PATRICK HOTFORD

MHPTCXNABUNASolutii naturale,

gjgure pentru Peste

ffie Probleme de

shnitate generale

Traducere din englezi de

Constantin Dumiffu-Palcus

Lifeftyle

Cuprins

BOAT.A CETTACA ..................106

B OALA CROHN Sr COLTTA ULCERATIVA.................. 11 3

BOALA GINGTVAL{ ..............122

BOALA PARKINSON............... ...............122

BOLTLE DE FICAT, HEPAIITA $I CIROZA................128

CANCERUI ........138

CANCERUL COLORECTAI ..,I48CANCERUL DE PIELE..............:... .......... 153

CANCERUT DE PROSTATA ....................158

CANCERUL DE SAN ............................... 170

CANDTDOZA/AFTELE ......... t75

CARIEREA DINTTIOR SI PERIOD ONTITA............... 18 3

CICLUL MENSTRUAI NEREG UI..AT,ABUNDENT SAUDUREROS. ................. 187

CoLESTEROLULRIDICAI.... ................. L97

coLrTA gr DrvERTrcuLrTA ..................205

COTITA ULCERATIVA ..........2LO

CRAMPELE, TREMURUL $ISPASMEIE MUSCUTARE............... .......210

CRE$TEREA [N cREUTIffE gr OBEZrTAIEA....... ....215

DEGENERAREATVIACULA,RA ..........,.......224

DEMENTA qI BOAI"{ALZHEIMER. .......224

6= Medicina buni

DErENDENTA DE mcorru4................... ...............232

DEPENDENTA/NEVOIA DE ALCO OL...................... 2 38

DEPRESTA. .........245

DTABETUT (TrP 2) ...............251"

DTVERTTCUIITA ......... ........258

DUREREA iN cAr....... .........258

DURERTLE DE CAP $I MIGRENELE......................... 265

FEBRA rANuruI (RINITA Alrnc IcAl .................... 2 80

FTBROMTALGIA (FM) ..........285

FUMATUL. .........290

GASTROENTERITA...... ........290

G rNG rvrrA (B OALA PERIOD ONTALA) .................... 29 8

cUTA .................298

HELICOBACTERPYLORI ......305

HERPESUL $I ZONA ZOSTER.... ...........305

HTpERTENSIUNEA ARTTnrA..... .......3L2

TMPoTENTA, DISFUNCTn rnrcurA qt

LTBTDOUL SCAZUT..... .........320

TNDIGESTIA $I ARSURILE STOMACALE .............. ...326

INFERTILITArEA.,........... ....342

ig

oVARELE POIICHISTICE............ ..........381

PIERDEREAMEMORIEI ......395

pRo srArA naAnna $I HrpERptAZrA ..................... 396

RACEALA $I GRrpA... ...........402

REzTsTENTA rR rusuuxA ................... 410

sCHIZOFRENIA.........i................. .......... 4L7

STNDROMUL DE TNTESTTN TRTTABI (Srr) ............. 433

STNDROMUT PREMENSTRUAL (SpM) ................... 439

TULBURARSISPoI"A,RA ....4s3

rursuRARr DE vEDERE............... .......457

rursuRARrLE ALIMENTARE ...............464

ULCEREIE BUCArE.... ........:......... .........47O

ULCERELE STOMACALE $I INFECTIA CUHELICOBACTERPYLORI ......475

URTICARIA.....j..:......... ........480

zoNA zosTER ....................487

10 E Medicina 6une

Partea a2-a. Clurrn si punem in aplicaremedicina buni......... ................489

Capitolul l. Dieta cu iG scizuti pentru o greutate

perfecti gi controlul glicemiei... ..-..-.......49L

Capitolul 2. Cregte-fi aportul de antioxidanli .........'. 507

Capitolul 3. Cregte-1i aPortul de

acizi graqi esenliali..... ..........516

Capitolul 4. imbunitilegte-fi metilarea

;i micgoreazi-fi nivelul de homocisteini.. -...... . -.......526

Capitolul 5. Personali zeazi-li programul

de suplimente .............. ................:..'......535

Capitolul 6. Diminueazi-fi nivelul de stres.... ..........-542

irt

Ghid pentru abrevieri, unitifi de misuri gi de referinpi

Vitamine

l gram (g) = 1000 miligrame (mg) =1 0OO 000 micrograme (mcg, scris Ei pg)

Cele mai multe vitamine sunt mesurate in miligrame sau micrograme.Vitaminele A, D gi E sunt de obicei misurate in UnitAIi Internafionale (UI),o unitate de misuri meniti si standardizeze diferitele forme ale acestorvitamine, care au diferite potenle.

6 mcg beta-caroten, precursorul vegetal aI vitaminei A, se transformi,in medie, in 1 mcg retinol, forma animali a vitaminei A. Agadar, 6 mcgbeta-caroten sunt echivalente cu l mcg RE (unde RE inseamni retinol echi-valent). in cuprinsul cirtii de fafi; beta-carotenul este exprimat in mcg RE.

l mcg retinol (1 mcg RE) = 3,3 UI de vitamina Al mcg RE beta-caroten - 6 mcg beta-caroten100 UI vitaminaD = 2,5 mcg sau l mcg vitamina D = 40 UI100 UI vitamina E = 67 mg

l liwi (Ib) = 16 uncii (oz)

2,21b=lkiiogram(kg)I pinta = 0,6 I1,76 pinte = 1l

in aceasti carte, ,,calorie" inseamni kilocalorie (kcal).

Avertisment

Desi toate nutimentele gi modificirile de regim alimentar mentionatein aceasti carte s-au dovedit sigure, cititorii care cauti ajutor pentruafecfiuni medicale specifice sunt sfetuili si consulte un terapeut calificatin nutrigie, un nutritionist clinic, un doctor sau un profesionist echivalentdin domeniul siniti{iirNici autorul, nici editorul nu pot fi ficufi rispun-zitori de cititorii care aleg sA se trateze singuri. Suplimentele nu trebuielisate la indemAna copiilor.

11 = Medicina bund

Introducere

Nu trece o saptamandfdri ca una sau mai multe persoane

si mi intrebe ce pot si faci in cazul unei boli sau alteia. Nu

oricine are timpul sau inclinafia si citeasci tomuri intregidedicate anumitor subiecte, si participe la seminare sau sa

consulte medici practicanli. Dupi 30 de ani de experienliclinici ;i in cercetarea ttiinfifici gi dupi ce am tratat mii de

oameni, m-am gindit ci ar fi util si avem o surse de referinfidin care si aflim ce anume di rezultate in cazul celor mairispAndite probleme de sinitate cu care ne confruntim -nu prin suprimarea simptomelor, ci prin inlelegerea moti-

vului pentru care ne imbolnivim 9i prin abordarea cauzelor.

Cartea aceasta este un ghid pentru cele mai eficiente,sigure gi naturale modalitili de a ajuta Ia prevenirea 9i la

inversarea evolutiei multor boli. Folosegte aceaste carte ca

si-!i restabile;ti sinitatea gi si-fi protejezi organismul de

imbolniviri in viitor. Recomandirile pe care le vei gesi se

bazeazApe principiile medicinei,,bune", definiti dupi cum

urmeaze:. s-a dovedit ci di rezultate - previne sau contribuie la

inversarea proceselor legate de boli;. este buni pentru senetatea ta, chiar daci nu eqti

bolnav;o se conform eazir organiziy'li tale naturale 9i principi-

ilor evoluSoniste;o nu face niciun riu.

=13

in carte, sunt tratate peste 75 dintre cele mai rispAnditeprobleme de sinitate gi sunt menfionate lucruri simple pecare le po,ti face pent:u a-fi imbunitili starea. Fiecare dintreele a fost testat ;i i s-a demonstrat utilitatea atat in cerce-tiri clinice, c6t ;i in practici, cu oameni ca tine. Vei gisigi studii de caz ale pacienfilor care au aplicat multe dintreaceste abordiri $i au reugit si-qi amelioreze sinitatea.

Aproape toate sugestiile oferite pot fi urmate impreunicu alte abordiri de tratament gi le voi indica pe cele care nusunt compatibile sau pe cele care au contraindicatii.

inainte de a incepe, este bine si avem o idee generalidespre cauzele care ne provoaci bolile gi motivele pentrucare aceasti abordare naturali este atat de rafionali.

De ce ne imbolnivim?

Problemele de sinitate cu care probabil te confrunfi inviafi, mai ales bolile cronice, sunt in principat rezuliatulunui surplus de ,,lucruri rele" corelat cu un minus de ,,1u-cruri bune".

Daci ne gindim la sinitate ca la un balansoar, e de doritca acesta si se incline spre partea buni; cAnd se inclini sprestAnga, avem o sinitate proast;; la mijloc, se afli ceea ce agnumi o sinitate medie spre nesatisficitoare si la dreaptaavem o sinitate buni.

CAnd faci ln mod repetat,,lucruri rele" - regim alimentarbazatpe alimente procesate, lipsi de migcare gi/sau recurgerela produse farmaceutice pentru rezolvarea afecliunilor me-dicale -,,balansoarul" sinitilii tals se inclini spre partearea. Organismul tiu intri intr-o stare ,,inflamatoare" ne-

a'sindtoasi si toate tipurile de sisteme din organism sedezechilibreazi.

74= Medicina bun;

Strnitate proaste Sinitatemedie spre

nesatisficitoare

Sinetate buni

Prea multe lucrwircle gi/sau insuficiente lucruri bune

Cauzele bolilor

,CAnd s-au acumulat suficiente Pi-cate [impotriva naturii], boala apare

de indati."Hipocrate @. a6O-c. 377)

Cu mai bine de 2 000 de ani in urmi, vizionarul ;i inteme-

ietoruI medicinei, Hipocrate, avirztttcu claritate ci existi o

cauzi sau o combinafie de cauze pentru fiecare boali 9i;i-apropus si le descopere. Este uluitor cAt de multe din cele

afirmate de el continui si se aplice ;i astizi, cu toate ci nu

a avut Ia dispozifie niciunul dintre instrumentele de investi-

gare gi informafiile oferite de decenii de cercetare gtiinfificila care apelim acum. in wemea sa, era acceptati convenfiapotrivit cireia bolile erau provocate de ,,zei" ;i pentru vinde-

carea lor trebuiau ficute jertfe. El n-a crezut in aceasti idee.

Ca o ironie, in zilele iroastre, un motiv echivalent pentru

=ls

boli este ci acestea se afli toate in gene gi ci trebuie si ieimedicamente ca ,si gestionezi" boala sau chiar ca si-i previiaparitia. Nici eu nu cred asta in majoritatea cazurilor, chiardaci medicamentele au uneori de jucat un rol in situa{iileacute.

Bolile nu sunt provocatede un deficit de medicamente

Durerea, cancerul, indigestia, refluxul esofagian acid,proasta dispozifie psihicd, anxietatea, insomnia, astmul,eczema, angina, problemele legate de sinusuri, hiperten-siunea arteriali, colesterolul ridicat (care nu este o boali)sau oricare ar fi afecfiunea de care suferi nu sunt cauzate deo lipsi de medicamente.

intr-adevir, aga-numita medicini moderni a fost detur-nati de industria farmaceutici si mulli doctori, aproapefiri si-gi dea seama, au pierdut adevirata arti a medicineigi a cornunicirii, petrecAndu-gi mare parte din timp distri-buind medicamente. Unii stau mai mult timp uitAndu-se lacomputer in loc siL se uite la tine! Am ajuns acum in situatianefireasci in care unor persoane care nu sunt bolnave Iise prescriu medicamente care ii impovireazi mult pe con-tribuabili doar ca si sufere ln consecinti efecte secundaresemnificative.

Mai mult, in SUA, interven*ia medicali a devenit a patracauzi a deceselor. Daci am avea date exacte pentru toatetirile, la fel s-ar putea si stea lucrurile si in lara in caretriiegti. Mii de oameni mor anual din cauza medicamen-telor si sute de m!i, daci nu chiar milioane, suferi efectesecundare adverse. Iati doar un singur exemplu: luareade statine pentru sciderea colesterolului sporegte riscul

lb= Medicina buni 17

de diabet cu pAni la 25o/o gi creeazi probleme de memoriepi dureri musculare, dar reuge;te in foarte mici misuri sireduci riscul de boti cardiace, mai ales daci nu ai avut unnstfel de risc. Marea majoritate a medicamentelor destinates.I fie folosite perioade lungi de timp gi pentru,,gestionarea"bolilor cronice nu respecti prima lege a medicinei ,,bune",gi anume mai intAi de toate si nu facd riu.

lntii de toate, si nu faci riu

Aceasti lege este inci unul dintre principiile fundamentale.rle lui Hipocrate. intr-o weme, cdnd un doctor iEi lua licen(atlc practici, trebuia si depuni acest jurimint, dar acumacest lucru nu mai este cerut in majoritatea facultililor de

rrredicini din Marea Britanie. lntre timp, 8670 din decesele

inregistrate in UE sunt cauzate de boli cronice. intre 70 gi

tt()o/o din a;a-numitele costuri legate de ,,ocrotirea sinitifii"(in principal, medicamente) sunt absorbite de bolile cro-nice - circa 700 miliarde de euro in UE. Dar problema me-

dicinei bazate pe medicamente este ci poate tace gi riu.Astizi, referitor la numiruI de oameni care vor suferi

reaclii adverse la luarea medicamentelor, evaluirile medi-camentelor raporteazi,,numerele necesare de tratat pentrucl'ecte benefice" (NNTB) gi, de asemenea, ,,numerele nece-

sare de tratat pentru efecte diunitoare" (NNTD). Pentrua explica acest aspect, daci NNTB este patru, inseamni cidin patru oameni care iau medicamentul, unul singur va

avea efecte benefice. Daci NNTD este opt, inseamni ci unuldin opt oameni va suferi efecte adverse. in acest exemplu,la fiecare doui persoane care sunt ajutate de medicament,o persoani va suferi efecte diunitoare. Acestea nu suntdeloc probabilitili bune, prin urmare, sunt valorile pe care

ACCIDENTUL VAS CUIA,R CEREBRAL

lnforma,tii generale

t lrr accident vascular cerebral (AVC) are loc atunci cAnd cre-lcrrrl nu mai este aprovizionat corespunzitor cu sdnge, celu-lclc rimdn fird oxigen, iar asta duce la moartea lor;i la o ince-irrc a funclionirii creierutui. Existi doui tipuri principale deAVC: ischemic gi hemoragic. Accidentele ischemice sunt mair,tslrindite si apar cdnd curgerea normali a sAngelui citre sauItr irtteriorul creierului este blocati. Acest blocaj poate aveahrc rlintr-o varietate de motive. Se poate forma un cheag derirrgc in una dintre cele patru artere care transporti sAngelela ercier (arterele carotide stAngi si dreapti, precum ;i arte-r rlc vcrtebrobazilare) sau in arterele mai mici gi capilarele din('rf icr. Alternativ, un cheag de sAnge, o globuli de grisime sauo lrrr li de aer prezenti intr-un vas de sAnge dintr-o alti parte a

corlului pot fi transportate la creier. Accidentele hemoragiceau krc cAnd o arteri deteriorati sau slibiti plesnette gi se pro-rlrrcc o hemoragie cerebrali. Vasele de sdnge deteriorate pot firltu.rte in creier (hemoragie intracerebrali) sau pe suprafajalleicrului (hemoragie subarahnoidi).

Accidentele vascular cerebrale sunt a treia cauzi de mor-t,rlitate in Marea Britanie. in weme ce la birbati probabili-tatc.t de a suferi un AVC este mai mare, la femei, probabi-llt.ttca decesului in urma unui AVC este mai mare. Factoriictrrroscufi includ virsta, tensiunea arteriali ridicati, co-lrsterolul ridicat gi fumatul, asa ci, daci ai o combinatie a

accstor factori, riscul de AVC este foarte mare. Dar vesteahuni este ci riscul general poate fi redus prin modiflcirirlrtrgrle ale obisnuinlelor alimentare gi de stil de viafi.

=29

Solutiile medicinei bune

L. Mininci alimente bogate in colini gi leticini

Se consideri ci o mare parte din vitimirile produse de

AVC sunt consecinfa activirii diferitelor enzime care dete-ioreazi sau epuizeazi fosfolipidele gi acizii graqi esenliali,ambele categorii de substanfe fiind componente esenlialeale membranei celulelor cerebrale. Aceste schimbiri struc-turale produse de enzime au ca uflnare in final moartea ce-

lulelor din creier.Colina este un nutriment esenfial folosit pentru produ-

cerea fosfolipidelor. Ea are gi alte funclii in cadrul siste-mului nervos central. Pe lingi rolul structural, colina este

folositi la formarea substanlei acetilcolini din creier, care

este implicati in controlul mugchilor gi in procesul memo-ririi, ambele fiind afectate de un AVC.

Cele mai bune surse alimentare sunt ficatul, ouile,pegtele, carnea de pui, leguminoasele, alunele, conopida gi

verdeturile. Vei obline cantitefi importante de colini daciminAnci un ou, doui portii de verdefuri gi o porlie de le-guminoase (mai ales soia, de exemplu sub formi de tofu),quinoa, migdale sau arahide in fiecare zi.

Cantitetile corespunzitoare de colind din dieti pot fi ne-uroprotectoare qi existi de asemenea dovezi convingitoarecare suslin utilitatea suplimentirii colinei dupi un AVC maiales in accidentul ischemic acut, in care fluxul de sAnge sprecreier este blocat. Studiile in care pacienfilor care au suferitAVC li s-a administrat cdp-colini (a cirei denumire comer-ciali este Citicholine) au aritat o injumitilire a vitimirilor

a'

cerebrale. Este probabil ca 9i alte forme de colini si aibiaceleagi efecte pozitive.

30= Medicina buni

Alternativ, poli si iei un supliment cu lecitini, care ili vaol'cri cel mai rispindit tip de colini alimentari numit fosfa-

t idilcolini (PC). Pe lAngi rolul pozitiv pentru sinitatea cre-

icrului, lecitina ajuti organismul si proceseze colesterolul,,rqia incit este buni gi pentru sinitatea cardiovasculari.liei lingurife de lecitini conlin 1000 mg PC. De asemenea,poli cumpira o formi concentrati de lecitini care confine,rcceasi cantitate intr-o singuri linguriti. Este suficientipcntru prevenlie, dar ideal pentru maximizarea efectelorrlc vindecare este si dublezi sau si tipLezi cantitatea.

2. la vitamine care susfin metilarea

Mctilarea este un proces biochimic care se produce in creier

iii tlrganism ;i, pentru a avea loc in mod corespunzitor, are

ncvoie de vitaminele B gi de alte nutrimente. Pe lAngi faptulr',1 indici o metilare necorespunzdtoare, nivelul ridicat alIromocisteinei din sAnge deterioreazi arterele. O metilarenl.rbi este asociati cu un risc crescut de boli cardiace gi de

AVC, precum gi de deces la persoane anterior sinitoase.('ombinalia de vitamine B impreuni cu tri-metil-glicina('l'MG) gi N-acetil-cisteina (NAC) va incuraja un proces de

rrrctilare sinitos.Poli si-!i evaluezi nivelul metilirii prin misurarea nive-

Iului de homocisteini, intrucAt aceasta va cregte daci me-

tilarea este deficitari. Consulti un medic sau cumpiri-fi o

trusi de analizdpentru acasi (vezi Resurse). Riscul de AVC

ercqte cAnd nivelul de homocisteini este de 10 mcmol/.Sciderea homocisteinei este foarte importanti pentru

rciderea riscului de AVC. Un nutriment esenlial pentru sci-dcrea nivelului de homocisteini este acidul folic. Potrivitunei analize recente a tuturor experimentelor clinice,

il

publicati in revista Lancet, numai administrarea de acid.

folic timp de trei ani a scizut riscul de AVC cu aproape o

treime.TotuEi, fi-ag sugera si evifi si iei un supliment doar cu

acid folic, deoarece poate si mascheze o lipsi de vitaminaBr, - care este foarte rispAnditi la persoanele vArstnice,ca urmare a sciderii capacitilii organismului de a absorbinutrimentele. Prin urmare, sfatul meu este si iei un supli-ment combinat pentru normalizarea homocisteinei, care siconlini acid folic, vitaminele Br, gi Bu, impreuni cu TMGgi zinc, gi si continui si faci asta o perioadi mai lungi, in-trucit nivelul de homocisteini tinde si revini la valorileinitiale dupi zece siptimAni firi suplimente. Cele maibune formule pentru modularea homocisteinei confin toateaceste nutrimente. La persoanele vArstnice, suplimentareaadilionali cu NAC oferi o gi mai buni protecfie fali de efec-

tele negative ale cregterii homocisteinei.

3. Creqte-fi aportul de antioxidanfi

Vei obline cea mai mare varietate de antioxidanfi mAn-cAnd fructe gi legume proaspete in cAt mai multe culori po-sibil - de exemplu, usturoi (alb), tornate (rogu), dovleac(portocaliu), kale (verde), struguri negri (purpuriu), aflne(albastru). $i mai bine este si cunogti valoarea CARO aunui aliment, aceasta fiind o modalitate simpli de evaluare

a capacitifii de antioxidare. (Vezi Capitolul 2, Partea a 2-apentru o explicafie aprofundati.)

Organismul este supus unui stres oxidativ mult mai marein timpul qi dupi un AVC, astfel civei avea nevoie de maimul1i antioxidanf pentru efectuarea reparaliilor. Dupi unaccident ischemic, nivelurile de antioxidanti si de activitate

11 = Medicina buni

,rntioxidativi din sAnge scad semnificativ.l Oxidarea exce-siva duce la deteriorarea celulelor, dar este de presupus ci,rlaci ai un nivel ridicat de antioxidanfi (care elimini saudczarmeazi agenfii oxidanfi potenfial diunitori din orga-nism) inainte de un AVC vei beneficia de un grad mai ri-tlicat de neuroprotecfie. Aceasti supozifie este confirmatitlc studii efectuate pe animale.2

In mod similar, efecte pozitive se oblin si prin cretterea,rntioxidantilor dupi un astfel de eveniment. Oxidarea ex-ecsivi si moartea celulari apar la gase zile dupi un AVC.Suplimentele cu antioxidangi scad severitatea simptomelor

;i ajuti la susfinerea vindecirii dupi AVC. Studiile in cares-au folosit vitaminele C gi E gi acidul alfa-lipoic au aritatcl'ecte pozitive in reducerea inflamatiei, vindecarea vaselortlc sAnge, imbunitilirea memoriei gi/sau reducerea risculuitunui al doilea accident.

Cdnd iei un supliment, este bine si cauli unul com-plex, de preferat celui care se concentreazdpe unul sautloi antioxidanfi. Aceasta deoarece antioxidanlii lu-creazd. mai eficient in combinatie, reciclAndu-se reciproc,prelungindu-si astfel activitatea antioxidativi. Printre alliantioxidanti puternici se numiri vitamina A, seleniul, glu-tationul gi coenzima Qro (Coqrr;.

Ia zilnic un complex antioxidant bun care contine toateccle de mai su-s, impreuni cu un plus de 1 000 mg vitamina C.

4. Consumi ulei de pegte gi seminfe pentru omega-3

Cregterea aporfului de pegte gras sau includerea unui supli-ment zilnic cu ulei de pegte iti va asigura acizii graqi esenlialir)rl€g?:3, AEP gi ADH, care exerciti mai multe acfiuni deminimizare a riscului de AVC in sistemul cardiovascular.

=JJ

Acizii gragi omega-3 nu numai scad inflamafia 9i regulari-

zeazi cantitatea de grisimi indezirabile din singe numite

trigliceride, ci de asemenea scad coagularea gi adezivitatea

prin ,,sub1ierea" sdngelui gi imbunitifirea tensiunii arte-

riale. Este cu siguranfi de dorit ca prin corp si circule unsinge mai fluid gi mai pulin adeziv, precum 9i cu o tensiune

mai scizuti.Pegtii mai mici de api rece, cum ar fi heringul, sarde-

Iele, macroul gi scrumbiile, sunt surse excelente de uleiuriomega-3. Propune-fi si minAnci cel pulin doui porfii infiecare siptimdni. Nu trebuie si te concentrezi doar pe

pe;tele gras. Pofi si-!i reduci riscul de AVC mAncAnd orice

tip de pegte sau ludnd suplimente cu omega-3. Vegetarieniirigurogi gi veganii trebuie si minAnce zilnic seminle de

chia, ca sursi principala de omega-3, degi acestea nu sunt

la fel de puternice ca uleiurile din pegte.

Daci ai risc ridicat de AVC sau daci eqti in convalescenfiin urma unui astfel de eveniment, trebuie si minAnci aceste

alimente gi de asemenea si iei suplimente cu l, 000 mg uleide pegte in fiecare zi. Uleiurile de pe;te cu omega-3 ajuti 9ila diminuarea depresiei, care apare frecvent dupi un acci-

dent vascular cerebral.

5. Diminue azi-lifactorii de risc

Riscul de accident vascular cerebral'cregte odati cu inain-tarea in virsti, printre ceilalli factori numirAndu-se tensi-

unea arteriali ridicati, nivelul crescut al colesterolului ;ifumatul.

Tensiunea arteriali ridicati este unul dintre princi-palii factori de risc$i este legati de trei sferturi din ca-

zrrile de AVC. Din fericire, existi o mullime de cii pr

34= Me&cina butr6

c.rre poate fi redusi firi a se recurge la medicamente,c.lre au asociate propriile efecte secundare. O dieti cu in-e.lrcituri glicemici scizuti si nutrimente care si confinirnagneziu, potasiu si vitamina C sunt eficiente in redu-ccrea tensiunii arteriale (vezi Hipertensiunea arterialilr pagina 312).

De asemenea, este necesar si-fi verifici colesterolul.('olesterolul LDL, cunoscut sirb denumirea populari decrrlesterol ,,riu", poate favoriza ateroscleroza (cind gri-simea gi colesterolul se acumuleazd;i blocheazd vasele desinge), crescind tensiunea arteriale gi sporind riscul deAVC. in schimb, un nivel ridicat de colesterol HDL, coles-te rolul ,,bun", reduce riscul. Evident ci este cel mai bine silcfionezi pentru sciderea colesterolului LDI gi cregterea co-lcsterolului HDL De exemplu, vitamina B niacini, in dozerlc 1 000 mg, ridici in mod eflcient HDt gi scade LDL. (VeziColesterolul ridicat, la pagina 197, pentru mai multe sfaturiprivind imbunititirea stirii colesterolului prin suplimentealimentare gi exercilii fizice.)

Alimente indicate

FicatOuiPette alb gi gras (somon, macrou, hering, scrumbii,sardele)Legume proaspete, mai ales conopidi gi verdefqriFructe, mai ales fructe de pidure

NuciArahideSeminle de chia;i de in

o

a

o

a

a

a

o

a

a

=J)