Metodologia cercetăriiCURS I / 06-10-2010

Chestionar de personalitate_unifactorialVizează: sociabilitate,agresivitate rezistenţă la stres, asertivitate, siguranţa de sine,etc (concepte cheie din cartea de socială)

Chestionar

1.Definiţie: Un chestionar este un ansamblu de întrebări, afirmaţii şi/sau imagini, foto,

desene alese şi aranjate astfel încât să servească obţinerii de informaţii despre o temă fixată, determinând din partea respondenţilor un anumit tip de comportament verbal ce se înregistrează în scris.Poate fi aplicat de: =operatori de anchetă (pun întrebarea ,înregistrează)

=Autoadministrat_cseUnele chestionare au statut de test psihologic

2. Elementele componente ale unui chestionar:Conţine 2 mari elemente:=întrebări/ afirmaţii şi/sau desene/ fotografii

=consemne/instrucţiuni

Consemne: =instrucţiuni, informaţii care se dau persoanelor ce răspund la acest

chestionar=sunt pregătite în prealabil=se dau sub o formă identică tuturor respondenţilor

Există mai multe tipuri de categorii de consemne.a) Consemne pentru recrutarea persoanelor

Obiectivul diagnostic al cercetării din motive de etică, ca atunci când facem cercetarea să fie real consimţit şi credibil1)Apare o dilemă între:

- obţinerea consimţământului informat al participanţilor- reactivitatea participanţilor pe de altă parte

2) Se poate dezvolta efectul de:- faţadă,- prestigiu,- bună reputaţie, originalitate ,- frondă, - conformism (răspuns dezirabil), - dezirabilitate socială (aşa trebuie/ e ceea ce cred că e bine)

1

*Cum putem obţine consimţământul informat?Depinde de felul dv. de a fi, de aspecte ale personalităţii dv.

3) Asigurări de confidenţialitateChestionar anonim/ sau nu

*Dacă nu doresc să-şi spună numele?Dacă situaţia o impune, li se spune să alcătuiască un COD

Ex: =ultima literă din numele tatălui de botez-E= ultima literă din numele mamei de botez-A= data naşterii din 2 cifre -09= ultimile 2 litere din numele străzii (nominativ)- CU= numărul de la casă-48 COD: EA09CU48

(Imposibil de crezut că se va repeta acest cod)Pentru fidelitate, se va testa acum şi data viitoare (măsurători repetate) *Motivul pentru care i se solicită participarea?

De ce dv. şi nu altul?* Cât timp va dura aplicarea unui chestionar?* Consemn pentru participare

Doriţi sau nu.* Eşantionare la locul de muncă/ acasăb) Consemne care creează un context al cercetării

Ce vă imaginaţi?

c) Consemn pentru introducerea unei sarciniÎncercuiţi, bifaţi, completaţi

d) Consemne care asigură legătura dintre diferite seturi de întrebăridacă e cazul

e) Standardizarea instructajului

2.2 Imaginile,fotografiileUnele teste pot fi: foto

Rorschach (desene), marketing2.3. Întrebări- se răspunde Afirmaţii- se cere acordul TOTAL/PARŢIAL/ DELOC…

Criterii

A./Clasificarea întrebărilor în funcţie de conţinutul răspunsului solicitat

a) întrebări factuale - conţin fapte obiective :

2

„de câte ori aţi fost la teatru în ultima vreme?”

b)Întrebări de cunoştinţe - docimologic „ teste auto”

c) Întrebări de opinie – stări de spirit / univers interiorsens larg

c1) Părerile participantului despre o problemă dată„Sunteţi ptr. recrutarea la concurs de adm şi intrarea la fac. pe baza conc. de adm.?”

Pentru- împotrivă-nu mă pot pronunţa

„Sunteţi pentru introducerea pedepsei cu moartea….”

Pentru- împotivă- nu mă pot pronunţa

c2) Judecăţi de valoare- cum se apreciază

A b c d e f

Foarte slab slab potrivit bun Foarte bun excepţional

c3) Atribuiri de cauzalitate –de ce crede el?

„Care credeţi că sunt cauzele delincvenţei în societate”

c4) Intenţii comportamentale –

„Dacă duminică sunt alegeri , cu cine veţi vota?”

c5) Stări şi dispoziţii

„La examenul de statistică am fost”

A b c d e

Foarte încordat încordat potrivit relaxat Foarte relaxat

c6) Stări de personalitate- auto descriere/cum se vede el„ Îmi place să citesc”

3

B./ Clasificarea întrebărilor în funcţie de rolul lor

a) întrebări introductive- „apreciaţi că aveţi timp liber?”b) întrebări filtru (nu este necesar să parcurgem întreg chestionarul)-

întrebări de marketing- sunt pentru recrutarea persoanelor„Fumaţi?”-Treci la întrebări: „Câte?”------„Consum de alcool”- DA/NU Dacă spune NU, stop interviu!

c) Întrebări de control pentru verificarea sincerităţii (Scale de validare)„Cât timp aloci TV?” aceeaşi întrebare o adresezi peste alte 10- 15 întrebări dar sub o altă formă

d) Întrebări de identificare –Pot fi puse separat„nume/prenume; cod; vârstă; studii; …ce ne interesează…”

C./ Clasificare după forma lor:a) Întrebări închise sau precodificate

*Cele care propun varianta de răspuns, participanţilor-le dăm noidihotomice-DA/NUtrihotomice DA/NU/UNEORI

DA/NU/NU ŞTIU*Diverse scale de intensitate

Foarte puţin/deloc/puţin/potrivit/mult/foarte mult*Scale de acord

Total de acord/acord parţial/dezacord/dezacord parţial*Scale de frecvenţă

Foarte rar/rar/uneori/niciodată/deseori/foarte des/întotdeauna* Scale Likert-5 trepte

În funcţie de modul de formulare al întrebării,unele întrebări sau afirmaţii se cotează şi invers 1-pctj maxim;5-pctj maximEx: măsurăm starea de calm„ceilalţi mă caracterizează ca fiind calmă”

(1) (2) (3) (4) (5)Impulsiv calm pctj - max 5

Pctj - min 1„îmi ies repede din fire”-depinde cum cotăm; e bine să le inversăm să nu se obişnuiască cu un fel de a răspunde.

(5) (4)(3)(2) (1)=Notăm ca răspuns pe scară Likert, cel mai uzitat răspuns de la 1-5 şi mai puţin 1-7sau 1-10=

4

Avantajele întrebărilor închise

Se răspunde f. uşor; bifăm, încercuim.Respondentul găseşte mai repede răspunsulSe prelucrează foarte uşor statistic.

Precizăm că într-un chestionar scalele sunt de la 1-5 LikertMai există întrebări de tipul:

Itemi de ordonare în care:Ex. „mai jos sunt date 10 discipline-puneţi cifra 1 în dreptul disciplinei care v-a plăcut cel mai mult”(le ordonăm în funcţie de cât de mult v-a plăcut de mult)Mai există un alt tip

Întrebări cu alegere forţată - forţăm respondentul să aleagă .„Ce vă place mai mult?”- să citiţi o carte?

- să reparaţi o priză?

b) întrebări deschiseNu se oferă variante de răspuns„Care sunt cauzele delincvenţei?”………………………..…………………………….(2 rânduri spaţii libere)El poate să răspundă prin: sărăcie, frustraţie, hoţie, corupţie etcNu blocăm răspunsul lui;poate oferi originalitate şi o idee de răspuns la care nu ne-am gândit

Dezavantajele întrebărilor deschise

*Ia mai mult timp *Nu se va şti ce să scrie în spaţiile libere*Pot fi prelucrate mai greu statistic.

c) întrebări semiînchise/semideschise”ce preferaţi în viaţă?”1,2,3,4,5,alteleOferim 5 variante de răspuns- cauzeSe scriu variante A B C D E F(altele)

d)întrebări mixteCuplu de întrebări închise/deschise

Câte întrebări va avea chestionarul?Mod de administrare:- acasă 50-60 min.

- stradă 5 min.

5

- minim 16 întrebări

Atenţie!Nr.întrebărilor să fie mai mare a să avem de unde elimina.La pretestare aplicăm pe populaţie.Dacă obţinem la fiecare întrebare distribuţie normală, se reia de la capăt tot demersul.

Etapele elaborării unui chestionar

1/Operaţionalizarea conceptului:*Transformarea trăsăturilor de personalitate în comportamente observabile şi măsurabile.

2/Formularea întrebării din chestionar:*Întrebări (transformarea componentelor de personalitate)*Afirmaţii*Întrebările să fie adaptate nivelului de maturitate şi înţelegere a populaţiei cercetate* Să se evite frazele lungi (întrebări de 1rând max. 2-e deja cam lungă)*Fără termeni tehnici (de psihologie)/jargon/neologisme/argou profesional*Să nu fie repetitive ”îmi vine des să plâng „-f.adevărat/deloc/puţin/….”*Să nu înceapă cu negative/ cu dubla negaţie „nu-i aşa că nu se poate să…?”*Să se evite cuvinte afectogene „ îmi place să ucid animalele”

„ îmi place să-i chinui pe cei din jurul meu”*Să se evite cuvintele care pot să afecteze prestigiul „eşti prost?”

Comportamente specifice agresivităţii sau oricărui alt concept cheie ales. Ce studiem? Ce ne propunem să aflăm ?

6

Metodologia cercetării

Curs II/ 13-10-2010

* Adecvate populaţiei adolescenţi, tineri vârstei a-II-a…â* fără neologisme* fără expresii ambigue* fără 2 întrebări(„frecventaţi teatru/operă”?)* fără expresii afectogene* felul cum se cotează întrebările

3/ Verificarea chestionarului de către un expert(se va face apel la el ,prof, psiholog)*fără întrebări de control*fără întrebări ambigue

4/ Ordonarea întrebărilor

5/ Formularea consemnelor„Vă prezint un model … cod…(nu scriem titlul a ceea ce ne-am propus să testăm- să nu-i influenţăm)

TIP DE CONSEMN

Acest tip de consemn măsoară unele aspecte ale personalităţii dv. Nu există răspunsuri bune sau rele la acest chestionar, ci numai răspunsuri care reflectă modul dv. de a fi.

Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi fără a vă gândi prea mult încercuiţi varianta de răspuns şi litera din faţa var. de răspuns care vă caracterizează în cea mai mare măsură.

Răspunsurile sunt confidenţiale.Nu există limită de timp ptr. completarea chestionarului.

Vă mulţumim.

6/ Pretestarea chestionarului* Se aplică unui eşantion extras din populaţia căreia îi este adresat.* Cei în cauză au dreptul să facă remarci* Să spună ce nu au înţeles.

7/ Să revizioneze chestionarul

* neclarităţi la formularea chestionarului* rectificare* ptr. fiecare întrebare ,variante de răspuns 1,2,3,4,5 ,pe 30 sau 40 de subiecţi* se trasează forma distribuţiei pe fiecare întrebare cu răspunsurile aferente.* să aibă normalitatea de distribuţie pentru fiecare întrebare

7

* se verifică simetria (oblicitatea,Skewness) şi variaţii în boltire (Kurtosis)* minim 16 întrebări- neapărat nr. par-* se fac 30- 40 întreb. Şi se elimină cele care nu sunt cu distribuţie normală

8/ Cercetarea pilot*după ce am revizuit întrebările*aplicăm unui eşantion extras din populaţie* verificăm încă o dată cu algoritmii statistici

9/ Calculul indicilor de fidelitate*3 metode de a verifica fidelitatea instrumentului de măsură

I/ Metoda test-retest*aplică testul de 2 ori aceluiaşi eşantion*pentru a asigura stabilitatea scorului în timp

II/Metoda split-half(înjumătăţirii)*produce o echivalenţă*cât de echivalent este testul

III/Metoda analizei consistenţei(test) interne*se calc ptr. test internă ptr. cunoştinţe DA/NU*se calc. coeficientul Kuder-Richardson20 K-R20*se calc. Coeficientul alfa Cronbach

I/ Referiri:*Presupune aplicarea testului pe un eşantion şi după un timp pe acelaşi eşantion, şi se calculează corelaţia dintre prima şi a doua testare.(perechi variabile) test X luni------peste 3 săptămâni

test Y marţi…..peste 4 săptămâni*dacă este semnificativ, trebuie să fie stabil în timp.(răspunsuri cam apropiate)*chest.cu măsurători repetate= obţ. acelaşi lucruri şi I şi aIIa oară după aplicarea testului

*comparaţie eşantioane:* se aplică criteriul „T”pentru eşantioane perechi*coeficientul de corelaţie (max. 10 zile între testări)Recomandare pentru test-retest (normal ar fi de reluat la 6 luni)*pretestare*chestionarul aplicat*distribuţia normală elimină întrebarea non-normală*peste 10 zile din nou*test-retest

8

II/Referiri:*împarte chestionarul în două*se aleg întrebările pare (cu soţ)*după ce s-au eliminat întrebările de la pretestare(din 40 au mai rămas 16,spre ex.)*coeficientul de corelaţie = r* punctaj la 8 întrebări pentru jumătate din test* punctaj la 8 întrebări pentru cealaltă jumătate din test* r(indice)F=2r/1+r r de fidelitate A 2 1B 4 3C 6 5D 8 7E 10 9F 12 11PARTICIPANŢI TOTAL

ÎNTREBĂRI PARE TOTAL ÎNTRBĂRI IMPARE

*Prima modalitate :rF=2r/1+r

1/2 selecţia punctajelor de la 1 la 1o1/2 selecţia punctajelor de la 11 la 2o*A doua modalitate: rF= 2r/1+rSe trage la sorţi :1/2 (ALEATORIU)

1/2 CEALALTĂ (ALEATORIU)* A treia modalitate: rF= 2r/1+r

III/Referiri:*analiza consistenţei interne –omogenitatea!!!!diagnostică a chestionarului*formula de calcul:

n= nr. de întrebări din chestionar(16,18) = varianţa (dispersia) calculată pe scorurile generale obţinute la chestionar =varianţa (dispersia) calculată pe fiecare întrebare cu răspunsuri Scor general= totalul pct. putem calcula media, dispersia pe fiecare întrebare.*coeficientul alfa trebuie să fie între 0,6-0,9 şi este bun (fiecare cum a răspuns la întrebări)cod ?1 ?2 ?3 ?4 ?5A 2 5 4 3 5B 4 4 3 3 2C 5 2 1 2 3D .E .

9

F .

*aceeaşi întrebare pusă în acelaşi mod trebuie să dea în jur de 0,9*întrebarea care nu are legătură cu subiectul cercetat va da în jur de 0,5*tot pe datele de la pretestare de regulă metoda 2 şi 3 se vor încadra în parametrii

Concluzie:(un exemplu)I/ AgresivitateII/ Elaborarea testuluiIII/ Cu chestionarul astfel obţinut facem un mic *studiu de corelaţie sau un mic *studiu de comparaţieOBSERVAŢIE!

a) al doilea chestionar nu-l vom face - doar corelăm cu cel pe care l-am elaboratb)studiu de corelaţie –emitem ipoteze; la retest economisim timp-

studiu de comparaţie- chestionar de empatie eşantion B/F

10