Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

download Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

of 21

Transcript of Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    1/21

    Curs nr. 5

    CONCEPEREA EXPERIMENTULUI (2)

    CUPRINS-Crearea design-ului

    -esign-ul !i"i# (#lasi#) $i design-uri e%"eri&en!ale al!erna!i'e

    CREAREA ESIN-ului

    -Designul cercetării este ales în funcţie de o serie de factori. Factorii importanţi în alegerea design-ului sunt: fezabilitatea, timpul, costul, etica, problemele de măsurat şi ceea ce se doreşte să fietestat. Conceperea experimentului este critică pentru aliditatea rezultatelor.

    -!roiectarea unui experiment este o metodă riguroasă, considerată ca fiind standardul cel mai precisşi fără ec"ioc pentru testarea unei ipoteze.

    -#n experiment bine conceput şi construit, fiind robust, se a concentra critic asupra concluziilor,mai degrabă dec$t asupra eentualelor erori experimentale. #n design experimental corect ar trebuisă urmeze protocoalele ştiinţifice stabilite şi să genereze date statistice bune.

    De exemplu, experimentele de anergură pot costa milioane de dolari. %epetarea experimentului, pentru că s-au folosit grupuri de control sărace sau probe insuficiente pentru o analiză statistică, nueste o opţiune. Din acest moti, faza de proiectare este, probabil, cel mai important lucru.

    As"e#!e eseniale ale design-ului e%"eri&en!al

    -&n cele mai multe experimente corecte, cercetătorul încearcă să stabilească o relaţie de cauzalitateîntre ariabile, prin manipularea unei ariabile independente pentru a ealua efectul asupraariabilelor dependente.

    -&n cel mai simplu tip de experiment, cercetătorul încearcă să doedească faptul că în cazul în careare loc un eeniment, se produce un anumit rezultat.

    -De exemplu: Copiilor care mănâncă peşte, le creşte IQ-ul.

    -'ceasta este o ipoteză bună şi, la prima edere, pare uşor erificabilă. !roblema este că, în oricedesign experimental solid, arianta opusă (contrapozitiă) ar trebui să fie, de asemenea, adeărată.!roiectarea experimentului preconizează că, dacă nu se produce un anumit eeniment, rezultatultestat nu se a înt$mpla. 'cesta este un factor subtil, dar crucial.

    -*otiul pentru aceasta este faptul că se asigură că există o relaţie cauzală reală între ariabileledependente şi independente. Dar şi următoarea ariantă poate fi corectă: Copiilor care nu mănâncă

     peşte, nu le creşte IQ-ul.

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    2/21

    -!rima declaraţie este destul de uşor de studiat, baz$ndu-se pe "rănirea copiilor cu diferite cantităţide peşte, şi măsurarea +-ului lor.

    -Cu toate acestea, este mult mai dificil a se testa a doua declaraţie. ingura modalitate de a testaipoteza în mod corespunzător nu este de a "răni copiii cu peşte. ste imposibil de a utiliza aceiaşicopii, astfel înc$t trebuie făcut un compromis şi cercetătorul trebuie să folosească două grupuri

    diferite de copii.

    -!roblema este că e imposibil de a aea două grupuri identice şi design-ul experimental trebuie să iaîn considerare acest lucru. Cercetătorul trebuie să înţeleagă că există întotdeauna diferenţe întregrupurile luate în considerare.

    -'cesta este motiul pentru care un design experimental solid ar trebui să aibă un control extrem de puternic şi operaţionalizarea meticuloasă. /rupurile aleatorii sunt cel mai bun mod de a asigura căgrupurile sunt c$t se poate de identice.

    -&n exemplul de mai sus, toţi copiii ar putea aea acelaşi regim alimentar, dar grupul testat ar putea

    fi suplimentat cu peşte. %andomizarea grupurilor încearcă să ec"ilibreze diferenţele dintre indiizişi, de asemenea, elimină orice potenţială pre0udecată experimentală.

    *alidi!a!ea in!ern+, 'ersus 'alidi!a!ea e%!ern+

    -1 altă problemă este absenţa oricărei idei dacă alţi factori ar putea influenţa rezultatul.

    -&n mod eident, nu este etic să înfometăm copiii pentru că şi alte alimente ar putea aea o influenţăsemnificatiă asupra +.

    -ste dificil să monitorizăm ce măn$ncă copiii la domiciliu, ceea ce duce la apariţia unor potenţialeariabile intricate (confuze).

    -'ceştia sunt doar c$ţia dintre factorii care pot afecta experimentul şi orice design de experimenttrebuie să încerce să filtreze adeăratele rezultate faţă de 2zgomotul de fond2 experimental.

    -&ntr-o situaţie ideală de 2experiment adeărat 2, toţi copiii ar trebui blocaţi într-un laborator,supun$ndu-i pe toţi la aceleaşi condiţii. Cercetătorul s-ar putea asigura astfel că toate ariabilelesunt controlate, cu excepţia ariabilei independente, consumul de peşte.

    -Cu toate acestea, în afară de a fi lipsit de etică, aceasta impune restricţii greşite asupra copiilor.

    Cercetătorul încearcă să stabilească dacă consumul de peşte este benefic pentru inteligenţa copiilor,astfel înc$t el să poată sfătui părinţii şi profesorii cu priire la dietă.

    -3umea reală este foarte diferită de laborator şi ar fi periculos să extrapolăm rezultatele de cercetaredin laborator baz$ndu-ne pe faptul că ar cuprinde toţi copiii din lume. 4alabilitatea externă ar fisacrificată pentru aliditatea internă.

    -Design-ul unui experiment, mai ales în ştiinţele ieţii, de obicei, implică găsirea unui ec"ilibrucorect între aliditatea internă şi externă, folosind 0udecata şi experienţa.

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    3/21

    -Desigur, perfecţiunea într-un experiment este aproape imposibilă, pentru că timpul, resursele şifactorii necunoscuţi or 0uca întotdeauna un rol important. +deea principală este că design-ulexperimental ar trebui să depună eforturi în ederea atingerii acestui obiecti.

    -Design-ul experimental este de asemenea influenţat de domeniul specific de ştiinţă. 5tiinţele fizicerareori trebuie să ia în considerare etica sau fluctuaţiile aleatorii, o bucată de fier pentru un

    experiment de c"imie este de obicei similară cu o alta. Copiii, prin contrast, nu numai că ariază dela unul de altul, dar îşi pot sc"imba rapid comportamentul, în c$tea momente.

    !iinele i/i#e, 'ersus $!iinele 'ieii

    -Fizica şi c"imia, de exemplu, întotdeauna o să faciliteze modele mai precise dec$t ştiintele ieţii.'cesta este unul din motiele pentru care există două nieluri de semnificaţie: dacă 6p7 trebuie săfie 89,9 (sub ; şanse ca efectul să se datoreze coincidenţelor), un experiment biologic nu ar 

     produce rezultate.

    -!entru a rezuma, design-ul experimental este un ideal, un 2standard de aur2, faţă de care oamenii

    de ştiinţă ar trebui să aspire, asigur$ndu-se că orice modificări aleatorii în cadrul unui experimentsunt reduse la minimum.

    -Cu ştiinţele ieţii şi ştiinţele comportamentale acest lucru este dificil de realizat, mai ales încondiţii de laborator artificiale, care pot influenţa comportamentul şi riscul de aliditate externă.'t$ta timp c$t un cercetător 0ustifică şi ealuează efectele de orice abatere de la metodă, aliditateainternă şi externă nu or fi compromise.

    -'ceastă dificultate este unul dintre motiele pentru care ştiinţele comportamentale folosesc metodecasi-experimentale, precum şi studii de caz, din cauză că design-ul experimental caută să acoperetotul dar aceasta este imposibil.

    MOELE TIPICE I CARACTERISTICI 0N ESIN-ul EXPERIMENTAL

    esign-ul "re!es!-"1s!!es!

    -!entru ma0oritatea modelelor experimentale corecte, design-ul pretest-posttest este metoda preferată pentru a compara grupurile participante şi a măsura gradul de modificare produs carezultat al tratamentelor sau interenţiilor.

    -Design-ul pretest-posttest deriă dintr-un design posttest simplu şi se adresează unora dintre

     problemele care apar la atribuirea cu părtinire şi alocarea de participanţi la grupuri.-#n exemplu din educaţie, este cazul în care cercetătorii doresc să monitorizeze efectul unei noimetode de predare pe grupe de copii. 'lte domenii includ ealuarea efectelor de consiliere, testareatratamentelor medicale şi măsurarea aspectelor psi"ologice. ingura condiţie este doar faptul căsubiecţii trebuie să fie repartizaţi aleatoriu în grupuri, într-un design experimental corect, pentru aelimina în mod corespunzător şi a anula orice ariabile deran0ante sau confuze.

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    4/21

     Design-ul exclusiv posttest cu grupuri de control non-echivalente

    -Design-ul pretest-posttest este o expansiune a design-ului exclusi posttest proiectat cu grupuri decontrol neec"ialente, cel din urmă fiind una dintre cele mai simple metode de testare a eficienţeiunei interenţii.

    -&n acest design, care utilizează două grupuri, un grup este supus tratamentului, iar rezultatele suntcolectate la sf$rşit. /rupul de control nu a primit nici un tratament în aceeaşi perioadă de timp, dar este supus exact aceloraşi teste.

    -'naliza statistică poate determina apoi dacă interenţia a aut un efect semnificati. #n exemplucomun este în medicină: unui grup îi este administrat un medicament, în timp ce grupului de controlnu. 'cest lucru permite cercetătorilor să determine dacă medicamentul funcţionează. 'cest tip dedesign, în care folosim în mod obişnuit două grupuri, poate fi cea mai complex. De exemplu, încazul în care sunt testate doze diferite ale unui medicament, designul poate fi bazat pe mai multegrupuri.

    -Deşi design-ul exclusi post-test are relati multe utilizari, acesta este limitat şi conţine multe probleme legate de alabilitate. ste foarte slab în ceea ce prieşte eitarea părtinirii, pentru căcercetătorul nu ştie nimic despre diferenţele indiiduale din cadrul grupului de control şi modul încare acestea ar putea afecta rezultatul. C"iar şi cu randomizarea dintre grupurile iniţiale, acest eşec

     priind părtinirea, face ca puterea statistică să fie slabă.

    -%ezultatele unui astfel de studiu or fi întotdeauna limitate şi, dacă resursele permit, cei mai mulţicercetători folosesc un design mai robust, de tipul design-ului pretest-posttest. Design-ul exclusi

     posttest foloseşte numai grupuri neec"ialente, este de obicei rezerat pentru experimente efectuate pentru a obsera un efect, cum ar fi un cercetător medical care doreşte să obsere efectul unuimedicament, care a fost de0a administrat.

     Design-ul cu grup de testat-grup de control

    -'cest design este, de departe, cel mai simplu şi cel mai comun model de pretest-posttest şi este omodalitate utilă de a se asigura că un experiment are un niel puternic de alabilitate internă.!rincipiul din spatele acestui design este relati simplu şi implică atribuirea aleatorie a subiecţilor între două grupuri, un grup de testare şi un grup de control. 'mbele grupuri sunt pre-testate şiambele sunt post-testate, diferenţa finală fiind că unui grup i-a fost administrat tratamentul.

    -'cest test permite o serie de analize distincte, prin care cercetătorii deţin instrumentele necesare pentru a filtra 6zgomotul de fond7 experimental şi ariabilele confuze. 4aliditatea internă a acestui

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    5/21

    model este puternică deoarece pretestul asigură că grupurile sunt ec"ialente. Diferitele analize care pot fi efectuate pe cele două grupuri, de control şi de testat, prin designul pretest-posttest sunt:

    . 'cest design permite cercetătorilor sa compare rezultatele finale posttest între cele douăgrupuri, oferindu-le o idee a eficacităţii de ansamblu a interenţiei sau tratamentului. (C)

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    6/21

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    7/21

    -De exemplu, dacă un cercetător testează efectul unor noi antibiotice asupra bacteriilor crescute încutii !etri, el poate utiliza un antibiotic al cărui efect este cunoscut. Dacă toate probele nu cresc, cuexcepţia uneia, este probabil că antibioticele testate sunt ineficiente.

    -Cu toate acestea, în cazul în care şi controlul este negati, există cea în neregulă cu designul./rupurile de control ştiinţifice pozitie reduc şansele de rezultate negatie false.

    "rupurile de control negative

    -Controlul ştiinţific negati este procesul de utilizare a unui grup de control pentru a ne asigura cărezultatele nu au fost afectate de ariabile confuze sau de orice surse posibile de părtinire. 'cestautilizează un eşantion care nu este de aşteptat să răspundă la tratament.

    -&n exemplul cu antibioticele, grupul de control negati ar fi o cutie !etri fără nici un antibiotic, care permite cercetătorului să doedească că rezultatele sunt alabile şi că nu există ariabile confuze.

    -&n cazul în care toate noile antibiotice şi-au manifestat efectul, iar grupul de control negati a

     prezentat, de asemenea, in"ibarea creşterii bacteriene, rezultatele sunt inalidate datorită altor ariabile care ar fi putut aea un efect.

    -#n control negati poate fi, de asemenea, o modalitate de a stabili o linie de referinţă.

    -De exemplu, dacă un cercetator testează nielurile de radioactiitate din diferite probe, cu uncontor /eiger, el trebuie, de asemenea, să determine nielul de fond care să-i permită să adaptezerezultatele.

    -&n concluzie, stabilirea grupurilor de control ştiinţific solide este, fără îndoială, o parte maiimportantă din orice design ştiinţific dec$t c"iar probele reale. +mposibilitatea de a folosi grupuri decontrol suficient de puternice poate anula complet un studiu.

    Trialuri alea!1rii #1n!r1la!e (s!udiile rand1&i/a!e #1n!r1la!e)

    -Brialurile aleatorii (randomizate) controlate sunt una dintre cele mai eficiente căi de a reduceinfluenţa ariabilelor externe.

    -&n orice program de cercetare, în special cele care folosesc subiecţi umani, factorii externi potinfluenţa drastic rezultatele, iar încercările cercetătorilor de a izola şi neutraliza influenţa acestor ariabile pot fi contra-productie sau c"iar le amplifică.

    -1rice experiment care se bazează pe selectarea de subiecţi şi plasarea lor în grupuri esteîntotdeauna în pericol în cazul în care cercetătorul este părtinitor sau pur şi simplu incorect.Cercetătorul poate să nu reuşească să ia în considerare toate posibilele ariabile confuze, cauz$nd

     probleme grae de alabilitate.

    'anta0ele trialurilor aleatorii controlate

    -tudiile clinice aleatorii controlate elimină complet ariabilele confuze fără ca măcar cercetătorulsă le izoleze sau c"iar să fie conştient de ele. *odelele experimentelor aleatorii elimină complet

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    8/21

    orice acuzaţii de părtinire conştientă sau inconştientă ale cercetătorului şi, practic, garanteazăalabilitatea externă.

    -De exemplu, să presupunem că o şcoală îşi propune să testeze dacă introducerea unei mesesanatoase la pr$nz îmbunătăţeşte performanţele de fitness ale copiilor. e decide să se facă acestlucru prin acordarea la 0umătate dintre copii de pr$nzuri sănătoase, în timp ce grupul de control

     primeşte aceeaşi m$ncare ca înainte. 3a interale regulate, cercetatorii ealuează nota de fitnesscardioascular a copiilor, în scopul de a edea dacă aceasta se îmbunătăţeşte.

    -?umărul de factori externi şi ariabile confuze potenţiale într-un astfel de studiu este enorm.4$rstă, sex, greutate, ceea ce copiii măn$ncă acasă şi nielul de actiitate, sunt doar c$ţia dintrefactorii care ar putea face o diferenţă. &n plus, în cazul în care profesorii care, în general, au oalimentaţie mai sănătoasă, sunt implicaţi în selectarea copiilor, aceştia ar putea alege inconştientacei copii care sunt cel mai probabil să se adapteze la regimul sănătos şi care dau rezultate mai

     bune. 1 astfel de pre0udecată, pre-determinare, distruge şansa de a obţine rezultate utile.

    -!rin utilizarea studiilor clinice randomizate, strict controlate, creşte şansa de a fi selectaţi corect

    copiii într-unul din cele două grupuri se poate presupune că toate ariabilele confuze sunt anulate,at$ta timp c$t aem un grup cu eşantion suficient de mare.

    Dezaanta0ele trialurilor aleatorii controlate

    -&n mod ideal, studiile randomizate controlate ar putea fi utilizate pentru cele mai multeexperimente, dar există unele dezaanta0e. &n primul r$nd, cercetătorii aleg de multe ori subiecţi înfuncţie de resursele disponibile sau de timp şi, pentru a testa populaţii mai mari, trebuie să încercesă găsească un eşantion c$t mai reprezentati al populaţiei ca un întreg. 'ceastă preleare de probeselectiă face ca să deină foarte dificil de a generaliza rezultatele la populaţia ca întreg.

    -&n al doilea r$nd, modelele experimentale randomizate, mai ales atunci cand sunt combinate custudii încrucişate, sunt extrem de puternice pentru înţelegerea tendinţelor şi cauzalităţii. Cu toateacestea, ele sunt o alegere proastă pentru cercetare în cazul în care factorii temporali sunt o

     problemă, pentru care un design cu măsurări repetate este mai bun.

    -&n timp ce studiile randomizate controlate sunt considerate, ca design experimental, mai precise înştiinţele sociale, educaţie, medicină şi psi"ologie, ele pot fi extrem de dependente de resurse, dacănecesită eşantioane foarte mari, astfel înc$t, în aceste situaţii, sunt rar folosite. &n sc"imb,cercetătorii sacrifică generalizarea din comoditate, lăs$nd preponderent ca studiile clinicerandomizate controlate să fie folosite de cercetători cu bugete mai mari pentru cercetare.

    esignul S1l1&1n 1ur-gr1u"3

    -Designul 6olomon four-group7 este o modalitate de a eita unele dintre dificultăţile asociate cudesignul pretest-posttest.

    - 'cest design conţine două grupuri de control suplimentare, care se folosesc pentru a reduceinfluenţa ariabilelor de confuzie şi pentru a permite cercetătorului să testeze dacă pretestul în sineare un efect cu priire la subiecţi.

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    9/21

    -Deşi este mult mai complicat de realizat şi de analizat, acest tip de design eită multe dintre problemele de aliditate internă, care pot afecta cercetarea. !ermite cercetătorului să exercite uncontrol complet asupra ariabilelor şi să erifice că pretestul nu a influenţat rezultatele.

    -Designul 6olomon four-group7 este un design de tip pretest-posttest standard cu două grupuri şidesign exclusi posttest cu grup de control. Diferitele combinaţii ale grupurilor testate şi netestate

    cu tratament şi grupurile de control, permit cercetătorului să se asigure că ariabilele de confuzie şide factori externi nu au influenţat rezultatele.

    -&n figură, ', ', > şi C sunt exact aceleaşi ca într-un design standard cu două grupuri.

    -!rimele două grupuri din cele patru în designul 6olomon four-group7 sunt proiectate şiinterpretate în exact acelaşi mod ca şi în proiectarea pretest-posttest şi oferă aceleaşi erificări larandomizare.

    -Comparaţia între rezultatele posttest din grupele C şi D, marcate cu 2săgeata D2, permitcercetătorului să stabilească dacă actul efecti de pretestare a influenţat rezultatele. Dacă diferenţadintre rezultatele posttest din grupele C şi D este diferită de diferenţa dintre grupurile ' şi >, atuncicercetătorul poate presupune că pretestul a aut un anumit efect asupra rezultatelor.

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    10/21

    -Comparaţia între pretestul grupei > şi posttestul grupei D permite cercetătorului să stabilească dacăorice factori externi au cauzat o distorsiune temporală. De exemplu, se eidenţiază în cazul în careorice altcea ar fi putut cauza rezultatele prezentate şi este o erificare pe cauzalitate.

    -Comparaţia între posttestul grupei ' şi posttestul grupei C permite cercetătorului să determineefectul pe care pretestul l-a aut asupra tratamentului. &n cazul în care rezultatele posttest pentru

    aceste două grupuri diferă, atunci pretestul a aut un anumit efect asupra tratamentului, iar experimentul este greşit.

    -Comparaţia între posttestul grupei > şi posttestul grupei D arată dacă pretestul în sine a afectatcomportamentul, independent de tratament. Dacă rezultatele sunt semnificati diferite, atunci actulde pretestare a influenţat rezultatele globale şi este neoie de rafinare.

     De ce nu este necesar $n !iecare experiment designul %&olomon !our-group'(

    -Designul 6olomon four-group7 este unul dintre modelele de referinţă pentru cercetareasociologică şi din înăţăm$nt, precum şi pentru eitarea celor mai multe dintre problemele de

    aliditate interne şi externe care apar în modele mai mici. &n ciuda puterii statistice şi a rezultatelor care sunt uşor de a fi generalizate, acest design are un dezaanta0 ma0or care-l împiedică să deină ometodă comună de cercetare: complexitatea.

    -#n cercetător care foloseşte designul 6olomon four-group7 trebuie să aibă resursele şi timpul dea utiliza patru grupuri de cercetare, şi aceasta nu este întotdeauna posibil în departamentele decercetare bine finanţate. Cele mai multe şcoli şi organizaţii nu or permite cercetatorilor săfolosească patru grupuri deoarece ar perturba practica lor normala. 'stfel, o atribuire nealeatorie agrupurilor este esenţială şi aceasta subminează aloarea priectelor.

    -&n al doilea r$nd, statisticile în acest caz sunt extrem de complexe, c"iar şi cu calculatoare şi programe statistice performante. Cu excepţia cercetarărilor importante sau finanţate de un bugetmare şi ec"ipă extinsă de cercetători, cele mai multe experimente sunt dintre cele mai simplemodele de cercetare pretest-posttest. 't$ta timp c$t cercetătorul este pe deplin conştient de

     problemele cu generalizarea şi alabilitatea externă, ele sunt suficient de robuste şi nu este neoiede un design 6olomon four-group7.

    esignul 4n!re su6ie#i3 (6e!7een su68e#!s)

    -Designul între subiecţi7 este o modalitate de a eita efectele de report, care pot afecta designul 6însubiecţi7 (ezi mai 0os) şi este unul dintre cele mai comune tipuri de experimente în unele discipline

    ştiinţifice, în special în psi"ologie.-+deea de bază a acestui tip de studiu este că participanţii pot face parte din grupul de tratament saudin grupul de control, dar nu pot face parte din ambele. Dacă este testat mai mult de un tratament,este necesar un grup complet nou pentru fiecare.

    -De exemplu, un grup de cercetători rea să testeze unele modificări la programul educaşional şidecide cu priire la trei modificări diferite.

    -i aleg o şcoală şi decid să folosească cele patru clase existente în cadrul unui grup de $rstă, presupun$nd că răsp$ndirea de abilităţi este similară. Fiecărui grup de copii îi este dat un program

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    11/21

    educaţional diferit, împreună cu un grup de control. Boate grupurile sunt testate, la final, pentru adetermina care program testat este mai bun.

    -&n cazul în care cercetatorii doresc să fie un pic mai precişi şi să reducă riscul de diferenţe întregrupurile testate, ei recurg la modificări ale designului.

    -De exemplu, poate o clasă a aut un înăţător foarte bun şi a fost întotdeauna mult mai motiatădec$t celelalte acesta este un factor care ar putea submina aliditatea experimentului. !entru a eitaacest lucru, randomizarea şi potriirea perec"ilor sunt adesea folosite pentru a netezi diferenţeledintre grupuri.

     )vanta*ele designului +$ntre subieci'

    -Designul între subiecţi7 este de nepreţuit în anumite situaţii şi oferă cercetatorilor posibilitatea dea efectua un experiment cu foarte puţină contaminare cu factori externi.

    -'cest tip de design este adesea numit design 6independent de măsurători7 pentru că fiecare participant este supus doar la un singur tratament. 'cest lucru reduce şansele ca participanţii săsufere plictiseală după o lungă serie de teste sau, alternati, face ca participanţii să deină maiinteresaţi de experiment, ceea ce denaturează rezultatele.

     De#avanta*ele designului +$ntre subieci'

    -!rincipalul dezaanta0 cu designul între subiecţi7 este că acesta poat fi complex şi, de multe ori,necesită un număr mare de participanţi pentru a genera suficiente date utile şi analizabile. !entru căfiecare participant este măsurat o singură dată, cercetătorii au neoie să adauge c$te un grup nou

     pentru fiecare tratament şi manipulare.

     n practică  Cercetatorii care testează programe educaţionale, de exemplu, ar putea aeaneoie de două grupuri de c$te douăzeci de copii pentru un grup de control şi unul de testare. &ncazul în care doresc să adauge un al treilea program, ar aea neoie de un alt grup de douăzeci de

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    12/21

    copii. !entru unele programe de cercetare, anergura experimentului şi resurselor necesare pot faceimposibil de aplicat designul între subiecţi7. Dacă condiţia testată este rară, găsirea de subiecţisuficienţi deine şi mai dificilă.

    ariabilitatea individuală 1 altă problemă este că menţinerea omogenităţii este imposibilăîn toate grupurile această metodă foloseşte indiizi, cu toate diferenţele lor subtile, iar acest lucru

     poate denatura datele. 4$rsta, genul şi clasa socială sunt doar c$ţia dintre factorii eidenţi, dar inteligenţa, coeficientul emoti şi orice alt factor de personalitate pot influenţa datele. &n cazul încare, de exemplu, se folosesc pentru un proiect subiecţi pentru a masura inteligenţa, cum segarantează că emoţia nu 0oacă nici un rolE #nele persoane pot fi foarte inteligente, dar suntneroase atunci c$nd completează teste, astfel obţin scoruri mai mici dec$t ar trebui. 'cestediferenţe indiiduale pot crea un 6zgomot de fond7 apreciabil şi reducerea efectelor statistice.

     Părtinirea după apartenenă ă ne imaginăm că cercetătorii au de comparat programeeducaşionale, şi ei decid să utilizeze două grupuri din două diferite şcoli. i au găsit că există odiferenţă între cele două grupuri şi a0ung la concluzia ca tratamentul ' este mai bun dec$ttratamentul >. Cu toate acestea, ei au negli0at să ia în considerare faptul că şcolile conţin copii care

     proin din medii socio-economice diferite, şi aceasta crează părtinire. 1 idee bună ar fi să utilizezecopii de la o singură şcoală sau de a folosi repartizarea aleatorie, dar acest lucru nu este întotdeauna

     posibil.

    "enerali#area Deşi este simplă încercarea de a selecta subiecţii de aceeaşi $rstă, sex şicontext, apar dificultăţi pentru problemele de generalizare, rezultatele neput$d fi extrapolate lagrupuri mai largi. /ăsirea celui mai bun ec"ilibru este una dintre c"eile designului între subiecţi7.+mposibilitatea de a face acest lucru poate duce la părtinire care ameninţă să distrugă acest tip decercetare.

     /actorii de mediu 4ariabilele de mediu sunt o altă problemă ma0oră şi apar, de obicei, de laun design de cercetare slab. &n exemplul de mai sus, să ne imaginăm că cercetătorii au folosit defapt participanţi dintr-o singură şcoală şi i-au repartizat aleatoriu. Din cauza restricţiilor de timp, autestat un grup dimineaşa şi unul după-amiaza. *ulte studii arată că cei mai mulţi oameni sunt la$rful intelectual dimineaţa, astfel înc$t aceasta a crea cu siguranţă o părtinire de mediu.

    -'ceşti factori pot deeni foarte uşor ariabile de confuzie şi pot altera rezultatele, astfel înc$tcercetatorii trebuie să fie extrem de atenţi pentru a elimina c$t mai multe dintre aceştia. 'cestedezaanta0e nu sunt cu siguranţă fatale, dar e necesară asigurarea că orice design între subiecţi7trebuie să fie foarte amănunţit planificat.

    esignul 4n su6ie#i3 (7i!9in su68e#!s)-&n designul în subiecţi7 (Ait"in sub0ects) spre deosebire designul între subiecţi7 (betAeensub0ects), fiecare participant este supus la fiecare tratament, inclusi controlul.

    -'cest lucru oferă mai multe seturi de date, deoarece există condiţii pentru fiecare participantfaptul că subiecţii acţionează ca propriul control furnizează o modalitate de a reduce cantitatea deeroare care rezultă din ariaţia naturală între indiizi.

    -'ceste teste sunt comune în multe discipline de cercetare. #n cercetător în educaţie poate studiaefectul de un nou program pe copii, test$ndu-i înainte şi după ce a fost aplicată noua metodă.

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    13/21

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    14/21

    -xperimentele efectuate cu designul măsurătorilor contrabalansate sunt una dintre cele mai bunemetode pentru a eita capcanele care apar în designul măsurătorilor repetate standard, în cazul încare subiec ii sunt expuşi la toate tratamentele.ț

    -&ntr-un experiment obi nuit, ordinea în care sunt prezentate tratamentele poate afecta de faptș

    comportamentul subiec ilor sau poate prooca un răspuns fals din cauza oboselii sau a factorilor țexterni. !entru a contracara acest lucru, cercetatorii folosesc adesea un design de contrabalansare,care reduce riscul determinat de ordinea de aplicare a tratamentului sau de alţi factori careinfluen ează negati rezultatele.ț

    -Cel mai simplu tip de design cu măsurători contrabalansate este utilizat atunci c$nd există douăcondi ii posibile, ' i >. Ca i în cazul designului măsurătorilor repetate standard, cercetț ș ș ătorii or sătesteze fiecare subiect pentru ambele condiţii. ubiec ii sunt împărţiţi în două grupuri i un grupț șeste tratat cu condi ia ', urmată de condiţia >, iar celălalt este testat cu condi ia > urmată deț țcondiţia '.

    -Dacă sunt trei condi ii de testat, procesul este exact la fel i subiecţii sunt împărţiţi în grupe,ț ștratate după modelul: '>C, 'C>, >'C, >C', C'> i C>'.ș

    -!roblema apare la experimentele complexe, cu mai multe condi ii, permutările se multiplicățexponenţial i proiectul de cercetare deine extrem de greoi. De exemplu, în cazul a patru condi iiș țde testat, sunt necesare

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    15/21

    -Cu H condi ii de testat este neoie de multiplii de

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    16/21

      Position 1 Position 2 Position 3 Position 4 Position 5

    Order 1A B C D E

    Order 2B C D E A

    Order 3C D E A B

    Order 4D E A B C

    Order 5E A B C D

    -Designul 6!ătratul 3atin7 are utilizările sale i este un compromis bun pentru multe proiecte deșcercetare. Cu toate acestea, el suferă de aceea i slăbiciune ca designul standard de măsurătorișrepetate în care efectele de report sunt o problemă. &n 6!ătratul 3atin7, ' precede întotdeauna >, iar acest lucru înseamnă că cea într-o stare ', care afectează poten ial pe > a afecta toate celelaltețordine. Dar, ' întotdeauna a urma după , i această interconexiune poate periclita aliditateașexperimentului.

    -1 alternatiă este utilizarea 6pătratului latin ec"ilibrat7, care este pu in mai complicat, dar asigurățcă riscul efectelor de report este mult mai mic. !entru experimente cu un număr par de condi ii,ț

     primul r$nd din 6!ătratul 3atin7 a urma formula ,

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    17/21

    1 2 5 3 4

    2 3 1 4 5

    3 4 2 5 1

    4 5 3 1 2

    5 1 4 2 3

     

    4 3 5 2 1

    5 4 1 3 2

    1 5 2 4 3

    2 1 3 5 4

    3 2 4 1 5

    -Cu acest design, fiecare stare unică urmează încă de două ori, i testele statistice permitșcercetatorilor să analizeze datele. 'cest 6!ătrat 3atin ec"ilibrat7 este un instrument frecent utilizat

     pentru a efectua modele de măsurări repetate mari i este un compromis excelent între men inereaș țalabilităţii i practică.ș xistă i alte ariante de modele de măsurări contrabalansate, dar acesteașsunt departe de a fi cele mai comune.

    esignul #u su6ie#i "1!ri'ii3 (*atc"ed ub0ects Designs)

    -&n acest tip de design, cercetătorii încearcă să imite unele dintre punctele forte ale designului 6însubiec i7ț şi designului 6între subiec i7 (ezi mai sus).ț

    -#n design cu subiecţi 6potriiţi7 foloseşte grupuri experimentale separate, pentru fiecare tratamentspecial, dar se bazează pe potriirea fiecărui subiect dintr-un grup cu unul ec"ialent din alt grup.+deea din spatele acestui fapt este că aceasta reduce ansele ca o ariabilă denaturantă să influenţezeșrezultatele prin negarea lor.

    -'cest tip de design este adesea folosit în cercetările din educa ie, oferind o modalitate utilă de ațcompara tratamente, fără a fi neoie să fie utilizate grupuri uria e i randomizate.ș ș

    -De exemplu, un studiu pentru a compara două noi metode de predare folosesc un program decercetare cu subiecţi 6potriiţi7. Cercetatorii doresc să compare cele două metode, metoda actuală ișo metodă modernă. i selectează două grupuri de copii i perec"i 6potriite7 de copii din cele douășgrupuri în func ie de capacitatea lor, folosind rezultatele de la ultima lor ealuare. &n cazul în carețcercetatorii doresc să testeze încă o metodă, ei ar trebui să găsească c$te trei copii 6potriiţi7 pentrua compara între ele cele trei grupuri.

    -ste de asemenea posibil să se facă 6potriiri7 pentru mai multe ariabile. De exemplu, un studiu

     pentru a testa daca un exerci iu de rutină de zi cu zi a îmbunătă it sănătatea cardio-asculară laț ț

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    18/21

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    19/21

    incorect, în exemplul cu înă ăm$ntul, unul dintre copii ar fi putut aea o zi foarte proastă, a fostț bolna sau a fost neros, oferindu un scor mult mai mic dec$t cel normal.

    -&n ciuda acestor dezaanta0e, designul cu subiecţi 6potriiţi7 este util pentru că permitecercetatorilor să efectueze simplificarea i concentrarea programelor de cercetare men in$nd înș țacela i timp un grad bun de aliditate.ș

    E%"eri&en!ul du6lu 1r63

    -#n experiment 6dublu orb7 este o metodă experimentală utilizată pentru a asigura impar ialitatea,ți pentru a eita erorile generate de părtinire.ș

    -ste foarte usor pentru un cercetător să influen eze, c"iar incon tient, obsera iile experimentale, înț ș țspecial în domeniul tiin elor comportamentale, astfel înc$t această metodă reprezintă o erificareș țsuplimentară.

    -De exemplu, să ne imaginăm că o companie cere consumatorilor opinii cu priire la produsele sale,

    folosind un studiu.

    -xistă un pericol eident ca interieatorul să accentueze subconştient produsele companiei, atuncic$nd pune întrebările. 'cesta este principalul moti pentru care companiile c$nd fac o cercetare de

     pia ă, în general, preferă să folosească computere i experiment 6dublu-orb7 pentru colectarea deț șdate importante.

    -xperimentul 6dublu orb7 este standardul minim pentru orice test care implică subiecţi i opinii, iș șlipsa dorinţei de a adera la acest principiu poate duce la defecte experimentale.

    -+deea este ca grupurile studiate, inclusi controlul, nu ar trebui să fie con tiente de grupul în careșsunt plasate. +n medicină, c$nd cercetatorii testeaza un nou medicament, aceştia se asigură că eităefectul placebo.

    -xistă doezi puternice ale unui efect placebo cu medicamentele. #n experiment 6dublu orb7reduce riscul de subiectiism determinat de acest efect, oferind o bază corectă pentru cercetare,care să permită o compara ie statistică realistă.ț

    -&n mod ideal, subiec ilor nu ar trebui să li se spună că a fost folosit un placebo, dar aceasta estețconsiderat ca fiind lipsit de etică.

    -xperimentul 6dublu orb7 ia această măsură de precau ie împotria părtinirii, asigur$ndu-se cățcercetătorul nu tie în ce grup nimereşte un pacient.ș

    -Deşi marea ma0oritate a cercetatorilor sunt profesioni ti, există întotdeauna un risc prin careșcercetătorul ar putea, în mod inconştient, să-l facă pe pacient să ştie ce fel de pilulă primeşte. l

     poate faoriza c"iar pacienţii care au cea mai buna şansă de recuperare, ceea ce denatureazărezultatele.

    -Deşi nimeni nu rea să susţină că oamenii de ştiinţă ar fi necinstiţi, există adesea o presiune, demiliarde de dolari, exercitată de companiile de medicamente, precum i o luptă pentru granturi deșcercetare, pentru a genera rezultate pozitie.

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    20/21

  • 8/18/2019 Metodologia Cercetarii Curs Nr 5 Final

    21/21