Capitolul I

MICROORGANISMELE DIN LAPTE

( MICROFLORA LAPTELUI )

Laptele reprezinta un mediu de cultura complet si favorabil pentru

numeroasemicroorganisme sau un mediu convenabil de supravietuire a altor

microorganisme si virusi care nu se pot multiplica în lapte, dar care îl pot polua (M.

tuberculosis, M. bovis, virusi).

Compozitia microbiologica a laptelui este diferita din punct de vedere calitativ si

cantitativ, deoarece sursele de contaminare pot fi numeroase.

Sursele de infectie a laptelui pot fi interne si externe.

Sursele interne:

În glanda mamara exista întotdeauna bacterii care patrund pe canalul lactic

alugerului care contamineaza laptele mulsului, contaminarea fiind mai mare cu cât

sfincterul mameloanelor este mai relaxat si exista o permanenta deschidere larga a

mameloanelor.Primul lapte extras din mamela este cel mai contaminat, numarul de

microorganismescazând pe masura ce mulsoarea progreseaza.

Volumul primelor jeturi este mic, deciinfluenta asupra nivelului de contaminare

este nesemnificativa.

În glanda mamara pot sa patrunda microorganisme pe doua cai:

calea ascendenta, prin canalul mamelonului, cale care este folosita

desaprofiti (Micrococcus, Streptococcus si altele)

calea endogena, prin intermediul circulatiei sangvine, în care caz

microflora se localizeaza în mamele si produce diverse leziuni

(M.tuberculosis, Brucilla etc.).

Surse externe:

Principala sursa externa de contaminare a laptelui îl reprezinta mediul înconjurator,

care este prezent în toate fazele de prelucrare începând cu materia prima si terminând cu

produsele finite.

Apa, aerul, solul, dejectiile si apele reziduale pot constitui surse de infectare

microbiana alaptelui si produselor lactate.

Astfel :

apa naturala folosita la spalarea ambalajelor, utilajelor etc. poate contine pe

lânga microflora specifica si germeni patogeni proveniti din aer, sol, dejectii

animale siumane si de aceea calitatea microbiologica a acesteia trebuie

verificata periodic în laboratoarele de specialitate;

aerul contaminat accidental cu microorganisme prin intermediul particulelor

de praf, apei în suspensie, sporilor bacterieni sau particulelor de saliva

eliminate prin tusepoate constitui o sursa de infectie pentru lapte.

organismele din sol pot ajunge în lapte prin intermediul diferitelor impuritati,

a prafului, resturilor vegetale, acolo unde mulsul se executa neigienic

saulaptele este tinut în conditii necorespunzatoare. De asemenea microflora

solului poateajunge si prin intermediul curentilor de aer, al apei impurificate,

al încaltamintei si al îmbracamintei personalului muncitor.

Vegetalele în mod normal nu contin germeni patogeni. Totusi resturi din

vegetalecontaminate cu bacterii coliforme si lactice, drojdii si mucegaiuri, pot ajunge în

lapte,influentând negativ calitatea acesteia.

Rozatoarele sunt frecvent purtatoare de bacterii patogene si în special deSalmonella,

din care motiv se impune combaterea rozatoarelor în mod sistematic, atât laproducatorii

de lapte, în unitatile care industrializeaza laptele cât si în cele de desf acere.

Insectele, în special mustele, gândacii si mai putin furnicile, au un rol deosebit

încontaminarea laptelui si derivatelor sale mai ales în sezonul calduros.

Omul este purtatorul si eliminatorul de germeni care pot contamina alimentele, atât

în perioada de incubatie cât si imediat dupa vindecarea unei boli microbiene, situatie

cuatât mai grava în cazul produselor care consumându-se ca atare nu mai sufera nici un

felde prelucrare termica, industriala sau în gospodarie.

Obiectele folosite la muls, inclusiv instalatia mecanica de muls, în conditiile

uneiigienizari defectuoase a acestuia, care pot contamina laptele cu microflora aflata în

faza dedezvoltare logaritmica (bacterii lactice si pseudolactice).

Atmosfera adaposturilor sau spatiilor unde se mulg animalele. Microorganismele

din praful degajat de pe paiele de asternut, furaje, fecale, vehicule (furajele grosiere poarta

în special bacterii sporulate tip Bacillius, Clostridium; silozurile contin bacterii

butirice;fecalele contin enterobacterii si în special coli)

1.Originea microorganismelor

Laptele normal, muls în conditii aseptice, contine diferiti germeni.Sursele de

contaminare sunt:

- mamela

- în intervalul dintre doua mulsuri, pe canalul galactofor intra din mediulexterior

numerosi germeni, care gasesc conditii prielnice de multiplicare. În parteaterminala a

mamelei, se gasesc întotdeauna microorganisme nepatogene cu proprietatiproteolitice si

acidifiante.

- animalele cu diferite boli sau afectiuni mamare

- în lapte apare un numar mare demicroorganisme patogene responsabile ale

afectiunii respective.

- în timpul mulsului, laptele se infecteaza cu germeni proveniti de pe partea externa

augerului, de pe mâinile mulgatorului, din vasele de muls manual sau mecanic, din

prafuldin aer, de pe diferite impuritati organice sau anorganice ce patrund în lapte,

etc.Gradul de contaminare al laptelui depinde deci în mare masura de:- starea de sanatate a

animalului;

- starea de igiena în timpul mulsului si manipularii lui.

2.Actiunea microorganismelor asupra laptelui

Sub actiunea microflorei, laptele dupa recoltare de la animal este supus unor

transformari, unele dorite, folosite pe scara industriala, altele daunatoare.

Succesiunea acestor transformari corespunde la 4 perioade:

- bactericida

- de acidifiere

- de neutralizare

- de putrefactie

a. Prin coborârea temperaturii laptelui cât mai aproape de zero, se constata

oprelungire a fazei bactericide a laptelui, adica perioada în decursul careia în

lapteleproaspat muls nu se dezvolta bacterii, scazând chiar numarul lor.

b. Dupa faza bactericida, microorganismele intra în faza de

multiplicarelogaritmica, si ca urmare aciditatea laptelui creste.

Caracteristicile laptelui se modifica,gustul si mirosul devin acide, cazeina precipita.

Excesul de acid nu mai convinegermenilor lactici, care încep sa fie inhibati, în

schimb mediul este prielnic pentru drojdiesi mucegaiuri.

c. Perioada de neutralizare

- Drojdiile si mucegaiurile consuma întreaga cantitatede acid, neutralizând mediul si

creeaza conditii pentru dezvoltarea microflorei deputrefactie.

d. Bacteriile proteolitice de putrefactie degradeaza stratul proteic, laptele

devineneconsumabil, cu miros si gust respingator.

Modificarile provocate de microorganisme în lapte si produse lactate apar

caurmarea degradarii celor 3 componenti principali: lactoza, proteinele si

grasimea.Lactoza sufera fermentatii caracterizate prin:

- producere de acizi organici ( fermentatia lactica )

- acizi organici, gaze, alcool ( bacteriile din grupul coli, unele bacterii lactice).

- acizi organici si gaze ( bacterii propionice, butirice )

- gaze si alcooli ( drojdiile )

- substante vâscoase ( anumiti germeni cu actiune filanta )

Proteinele sunt degradate cu formare de peptone, polipeptide, aminoacizi,

amoniac.Grasimile sub actiunea lipazelor microbiene sunt hidrolizate si apare gustul

iute,rânced.

3.Clasificarea microorganismelor din lapte

a. homofermentative

Ce fermenteaza lactoza, producând 90 -97 % acid lactic sinumai urme de produsi

secundari.

Ca exemple se pot da:

- Lactobacillus lactis, L. helveticus. L. bulgaricus, L. thermophilus, ce se gasesc

înculturile de iaurt, chefir, svaiter.

Ei sunt acidifianti puternici având o temperatura optimade dezvoltare de 37 – 62 °C.

- Lactobacilus casei, L. plantorum

- sunt acidifianti lenti, au actiune proteolitica destul deputernica si un optim de

dezvoltare între 28 si 32 °C.

- Streptococus lactis si Str. cremonis sunt acidifianti moderati, folosindu-se

lafermentarea smântânii si a brânzeturilor.

- Str. Thermophilus intra în componenta culturilor pentru iaurt si brânzeturi.

b. heterofermentative

Formeaza putin acid lactic, dar în cantitati mari alti acizi,diferite substante si gaze.

Astfel de bacterii sunt:

- Lactobacilus bifidus care produce cantitati mari de acid acetic

- Lactobacilus caucasium care traieste în simbioza cu drojdiile în chefir,producând

acid lactic, acid mucinic, gaze.

- Lactobacilus fermenti, L. brevis ce se gasesc în brânzeturi.

- Leuconostoc, bacteria ce da aroma caracteristica untului si smântânii.

Streptococcus lactis

- Cel mai important pentru toate produsele lactate.Sub forma decoci,diplococi sau

lanturi.Coaguleaza laptele prin acidifiere la 120 oT la temperature optima de 20 -

32 °C.

Streptococcus cremoris

- Este caracteristic pentru fermentarea smantanii,sub forma delanturi

lungi,temperatura optima de 30 – 38 °C produce aciditate de 110-115 oT cu gust

pur acru.Descompune usor cazeina,dand coagul fin,cu vascozitate mare.

Streptococcus diacetilactis

- caracteristic pentru smantana si unt,produce si substantede aroma.

Streptococcus termophilus

- caracteristic pentru iaurt si branzeturi cu pasta tare.Subforma de lanturi

lungi,temperatura optima este de 45 °C ,actiune acidifianta,cu tendintade

mucilagiu.

Leuconostoc citrovorum si paracitrovorum

- sunt bacterii heterofermentative,pentru aroma la unt.Sub forma de coci,produc o

cantitate mica de acid si nu coaguleaza laptele.

Lactobacillus lactis

- sunt bacterii termofile,temperatura optima este de 37-45°C ,sunt sub forma de

bastonase lungi,produce cantitati mari de acid lactic si descompune cazeina.

Lactobacillus bulgaricus

- sunt bacterii caracteristice iaurtului,au o actiune acidifianta puternica, produc in

masura mai mica descompunerea proteinelor.

Lactobacillus helveticus

- este important in maturarea branzeturilor cu pastatare,aciduleaza puternic

mediul(300-450 oT) si produce o usoara descompunere acazeinei.

Lactobacillus casei

- este sub forma de bastonase cu lanturi mai scurte sau mailungi,temperatura

optima este de 28-32 °C, caracteristic branzeturilor, cu actiune de descompunere

a cazeinei.

1. Bacterii pseudolactice

Fac parte din grupa Coli

-Aerogenes,din care fac parte Aerobacter si Escherichia Coli.Sunt bacterii de

infectie,care ajung in lapte dinapa,sol,nutreturi,balegar,provocand defecte,multe gaze si

gust impur.

Aerogenes aerogenes

- sub forma de bastonase,mobile,izolate sau in gramezi-coaguleaza laptele;produce

putin acid lactic,dar si alti acizi,precum si multe gaze(mai mult CO2 decat H2), ataca putin

proteinele.

Escherichia Coli

- reprezentantul tipic al microflorei intestinale,sub forma de

bastonasemobile,produce multe gaze(CO2 si H2 in cantitati egale), provoaca balonarea

timpurie a branzeturilor si gust neplacut in produsele lactate.

2. Bacterii propionice

- se gasesc curent in lapte,dar actioneaza numai in anumite conditii, avand un rol

important in fabricarea branzeturilor tari si semitari.

Produc fermentatia propionica acesta fiind un proces anaerob prin care acidul

lacticeste transformat in acid propionic,acid acetic,apa si CO2.

Bacteriile propionice se gasesc in lapte sub forma de bastonase scurte sau alipite.

Sunt bacterii Gram pozitive,anaerobe,sursele de hrana fiind lactatii,citratii,glicerol.

Sunt mezofile,temperatura optima fiind de 28°-30° C, se dezvolta la pH=6,5-7.

Ele determina formarea retelelor de ochiuri in branzeturi de tip Emmenthal si

Schweizer.

3.Bacteriile butirice produc ca produs principal acid butiric si CO2, iar ca produsi

secundari alcool etilic, alcool butiric, alcool propilic si acetona. Sunt bacterii Gram

pozitive, sporulante, nu se distrug prin pasteurizare, au forma de bastonase si sunt strict

anaerobe. Sunt mezofile, actioneaza la pH-uri de 4-4,5.

Au un efect negativ asupra branzeturilor, rupturi in pasta si un miros dezagreabil.

4.Bacteriile de putrefactive sunt bacterii mezofile si psihrofile determina efecte

graveale laptelui.

Au o actiune intensa de proteoliza si apar in lapte prin nerespectareaconditiilor de

igiena.

5.Bacteriofagii sunt virusuri si ataca bacteriile lactice,blocandu-le activitatea

metabolica, se ataseaza de streptococi si lactobacili.

Avem doua categorii debacteriofagi: temperati si virulenti(cei temperati mai

periculosi decat cei virulenti).

Incidenta lor in lapte este favorizata de:ionii de Ca2+ din mediu, rezistenta lor la

pasteurizare(70°-75°C /30 minute) si pH-ul de 4,5-8,6.

Bacteriile patogene provin de la animalele bolnave sau din mediul exterior, de la

manipulare.

Animale bolnave contin:

- Mycobacterium tuberculosis;

- Salmonella typhimurium ;

- Brucella abortus.

Din surse umane ajung în lapte:

- Salmonella paratyphi;

- Streptococus scarlatinae;

- Virusul poliomelitei.

Majoritatea acestor germeni patogeni nu provoaca modificari sensibile

alecomponentilor laptelui.

7. Mucegaiurile

Sporii mucegaiurilor ajung în lapte în mod accidental si se dezvolta dupa ce

bacteriilelactice au pregatit mediul formând o aciditate neta, de aceea nu se gasesc decât în

laptele foarte alterat sau pe unt si brânza.

Se dezvolta pe suprafata produselor, iar în interior numai la unt si brânzeturi.

Mucegaiurile inferioare: mucor mucedo si rhizopus nigrans se dezvolta

pebrânzeturile moi producând defecte.

Monilis nigra

- provoaca pete brune sau negre pe brânzeturile tari.

Penicillium camemberti si Penicillium candidum sunt mucegaiuri caracteristice

brânzei Camembert si Brie.

Penicillium roqueforti este mucegaiul brânzei Roguefort.

Penicillium casei cauzeaza pete brune pe coaja brânzei svaiter.Cladosporium butyri

provoaca râncezirea untului.

În lapte germenii prezenti se dezvolta foarte rapid în functie de temperatura de

pastrarea acestuia.

8.Drojdiile

În lapte se gasesc drojdii adevarate ( Saccharomyces, Zigosaccharomyces )si

drojdiifalse ( Torulopsis, Candida ).

Sacharomyces lactis, Sacharomyces fragilis fermenteaza lactoza, formând alcool

sigaze, pot provoca balonarea brânzeturilor cu pasta moale si a celor cu continut mic

degrasime.

Torula cremoris, Torula sfericae produc în lapte si smântâna cantitati importante de

gaze si dau gust strain, neplacut.Torula chefiri, Torula kumâs au rol important la

fabricarea produselor lactateacide.Torula amare, torula lactis condensi produc defecte la

laptele concentrat.Torula nigre, Torula rubre produc pigmentari.

Capitolul II

CONTROLUL MICROBIOLOGIC AL LAPTELUI, PRODUSELOR

LACTATE ACIDE SI A BRANZETURILOR

Proprietăţile bacteriostatice şi bactericide ale laptelui

Proprietatea laptelui proaspăt muls de a împiedica dezvoltarea microorganismelor, care au ajuns

înel în procesul de obţinere, se numeşte proprietate bacteriostatică, iar cea de a distruge unele bacterii

- proprietate bactericidă.

Aceste proprietăţi ale laptelui proaspăt muls se datoresc prezenţei în el a

unor substanţe specifice, numite lactenine şi a unor substanţe biologic active cum sunt anticorpii,

lizozimul,etc.

Laptele colostral are proprietăţi bactericide mai pronunţate datorită conţinutului

mai mare deanticorpi.

Perioada de timp în decursul căreia numărul de bacterii în lapte nu se măreşte se

numeşte faza bactericidă.

Substanţele ce condiţionează proprietăţile bacteriostatice şi bactericide ale laptelui

sunt foartenestabile şi se distrug în laptele nerăcit în decursul a 2.. .3 ore, după ce numărul

de bacterii creşte brusc. Se distrug aceste substanţe şi în procesul tratamentului termic al

laptelui, deci, laptele pasteurizat sau fiert nu manifestă proprietăţi bactericide.

Durata fazei bacteriostatice şi bactericide este condiţionată de mai mulţi factori, principalii

fiind:Intervalul de timp de la mulgerea laptelui până la răcire.

Cu cât această perioadă este mai redusă,cu atât durata fazei bacteriostatice şi bactericide este mai

mare.

Se recomandă ca laptele să fie răcit numai târziu de o oră după obţinere.

Temperatura de răcire:

- cu cât ea este mai aproape de 0°C, cu atât durata fazei bactericide şi bacteriostatice

va fi mai mare.

Gradul iniţial de impurificare a laptelui cu bacterii.

Cu cât acesta va fi mai redus, cu atât faza bacteriostatică şi bactericidă va fi mai

lungă.

Crearea condiţiilor necesare pentru menţinerea laptelui în faza bacteriostatică şi bactericidă

permite păstrarea proprietăţilor lui de lapte proaspăt până la prelucrarea industrială.

1.Recoltarea si pregatirea probelor pentru analiza microbiologica

Produsele in ambalajele pana la 1Kg se recolteaza ca atare, pentru produse din

ambalaje mai mari de 1 Kg se recolteaza in mod aseptic probe de 250-500 mL (pentru

lapte si produsele lichide) si 250-500g (lapte praf, brânzeturi si unt).

Probele se analizeaza imediat dupa recoltare sau dupa caza se admite o pastrare la

2-4C timp de maximum 4 ore pentru produse lactate si maximum 24 ore pentru brânzeturi,

unt, lapte praf..

Pentru controlul microbiologic probele se omogenizeaza si se executa dilutii

decimale in ser fiziologic steril , cu urmatoarele precizari:

- smântâna consitenta se mentine înainte de omogenizare, pe baie de apa

termostatata la 47°C;

- din branzeturi, lapte praf si late produse lactate se cantaresc aseptic cate 10g se

omogenizeaza in mojar steril si se adauga 90 ml ser fiziologic steril incalzit pana la 47°C

si se obtine o suspensie uniforma ( dilutia 1)

- in cazul untului se cantaresca septic 10g intr-o eprubeta sterila si se adauga 20 ml

apa peptonata. Se mentine la 47°C pe baie de apa pana la topirea untului si se fac rotiri

repetate pentru omogenizare, pana se observa separarea grasimii de zara.

Cu o pipeta sterila, se preleveaza 2 ml zara ( cantitatea care corespunde la 1g unt,

se adauga 8 ml solutie de diluare, obtinandu-se astfel diluatia 1/10.

2. Aprecierea calitatii microbiologice a laptelui

Pentru determinarea numarului de microorganisme din lapte se poate folosi:

- metoda directa - metoda de numarare Breed ( lapte si produse lactate);

- metoda indirecta cand se poate aprecia calitatea microbiologica a laptelui in

functie de durata in care se produce modificarea culorii unor indicatori de pH si rH

(albastru de metilen si resazurina), sub actiunea reductazelor si a catabolititlor formati in

conditii standardizate , sub actiunea microorgansimelor vii prezente in produs.

a.Proba reductazei cu albastru de metilen

Principiu:

Albastru de metilen este un indicator de oxidoreducere care in prezenta reductazelor

trece din forma oxidata colorata in albastru, la leucoderivatul incolor.

Tehnica de lucru:

Pentru analiza laptelui, se introduc 20 ml lapte intr-o eprubeta sterila se adauga 1 ml

solutie de albastru de metilen si se noteaza dupa omogenizare timpul. Eprubeta se mentine

in baie de apa termostata la 38-40°C astfel incat nivelul apei sa fie superior probei. Se fac

notatii asupra modificarii culorii la intervale de 20,60,120,180,330 minute. Prin metoda

rapida se procedeaza in acelasi mod folosind urmatoarele cantitati: 10 ml lapte si 1ml

solutie albastru de metilen dilutie 1/10.

Interpretarea rezultatelor si aprecierea calitatii laptelui se face dupa datele din

tabelul 1.

Tabelul 1. Aprecierea calitatii laptelui in proba reductazica cu albastru de

metilen

Durata decolorarii

probei in minute

Numar bacterii

pe ml

Calitatea laptelui Categoria Metoda clasica Metoda rapida

330 180 5x105 Buna I 120-330 60-180

330 180 5x105-4x106

Satisfacatoare

II 20-120 8-60

330 180 4x106 -20x106

Slaba

III 20 8

330 180 20x106 Foarte slaba IV - -

b.Proba reductazica cu resazurina

Principiu:

Resazurina este un indicator redox care isi schimba culoarea de la albastru la violet

spre roz si incolor in funtie de potentialul de oxidore-ducere.

Tehnica de lucru :

Pentru aprecierea calitatii microbiologice a laptelui crud in eprubete cu 10ml lapte

de analizat se adauga 1 ml solutie de resazurina 0.05, se astupa cu dop de cauciuc si se

face termostatare la 38-40°C urmarindu-se modificarea culorii dupa 20 si 60 minute. In

proba reductazica cu resazurina 0.05%, aprecierea culorii se face dupa datele inscrise in

tabelul 2.

Interpretarea rezultatelor

Se apreciaza ca la temperatuta de 38-40°C capacitatea reductazica superioara o au

lactobacilii, streptococcii si bacteriile coliforme. Daca probele se mentin la 22°C la

reducere participa si bacterii din genul achromobacter, g. Bacillus, g. Enterococcus.

Tabelul 2 Aprecierea numarului de bacterii din proba de lapte

Timp de

modificare a culorii

Culoare

proba

Numar de

bacterii la 1ml lapte

Calitatea laptelui Categoria

Dupa 1h Albastru - 5x105 Buna I

Dupa 1h Albastru

violet

- 5x105 - 4x106

Satisfacatoare

II

Dupa 1h Ros-alb - 4x106 – 20x106

Slaba

III

Dupa 20 min Alb - 20x106

Foarte slaba

IV

c. Proba fermentatiei (lactocoagulare)

Intr-o eprubeta sterila se introcu 20 mL lapte si se mentine in termostat la 37°C.

- se urmareste timpul in care se produce coagularea iar dupa 24 ore se examineaza

aspectul coagulului.

Daca coagularea s-a produs dupa 4-6 ore rezulta ca in lapte predomina bacteriile

lactice care produc prin fermentatie acid lactic care determina coagularea acida a cezeinei.

Un coagul compact si omogen denota prezenta bacteriilor homofermentative;

- un coagul buretos in care se disting bule de gaz, evidentiaza predominanta

bacteriilor coliforme.

Executarea unui frotiu colorat prin tehnica Gram intareste concluziile privind

aspectul probei fermentate ( bacteriile lactice sunt bacterii Gram +, bacteriile coliforme

Gram – negative

3.Determinarea bacteriilor butirice ( laptele destinat fabricarii branzeturilor si

branzeturilor)

Se executa prin metoda Weinzirl in probe de lapte destinat fabricarii branzeturilor.

Tehnica de lucru

In 5 eprubete ce contin parafina se introduc cate cinci mlililitri proba de analizat.

Dupa pasteurirzare ( mentinere 10 minute la 80°C) si termostatare 48 ore la 37°C se

apreciaza eprubetele pozitive, in care s-a produs deplasarea dopului de parafina.

Interpetarea rezultatelor

Lapte caliatate buna – toate eprubetele sunt pozitive

Lapte calitate satsfacatoare – 1 eprubeta pozitiva din 5

Lapte de calitate nesatisfacatoare – 2 pana la 5 eprubete pozitive.

4. Determinarea bacteriilor coliforme (lapte , produse lactate si branzeturi)

Se executa prin metoda titrului prin insamantarea a cate 1 ml in cate 3 eprubete cu

mediu BBLVP din trei dilutii succesive si termostatare la 37°C timp de 48 ore.

In functie de numarul de eprubete pozitive se stabileste cifra caracteristica si

numarul probabil de coliformi.

5. Testul stabilitatii

Pentru produsele lactate proaspete, cum sunt deserturile pe baza de lapte, produsele

lactate acide si branzeturile proaspete, este util sa se realizeze testul de stabilitate, care

consta intr-o incubare timp de 3 zile la 30°C. in acest interval de timp se urmareste

aparitia alterarilor ( modificarea caracteristicilor senzoriale, producere de gaz, etc.).

6. Determinarea microbiotei aerobe mezofile totale ( branzeturi)

- prezenta bacteriilor mezofile se pune in evidenta prin insamantarea probei sau a

dilutiilor decimale prin procedeul incorporarii intr-un mediu nutritiv solid incubat la 37°C,

48h, urmat de numararea coloniilor dezvoltate.

Tehnica de lucru

Din proba omogenizata prin miscari de rotire ale flaconului in plan orizontal, in

ambele sensuri, se ia cu o pipeta un volum de 1ml si se introduce intr-o cutie Petri. In

cazul probelor cu numar mai mare de bacterii, este necesar sa se insamanteze si probe

diluate.

In fiecare cutie Petri se introduce medi ude cultura fluidificat si racit la 30-40°C. se

omogenizeaza continutul cutiilor Petri prin miscari circulare, in ambele sensuri, dupa care

se lasa sa se solidifice mediul de cultura. Cutiile Petri insamantate se termostateaza la

37°C, 48h.