care percepe individul sensul situaţiei

sau =teama relaţională principală6. a nivel micro pot "i identi"icate di"erite procese co)nitive speci"ice care ar putea

contri$ui la stres a&arus şi FolLman% 1!,. 0precierile sau evaluările individului despre situaţia respectivă sunt "oarte

importante> a&arus şi FolLman au "ăcut distincţia între evaluarea primară evaluarea ameninţării din situaţia

1,



respectivă şi evaluarea secundară evaluarea propriei posi$ilităţi de a "ace "aţă cu succes situaţiei 1 p. 271J.

De e(emplu% cei "oarte optimişti pot evalua evenimentele în aşa mod înct să descopere o parte $ună în aproape toate

situaţiile% apărndu;i de stres% în timp ce pesimiştii ar putea considera stresante ciar şi supărările mărunte. 'valuarea

implică 4udecăţi% raţionamente% deducţii% discriminări în vederea inter)rării in"ormaţiilor într;un cadru co)nitiv care să

"acilite&e =dia)nosticul6 situaţiei% căutarea şi luarea deci&iei. 0tunci cnd situaţia este evaluată ca depăşind capacitatea

personală de control% e(istă o posi$ilitate deose$it de mare de apariţie a sentimentelor stresante. ?n plus% oamenii% în

)eneral% "ac e"orturi intense de îndeplinire a cerinţelor în situaţii ameninţătoare a&arus şi FolLman% 1!,% cu di"erite

)rade de succes. 0precierea cerinţelor duce la un mod de soluţionare care ar putea să in"luenţe&e% la rndul lui% însuşi

procesul de apreciere concentrarea asupra emoţiilor sau să vi&e&e modi"icarea cerinţelor e(terne prin comportament

concentrarea asupra pro$lemelor. a&arus vor$eşte despre adaptarea la situaţia de stres pe care o de"ineşte ca "iind

=totalitatea strate)iilor şi procedeelor pe care individul le "oloseşte în modi"icarea aspectelor adverse ale mediului cu

scopul de a reduce distresul intern indus de cerinţele acestuia6. !tilul are în vedere trăsăturile de personalitate care sunt

predispo&iţii )enerale de a răspunde la anumite circumstanţe stresante într;un anumit "el. !trategiile repre&intă un nivel de

anali&ă mai speci"ic% strate)iile "ocali&ate pe pro$lemă care constau în recunoaşterea% modi"icarea şi eliminarea

impactului stresorului% şi cele "ocali&ate pe emoţii care se re"eră la e"orturile de ecili$rare a emoţiilor ne)ative ce apar ca

reacţie la evenimentul stresant. 0precierile le)ate de stres şi modul nereuşit de soluţionare a pro$lemelor pot )enera o

cascadă de stresuri re&ultante posi$ile> e(citare "i&iolo)ică cum ar "i creşterea ritmului cardiac% pro$leme de sănătate%

pro$leme în relaţiile sociale sau tul$urări co)nitive şi comportamentale. 0precierea şi e"orturile de soluţionare a

pro$lemelor varia&ă dinamic pe măsură ce evenimentele se de&voltă şi se des"ăşoară% ast"el înt simptomele de stres se

modi"ică att în "uncţie de situaţie% ct şi de persoană. 0recierea co)nitivă a unei situaţii stresante 4oacă un rol important

în relaţia dinamică dintre situaţia ne)ativă şi nivelul de stres raportat Earne"sLi% raa4 şi Spinoven% 21. Scemele

co)nitive nu sunt structuri "uncţionale uni"orme ci implică co)niţii multiple despre sine% lume şi viitor conturate în

sistemul de convin)eri% valori şi scopuri.

Constatăm că stările stresante sunt aproape invaria$il le)ate de atitudinea "aţă de sine a persoanei% de relaţiile individuale

în care se de&văluie vulnera$ilitatea şi sensi$ilitatea "aţă de eşec% de de"ecte personale% de sarcini e(cesive% de e(i)enţele

e(terne sau de nivelul de aspiraţii superioare% de incon)ruenţele dintre eul real şi cel dorit.

15



0utorii teorii tran&acţionale su$linia&ă că datorită modului de evaluare şi a di"erenţelor individuale% acelaşi stresor nu va

produce acelaşi tip de răspuns "i&iolo)ic la "iecare persoană% reacţia la stres "iind moderată de numeroşi "actori. 0ceste

di"erenţe pot "i re&ultatul "actorilor de mediu sau condiţiilor de lucru stresante% ct şi al "actorilor sta$ili de personalitate%

tipul 0 de comportament% per"ecţionismul% am$iţia% ro$usteţea% nevoia de apro$are% credinţa despre anumite capacităţi sau

lipsa acestora% "atalismul sau in"le(i$ilitatea.

I.6. onsecinţele stresului asupra sănătăţii individului

Sel9e introduce şi noţiunea de Y$oală de adaptareY. 'l recunoaşte că nu e(istă $oală a cărei unică şi e(clisivă cau&ă ar "i

stresul. Dar un stres prea puternic poate determina pră$uşirea mecanismelor de apărare ale or)anismului. Stresul se poate

concreti&a în diminuarea normalităţii "uncţiilor sau ciar în apariţia $olilor% dar poate a4uta persoana a"lată într;o stare de

pericol şi contri$uie la accentuarea aci&iţiilor. Stresul poate )enera un discon"ort temporar şi% de asemenea% poate induce

consecinţe pe termen lun)% poate altera starea de sănătate a unui individ ct şi $unăstarea acestuia% provocnd reacţii

"uncţionale şi or)anice.

!imptome de stres5

Hn nivel ridicat al ormonilor de stres poate produce unul sau mai multe simptome att la nivel "i&ic% ct şi psiolo)ic>

taicardie% aritmii% respiraţie rapidă% super"icială% )ură uscată% dureri de cap% transpiraţie% tremurat% tensiune musculară%

modi"icări de )reutate% indi)estie

diareeconstipaţie% la$ilitate emoţională% an(ietate% depresie% di"icultăţi de concentrare% deteriorări ale memoriei%

irasci$iliatate% animo&itate% intoleranţă la "rustrare% sentiment de neputinţă% a$senteism% tul$urări de somn.

7ustresul este stimulativ% avnd consecinţe po&itive asupra motivaţiei şi creativităţii individului. #istresul este evident

cnd o persoană se percepe ca neavnd a$ilităţile şi resursele necesare controlului situaţiilor cu care se con"runtă.

2iperstresul depăşeşte limitele adapta$ilităţii ducnd la suprasolicitarea mecanismelor compensatorii pnă la epui&area

lor% în vreme ce 8ipostresul consecutiv su$;solicitărilor duce la o lipsă de auto;reali&are mani"estată comportamental prin

imo$ilitate "i&ică şi de&interes psiosocial.

!tresul acut implică un răspuns rapid la stimuli uşor de identi"icat şi sin)ulari. ?n "a&a acută a stresului% simptomele

pot "i> în)ustarea cmpului conştiinţei% a)itaţie% stupoare% an(ietate% tul$urări neurove)etative% depresie% mani"estări

isterice% a)resivitate% a)itaţie psiomotorie.

1



scriptiv 'valuativ

<eutru

Meta"oric

Con"ormist*rivind

propria

persoană

*rivind

colectivul sau

re)imul

*rivind

perspectivele pe

viitor cidivişti ,,%! 1%! 2%3 7%75 1%!

on;recidiv 3,% !%1, 2% 1,%2 1,%5

emple

Л

întuneric% in"ern%

capcană

Zcoala vieţii%

despărţire

+uşine% pată%

cin% ratare

Supunere%

de&umani&are%

umilinţă

+ea$ilitare

!tresul cronic este reacţia la "actori a căror acţiune cumulată în timp )enerea&ă acest tip de stres@ se mani"estă prin

simptome şi sindroame "i&ice şi psiice îndelun)ate sau ciar permanente ca> ipertensiunea arterială% insomnii% depresii%

scăderea puterii de concentrare% o slă$ire a sistemului imunitar etc. Cercetările recente asupra consecinţelor stresului

cronic au impus în literatură un nou concept% şi anume sindromul de e9tenuare (urn%out) caracteri&at prin epui&are

emoţională% "i&ică şi mentală% e(primată prin aplati&are a"ectivă% depersonali&are şi scăderea reali&ărilor personale

Ereen)las% /urLe şi #ndracL% 1!!% +icardsen% /urLe şi eiter% 1!!2% /urLe% 1!!2.

Stresul post;traumatic apare în condiţiile în care viaţa unui individ este ameninţată% iar reacţia se mani"estă cu

într&iere.

*rima descriere a relaţiei dintre stres şi $oală datea&ă din 1!1 şi aparţine lui Sir :. #sler care consemna că an)ina

pectorală este o $oală caracteristică oamenilor de a"aceri intens a$sor$iţi de munca lor 1 p. 2J.

Stresul intens şi prelun)it poate altera starea de sănătate a unui individ ct şi $unăstarea acestuia% provocnd reacţii

"uncţionale şi or)anice. +eacţiile or)anice pot mer)e pnă la $oli )rave ca> $oli endocrine dia$et &aarat% dis"uncţii

tiroidiene% $oli cardiovasculare ipertensiune arterială% in"arct miocardic% $oli di)estive% $oli ale sistemului imunitar%

$oli psiice etc. +eacţiile "uncţionale ca> mi)rene% tul$urări di)estive diverse% mani"estări cutanate% pot a"ecta calitatea

vieţii individului. *ractic% stresul a"ectea&ă între)ul or)anism. Zi% în a"ară de simptomele "uncţionale sau or)anice% stresul

şi consecinţele sale ; irita$ilitate% an(ietate% depresie ; provoacă adesea pro$leme relaţionale% în "amilie sau la serviciu%

=stresul )enerea&ă stres6.

17

C0*IB#H II. Mediul penitenciar

/ aracteristicele mediului penitenciar

a prima vedere% speci"icul vieţii penitenciare pare a "i simplu% în care personalul asi)ură servicii pentru deţinuţi> rană%

ca&are% i)ienă% îm$răcăminte% recreare% culturali&are% securitate. Cu toate acestea% spaţiul penitenciar nu poate "i anali&at

în con"ormitate cu le)ităţile social;)enerale. 'l posedă un şir de trăsături determinate de anumite calităţi e(trinseci%

dimensiunile şi structura relaţiilor% normele şi valorile% sistemul de privile)ii% raporturile de "orţă% status;urile şi rolurile

di"eritor persoane. ?n 1!!,% în penitenciarele din +omnia s;a reali&at un studiu re"eritor la semni"icaţia pe care o acordă

diverse cate)orii de deţinuţi mediului penitenciar. 7 p.!J

Deţinuţii tre$uiau să e(prime într;un cuvînt ce repre&intă pentru "iecare din ei detenţia. 0nali&a răspunsurilor a "ost

sinteti&ată în Ba$elul nr. 2.

Ba$elul nr. 2. *ercepţia de către deţinuţi a mediului penitenciar la nivel descriptiv şi evaluativ



Svetlana +usnac 13 p. 31J caracteri&ea&ă mediul carceral ca "iind un spaţiu penal, deci e(istenţa lui este determinată nu

de tre$uinţele% interesele% motivele sociale ci de prescripţiile le)ii penale@ este un spaţiu &nc8is, cola$orarea cu alte medii

sociale "iind redusă% înciderea "iind constitutivă structurii şi "uncţionării sale@ este ipolar di8otomic; E. Florian ;inclu&nd două )rupuri de $a&ă> cel al deţinutului şi cel al lucrătorului penitenciar. Eeor)e Florian 1!!% p. 22

distin)e încă două trăsături ale acestui spaţiu> calitatea de &onă a interacţiunilor asimetrice% deci şi de spaţiu al autorităţii,

precum şi cea de cmp de "orţe în care se ciocnesc interese şi aspiraţii di"erite.

Eeor)e Florian% psiolo) la Institutul <aţional de Criminolo)ie din +omnia% mai enumeră cteva elemente speci"ice

acestui mediu p. 137J>

1

; Susţinerea a"ectivă şi morală din partea relaţiei sociale imediate este minimă@

; ?n cursul primelor e(perienţe penitenciare se o$ţine o resemnare care devine un invariant al personalităţii

deţinutului@

; *ierderea controlului asupra mediului )enerea&ă "recvent stări depresive@

; Sentimentul e"icacităţii personale este anulat prin lipsa cronică% pentru ma4oritatea deţinuţilor% a posi$ilităţilor de

a;şi e(ersa% e(perimenta aptitudinile şi de a avea succes.

Indi"erent de tipul deţinuţilor% 1 p.17J privarea de li$ertate în penitenciar implică o i&olare "i&ică% psiică şi

psiosocială a condamnaţilor% care in"luenţea&ă di"erit trăirile emoţionale ale acestora.

Statistic s;a demonstrat că peste 2W din deţinuţi consideră că pedeapsa primită a "ost prea aspră în raport cu "aptele

comise% iar i&olarea la care au "ost supuşi constituie principalul "actor stresant în penitenciar con"orm Modelului Cau&al

al Stresului% detenţia se încadrea&ă în evenimente de viaţă cu un risc crescut de a de&volta ulterior ciar Sindromul de

Stres *ost Braumatic.

Nenirea în penitenciar tul$ură ecili$rul personalităţii printr;o triplă reducere p. 13;137J> a spaţiului de viaţă% a

timpului personal suspendarea viitorului% relativi&area trecutului şi a comportamentului social i&olare% a$andon.

0ceasta a"ectea&ă în mod direct% în di"erite "orme şi )rade% modul de "ormare a personalităţii individului. Ciar dacă nu

este vor$a despre tul$urări clinico;psiiatrice propriu&ise% acestea determină o suită de =tul$urări de de&voltare"ormare6

serioase ale personalităţii cu caracter structural nevrotic.

Stresul prelun)it în "a&a de ancetă% intrarea într;o colectivitate de anonimi% controlul ri)uros al conduitei% dependenţa de

personal% densitatea umană supraa)lomerarea "avori&ea&ă apariţia şi cronici&area unei patolo)ii speci"ice. ?ncura4nd

direct sau indirect $rutalitatea şi violenţa% autorănirile% )reva "oamei% cădere în total pesimism% sinucidere.

Cei mai mulţi dintre inculpaţi acu&ă o du$lă "rustrare> de spaţiu şi de timp. Supraa)lomerarea depăşind capacitatea de

ca&are% a"ectea&ă vi&i$il condiţiile de viaţă ale deţinuţilor% determinndu;i să ducă o adevărată luptă pentru =apărarea

spaţiului personal6. 0)lomerarea este o pro$lemă or)ani&aţională ce implică modul de evaluare a asi)urării serviciilor

esenţiale.

!upraaglomerarea repre&intă decala4ul dintre deţinuţii care se eli$erea&ă şi noii sosiţi în încisoare. Determinat şi de

creşterea duratei medii a pedepselor e(ecutate@ creşterea numărului deţinuţilor cu pedepse mari@ lipsa posi$ilităţii de

lucru% creşterea nivelului de recidivă. Din punctul de vedere al deţinuţilor% e"ectele supraa)lomerării se situea&ă pe diverse

planuri p. 15J> o pră$uşire psiosocială@ ierariile de dominanţă sunt $ulversate% a)resivitatea creşte% servi$ilitatea

scade% 4udecăţile de valoare sunt severe% se pierde li$ertatea de mişcare în spaţiu atri$uit% se accentuea&ă sentimentele

ne)ative% scade posi$ilitatea anticipării comportamentelor cole)ilor de

1!



cameră% creşte stimularea interpersonală prin contactul ocilor% vocilor% mirosului şi mai ales prin intimitatea

conversaţiei% se pierde controlul situaţiei% e o a)itaţie totală.

*ersoanele internate în penitenciar su"eră su$ in"luenţa mediului carceral importante şi variate scim$ări de "actură

emoţională% comportamentală% de comunicare% cu implicaţii asupra personalităţii lor p. 27!J. <u e(istă încă o

clasi"icare )eneral acceptată de către specialişti a =reacţiilor carcerale6. După 0. an)el[ddecLe şi *.8. /resser% se pot

distin)e pe ln)ă reacţiile de stres% următoarele tipuri de tul$urări psiice> reacţii dominante de panică@ reacţii paranoide@

stări de a)resivitate şi cverulenţă@ depresii@ suicid şi automutilări@ reacţii de simulare şi a)itaţie psiomotorie.

*enitenciarul este o instituţie pato)enă care depersonali&ea&ă individul şi;l "ace să devalori&e&e lumea şi pe sine însuşi şi%

ce este mai rău% permite o$işnuirea cu acest mediu. Cu si)uranţă% e"ectele succesului sau a eşecului tratamentului

penitenciar tre$uie privite cu toată atenţia% deoarece ele se pot =di"u&a6 şi în antura4ul celui a$ia eli$erat din încisoare.

Filo&o"ia deţinutului poate "i "ormulată ast"el> 6*edepsele scurte sunt un nonsens% pentru că nu repre&intă o verita$ilă

eliminare% iar pedepsele lun)i sunt su$stitutul umanist al condamnării la moarte6. ?n timpul şederii în penitenciar se

instalea&ă destul de repede un sentiment de derivă% de înstrăinare> aceasta deoarece pedepsele scurte sunt trăite ca un

de&astru% iar cele lun)i iau aspectul unui mod de viaţă cu multiple nuanţe patolo)ice.

. !peci0icul relaţiei dintre deţinuţi

Erupul din penitenciar se "ormea&ă în con"ormitatea cu le)ităţile social ; )enerale% acceptnd anumiţi lideri% divi&ări de

roluri şi instituiri ale status ;urilor% împărtăşirea de tradiţii şi o$iceiuri% posedarea unui lim$a4 speci"ic 4ar)on.

+aporturile interpersonale pre&intă o întrea)ă )amă de sentimente şi emoţii > atra)ere;respin)ere% acceptare;re"u&%

simpatie;antipatie% inte)rare;i&olare% neutralitate% i&olare. 0st"el se instituie relaţii de concurenţă sau de cola$orare%

prietenie sau duşmănie% dominare sau dependenţă. 13 p. 3J.

+aporturile umane ce se instituie între deţinuţi sunt puternic marcate de privarea de li$ertate% de "rustrarea a"ectivă şi

in"ormaţională. 0ceasta "ace ca =raporturile dintre indivi&i să "ie determinate de interese materiale imediate% care

alterea&ă am$ianţa morală în cadrul colectivului de deţinuţi6 p. 23J. *re&enta di"icultate nu se re&umă doar la conte(tul

social în care trăiesc deţinuţii% ci se e(tinde şi la universul lor cultural% "iind redus ca amploare şi pro"un&ime. Zi desi)ur

la speci"icul personalităţii deţinutului apriori venirii lui în penitenciar. Svetlana +usnac în lucrarea *siolo)ia

2



dreptului 13 p. 3J o descrie ast"el> =*ersonalitatea deţinutului pre&intă un univers uman speci"ic% marcat de contradicţii

şi "rustrare. Soarta îi aduce pe aceşti oameni în penitenciar după comiterea unor încălcări )rave a normelor colectivităţii%

mulţi din ei pre&entndu;se ca neadaptaţi social% incapa$ili să se inte)re&e în colectivitatea umană% să;i asimile&e valorile%

să;şi su$ordone&e instinctele şi tre$uinţele normativităţii )eneral acceptate. Brecutul lor este marcat de o moralitate

de"ectuoasă% pre&entul de pierderea alternativelor% a li$ertăţii deci&iilor% perspectiva este îndepărtată şi neclară6.

Sociolo)ul canadian 'rvin) Eo""man a descris per"ect de)radarea% morti"icarea% pro"anarea% mutilarea pe care o suportă

personalitatea celui încis în instituţii penitenciare ; e"ecte ce conduc la depersonali&area individului. ?n acest conte(t

autorul ţine să evidenţie&e şi procesul de repersonali&are crearea unei noi identităţi% do$îndită )raţie sistemului de

privile)ii% aşteptărilor secundare şi =complicităţii în reclu&iune6. *rocesul de depersonali&are şi repersonali&are pot "i

descrise în termeni de desociali&are ; separările şi rupturile smul) persoana din le)ăturile sociale curente ; şi resociali&are

; constituirea noilor le)ături în snul 6instituţiei totale6. Eo""man a"irmă că în instituţiile totale =operaţiile de despuiere şi

nivelare puse în acţiune amputea&ă $rutal noul sosit de di"eritele sale particularităţi sociolo)ice6% iar %% principiile de

di"erenţiere socială ale lumii e(terioare sunt a$olite6.

*opulaţia de deţinuţi dintr;un penitenciar repre&intă un )rup uman% cu lideri "ormali şi in"ormali% care se supun unor

norme transmise prin tradiţie în penitenciar de la o )eneraţie la alta de deţinuţi% care "oloseşte un lim$a4 speci"ic de

comunicare 4ar)on pentru a;şi masca intenţiile şi acţiunile% re&umînd putem a"irma că "ac parte sau se inte)rea&ă într;o

su$cultură cu =tradiţii6 concept pe care;

l vom trata ceva mai tîr&iu. +elaţia dintre deţinuţi este re)lementată de divi&ările de roluri şi instituirile de

statusuri care plasea&ă populaţia penitenciară deţinuţii în 6caste6 $ine delimitate> casta de sus în 4ar)onul

deţinuţilor ; =$latnie% casta muncitoare în 4ar)onul deţinuţilor ; =mu4iLi6% casta care lucrea&ă la administraţie

în lim$a4ul speci"ic al deţinuţilor ; =Lo&lî6% noi veniţii în 4ar)onul deţinuţilor ;=o)urţî6 şi casta umiliţilor în

4ar)onul deţinuţilor =o$i4ene6. Important de menţionat că aceste divi&ări sunt "ăcute de înşişi deţinuţi în $a&a

unor re)uli şi criterii proprii% şi care sunt respectate cu stricteţe şi transmise de la o )eneraţie penitenciară la alta.

*rincipalii repre&entanţi ai teoriei \su$culturilor criminale6 0.Coen% M.Eordon% M.]un)er etc. consideră ca

su$cultura repre&intă o su$divi&iune a modelelor culturale la care participă o parte din )rupurile sociale. 0ceste

su$culturi apar ca o reacţie de protest "aţă de normele şi valorile societăţii. 0tunci cînd indivi&ii aparţinînd unor

asemenea su$culturi utili&ea&ă modalităţi şi mi4loace ile)itime şi antisociale pentru a;şi reali&a nevoile şi

scopurile% ne a"lăm în "aţa unor \su$culturi criminale6.

21



<oţiunea de su$;cultură propusa de Coen desemnea&ă "aptul ca un ansam$lu de indivi&i împartăşesc aceeaşi lume de

valori% care modelea&ă normele ce permit interpretarea lucrurilor şi a evenimentelor% care permit să se instaure&e între ei o

relaţie ce asi)ura $una des"ăşurare a interacţiunii.

?n acest univers al =e(perienţelor limită6 p. 137J cu o personalitate neadaptată social% violenţa &ntre deţinuţi nu ar mai

tre$ui să mire pe nimeni. ?n acest spaţiu ciar şi lucrurile $anale pentru noi cum ar "i aşteptatul în rnd la masă sau

încălcarea ciar involuntară a unei re)uli de 4oc pot constitui adevărate motive de =$ătaie6. ucruri pe care noi le

apreciem ca "iind valoroase cum sunt persoanele cu studii superioare aici =vor "i ţinute la distanţă% ciar persecutate

pentru că sunt motiv de umilire pentru ma4oritatea celorlalţi% care se simt in"eriori6 p. !1J.

'"ectele aritecturii carcerale asupra creării unui climat psio;social tensionat care conduce la violenţe au "ost

demonstrate de *illip ^im$ardo în 1!71 în e(perimentul =încisorii pirandelliene6% cunoscut la noi şi cu numele de

=e(perimentul "alsei încisori6. Cu tote că la e(periment su$ecţilor li s;au atri$uit roluri de deţinut şi )ardian% studiul

oricum este relevant pentru că evidenţia&ă "ormarea relaţiilor violente între persoanele% ceea ce este aplica$il şi relaţiilor

dintre deţinuţi. *siolo)ul a selectat din rndul studenţilor voluntari ai Hniversităţii Stan"ord în "uncţie de sta$ilitatea

emoţională% sănătatea "i&ică% maturitatea şi )radul de cunoaştere a le)ilor 1 persoane care au "ost puse să 4oace rolul

deţinuţilor şi 11 persoane care au 4ucat rolul )ardienilor. *uşi în condiţiile reale ale încisorii în sta$ilimentul de la *alo

0lto din Cali"ornia% studenţii au intrat curnd în rolurile atri$uite% a4un)nd la mani"estări a)resive de ostilitate şi

cru&ime att de avansate înct e(perimentul a "ost oprit în a ;a &i% deşi tre$uia să dure&e 2 săptămni. =?ntr;un mediu

încis cresc tendinţele de a;i controla pe ceilalţi% iar violenţa i&$ucneşte rapid a"irma *. ^im$ardo într;un interviu

acordat &iarului =<e_ ]orL Bimes Ma)a&in6 21J.?n lucrarea =Istoria violenţei6 8istoire de la violence Kean; Claude Cesanais de"ineşte violenţa ca "iind =utili&area

superiorităţii "i&ice asupra altuia6. Cau&ele sunt locali&ate în eşecul dialo)ului% în sentimentul de insecuritate% în a$senţa

alternativei% în antura4ul care admite "orţa. ?n mani"estările sale individuale ea poate "i "i&ică ; a"ectnd viaţa% sănătatea

sau li$ertatea persoanei% economică ; urmărind distru)erea sau de)radarea $unurilor celuilalt şi morală sau sim$olică%

atunci cnd provoacă an(ietate prin intermediul ameninţărilor.

?n capitolul Niolenţa în Instituţia penitenciară ! p. 13;17J% Eeor)e Florian descrie două tipuri de violenţă între

deţinuţi>

violenţa $rutală% care poate "i un simptom al unei de&ordini personale.

22



?n acest conte(t F. 8acLer 2 p. 252J su$linia =cea mai )ravă este a)resiunea nemotivată% a$surdă% imprevi&i$ilă care

denotă a$senţa oricărei consideraţii pentru om şi "olosirea "ără limită a "orţei. 0ctul de violenţă nemotivată creşte

presti)iul social al individului în $andă6.

violenţa strate)ică% rece% metodică% mascată de mare periculo&itate pe termen lun).

Formele violenţei mascatestrate)ice între deţinuţi>

; Incitarea ver$ală ; a"irmaţii repetate "aţă de un alt deţinut că acesta este incapa$il să "acă diverse lucruri% tocmai

pentru al determina să "acă acele acţiuni în sensul dorit de incitator@

Elume sau in4urii cu scopul de a;l răni pe celălalt şi pentru a;l determina să "ie violent@

; +ăspndirea de &vonuri despre un deţinut cu scopul de a determina o reacţie ne"avora$ilă% ostilă din partea

comunităţii deţinuţilor şi a )ardienilor@

; +ăspndirea de &vonuri despre "amilia unui deţinut cu scopul de a;l trans"orma într;o unealtă se(uală% domestică

sau violentă@

Specularea slă$iciunilor dependenţa de su$stanţe cimice ; alcool% ţi)ări% dro)@

Cererea de trans"er în numele altui deţinut% pseudo;denunţuri@

; Crearea unui climat "i&ic ne"avora$il> &)omote insuporta$ile% $locarea accesului în diverse spaţii etc.@

/locarea accesului la raportul condamnatului.

Niolenţa mascată% inclusiv ameninţările% calomniile% interdicţiile ar$itrare% umilirea în "aţa celorlalţi are scopul să

menţină o stare de nelinişte% tensiune% încordare la cei vi&aţi.

Motive "recvente care incită pe unii deţinuţi să comită violenţe asupra altora>

Bensiuni inerente vieţii carcerale@

+e)lări de conturi@

upta pentru putere@

<eînţele)erile cu personalul@

0$andonarea de către "amilie@

<eacitarea unor datorii@

; Inclusiv certuri $anale cau&ate de ale)erea canalului de televi&iune% nerespectarea re)ulilor unui 4oc% $ănuiala

unei trădări etc.

Su$liniem că mai e(puşi violenţelor dintre deţinuţi sunt indivi&ii ce "ac parte din casta de 4os% "apt ce re&ultă din

însăşi eticeta care li se atri$uie ; umiliţi% din care considerente am şi tratat termenii ca "iind sinonimi.

23



O O

;;;;;;;;;;Q

C0*IB#H III. Desi)n;ul e(perimental

III. /. iectul si scopul cercetării, ipoteză si oiective

!copul acestei etape de studiu este cerecetarea pe cale e(perimentală a mani"estării stresului la tinerii deţinuţi supuşi şi

nesupuşi violenţei. 0m încercat să identi"icăm nivelul de stres perceput la aceste două cate)orii% în vederea elucidării

cate)oriei de deţinuţi la care acesta se mani"estă mai acut stres perceput. +e&ultatele o$ţinute vin să tra)ă un semnal de

alarmă că acest "enomen se înre)istrea&ă în penitenciare% de asemenea ar putea să constituie un reper în orientarea

activităţii de intervenţie şi pro"ila(ie anume asupra acestei cate)orii de deţinuţi.

Ipoteza cercetării5 *resupunem că la deţinuţii supuşi violenţei stresul se mani"estă la un nivel mai înalt de percepţie

dect la ceilalţi deţinuţi.

*rin e(perimentul de constatare ne;am propus reali&area următoarelor oiective> Selecatrea cate)oriilor de deţinuţi e(puşisupuşi şi nesupuşi violenţei

Identi"icarea nivelului de stres perceput la tinerii deţinuţi supuşi violenţei

Studiul e(perimental s;a des"ăşurat pe un eşantion de 5 de su$iecţi de )en masculin% vor$itori de lim$ă romnă şi

rusă cu vrsta cuprinsă între 2;35 ani% din totalul de 775 persoane deţinute la momentul testării în instituţia penitenciară%

care au "ormat 2 loturi e(perimentale în corespundere cu o$iectivele înaintate. Dou&eci şi cinci persoane "ăceau parte din

castele nesupuse violenţei casta de sus şi casta muncitoare% şi alte două&eci şi cinci de persoane din casta umiliţilor.

0m$ele loturi de $ăr$aţi deţinuţi îşi ispăşesc pedeapsa în *enitenciarul *runcu numărul !% cu e(cepţia a trei deţinuţi din

casta de 4os care îşi ispăşesc pedeapsa în penitenciarul din or. eova. Bermen de detenţie cuprins între 5 şi 25 ani

privaţiune de li$ertate.

3.2. '(perimentul de constatare

6../ #escrierea instrumentului de investigare

Cestionarul *erceived Stress Auestionnaire Scala de percepţie a stresului a "ost ela$orat de evenstein şi cola$oratorii

în 1!!3. Con"orm autorilor% cestionarul este un instrument relevant în sta$ilirea nivelului de stres perceput. Scala

cuprinde 3 de itemi ce descriu posi$ile reacţii emoţionale şi mentale la solicitări ce e(ced capacităţile de răspuns ale

persoanei% la su$solicitări% la situaţii con"lictuale. Sarcina su$iectului este de a $i"a una din cele patru variante de răspuns

în care prima celulă din stn)a înseamnă =aproape niciodată nu am această stare6% iar prima din dreapta =aproape

întodeauna mă simt ast"el6. Scorul se calculea&ă ast"el> 1 punct ;=aproape niciodată nu

2,

am această stare6% 2 puncte ; =cteodată mă simt ast"el6% 3 puncte ; =0deseori am această stare6% , puncte ; =aproape

întodeauna mă simt ast"el6. *entru opt din cei 3 de itemi cota dată de su$iect se inversea&ă 1% 7% 1% 13% 17% 21% 25% 2!.

Scorul% cuprins între 3 şi 12% permite încadrarea su$iectului în una din cele trei cate)orii> Stres redus 3;% Stres

moderat 1;!% Stres ridicat !1;12.

6... :rocedura administrării

Eardienii sau mem$rii administraţiei *enitenciarului nu au asistat la testare% ea s;a "ăcut doar în pre&enţa psiolo)ului .

Su$iecţii au avut posi$ilitatea de a acorda între$ări e(aminatorului şi de a clari"ica ceea ce nu înţele)eau. Nor$itorilor de

lim$ă rusă li s;a administrat teste în lim$a rusă. Su$iecţii care nu ştiau a scrie şi a citi au "ost asistaţi de către e(aminator

în completarea testelor.

Deţinuţii au participat $enevol% "iind din timp între$aţi dacă doresc să participa la testare. 'i au mani"estat interes pe

parcursul testării şi au dorit să a"le re&ultatele

6..6. ;ezultatele cercetării

*entru a determina în ce măsură a "ost reali&at scopul cercetării şi dacă s;a con"irmatin"irmat ipote&a înaintată% am supus

anali&ei re&ultatele o$ţinute în cadrul e(perimentului constatativ.

?n urma prelucrării cestionarului =*erceived Stress Auestionnaire6 aplicat pe cei 5 25b25 de deţinuţi% am o$ţinut

următoarele re&ultate>

Casta =umiliţilor6 Dia)rama 1>

Dia)rama nr. 1. Datele $rute ce indică nivelul de stres perceput la deţinuţii supuşi violenţei.



ЛШ ; O ; O



MediaStres

ţinuţii supuşi violenţei %2

ţinuţii nesupuşi violenţei ,%7

5%!72

T %1

nivel redus W nivel moderat W nivel ridicat W

Con"orm datelor din această dia)ramă putem vedea următoarele re&ultate>

<=> deţinuţi ; înre)istra&ă o cotă ridicat al nivelului de stres perceput% ceea ce conduce la pertur$ări serioase în plan

psiolo)ic şi "i&iolo)ic% concreti&ate în epui&are emoţională% "i&ică şi mentală% e(primată uneori prin multă su"erinţă%

trăiri de&a)rea$ile şi discon"ortante% alteori prin aplati&are

25

a"ectivă şi depersonali&are% de asemenea printr;o suită de patolo)ii somatice $oli "uncţionale şi or)anice cu consecinţe

ma4ore în planul calităţii vieţii@

<=> deţinuţi ; denotă un nivel moderat de stres perceput% în acest ca& deţinuţii de asemenea simt tensiune musculară şi

nervoasă cu toate că mai puţin =dureroasă6 dect cei care;l percep acut% "recvent )estionea&ă ine"icient stresul. Fac

e"orturi de a reduce starea de discon"ort cau&ată de stres de cele mai multe ori recur)nd la diverse comportamente

adictive precum consumul de su$stanţe cimiceto(ice tutun% alcool etc ceea ce le alimentea&ă ilu&ia controlului

stresului pe termen scurt% dar şi an)renea&ă o serie de $oli le)ate de acest stil de viaţă nesănătos@

=> deţinuţi ; au o$ţinut la =*erceived Stress Auestionnaire6 un scor redus al nivelului de stres perceput. ?n mod "iresc

aceasta ar "i situaţia ideală ce le permite să ai$ă o sănătate $ună% să se simtă con"orta$il% să;şi )estione&e e"icient

activităţile ş. a.

Dat "iind "aptul că am investi)at nivelul de stres perceput% deci doar ceea ce crede persoana că simte% s;ar putea ca

re&ultatele o$ţinute să nu corspundă în totalitate ta$loului clinic real aici mă re"er la somati&area reacţiilor la stres "ie

din cau&a neconştienti&ării că converteşte în reacţii somatice stresul% prin urmare nu "ace le)ătura dintre anumite

patolo)ii somatice de&voltate în lipsa unei patolo)ii de or)an şi stresul la care este e(pus% "ie din cau&a considerării că

merită =destinul6 pe care;l au şi prin urmare să nu declare că sunt stresaţi. ăsăm o uşă descisă pentru viitoare

investi)aţii mai ample în acest domeniu care vor con"irma sau in"irma aceste presupuneri.

Dia)rama nr. 2. Datele $rute ce indică nivelul de stres perceput la deţinuţii nesupuşi violenţei.

5

,

3

2

nivel redus W nivel moderat W

____ nivel ridicat W

2

vulnera$ile la stres% important de menţionat în acest conte(t că castele sus;numite se $ucură de o li$ertate mai mare

att în plan relaţional ct şi al comunicării% sunt mai privele)iate din punct de vedere al statutului% rolurile pe care şi

le asumă le e(ersea&ă din plăcere% mai puţin sunt e(puşi violenţelor dintre deţinuţi aici violenţa apare mai des în

re)lările de conturi% sunt respectaţi ceea ce le întăreşte stima de sine etc.

?n cadrul cercetării noastre ':resupunem că stresul la deţinuţii supuşi violenţei se mani0estăla un nivel de percepţie mai

ridicat dec?t la ceilalţi deţinuţi*, deci că e(istă di"erenţe în perceperea stresului. Iar pentru a veri"ica ipote&a propusă spre

cercetare% am am apelat la metoda de prelucrare statistică a datelor ; criteriul \t ; Student6% adică compararea a două

medii% eşantioane mici < 3. 0m utili&at această metodă "iindcă ne dă posi$ilitatea să demonstrăm dacă di"erenţa dintre

medii este sau nu semni"icativă.

t T(1 ; 9 2

£ (xi - x1)+ £ (x - x2) n1 + n2

n1 f n2 ; 2 n1 g n2

t 2%% pentru p T %5 Upra) de semni"icaţie !5W adevăr% 5W eroare t 2%7% pentru p

T %1 U!!W adevăr% 1W eroare t 3%5% pentru p T %1 U!!%!W adevăr% %1W eroare

?n urma aplicării "ormulei s;a o$ţinut re&ultatul ta$elul 2>

Ba$elul nr.1. Media re&ultatelor o$ţinute de am$ele cate)orii de deţinuţi la percepţia stresului



s e t r s t

i n u t

<ivel scă&ut <ivel mediu <ivel ridicat

at umiliţilor 2W ,W ,W

a de sus şi casta muncitoare,W 52W

2%175 ,% %5 %1

27

?n urma prelucrării datelor am o$ţinut media % 2 la percepţia stresului de către deţinuţii supuşi violenţei şi ,%7 la

castele de deţinuţi nesupuşi violenţei% ceea ce denotă că di"erenţele dintre mediile stresului la deţinuţii supuşi şi nesupuşi

violenţei este semni"icativă% deoarece t 3%5% ceea ce tre$uia de demonstrat. 0cest "apt este ar)umentat de>

; di"erenţele de statut% umiliţii au un statut in"erior ceea ce implică pierderea respectului celorlalţi deţinuţi şi

implicit a lui însuşi "aţă de sine% inclusiv le induce un sentiment de autoculpa$ili&are@

; eticeta de umilit care li se aplică% produce mutaţii la nivelul conştiinţei% percepndu;se ca o$iect% redus la

condiţia de animal@

; pe ln)ă pierderea controlului asupra mediului caracteristică populaţiei penitenciare deţinuţii din casta de 4os

pierd controlul şi asupra propriei persoane "ace doar ceea ce;i permite statutulcasta care le anulea&ă

sentimentul de e"icacitate@

; din considerentul că sunt mai vulnera$ili şi casta din care "ac parte are o =reputaţie proastă6 sunt mai e(puşi sau

ciar supuşi violenţei care poate "i "i&ică ; a"ectnd viaţa% sănătatea sau li$ertatea persoanei% economică ;

urmărind distru)erea sau de)radarea $unurilor celuilalt şi morală sau sim$olică% atunci cnd provoacă an(ietate

prin intermediul ameninţărilor@

; statutul de umilit le este impus% decis de castele superioare nu de ei înşişi% prin urmare deţinuţii din această

=su$cultură6 se simt privaţi de o minimă li$ertate de a ale)e% "ac lucrurile pentru că aşa tre$uie% "iindcă aceste le

sunt impuse de castele cu un statut mai înalt% şi nu pentru că le place% se simt su"ocaţi% ceea ce induce o du$lă

"rustrare% ampli"ică re&onanţa discon"ortului trăit% acuti&ea&ă sentimentul de inutilitate =om ratat6% nea4utorare

şi vulnera$ilitate@

; deţinuţii din casta de 4os au parte de o duplă constrn)ere% administraţia penitenciarului% pe de o parte% şi deţinuţii

din castele superioare% pe de altă parte% e(ercită presiune asupra lor venind cu cerinţe care adesea sunt

contradictorii@

; limitarea relaţiilor sociale şi a contactului ver$al cu ceilalţi deţinuţi% îi "ace să se simtă i&olaţi% lipsiţi de spri4inul

"oarte important al reţelei sociale imediate% ceea ce;i "ace să declare "recvent că se simt sin)uri% i&olaţi.

2

Di a )r a m a nr . 3 .+ e pr e & e n t a r e a )r a " i c ă a d a t e l or d i n t a $ e l ul nr

.1

„ c a s t

a-

* e n t r u

a

v e r i " i c a

i p o t e & a

pr o p u s ă a m

a p e l a t ş i l a o a

d o u a

m e t o d ă

d e

pr e l u c r a r e

s t a t i s t i c ă >

= C om p a r a r e a

c a r a c t e r i s t i c i l

or

c a l i t a t i v e 6

5 " r e c v e n ţ a

r e l a t i v ă % W 7 > I pi

- p2

I

t =

/ pi • qi p2 + q2 ni

M e t o d a n e p e r mi t e s ă

a n a l i & ă m

c a r a c t e r

i s t i c i l e

c a l i t a t i v e a r ă s p un

s ur i l or

a c or d a t e

d e

s u $ i e c ţ i

r e p a r t i & a t e î n d e p e n d e

n ţ ă d e

s c or ul o p ţ i n u t p e t r e i ni v e l e >

s t r e s r e d u s 5 1 7 % s t r e s m

o d e r a t

5 2 7 %

s t r e s

r i d i c a t

5 3 7

ş i

c om p a r a r e a a c e s t or a p e n t r u a

s t a $ i l i " r e c v e n ţ a r e l a t i v ă î n

v e d e r e a r e a l i & ă r i i un ui

t a $ l o u

m a i c l a r a s u pr a

pr o $ l e m e i

i n v e s t i ) a t e .

B a $ e l ul nr .2 .Di s t r i $ ui r e a p e

ni v e l e

a

c o t e l or

d e

s t r e s

p e r c e p u t %

î nr e )i s t r a t e d e

" i e c a r e c a s t ă



Calculăm dacă di"erenţele sunt semni"icative>

2!



<ivel scă&ut>

12 ; ,1t T 2

2 g , g 52 12% 25 f 25T 2%175 semni"icativ% pT%5

Di"erenţa "recvenţei relative W pentru nivelul scă&ut al stresului la deţinuţii din casta umiliţilor şi cei din casta de sus şi

muncitoareU este semni"icativ% adică statistic deţinuţii nesupuşi violenţei sunt mai puţin stresaţi reitere&% stres

perceput dect ceisupuşi violenţei.`, ; ,

t T 1 T T O T ,% semni"icativ% pT%1, g !% v

i 25

Di"erenţa "recvenţei relative W pentru nivelul ridicat al stresului la deţinuţii din casta umiliţilor comparativ cu deţinuţii

din casta de sus şi cea muncitoare este semni"icativ mai ridicat% prin urmare deţinuţii supuşi violenţei percep stresul mai

acut dect deţinuţii nesupuşi violenţei. Motivele acestui decala4 au "ost invocate anterior.

Dia)rama nr. ,. +epre&entarea )ra"ică a di"erenţei "recvenţei relative în perceperea stresului de către deţinuţi din

eşantioanele supuse cercetării.

6

0

5

0

4

0

3

□ casta umiliţilor

□ casta de

sus si cea

@

Ca urmare a aplicării celei de a doua "ormule ; calcularea caracteristicilor calitative ; menită să demonstre&e validitatea

ipote&ei lansate% am o$ţinut următoarele re&ultate>

; la nivelul care indică perceperea scă&ută a stresului% deţinuţii din castele nesupuse violenţei au o$ţinut un scor

mai ridicat dect deţinuţii supuşi violenţei% t 2%175@

3

; la nivelul care indică percepţia ridicată a stresului% umiliţii înre)istra&ă un scor mai ridicat dect deţinuţii

din castele nesupuse violenţei% ,W din deţinuţii din casta de 4os au raportat un nivel înalt de stres perceput

în comparaţie cu W din castele de sus% adică t ,%.

?n dia)rama de mai sus puteţi vi&uali&a di"erenţele semni"icative dintre perceperea stresului la deţinuţii din castaumiliţilor şi cei din casta de sus şi cea muncitoare ar)umentarea cau&ei acestor di"erenţe sunt invocate mai sus ;

vedeţi ta$elul nr.1.

31



Conclu&ii>

Stresul prin e"ectele ne)ative asupra "uncţionalităţii )enerale şi asocierea acestuia cu alte tul$urări% cum ar "i cele

an(ioase% a$u&ul de su$stanţe cimice% constituie principala cau&ă de îm$olnăvire în perioada contemporană. Distresul

implică insatis"acţie% nesi)uranţă% scăderea per"ormanţei% an(ietate% pasivitate% sentiment de nea4utorare etc.

Studierea apro"undată a acestui "enomen ne permit să "ormulăm următoarele conclu&ii )enerale>

; Bermenul de stres continuă să "ie unul din cele mai disputate concepte din istoria ştiinţei. Controversele decur)

din accepţiunile care i se atri$uie> cel de reacţie emoţionale şi "i&iolo)ice% evenimente de viaţă% tracasări

cotidiene% comportamente inadecvate% $oală psiică sau somatică% şi pentru a "ace re"erire la aspecte di"erite ale

vieţii sociale sau ale adaptării umane@

; ?n urma anali&ei numărului mare de studii dedicate stresului putem identi"ica trei orientări di"erite de a$ordare>

teoria răspunsului% teoria stimulilor şi teoria tran&acţională@

; Stresul are un aspect ciclic% deoarece individul încearcă să "acă "aţă "actorilor de stres şi reacţionea&ă la

modi"icarea situaţiei e(terne. *rocesul poate uneori să ia "orma de $uclă> un "actor de stres pre&intă o

ameninţare% producînd o sen&aţie de tensionare sau de nervo&itate% stresul provoacă stres@

; 8ans 8u)o /runo Sel9e% dar şi alţi autori susţin că reacţiile la stres evoluea&ă în trei "a&e> reacţia de alarmă%

corespunde reacţiei acute a individului supus "actorului de stres 1@ reacţia de re&istenţă% caracteri&ată printr;o

stare de alertă 2@ "a&a de epui&are% marcată de o stare de o$oseală epui&are% şi o reactivitate din ce în ce mai

scă&ută la "actorii de stre% dacă starea devine cronică se instalea&ă adesea o depresie ma4oră% o $oală "uncţională

sau or)anică 3@

; Stresul su$ "orma sa ne)ativă ; distres conduce la pertur$ări serioase în plan psiolo)ic şi "i&iolo)ic%

concreti&ate în epui&are emoţională% "i&ică şi mentală% e(primată uneori prin multă su"erinţă% trăiri de&a)rea$ile

şi discon"ortante% alteori prin aplati&are a"ectivă şi depersonali&are% de asemenea printr;o suită de patolo)ii

somatice $oli "uncţionale şi or)anice cu consecinţe ma4ore în planul calităţii vieţii@

; a nivel "i&iolo)ic stresul a"ectea&ă întrea)ul or)anism> creierul% muşcii% tu$ul di)estiv% inima% vasele% pielea.

*enitenciarul este o instituţie pato)enă care;şi pune amprenta asupra deţinutului. *rivarea de li$ertate aduce după sine o

i&olare "i&ică% psiică şi psiosocială a condamnaţilor% care in"luenţea&ă di"erit relaţiile dintre deţinuţi şi trăirile

emoţionale ale acestora>

32



; *ersoanele internate în penitenciar su"eră su$ in"luenţa mediului carceral importante şi variate scim$ări de

"actură emoţională% comportamentală% de comunicare% cu implicaţii asupra personalităţii lor@

; Intrarea într;o colectivitate de anonimi% controlul ri)uros al conduitei% dependenţa de personal% densitatea

umană "avori&ea&ă apariţia şi cronici&area unei patolo)ii speci"ice. ?ncura4nd direct sau indirect

$rutalitatea şi violenţa% autorănirile% )reva "oamei% cădere în total pesimism% sinucidere@

; +aporturile umane ce se instituie între deţinuţi sunt puternic marcate de privarea de li$ertate% de "rustrarea

a"ectivă şi in"ormaţională. 0ceasta "ace ca raporturile dintre indivi&i să "ie determinate de interese materiale

imediate% care alterea&ă am$ianţa morală în cadrul colectivului de deţinuţi.

0nali&a re&ultatelor o$ţinute la etapa constatativă a studiului e(perimental conduce spre "ormularea următoarelor

conclu&ii>

; <ivelul stresului la deţinuţii din casta de 4os este semni"icativ mai ridicat dect la cei din casta de sus şi

muncitoare %2 ; la percepţia stresului de către deţinuţii supuşi violenţei şi ,%7

; la castele de deţinuţi nesupuşi violenţei% aceasta "iind ar)umentată de>

; Statutul de deţinut este o stare socială pro"und nocivă% care alterea&ă mecanismul "iresc de constituire a relaţiilor

umane% provocînd "orme accentuate de înstrăinare psiosocială. Detenţia umileşte% de)radea&ă moral şi spiritual%

reduce drastic s"erele potenţiale de relaţionare socială% micşorea&ă speranţa de viaţă ; re&ultînd ast"el o

deteriorare în pro"un&ime a vieţii sociale@

; Di"erenţele de statut şi condiţiile psiosociale la care sunt supuşi. Hmiliţii au un statut in"erior

ceea ce implică pierderea respectului celorlalţi deţinuţi şi implicit a lor înşişi "aţă de sine%

inclusiv le induce un sentiment de autoculpa$ili&are@

; Hn alt "actor ar putea "i lipsa unui cerc de relaţii limitat drastic de =reputaţia6 castei care să

o"ere cadrul valori&ării sociale a persoanei şi din parte căruia să poată o$ţine înţele)ere şi

spri4inul social necesar în această perioadă critică a vieţii@

; 'ticeta de umilit care li se aplică deţinuţilor din casta de 4os% produce mutaţii la nivelul conştiinţei%

percepndu;se ca o$iect% redus la condiţia de animal@

; <ivelul mai ridicat al stresului perceput la deţinuţii supuşi violenţei poate "i e(plicat prin limitarea drastică a

relaţiilor interpersonale% care să răspundă nevoilor de a"ecţiune şi comunicare ale persoane.

33



;ecomandări

*roceduri de inoculare a stresului Stress Innoculation Brainin) ; SIB

0daptată după Danile David.

*roceduri de inculare a stresului sunt o cate)orie $ine circumscrisă de tenici de intervenţie ce vi&ea&ă a4ustarea persoanei

la un eveniment activator de tip stare su$iectivă cum ar "i starea de distres% în ca&ul căreia "actorii interni co)niţiile sau

e(terni evenimentul activator de tip situaţie e(ternă care au declanşat;o nu pot "i scim$aţi din diverse motive cum sunt

evenimentele speci"ice mediului carceral. 0cest lucru se reali&ea&ă prin aci&iţia de mecanisme de copin) co)nitiv%

comportamental şi psio "i&iolo)ic$iolo)ic e"icient şi prin pre)ătirea pentru noi situaţii stresante. SIB este utili&ată att

ca tratament menit să;i a4ute pe indivi&i să "acă "aţă cu $ine e"ectelor e(punerii la stresori% precum şi ca metodă preventivă

de a =inocula6 persoanele în aşteptarea evenimentelor stresante. Brainin)ul include trei "a&e> "a&a de conceptuali&are% "a&a

de "ormare şi e(ersare de deprinderi şi "a&a de implimentare şi urmărire.

/. :roceduri de restructurare cognitivă care scim$ă modalitatea co)nitivă de a4ustare la stres% )enernd un copin)

co)nitiv adaptativ. Se o$servă că o$iectul procedurilor de restructurare co)nitivă poate "i att modul în care

su$iectul prelucrea&ă evenimentul activator de tip situaţie e(ternă% ct şi modul dis"uncţionaliraţional în care

acesta îşi interpretea&ă evenimentul activator de tip situaţie su$iectivă copin) co)nitiv adaptativ@ în SIB

tenicile de restructurare co)nitivă se utili&ea&ă în al doilea sens.

'(emplu>

Benicile de autodialo) )enerea&ă copin) adaptativ şi presupun următoarele elemente>

g 0nali&a situaţiei de distresC02 şi a stării su$iective declanşate C2@g Identi"icare şi anali&a autodialo)ului dis"uncţional şisau iraţional de e(emplu% =Sunt un

prost@ nu voi reuşi@ mă pierd@ nu am să "ac "aţă@ sunt "oarte stresat6@

g /locarea acestui dialo) şi înlocuirea lui cu unul "uncţional şisau raţional de e(emplu% =Sunt

$un@ voi reuşi@ ştiu că pot@ e oL@ sunt doar stresat@ sunt doar puţin stresat etc.6 şi cu

autoîntăriri de e(emplu% 6/ravoh6@ 6Continuă aşah6@ 6'şti $unh6@

g Eenerali&area tenicii la situaţii de distres ipotetice.

. :roceduri de rezolvare de proleme si de antrenament asertiv care generază strategii de

copin) co)nitiv adaptativ. ?n acest ca&% re&olvarea de pro$leme şi antrenamentul asertiv nu

vi&ea&ă un eveniment activator de tip situaţie e(ternă% ci un eveniment activator de tip

3,



situaţie su$iectivă se re"eră cu precădere la situaţiile pe care su$iectul le percepe ca "iind "oarte stresante% "ără a

avea neapărat un su$strat o$iectiv@ ele devin ast"el strate)ii de copin) adaptativ.

6. :roceduri de modi0icare comportamentală, care )enerea&ă copin) comportamental adaptativ.

<. :roceduri de rela9are, care )enerea&ă copin) psio"i&iolo)ic$iolo)ic adaptativ mai 4os o să vă propunem

cteva te(nici de rela(are.

'tapele tenicii de inoculare a stresului sunt>

a Identi"icarea evenimentului activator de tip tip situaţie su$iectivă C02 şi a stării su$iective de distres C2

asociată cu aceasta.

$ 0nali&a mecanismelor de copin) de&adaptativ şi a consecinţelor lor@ se insistă att asupra costurilor% ct şi

asupra $ene"iciilor mecanismelor de copin) de&adaptativ ca% de e(emplu% consumul de su$stanţe cimice.

Hneori% mecanismele de copin) sunt mai )reu de identi"icat şi anali&at% deoarece ele sau "uncţia lor sunt

inconştiente% su$iectul ne)ndu;le e(istenţa. ?n ast"el de situaţii% ele vor "i conştienti&ate şi anali&ate mai uşor pe

"ondul unei relaţii terapeutice $une% caracteri&ate% după cum ştim de4a% prin empatie% acceptare necondiţionată şi

con)ruenţă.

c ?nlocuirea mecanismelor de copin) de&adaptativ cu mecanisme de copin) adaptativ% prin tenici speci"ice.

Mecanismele de copin) adaptativ tre$uie a să "ie compati$ile cu cele de&adaptaive@ $ să "ie acceptate de

pacient şi c să îi aducă apro(imativ aceleaşi $ene"icii.

d 'valuarea noilor resurse

e Con"runtarea cu distresul în noile condiţii consecinţele lor.

" Dacă con"runtarea este e"icientă% )enerali&area strate)iilor la noi situaţii stresante posi$ile.

Dintre cercetătorii ce au e"ectuat studii empirice asupra e"icacităţii acestui tratament menţionăm> 0ltmaier% '.M.% +oss%

S..% ear9% M.+.% Bom$rau)% M.B.% 1!2@ Forman% S.% 1!2@ KaremLo% M.% 1!@ Ka9% S.M.% 'lliot% C.M.% 1!!@

endall% *.% :illiams% *.C.% *ecaceL% F.F.% Eraam% .'.% SisslaL% C.% 8er&o""% <.% 1!7!@ +oss% M.K.% /er)er% +.S.%

1!!@ :ells% K..% 8o_ard% #.S.% <o_lin% :.F.% Nar)as% M.K.% 1!@ :emicL% +..% KaremLo% M.'.% Ba9lor% *.:.%

1!1@ 8olra9d% .% 0ndrasiL% F.% :est$roL% B.% 1!77@ 8oore% .% 0ltmaier% '.% 1!1.

35



Benici de rela(are

/. :oziţia 'Mumia*

=?n această po&iţie omul resimte un )rad sporit de rela(are6 F. +imcaster. Se e(ersea&ă pe o podea netedă

acoperită cu o plapumă de lnă. Nă întindeţi pe plapumă ca o =mumie6. 0dică urmea&ă să vă întindeţi pe spate%

capul îl po&iţionaţi ast"el înct privirea să "ie orientată în sus. Hmerii tre$uie să "ie rela(aţi% mnile să atrne

li$er de;a lun)ul corpului cu palmele în sus. Zi lim$a tre$uie să "ie rela(ată% iar în ca&ul în care capul este

po&iţionat corect% aceasta se rela(ea&ă automat. Deseori un anumit )rup de muşci rămne încordat. ?n acest

ca&% ima)inaţi;vă că aceştia sunt rela(aţi. Faptul corespunde în între)ime opiniilor lui jk con"orm cărora

ima)inaţia direcţionată voluntar poate in"luenţa anumite părţi ale corpului.

De re)ulă% po&iţia rela(ată a =mumiei6 se aplică începnd de la cutia toracică% ca respiraţia să =cur)ă6 li$er.

0poi atenţia se deplasea&ă spre muşcii a$domenului. Doar atunci cnd aici apare o sen&aţie plăcută de căldură

care se împrăştie prin tot corpul% treceţi la )ndurile dumneavoastră% o$li)ndu;le şi pe ele să dispară.

*o&iţia =mumia6 este recomanda$il să o e(ersaţi în "iecare &i% cel mai $ine la aceeaşi oră% pentru început puteţi

lua această po&iţie timp de trei minute% iar pe parcurs de o lună puteţi creşte durata pnă la 15 minute. 'a

întodeauna ar tre$ui să vă aducă sen&aţii plăcute şi con"ort.

. 79erciţiu de rela9are

'(erciţiul poate "i însoţit de mu&oterapie şi aromoterapie.

a Staţi întins% rela(at% apro(imativ două minute% cu ocii încişi. ?ncercaţi să vă ima)inaţi încăperea în care

vă a"laţi% iniţial ima)inativ plim$aţi;vă prin cameră de;a lun)ul pereţilor% iar apoi parcur)eţi această cale

prin tot corpul ; de la cap pnă la clcie şi vice versa.

$ Hrmăriţi cu atenţie respiraţia% conştiienti&nd pasiv cum respiraţi pe nas. +eli&aţi în )nd că aerul inspirat

este ceva mai rece dect cel e(pirat. Concentraţi;vă atenţia asupra repiraţiei calme% pe parcursul a unu;

două minute "i(ndu;vă atenţia într;un anumit punct. ?ncercaţi să nu vă )ndiţi la nimic.

c Inspiraţi uşor şi reţineţi aerul în plămni 3 secunde şi apoi e(piraţil încet. ?nspiraţi şi e(piraţi în timpi e)ali.

+espectaţi acest stil de respiraţie timp de cinci minute. Dacă nu e )reu să vă ţineţi respiraţia timp de 3

secunde% încercaţi şi mai mult pnă la 1 secunde.

3



Inspiraţi pe nas şi e(piraţi pe )ură. Botodată% încordaţi $rusc toţi muşcii pentru cteva secunde% încercaţi

să simţiţi încordarea în tot corpul% la e(pirare rela(aţi;vă. +epetaţi de trei ori. 0poi staţi rela(at cteva

minute încercnd să simţiţi )reutatea propriului corp. Delectaţi;vă cu această sen&aţie plăcută.

d +ela(aţi;vă muşcii. 0şe&aţi;vă într;o po&iţie con"orta$ilă. +espiraţi adnc. ?ncepeţi de la picioare şi

încercaţi să conştienti&aţi tensiunea. 0poi "aceţi tensiunea să dispară. Cum ăsaţi;o pur şi simplu să

treacă. Continuaţi procedeul cu )le&nele% pulpele% )enuncii% coapsele% "esierii% spatele% umerii%

$raţele% )tul şi capul.

e Faceţi;vă un masa4. ăsaţi $ăr$ia în piept. Etul tre$uie întins% dar nu "orţat. ăsaţi muşcii )tului să

se rela(e&e şi masaţi;vă )tul. Masaţi;vă urecile şi tmplele% "recndu;le uşor şi circular. Mişcaţi;vă

de)etele înapoi spre )t% în sus şi în 4os. +idicaţi;vă uşor pielea capului cu palmele aşe&ate peste

ureci. +otiţi palmele uşor într; o mişcare circulară. Continuaţi e(erciţiul timp de cinci minute.

37



Résumé

Dans cette recerce 4e me suis propos- d-tudier =a mani"estation du stress au( 4eunes d-tenus soumis la

violence\.

-tude de la mani"estation du stress au( personnes du milieu p-nitencier est importante% car actuellement dans

notre pa9s on na pas des -tudes pareilles% mais aussi parce ue le stress% par ces e""ets n-)atives sur le "onctionnement

)-n-rale et lassociation de celui;ci avec dautres trou$les% comme sont celles an)oisses% la$us des su$stances

cimiues% constitue la principale cause de se rendre malade dans la p-riode contemporaine.

9potse de la recerce> #n suppose uau( d-tenus soumis la violence le stress se mani"este un

niveau plus -lev- uau( dautres d-tenus.

-tude e(p-rimentale sest d-roul-e sur un -cantillon de 5 su4ets de )enre masculin% parleurs de lan)ue

roumaine et russe a9ant l)e entre 2 et 35 ans% ui e(pient leur punition dans le *-nitencier *runcu nr !. Nin)t;cin

personnes "aisaient part des castes non;soumises la violence la caste de aut et la caste ouvrire% et autre vin)t;cin

personnes de la caste des um$les.

0"in ue "aire cette investi)ation 4ai appliu- *erceived Stress Auestionnaire l'cole de la perception du

stress% -la$or-e par evenstein et ses colla$orateurs en 1!!3.

*ar cons-uent de linterpr-tation des r-sultats par les m-todes statistiues le test =t; student6 et =la

comparaison des caract-ristiues ualitatives6% 4ai constat- ue les d-tenus soumis la violence sont si)ni"icativement

plus stress-s ue les d-tenus non;soumis la violence. Fait ar)ument- par> les di""-rences de statut% l-tiuette

dumili- ui leurs est appliu-% la perte du control sur soi;mqme% la r-duction de lestime du soi% la dou$le contrainte

lauelle ils sont soumis% la limitation s-vre des relations sociales et du contact ver$al avec les autres d-tenus%

vuln-ra$ilit- au)ment-e comme r-sultat de lappartenance une telle au outre caste.

3



$i"nd în una din căsuţele din ta$el.

'nunţul 0proapeniciodată

Cteodată 0deseori 0proapeîntotdeauna

Ma simt odinitSimt că sunt asaltat de prea multe cerinţe

Ma simt iritat sau nemulţumit

0m prea multe lucruri de "ăcut

Ma simt sin)ur sau i&olat

Ma a"lu în situaţii con"lictuale

ibliogra!ie:

/a$an 0driana% Stres şi personalitate% ; Clu4;<apoca% 1!!

Celcea 0dina coordonator% *sioteste% ediţia a Il;a% S.C. Ztiinţa bBenică S.0.% Si$iu% 1!!,

Celcea Septimiu% Iluţ *etru% 'nciclopedie de psiosociolo)ie% 'dutura 'conomică% ; /ucureşti%

23

Cun)i Carl9% Cum putem scăpa de stres% *olirom% ; Iaşi% 2

, David Daniel% Bratat de psioterapii co)nitive şi comportamentale% *olirom% ; Iaşi% 2

'năcescu Constantin% Bratat de i)ienă mintală% ediţia a II;a% *olirom% ; Iaşi% 2,

Florian Eeor)e% *siolo)ie penitenciara% editura '(pert % /ucuresti 1!!

Florian Eeor)e% *siolo)ie penitenciara% editura #scar *rint% ; /ucureşti% 21

Florian Eeor)e% Fenomenolo)ie penitenciară% editura #scar *rint% ; /ucureşti% 23

1. Matte_s Eerald% Dear9 Ian K.% :iteman Marta C.% *siolo)ia personalităţii% *olirom% ; Iaşi%

23 5 pa).

11. Mitro"an <icolaie% ^dren)e Noicu% /u$ov Budorel 1!!2% *siolo)ia 4udiciară% 'd. Zansa%

/ucureşti.

12. #linescu +adu% Despre emoţii şi stres% editura Eramar% ; /ucureşti% 2,

13. +usnac Svetlana% *siolo)ia Dreptului% editura 0+C% ; Cişinău% 2

1,. +ăducă Bi$eriu% *siolo)ia "rustraţiei% *olirom% ; Iaşi% 2

15. Sillam9 <or$ert% Dicţionar de psiolo)ie% Hnivers 'nciclopedic% ; /ucureşti% 1!!

1. Noicu 0dela% *siolo)ie 4udiciară% 'd.'uropolis% ; Constanţa% 22

17. w% xy. z.% {|}~•€% {.% z‚ƒƒ. „w|… w †~w% ‡}…‚€ƒ‚| ̂ w‰w~…% ; ̂ |ƒŠ…% 1!5

1. ‹Œ…‚Ž w% „ƒwŽ||‘w’ z‚ƒƒ…% Šƒ“|% ; ˆ|ƒŠ…% 2

1!. Stora K. /.% e stress% colecţia =Aue sais;4e6% nr. 2575% *HF% a 3;a ediţie% ; *aris% 1!!7

2. 8acer F.% 0)ression Niolence dans la mond modern% ev9% ; *aris% 1!72.

21. *illip ̂ im$ardo% A :irandellian :rison*% interviu pu$licat în \<e_ ]orL Bimes Ma)a&in6 nr. 33%1!72

22. ___.re"erat.rore"erateCriminolo)ie 0spectele sociale ale privarii de li$ertate a5c"7.tml

23. ttp>___.sanatatea.comartsavanti213;ans;sel9e.tml Nineri% 0u)ust 2

2,. ___.e;scoala.rodreptcriminolo)ie.tml

25. psiolo)iesociala.uv.ropsiolo)ia;sociala;si;devianta.pp

3!

0<'X0

<umele*renumelenu este o$li)atoriu ....................................... ............ ...... ....... ..Nrsta...................

Mai 4os sunt pre&entate o serie de propo&iţii. Citiţile pe rnd% menţionaţi în ce măsură se potriveşte "iecare dintre ele

cu starea dumneavoastră din ultimile şase luni. Marcaţi răspunsul dumnavoastă

http://www.referat.ro/referate/Criminologie

http://www.sanatatea.com/art/savanti/213-hans-selye.html

http://www.e-scoala.ro/drept/criminologie.html

http://www.referat.ro/referate/Criminologie

http://www.sanatatea.com/art/savanti/213-hans-selye.html

http://www.e-scoala.ro/drept/criminologie.html



Fac lucruri care;mi plac cu adevărat

Ma simt o$osit

Simt că nu mă pot descurca pentru a;mi

atin)e scopurile propuseMa simt calm

0m prea multe deci&ii de luat

Ma simt "rustrat

Ma simt plin de ener)ie

Ma simt tensionat

*ro$lemele mi se adună cu )rămada

Ma simt deseori presat de timpMa simt prote4at şi în si)uranţă

0m multe neca&uri pro$leme

Ma simt presat de cerinţele altor persoane

Ma simt descura4at

Sunt mulţumit de mine însumi

Mi;e teama de viitor

Fac multe lucruri pentru că tre$uie să le "ac şi

nu pentru că îmi placMă simt criticat şi 4udecat

Mă simt "ără )ri4iMa simt epui&at mental

<u pot să mă rela(e&

Mă simt copleşit de responsa$ilităţi

0m su"icient timp pentru mine

Mă simt su$ presiunea =termenilor "i(e6

Mul"umesc mult#

Microsoft Wor1

Documents

Transcript of Microsoft Wor1