Metode Traditionale Si Interactive

4
În acest articol îmi propun să abordez problema metodelor didactice de predare-învățare din perspectiva vechimii, respectiv actualității acestora, a raportului tradițional versus modern în metodele de predare învățare. De regulă, în această dispută sunt ocupate trei poziții: 1.a) „înțelepții” consideră disputa ca fiiind nerelevantă; „echilibrul” este de recomandat, adică folosirea atât a metodelor moderne, cât și a celor clasice, într-o doză rezonabilă; de obicei prin „echilibru” ei subînțeleg totuși predominanța metodelor tradiționale, alternate ocazional, „la zile mari”, cu metode moderne. 2.b) „tradiționaliștii” evidențiază limitele și inconsistențele metodelor de dată mai recentă și eterna valoare a metodelor clasice. Evocarea experienței de elevi și mai ales de profesori este argumentul lor forte în favoarea „clasicelor”. Pentru ei au funcționat, așadar funcționează pentru toată lumea! În contrapartidă, metodele moderne, fără istorie sunt pentru ei simple artificii metodologice efemere. 3.c) „modernii” apără cu fervoare metodele „moderne”. Pozează în profesori relaxați, sunt apreciați de elevi, promovează hedonismul învățării. Ei afirmă că folosesc doar metode active! Metodele „vechi” sunt depășite, ineficiente, trebuie chiar să dispară! Așa cum se poate observa, primele două categorii nu sunt numaidecât diferite în fond, ci au un discurs diferit: tradiționaliștii sunt mai radicali, mai puțin nuanțați, pe când „înțelepții”, niște tradiționaliști deghizați, au un discurs „corect politic”. Din cauza studierii superficiale a teoriei metodelor, coroborată cu lipsa de exercițiu didactic sistematic, mulți profesori cad în capcana uneia dintre cele două poziționări. Reduc complexitatea metodelor didactice la

description

Analiza metodelor interactive

Transcript of Metode Traditionale Si Interactive

n acest articol mi propun s abordez problema metodelor didactice de predare-nvare din perspectiva vechimii, respectiv actualitii acestora, a raportului tradiional versus modern n metodele de predare nvare.De regul, n aceast disput sunt ocupate trei poziii:1. a) nelepii consider disputa ca fiiind nerelevant; echilibrul este de recomandat, adic folosirea att a metodelor moderne, ct i a celor clasice, ntr-o doz rezonabil; de obicei prin echilibru ei subneleg totui predominana metodelor tradiionale, alternate ocazional, la zile mari, cu metode moderne.2. b) tradiionalitii evideniaz limitele i inconsistenele metodelor de dat mai recent i eterna valoare a metodelor clasice. Evocarea experienei de elevi i mai ales de profesori este argumentul lor forte n favoarea clasicelor. Pentru ei au funcionat, aadar funcioneaz pentru toat lumea! n contrapartid, metodele moderne, fr istorie sunt pentru ei simple artificii metodologice efemere.3. c) modernii apr cu fervoare metodele moderne. Pozeaz n profesori relaxai, sunt apreciai de elevi, promoveaz hedonismul nvrii. Ei afirm c folosesc doar metode active! Metodele vechi sunt depite, ineficiente, trebuie chiar s dispar!Aa cum se poate observa, primele dou categorii nu sunt numaidect diferite n fond, ci au un discurs diferit: tradiionalitii sunt mai radicali, mai puin nuanai, pe cnd nelepii, nite tradiionaliti deghizai, au un discurs corect politic.Din cauza studierii superficiale a teoriei metodelor, coroborat cu lipsa de exerciiu didactic sistematic, muli profesori cad n capcana uneia dintre cele dou poziionri. Reduc complexitatea metodelor didactice la dou-trei idei takedforgranted, considerate ca adevrate n virtutea uzului larg de care beneficiaz.Una peste alta, contextual, toi au oarecum dreptate. Dar eu nu vreau nici s dau dreptate unora sau altora, nici s m poziionez n vreo categorie. Cum ar spune un autor drag mie, nici aa, nici altminteri!Vreau s pun problema din alt perspectiv: a activismului metodelor tradiionale i moderne!n unele manuale de Pedagogie se semnaleaz faptul c una din posibilitile de cretere a operaionalitii metodelor clasice este maximizarea dimensiunii active a acestora. Idee frumoas n sine, memorat i reprodus de studeni sau profesori la perfecionri, dar asupra creia nu zbovim, cognitiv, prea mult.Dac, totui o facem, constatm c:Metoda expunerii didactice, tradiional, pasiv, plictisitoare devine extraordinar de activizatoare cognitiv, afectiv, atitudinal cnd profesorul e retor, e actor, simte, exprim triri, are verb! Am avut profesori fascinani care nu foloseau dect expunerea, dar o foloseau cu miestrie! Nu voiai s se termine ora sau cursul, nu conta altceva! Erau magicieni? Nu foloseau virtuile activizatoare ale expunerii!Metoda conversaiei, dar a celei socratice, a maieuticii originale, condus cu abilitate i pricepere tehnic, este o cale regal pentru formarea conceptelor, pentru valorificarea experienelor, pentru formarea gndirii corecte, pentru rafinarea logicii. Este i ocazia s ne deprindem a lucra cu contradicii!Metoda exerciiului obositor, plictisitor, vechi! dar nu exist metod mai activ dect exerciiul! De ce? Deoarece e singura metod care pretinde direct, nemijlocit, activitatea elevului, cognitiv sau motorie.Metoda demonstraiei didactice clasic, desuet n fond, e o expunere cu obiecte/substitute, cu probe ale realitilor. Cnd este nsoit de explicaii cu mare putere sugestiv ea activeaz imagini, scenarii, evoluii de fenomene activeaz imaginaia.Observarea didactic clasic i ea e metoda major e explorare a lumii aa cum este. Spiritul tiinific embrionar e cuprins tocmai n aceast metod preistoric. Cnd profesorul e curios i cerceteaz lumea alturi de elevii si, acetia vor fi mici cercettori.Excesul de metode clasice analizate i-ar putea face pe unii dintre cei care citesc acest text s spun: Aha, l-am prins, e un tradiionalist deghizat, cum a spus mai sus. De fapt vrea s ne conving c metodele clasice sunt grozave.Dragi cititori, ca formator naional pe metode de gndire critic (atestat ca atare la nceputul anilor 2000, ca urmare a formrilor n acest subiect de care am beneficiat prin Fundaia Educaia 2000+) am testat i am exersat atunci i de atunci ndelung i mare parte dintre metodele moderne. Metode care pot fi minunate, asa cum voi arta mai jos.Cadrul ERR (Evocare-Realizarea sensului-Reflecie) reprezint o strategie excelent pentru a construi un scenariu didactic consistent i valoros. Asocierea cunotinelor anterioare la cele noi, pentru a gsi sens i pentru a-l extrapola la alte experiene ulterioare d valoare i unitate leciilor noastre.Metoda tiu Vreau s tiu Am nvat faciliteaz metacogniii sistematice pentru elevi. E nevoie de metacogniii? Se pare c elevii cu adevrat performani fac sistematic metacogniii!Metoda Cubului ocazioneaz activarea deliberat a principalelor operaii ale gndirii. Depim, ca profesori, simpla reproducere, exersm gndirea elevilor, iar aceasta e extraordinar!Concluzia mea: o lectur atent a metodelor, adic studierea lor, nsoit de reflecii din perspective multiple, de relativizri, de imaginarea de scenarii posibile i viabile, precum i detaarea de prejudeci didactice ne ajut s folosim metodele tradiionale i moderne spre folosul elevilor!Conf. univ. dr. Florin-Vasile FRUMOS