8/15/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr.2

1/10

Curs nr. 2IDENTIFICAREA PROBLEMEI DE CERCETARE (1)

CUPRINSStructurarea pr !"e#e$ %e cercetareDe&$n$rea pr !"e#e$ %e cercetareEtape a"e #et %e$ 't$$n $&$ceOpera $ na"$ areaE*e#p"e %e %e&$n$re a pr !"e#e$ %e cercetare

-După ce s-a decis asupra subiectului de interes, cercetătorul încearcă să definească problema decercetare. Acest lucru ajută cercetătorul să se concentreze pe o zonă de cercetare mai îngustă pentrua o putea studia în mod corespunzător. Definirea problemei de cercetare îl ajută să formuleze oipoteză de cercetare, care este testată împotriva ipotezei nule.

STRUCTURAREA PROBLEMEI DE CERCETARE

+Luând în considerare orice lucrare ştiin ifică, vom observa că problema de cercetare este formulatăaproape ca o declara ie de inten ie.

- Definirea problemei de cercetare este crucială în definirea calită ii răspunsurilor şi determinareametodei e!acte de cercetare folosite.

-"n design e!perimentalcantitativ foloseşte unraţionament deductiv pentru a ajunge la o ipotezătestabilă.

- "n model de cercetarecalitativ foloseşteraţionamentul inductiv pentru a propune o direc ie decercetare.

8/15/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr.2

2/10

DEFINIREA PROBLEMEI DE CERCETARE

-#ormularea problemei de cercetare este prima etapă într-un proces ştiin ific.

-De e!., parcurgerea literaturii şi studiul unor e!perimente precedente poate trezi un vag interes al

ariei de cercetare abordate.-"nii cercetători analizează domenii în care cercetătorii preceden i au generat unele rezultate deinteres, dar nu le-au finalizat. Acesta ar putea fi un domeniu interesant de cercetare, pe care nimenialtcineva nu l-a e!plorat pe deplin.

-Al ii pot analiza un e!periment de succes, dar nu sunt de acord cu rezultatele, cu metodologiautilizată, şi pot decide să rafineze procesul de cercetare, supunând la un nou test ipoteza. Aceasta senumeşte%e&$n$re c nceptua",, şi este o vedere de ansamblu a problemei. $ comunicare ştiin ificăva începe, în general, cu o imagine de ansamblu a observa iilor de cercetare anterioare. Astfelcercetătorul va stabili cum acest lucru a condus la definirea problemei de cercetare.

- %entru definirea şi formularea problemei de cercetare trebuie să se răspundă la următoareleîntrebări&

'. (are sunt cele mai importante probleme de cercetare din domeniul meu) *!istă arii particulare din acest domeniu care încă nu au fost cercetate)

+. Ar putea cercetarea mea să trezească un oarecare interes) Ar putea umple un gol încunoaşterea actuală)

. Analiza literaturii a atins informa iile relevante din aria de cercetare preconizată)

. Am mai atins problema respectivă şi în alte studii precedente) Dacă da, cum aş putearafina şi completa această cercetare)

. (ercetarea propusă se află în aten ia cercetării ştiin ifice sau s-a renun at la interesul pentru problemă)

/. %roblema de cercetare abordată poate avea un impact semnificativ pentru ştiin ă)

-Un e*e#p"u bun de stabilire a unei direc ii de cercetare poate fi&“De ce resursele forestiere ale junglei Amazonului se află în declin?”

Această afirmaţie se bazează pe o analiză a literaturii de specialitate care arată că pădureatropicală a Amazonului este în scădere rapidă. Ca urmare, această informaţie poate fi utilizată înmod legitim ca un punct de plecare bun, o ipoteză de bază, pe care să se construiască proiectul decercetare.

Deşi mulţi cercetători au postulat motive pentru acest lucru, nu există un consens clar cu privire la ce factor, sau combinaţie de factori contribuie la daunele ecologice aduse mediului. Deaceea este nevoie ca această problemă largă să fie mai restrânsă, în mod ideal să se treacă de laipoteză la o întrebare.

. Agricultura intensivă este cauza ma!oră a defrişării acestei zone"#. $ndustria lemnului este cauza ma!oră a defrişării din Amazon"%. &ncălzirea globală este cauza ma!oră a defrişării Amazonului"

-Doar după ce se stabileşte la care întrebare trebuie să răspundă cercetarea se poate trece lagenerarea unei ipoteze testabile în jurul căreia să fie concepută această cercetare.

8/15/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr.2

3/10

ETAPE ALE METODEI -TIIN IFICE

-*tapele metodei ştiin ifice au fost descoperite şi stabilite cu milenii în urmă, încă de pe vremeagrecilor antici şi a filosofilor persani.

Pr$#a etap,/ 0ntre!area enera",-%unctul de start al unei noi cercetări constă în formularea unei întrebări generale în jurulariei de cercetare.

-Această întrebare ini ială poate fi foarte largă, pentru ca mai târziu, în cercetare, să fieîngustată şi perfec ionată într-oipoteză testabilă.

De e*e#p"u/ '(tocul de peşte din Atlanticul de )ord se află în declin"* +rin reviziureacercetărilor anterioare se poate obţine o privire generală a fenomenului care a!ută la stabilireaunei arii mult mai restrânse de cercetare a fenomenului.

-Dacă e!istă un buget limitat şi o ec0ipă mai mică de cercetare, este imposibil a se cercetaun domeniu general şi acesta trebuie limitat. %rin această metodă se e!trage o mică parte dinimaginea de ansamblu şi apoi, treptat, se ajunge la întrebarea lărgită.

A II+a etap,/ Restr n erea % #en$u"u$

-1estrângerea ariei de interes prin procesul de eliminare poate restrânge şi focaliza cercetarea.

8/15/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr.2

4/10

-Aceasta va lua în considerare restric iile bugetare, timpul, te0nologia disponibilă şi, practic, totceea ce duce la propunerea de câteva ipoteze realiste.

-2n cele din urmă, cercetătorul va ajunge la o ipoteză fundamentală în jurul căreia poate fi proiectate!perimentul.

A III+a atap,/ P"an$&$carea e*per$#entu"u$-%resupune sc0i area, planificarea etapelor e!perimentului, precum şi manipularea uneia sau maimultor variabile care să genereze date analizabile.

-*!perimentul trebuie conceput în aşa fel încât să poată fi supus mai târziu unor teste statistice, săcon ină un control şi grupuri de probe suficient de mari pentru a furniza rezultate valide statistic.

A I3+a etap,/ O!ser4a $a

-3mplică observarea şi înregistrarea rezultatelor cercetării. Duce la vizualizarea efectelor pe carevariabilele manipulate le au asupra subiectului.

A 3+a etap,/ Ana"$ a

-Domeniul de aplicare al cercetării începe să se e!tindă din nou, sunt efectuate analize statisticeasupra datelor şi acestea se organizează într-o formă uşor de în eles.

-1ăspunsurile oferite de această etapă permit e!tinderea în continuare a cercetării, dezvăluind uneletendin e şi răspunsuri la întrebările ini iale.

A 3I+a etap,/ C nc"u $$"e

-Această etapă se aplică numai dacă, te0nic, ipoteza emisă a fost dovedită sau infirmată.

-(u toate acestea, în mare parte rezultatele cercetării nu sunt întotdeauna suficient de clare şi deaceea este necesar ca aceste rezultate să fie filtrate pentru a se putea stabili ce s-a întâmplat îne!periment şi de ce. Această etapă este importantă şi în cazul în care rezultatele interesante pot fialocate pentru continuarea cercetărilor şi adaptarea la ipoteza ini ială.

-(0iar dacă ipoteza a fost incorectă, poate că e!perimentul a avut un defect de proiectare sau punereîn aplicare. %ot e!ista tendin e care, deşi nu sunt semnificative statistic, pot conduce la continuarea

cercetărilor şi rafinament al procesului.-1ezultatele sunt de obicei publicate şi disputate în comunitatea ştiin ifică, ceea ce permiteverificarea cu privire la constatările emise şi oferă altora posibilitatea să continue cercetarea în altedomenii.

8/15/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr.2

5/10

OPERA IONALI5AREA

-$pera ionalizarea este procesul de definire strictă a variabilelor în factori măsurabili.

-$pera ionalizarea selectează defini iile e!acte ale fiecărei variabile, ceea ce creşte calitatearezultatelor.

-%entru unele domenii, cum ar fi ştiin ele sociale, care folosesc de multe ori măsurători ordinale,opera ionalizarea este esen ială. *a determină cum cercetătorii au de gând să măsoare o emo ie sauun concept, cum ar fi nivelul de stres sau de agresiune. Aceste măsurători sunt arbitrare, dar permitaltora să reproducă cercetarea, precum şi să efectueze analiza statistică a rezultatelor.

C ncepte"e super&$c$a"e (4a $)

-Aceste concepte reprezintă idei vagi, cărora le lipseşte claritatea şi pot fi doar par ial adevărate.

-*ste important a se defini variabilele pentru a se facilita repetarea cu acurate e a procesului decercetare.

+E*e#p"u/3poteza&Copiii cresc mult mai repede dacă manâncă vegetale. De unde provin aceşti copii" %rovin din America sau din Africa) (e vârstă au) 4unt băie i

sau fete) *!istă miliarde de copii în lume, deci cum vor fi definite grupurile) -Cum este definită 'creşterea*" Aceasta este greutatea, înăl imea, inteligen a sau for a) Ce înseamnă termenul 'mult mai repede*" (e unită i şi ce intervale de timp se folosesc

pentru a măsura aceasta) "n e!periment pe timp scurt poate da rezultate cu totul diferite fa ăde unul de durată.

-Ce reprezintă 'vegetalele*" *!istă mii de tipuri de vegetale fiecare cu con inut diferit devitamine şi minerale. 5egetalele sunt consumate crude sau preparate. (um va fistandardizată dieta)

-3poteza de mai sus nu este rea, dar are nevoie de clarificare şi consolidare, prin procesul numitopera ionalizare.

-(ercetătorul ar putea restrânge gama de copii cerceta i, prin specificarea vârstei, se!ului,na ionalită ii, sau o combina ie de atribute. Atâta timp cât grupul eşantion este reprezentativ pentrugrupul mai larg, atunci declara ia este mai clar definită.

-6Creşterea- poate fi definită ca înăl imea sau greutatea. (ercetătorul trebuie să selecteze o variabilă

care poate fi definită şi măsurabilă şi care va face parte din problema de cercetare şi din ipoteză.-7ai departe, -mult mai repede- ar defini o perioadă de timp şi presupune frecven a de eşantionare.%roiectul ini ial de cercetare ar putea preciza trei luni sau un an, oferind un interval de timprezonabil şi luând în considerare timpul şi constrângerile bugetare.

-#iecare eşantion ar putea avea acelaşi regim alimentar, sau diferite combina ii de legume.(ercetătorul ar putea decide că ipoteza ar putea gravita în jurul valorii 6aportul de vitamina (6,astfel încât legumele pot fi analizate pentru con inutul mediu de vitamine.

8/15/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr.2

6/10

-Alternativ, un cercetator ar putea decide să folosească o scală ordinală de măsurare, solicitândsubiec ilor să completeze un c0estionar cu privire la obiceiurile lor alimentare.

-Astfel, conceptul neclar a trecut printr-un proces de opera ionalizare, iar ipoteza ia o formătestabilă.

I#p rtan a pera $ na"$ ,r$$-Desigur, strict vorbind, concepte cum ar fi de secunde, 8ilograme şi grade (elsius sunt construc iiartificiale, dar ele sunt un mod în care vom defini variabilele.

-%ound-ul sau gradele #a0ren0eit nu sunt mai pu in precise, dar s-a renun at la ele în favoareasistemului metric. "n cercetător trebuie să îşi justifice scala de măsurare ştiin ifică folosită.

-$pera ionalizarea defineşte metoda de măsurare e!actă utilizată şi permite altor oameni de ştiin ăsa urmeze e!act aceeaşi metodologie.

E*e#p"u %e n n+ pera $ na"$ are/ şecul misiunii spaţiale97ars climate orbiter:.Acest satelit foarte scump a fost pierdut undeva în apropiere de /arte, iar misiunea a eşuat

complet. $nvestigaţiile ulterioare au constatat că inginerii de la sub contractor, 0oc12eed, au folosit unităţi britanice în loc de unităţi metrice de forţă.

şecul în operaţionalizare a constat în faptul că unităţile utilizate în timpul construcţiei şi simulărilor nu au fost standardizate. $nginerii americani au folosit unitatea de forţă pound forţa,iar alţi ingineri şi designeri de soft3are au folosit, în mod corect, unitatea metrică de forţă, ne3ton.

Acest lucru a dus la o mare eroare în calculele de propulsie, iar nava a a!uns pe o orbitămai mică în !urul lui /arte, fiind arsă la frecarea cu atmosfera marţiană. Acest eşec înoperaţionalizare a costat sute de milioane de dolari şi s au pierdut ani de planificare şi deconstrucţie.

E6EMPLE DE DEFINIRE A PROBLEMEI DE CERCETARE

E*e#p"u" 1-"n antropolog a găsit referin e cu privire la un trib relativ necunoscut din %apua ;oua

8/15/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr.2

7/10

-%ractic, un studiu de caz este un studiu aprofundat într-o anumită situa ie, mai degrabă decât unstudiu statistic e!act. *ste o metodă utilizată pentru a restrânge un domeniu foarte larg de cercetareîntr-un subiect uşor şi facil de cercetat.

-Deşi această cercetare nu va răspunde complet la o întrebare, va da câteva indica ii şi va permiteelaborarea în continuare şi crearea unei ipoteze asupra unui subiect.

-Designul de cercetare studiu de caz este, de asemenea, util pentru testarea dacă teorii şi modeleştiin ifice func ionează de fapt în lumea reală. 4-ar putea veni cu un model de calculator pentru adescrie modul în care func ionează ecosistemul dintr-un bazin geografic, dar aceasta este doar oîncercare de a transpune via a reală într-o simulare realistă.

-%entru psi0ologi, antropologi şi cercetători în ştiin ele sociale această metodă de cercetare esteconsiderată valabilă de mai mul i ani. $amenii de ştiin ă sunt, uneori, predispuşi de a se împotmoliîn imaginea de ansamblu, dar uneori este important să se în eleagă anumite cazuri specifice şi să seasigure o abordare mai 0olistică de cercetare.

E*e#p"u" 2-*!perimentul lui =andura, numit 6experimentul 4obo Doll 6 este un bun e!emplu de utilizare arationamentului deductiv pentru a ajunge la o problemă de cercetare şi la o ipoteză.

-Dovezi evidente au arătat că un comportament violent în rândul copiilor este în creştere. =anduraconsideră că nivelul mai ridicat al modelelor adulte de violen ă la televizor este un factor carecontribuie la această creştere. Acest lucru a fost e!tins într-o ipoteză şi opera ionalizare avariabilelor, iar scala de măsurare ştiin ifică a condus la un design e!perimental robust.

-*!perimentul =obo Doll a fost realizat în '>/' de către Albert =andura pentru a adăugacredibilitate la convingerea că tot comportamentul uman este învă at prin imita ie socială şi copiere,mai degrabă decât moştenit prin factori genetici. Aceste constatări sunt dezbătute de peste ? de aniîncă şi astăzi.

-2n lumea modernă, e!istă multe preocupări cu privire la efectul influen elor sociale în ceea ce priveşte dezvoltarea şi creşterea unui copil, personalitatea şi moralitatea sa.

-@eleviziunea, jocurile pe calculator, aditivii alimentari, muzica şi lipsa de modele, sunt toate citateca motive pentru o degradare în societate, precum şi o tendin ă crescută pentru violen ă.

-Aceste preocupări au e!istat de mai mul i ani, c0iar înainte ca mass-media să fi transformat aceşti

factori în poveşti senza ionale, pentru a încerca să-şi vândă mai multe ziare. 2n timpul anilor '>/? ae!istat o considerabilă îngrijorare şi multe dezbateri despre faptul dacă un copil se dezvoltă datorităfactorilor genetici sau factorilor de mediu sau de învă are socială de la al ii din jurul său.

-2n acest scop, =andura a proiectat *!perimentul =obo Doll pentru a încerca să dovedească faptulcă copiii ar putea copia comportamentul unui model adult. *l a vrut să arate, folosind 6actori6agresivi şi non-agresivi, că un copil ar avea tendin a de a imita şi de a învă a de la comportamentulunui adult de încredere.

-%apuşa =obo este o jucărie gonflabilă de apro!imativ ', metri înăl ime, concepută pentru a treceînapoi în pozi ie verticală atunci când este răsturnată.

8/15/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr.2

8/10

-Au fost aleşi copiii ca subiec i pentru studiu pentru că sunt mai pu in condi iona i de influensociale şi, de asemenea, au un grad de instruire mai mic şi sunt supuşi mai pu in regulilor societă ii,decât subiec ii adul i.

3poteze şi predic ii-=andura emis o serie de previziuni cu privire la rezultatele *!perimentului =obo Doll, înconcordan ă cu opiniile sale cu privire la teoriile de învă are socială, şi anume&

'. (opiii care au un model de adult ce se comporta într-un mod foarte agresiv, reproduc probabil un comportament similar c0iar în cazul în care adultul nu este prezent.

+. 4ubiec ii care au ca model un adult non-agresiv, ar fi cel mai putin probabil să manifestetendin ele violente, c0iar dacă adultul nu este prezent. Ar fi c0iar mai putin probabil ca ei să prezinte acest tip de tendin ă de agresiune decât grupul de control de copii, care nu au văzut nici unmodel demn de urmat.

. =andura consideră că copiii ar fi mult mai probabil să copieze comportamentul unuimodel de acelaşi se!. *l a vrut să arate că a fost mult mai uşor pentru un copil să identifice şi săinterac ioneze cu un adult de acelaşi se!.

. %redic ia finală a fost că copiii de se! masculin au tendin a să fie mai agresivi decât copiiide se! feminin, deoarece societatea a tolerat întotdeauna şi a pledat pentru comportament violentmai mult la bărba i decât la femei.

(onfigurarea e!perimentului

-%entru *!perimentul =obo Doll, =andura a selectat un număr de copii de la şcoala locală 4tanford

;urser 4c0ool, cu varsta cuprinsă între şi / ani, vârsta medie fiind de ani şi luni.-

8/15/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr.2

9/10

-*!perimentul propriu-zis a început prin introducerea câte unuia din copiii din grupurile de testareîntr-o cameră cu un adult. 4ubiectul stătea într-un col al camerei, cu câteva jucării atractive pentrua juca.

-Adultul stătea în celălalt col al camerei, cu câteva jucarii, precum şi cu o papuşă =obo şi un ciocan

de lemn. (opilului nu i-a fost permis să se joace sau să interac ioneze cu aceste jucării.-%entru copiii din grupa a doua, după un minut de joc cu jucăriile, adultul începe să atace verbal şifizic păpuşa pentru o perioadă de '? minute.

-%entru al treilea grup testat, adultul stă în linişte şi se joacă paşnic cu jucăriile timp de zece minute.

-

8/15/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr.2

10/10

-4ubiec ii de se! masculin e!puşi la modele non-agresive, au folosit mai pu in ciocanul pentru alovi păpuşa =obo. (iudat, subiec ii de se! masculin plasa i cu modele non-agresive de se! feminin,au mai multe şanse de a utiliza ciocanul decât grupul de control.

(oncluzii

-(onstatările e!perimentului =obo Doll s-au dovedit a fi un pic mai concludente decât cele maimulte dintre predic iile emise.

-;u se poate spune cu certitudine că copiii înva ă numai social, dar este probabil ca la observareaunei violen e folosite de un model adult, copiii sunt mult mai probabil dispuşi să creadă că acest tipde comportament este normal. *i pot, prin urmare, mult mai probabil să utilizeze acest tip deac iune atunci când se confruntă cu situa ii similare.