Metodologia cercetării

ştiinţifice

S.l. Dr. ing.ec. Daniela BURUIANA

dana.negoita@gmail.com 1

Tehnici de prezentare şi

comunicare P1 Analiza de început

Scopul /Cadrul prezentării

P2 Studierea auditorului

Tipuri de asistenţă - Ce ştie auditoriul fără să i se spună nimic

Întrebări care-i vin publicului în minte - Participanţii dificili

Publicul are nevoie de pauză - dar când?

P3 Pregătirea şi planificarea

P4 Prezentarea informatiilor vizuale

P5 Susţinerea prezentării

Primele secunde sunt hotărâtoare - Poziţia corpului, prezenţa şi

controlul de sine - Gesturile -Vocea

P8 Încheierea prezentării

Timpul întrebărilor -Întrebări neplăcute - După prezentare - Idei de

aur pentru viitoarea ta prezentare

2

Noţiuni introductive

Prezentările joacă un rol important în aproape toate domeniile de

activitate. Prin prisma lor ceilalţi apreciază eficienţa.

Modul de comportament când se susţine o prezentare spune foarte

multe nu numai despre prezentator şi atitudinea lui faţă de muncă,

ci şi despre gradul de cunoaştere al subiectului tratat.

Orice succes depinde în mare măsură de abilitatea celor implicaţi de

a comunica şi colabora eficient.

Prezentările trebuie considerate mai mult decât un mijloc funcţional

de comunicare sau de luare de decizii, indiferent de cadrul în care

sunt susţinute, oficial sau neoficial.

3

Realizarea unei bune prezentări

presupune cunoaşterea:

Importanţei creării unui climat favorabil şi abordării unei

atitudini corespunzătoare;

Caracterului şi naturii auditorului şi felul în care trebuie

adaptat stilul de prezentare;

Tehnicilor de susţinere a unei prezentări eficiente printr-o

cunoaştere mai amănunţită a diferitelor metode de prezentare a

datelor statistice şi tabelelor, necesare pentru expunerea

informaţiei;

Importanţei folosirii tehnicilor oratorice şi limbajului într-un mod

planificat şi controlat şi importanţa vitală a exprimării clare şi

concise.

4

Analiza de început

Conţinut – informaţiile de care au nevoie participanţii. În contrast cu

rapoartele scrise, trebuie să se ţină cont de volumul de informaţie pe

care-l poate recepţiona audienţa.

Structura– are un curs logic, cu introducere, parte de mijloc şi cu

încheiere. Trebuie să fie împărţită în secvenţe astfel încât să fie

înţeleasă de audienţă.

Pregătire – o prezentare trebuie să fie bine pregătită deoarece, dacă

asupra unui raport, cititorul poate reveni, în cazul prezentării audienţa

este la discreţia prezentatorului.

Elementul uman – o bună prezentare va fi ţinută minte mai uşor

decât un raport pentru că este legată de o persoană.

5

Succesul unei prezentări depinde de foarte

multe variabile

şi de aceea, înainte de a vă pregăti pentru a susţine o prezentare, trebuie să se

răspundă la şapte întrebări specifice:

1. De ce? Motivele pentru care trebuie să se susţină prezentarea.

Stabilirea temei şi obiectivelor prezentării. Tema prezentării trebuie să fie

aleasă pe baza nevoilor şi intereselor audienţei, ţinând cont de contextul în care

va avea loc prezentarea.

2. Cine? Identificarea persoanelor care vor participa la această prezentare.

3. Ce? Stabilirea informaţiilor pe care trebuie să le conţină prezentarea.

4. Cum? Alegerea modalităţilor şi mijloacelor prin care se transmite mesajul

către audienţă

5. Când? Momentul când ar fi bine să aibă loc prezentarea.

6. Unde? Identificarea şi stabilirea locului de desfăşurare a prezentării

7. Durata? Timpul alocat pentru a susţine prezentarea.

Răspunzând acestor întrebări există un minim de informaţii pe baza cărora se

poate trece la următorul pas al realizării unei prezentări şi anume pregătirea.

6

Elementele ce vor fi integrate pe parcursul

paşilor procesului de realizare a unei prezentări

Planificarea

Pregătirea

Exersarea

Susţinerea prezentării

7

Structura prezentării

Cicero a scris primul manual pentru oratori (în jurul anului 100 Î.Cr.) Din

cartea sa Despre teoria vorbirii în public,am extras cele şase reguli ale

discursului :

I. Introducerea (câştigarea atenţiei)

II. Enunţarea ideilor (fondul) –claritate, credibilitate

III. Diviziunea(zona de acord, dezacord, decizii necesare)

IV. Dovada (atitudini faţă de aspectele nerezolvate – cu argumente)

V. Combaterea (distrugerea argumentelor adversarilor )

VI.Concluzia (sfârşitul „formulat în armonie cu arta”). Probabil că

publicului se aminteşte de îndatoririle sale faţă de problemele în discuţie,

iar oratorul se retrage graţios.

În alegerea şi crearea unei structuri se porneşte de la obiectivele

stabilite a se atinge prin prezentare: informare, instruire, transmitere de

idei, motivare etc.

8

Metodologia cercetării

Obiectivul cursului este ca studentii sa invete cum să :

caute literatura de specialitate;

facă lectura critică a articolelor cu teme medicale

sintetizeze rezultatele studiilor;

planifice și să conducă o cercetare științifică proprie;

întocmească o lucrare științifică, respectiv care este

structura acesteia;

faca prezentarea si publicarea unei lucrări științifice in

domeniul medical;

9

Un proiect de cercetare pe baza căruia se va desfășura un

studiu clinico-epidemiologic îşi găseşte originea în:

curiozitatea cercetătorului pentru o problemă medicală;

încercarea de a descrie unele inadvertenţe existente

între ceea ce se observă şi ceea ce ar trebui să fie în

practica medicală;

calităţile de observator şi experienţa profesională a

cercetătorului;

abilitatea cercetătorului de a găsi cele mai eficiente

metode de rezolvare a problemelor ivite.

Cercetarea ştiinţifică medicală

10

Scopul unui studiu de cercetare este de a da răspuns la

întrebările:

cauzalitate, la documentarea unei relaţii strânse între unul

sau mai mulţi factori de risc şi boală;

istoria naturală a unei boli sau dinamica acesteia

începând cu momentul impactului factorului de risc (inclusiv

a factorilor de natură biologică) cu macroorganismul, urmând

apoi fazele: incubaţia bolii, perioada de stare şi faza finală

urmată de vindecare, imunitate, cronicizare sau deces.

prognosticul bolii, aprecierea cât mai aproape de

certitudine a evoluţiei unei boli. Factorii prognostici sunt

apreciaţi prin studii epidemiologice de cohortă în care se pot

evalua indicatori ca: supravieţuirea unui bolnav la 5 ani după

un anumit moment cheie din istoria naturală a bolii;

Scopul, justificarea şi calităţile

unui studiu medical

11

tratamentul, eficienţa şi eficacitatea unui tratament

sunt frecvente subiecte de cercetare, pentru abordarea

lor se apelează la trialuri clinice controlaterandomizate. Se

pot analiza de asemenea scheme noi de tratament,

eficienţa unor preparate sau scheme de aplicare a

preparatelor profilactice (vaccinuri, dezinfectanţi, etc.);

profilaxia îmbolnăvirilor, include totalitatea măsurilor

care pot influenţa cauzele modificabile ale unei boli şi se

efectuează în patru trepte: profilaxia primordială, primară,

secundară şi terţiară.

Scopul, justificarea şi calităţile

unui studiu medical

12

Calităţile studiului de cercetare

Un bun studiu de cercetare trebuie să fie: pertinent,

nou, fezabil, să respecte etica medicală.

pertinent când are repercusiuni asupra viitorului clinic al

unui fenomen de sănătate, pertinența practică

însemnând o mai bună cunoaştere a bolii, ameliorarea

tehnicilor de diagnostic şi de tratament, etc.

O altă cerinţă se referă la ineditul studiului, faptul de a fi

nou, în sensul de a aduce informaţii noi, să nu repete

un studiu deja finalizat şi cu concluzii ferme.

Cercetătorul trebuie înainte de a demara studiul, înainte

de a investi timp, bani, energie, să estimeze dacă

studiul este fezabil.

13

Sudiu fezabil presupune:

are un număr suficient de subiecţi, determinări de

laborator etc., pentru a putea trage concluzii

adecvate;

studiul este accesibil şi acceptat de populaţie;

nu are costuri si timpi de executie foarte mari;

nu are scopuri prea ambiţioase, sau scopuri multiple, în

general un studiu ar trebui să aibă un singur scop,

să găsească rezolvarea la o singură întrebare.

14

Caracterul interdisciplinar al cercetării în

domeniul medicamentului este ilustrat prin

colaborarea între ingineri, chimişti, medici,

farmacişti, tehnicieni din diverse alte

specialităţi, cu domenii distincte de

activitate.

Se pot enumera ştiinţe de graniţă care

contribuie la cercetarea medicamentului,

cum ar fi:

fizico-chimia, radiochimia, histochimia.

La acestea se adaugă ştiinţele matematice,

statistica şi biostatistica, informatica, toate

contribuind la analiza şi interpretarea fenomenelor

observate şi a rezultatelor experimentale. 15

16

17

Cele patru tipuri de obiective pentru formularea temei:

obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei

îmbolnăviri, obiective prin care se încearcă înţelegerea şi

cunoaşterea unor evenimente ce pot să apară la un pacient pe

parcursul bolii;

obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură

bacteriană, virală, parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor

de risc-boală);

obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau

de screening, de evaluare a strategiei de diagnostic sau de

interpretare a unui test;

obiective care se referă la impactul unei intervenţii,

evaluarea unei intervenţii terapeutice, depistarea unor boli,

prevenţie si educare pentru sănătate

Tema de cercetare/studiu

18

19

Etapele cercetării ştiinţifice

definirea problemei şi a temei de cercetat;

cercetarea literaturii de specialitate - realizarea studiului bibliografic;

planificarea proiectului de cercetare - program structurat de proiectare a experimentelor (cel mai adesea o proiectare statistică);

derularea experimentelor şi achiziţia datelor;

interpretare, analiză a datelor experimentale

şi formularea concluziilor;

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

Introducere / background

Scop – obiective – ipoteze de lucru

Oferă cititorului elementele necesare

înţelegerii lucrării

Subliniază interesul lucrării – de ce a fost

efectuată

Referire la alte studii – citări din literatură

Formularea scopului şi obiectivelor:

fie interogativ, fie afirmativ

35

Introducerea prezentarii, în care:

se stabileşte contactul cu auditoriul;

se prezintă subiectul şi tema principală.

Introducere poate conţine o glumă, o poveste

relevantă pentru subiectul prezentării sau o

activitate care să încălzească atmosfera. De

asemenea introducerea trebuie să cuprindă şi

informarea audienţei asupra scopului

prezentării.

36

Cuprinsul prezentarii, în care:

se explică tema în detaliu;

se dezvoltă tema şi se argumentează;

Cuprinsul prezentării nu trebuie scris cuvânt cu

cuvânt ci doar ideile principale.

Pe baza acestor idei principale şi cu ajutorul unor

cartonaşe pe care prezentatorul îşi poate nota anumite

detalii(dacă este cazul) se va susţine prezentarea

37

Descrierea unor fenomene de sănătate

Prezenţa unei boli

Factori de prognostic

Frecvenţa unor complicaţii

Evaluarea unei metode de diagnostic

Prin comparare cu un test consacrat

(“golden standard”)

Exemplu: teste rapide vs cultură

38

Cercetarea aplicativă

Evaluarea unei atitudini terapeutice

Prin compararea a două atitudini diferite Tratament A vs tratament B

Cercetarea unor factori de prognostic

Factori de risc Fumat – cancer pulmonar

Factori de protecţie Estrogeni - osteoporoză

39

Etapele cercetării

Efectuarea propriu-zisă a studiului

Analiza şi interpretarea rezultatelor

Inclusiv prelucrarea statistică a datelor

Evaluarea studiului

Inclusiv comunicarea rezultatelor

Comunicare verbală

Comunicare orală propriu-zisă, masă rotundă, poster

Comunicare scrisă

Articol, monografie, tratat

40

Metodologia studiului

41

Alcătuirea lotului de studiu

Cine vor fi subiecţii

Cum se vor selecta subiecţii

Criterii de includere

Criterii de excludere

Relaţia cu subiecţii

Alegerea variabilelor de aplicat

subiecţilor Utilizarea în comun a acului

Statutul socio-economic

Aplicarea unui program educaţional pentru

reducerea riscului

Utilizarea unor intervenţii directe

Dieta hipocalorică pentru obezi

Seropozitivitatea HIV

42

Relaţia cu subiecţii

Chestionarul

Înmânat

Prin interviu / telefonic

Tipuri:

Deschis

“Care sunt obiceiurile pe care le consideraţi cu risc

pentru infarctul miocardic (IM)?”

Răspunsul obţinut: în funcţie de nivelul educaţional

43

Prelucrarea statistică

44

Studiul observaţional

Se descrie distribuţia variabilelor

Exemplu: prevalenţa HTA la populaţia de sex masculin,

vârsta peste 30 de ani, cu exces ponderal, din Arad

Studiul analitic

Se demonstrează statistic una din 2 ipoteze:

Ipoteza nulă: nu există asociaţie între variabila predictibilă

şi variabila rezultantă

Ipoteza alternativă: există asociaţie între variabila predictivă

şi cea rezultantă

45

46

47

48

49

Etapele cercetării

Pregătirea studiului

Alegerea temei

Rezultat al unei observaţii din activitatea practică

Psihiatrie: administrarea unui medicament pentru

tratarea unei depresii

Date din literatură

Vitamina E: efect benefic în scleroza glometrulară a

bolnavilor

Consultarea literaturii de specialitate

Elaborarea protocolului scris

50

51

Material şi metodă

Material

Pe cine / pe ce s-a efectuat studiul

Populaţie, bolnavi, animale

Criterii de secţie a subiecţilor

Criterii de includere

Criterii de excludere

Descrierea exactă a loturilor

Vârstă, sex, origine etnică, formă de boală etc.

52

Material şi metodă

Metodă

1. Ce s-a evaluat???

2. Acţiunea unor medicamente: doză, durată

de acţiune, cale de administrare

3. Rezultatele unei intervenţii chirurgicale:

tehnica respectivă, cu detalii

4. Valoarea unei investigaţii: descrierea

investigaţiei, reactivii utilizaţi, aparatul

cu care s-a lucrat

53

Material şi metodă

Criteriile în baza cărora s-a realizat evaluarea

Parametrii clinici / clinico-epidemiologici = scor

Parametrii biologici

Frecvenţa complicaţiilor

Durata de supravieţuire

Cum au fost analizate şi evaluate rezultatele

Ce teste statistice s-au utilizat

54

Iconografie

Ilustrarea prin grafice şi tabele

Graficul / fotografia

1. Număr de ordine, titlu, eventual preluare

2. Titlul se amplasează sub grafic / fotografie

Tabelul

1. Număr de ordine, titlu, eventual preluare

2. Titlul se amplasează deasupra tabelului

Uşurează urmărirea rezultatelor

Foarte utilă pentru a prezenta evoluţia în

timp a fenomenului

55

56

57

Redactarea

58

Este “darea de seamă” asupra cercetării

Stil

Timp trecut pentru redarea metodei şi rezultatelor

Timp prezent pentru noţiuni bine cunoscute

Persoana 1 plural

Calităţi

Precizie în descrierea populaţiei, perioadei, locului,

rezultatelor

Claritate

59

Rezultate

Se menţionează toate rezultatele

obţinute, inclusiv cele “negative” – care

contrazic ipotezele de lucru

Se evită rezultatele care nu au legătură cu

scopul lucrării

Se utilizează în text timpul trecut

Se ilustrează prin iconografie (totalitatea

imaginilor documentare referitoare la oproblemă -

Ilustrarea prin grafice şi tabele)

60

61

Discuţii

Interpretează obiectiv lucrarea

A fost sau nu atins scopul lucrării ???

Discutarea critică şi obiectivă a rezultatelor

Număr suficient sau insuficient de subiecţi

Metodă adecvată sau nu

Compararea rezultatelor cu cele obţinute prin alte

studii

“În acord cu studiile efectuate de ... şi noi am confirmat ...”

“Spre deosebire de rezultatele lui ... studiul nostru nu

evidenţiază ...”

62

63

Analiza si Concluziile Analiza: Operația de analiza este necesara deoarece nu este suficient

sa formulam, sa reformulam si sa exemplificam un subiect. Este indicat

ca analiza sa fie realizata în relatie directa cu prima propozitie prin

analizarea unor aspecte ale subiectului, expansiunea sau limitarile lui.

Exemplu: Problema valorificarii deseurilor este prezenta implicit sau explicit în studiile

de mediu.Unii autori au solutionat-o prin implementarea politicilor de mediu, altii au

relationat-o cu procesele tehnologice cele mai performante, implementarea BAT.Oricum,

managementul deseurilor este prioritar, deoarece la nivel national conceptul de zero

deseuri este greu de atins.

Concluzia: trebuie sa fie finalizata printr-o propozitie care reitereaza

sau reformuleaza propozitia initiala a paragrafului. Chiar daca apare o

suprapunere între analiza si concluzie, aceasta este necesara pentru a

întemeia studiul paragrafului.

64

Concluzii

Exemplu:

Este o consecinta fireasca faptul ca studiul

privind posibilitatile de valorificare a deseurilor

semnifica întemeierea acestuia ca studiu asupra

conditiilor de cercetare si monitorizare controlata a

procesarii deseurilor.

Concluziile vor fi 2 – 3, maxim 5 (doar

cele rezultate din studiu de caz,

cercetare,)

65

66

67

68

Bibliografie

Publicaţiile consultate

În ordine alfabetică a primului autor

În ordine cronologică a datei de apariţie

Monografii

Numele şi iniţiala prenumelui (bărbaţi) / prenumele (femei) primilor 3 autori – etc., al.

Titlul cărţii şi numărul ediţiei

Editura, localitatea şi anul apariţiei

Paginile consultate (prima şi ultima)

69

Bibliografie

Articole în periodice de specialitate

Numele şi iniţiala prenumelui (bărbaţi) / prenumele (femei) primilor 3 autori – et al

Titlul articolului în limba originală

Denumirea revistei utilizând abrevierea internaţională

Anul apariţiei

Numărul şi volumul

Paginile consultate (prima şi ultima)

70

Încheierea prezentarii

în care:

se prezintă principala temă în rezumat;

se fac recomandări (dacă e necesar);

71

72

1.înțelegerea noțiunii de cercetare științifică studențească

si scopul ei;

2.introducere în logica argumentării științifice;

3.necesitatea cunoașterii locurilor de documentare si

surselor;

4.posibilitatea de a cunoaște modul de elaborare a unui

proiect si a unui aparatul critic al unei lucrări stiintifice

(bibliografia, referințe, note, indici, listă documente, liste

ilustrații, cuvinte cheie: referință, notă, citat, bibliografie

(divizată), prescurtări (tehnice, bibliografice, personale)

5. analiza economia unei lucrări științifice, obiectiv:

învătarea si practicarea procentelor ideale ale părtilor unei

lucrări stiintifice, înpărtirea ideală a lucrării - pentru

instituirea unui raport normal

Prezentarea cursului a avut ca

obiective:

Forme şi metode de evaluare:

1.evaluare formativa si cu caracter de diagnosticare, realizata in cadrul activitatii de laborator, prin

urmarirea modului in care studentii rezolva problemele propuse cu scopul de a depista si corecta

greselile acestora pentru evaluarea fiecăreia dintre cunoştinţele, competenţele şi abilităţile privind

modul de prezentare a unui proiect.

2.examinare finala in scris privind rezolvarea individual a unei teme

1. Obiectivele disciplinei

2. Metode de predare – învăţare

3. Forme şi metode de evaluare

Obiectivele disciplinei:

1.Insusirea tehnicii de redactare a unui referat stiintific si modalitatile de prezentare ale acestuia.

2.Familiarizarea studentilor cu metoda cercetarii stiintifice.

3.Cunoasterea importantei cercetarii stiintifice.

4.Intelegerea principiilor fundamentale legate de munca in echipa.

5.Cunoasterea factorilor ce pot influenta prezentarea orala.

Metode de predare – învăţare:

Predarea cursului se face sub formă de prelegere, combinata cu dialogul. Cunoştinţele se

completează la laborator, când are loc participarea directă a studenţilor la rezolvarea temelor de

laborator şi se răspunde la întrebări ocazionate de aceasta; au loc discuţii de grup ocazionate de

nelămuriri ale studenţilor sau greşeli ale acestora.

Metodele pedagogice folosite: Expunerea, exemplificarea, descoperirea dirijată, observatia, invatarea

prin rezolvarea de probleme, studiul de caz, dialogul.

73

74

Va multumesc pentru atentia

cu care ati parcurs materialul!

Va urez SUCCES !

75