Metodologia procesului de

învăţământ

Metode de predare

Identificare metode

Strategii didactice de tip expozitiv euristice

Povestirea Prelegerea Explicaţia Conversaţia –euristică şi catehetică Problematizarea Descoperirea Demonstraţia Observaţiile independente Munca cu manualul Lucrări experimentale Lucrul în grup

Strategii de tip algoritmizat

Algoritmizarea Instruirea programată Exerciţiul

Metode expozitive Un instrument eficient pentru prezentarea/

explicarea ideilor, conceptelor, teoriilor, principiilor etc.

Economiseşte timp Poate servi grupurilor mari de participanţi Poate fi utilizată în combinaţie cu alte tehnici Procesul este controlat de către lector,

pentru a transmite informaţii specifice Este o metodă directă.

Limite

1. Comunicarea este cu sens unic.2. Rolul pasiv al celui instruit.3. Grad de memorare scăzut -20% din ce auzim4. Lectorul ar putea vorbi cu aer de superioritate

participanţilor, fapt pe care, unii studen’I îl resping.5. Nu este adecvată pentru schimbarea atitudinii.6. Opinii puţine şi care pot induce în eroare.7. Este o metodă de predare impersonală.8. Poate fi plicticoasă.9. Necesită o pregătire intensivă.10. Asimilarea cunoştinţelor poate fi superficială.

Metodele pentru o învăţare activă

I. Metode care favorizează înţelegerea conceptelor şi ideilor, valorifică experienţa proprie a studentilor, dezvoltă competenţe de comunicare şi relaţionare, de deliberare pe plan mental şi vizează formarea unei atitudini active:

Discuţia Panel, Dezbaterea, jocul de rol, brainstorning-ul, Phillips 6-6 etc.

II. Metode care stimulează gândirea şi creativitatea, îi determină pe studenti să caute şi să dezvolte soluţii pentru diferite probleme, să facă reflecţii critice şi judecăţi de valoare, să compare şi să analizeze situaţii date:

conversaţia euristică, studiu de caz, rezolvarea de probleme, jocul didactic, exerciţiul, brainstorning;

III. Metode prin care elevii sunt învăţaţi să lucreze productiv cu alţii şi să-şi dezvolte abilităţi de colaborare şi ajutor reciproc:, proiectul în grupuri mici, experimentul, lucrul pe grupe

Alte metode activ participative 1 1. Metoda ,,argumetării'' sau metoda ,,procesului“

2. Metoda grupurilor de observare alternativă/ reciprocă

3. Metoda riscului sau a obstacolelor

4. Jocul de rol

5. Jocul didactic

6.Brainstorming-ul 7. Conceptogramele (harta conceptuală)

8. Discuţia Panel * eutanasierea

9. Experimente de echipă - *Vezi Icebergul

Finalitatea metodei: aprofundarea unei teme prin dezbaterea în contradictoriu a aspectelor implicate..Etape: a. stabilirea temei puse în discuţie

b. împărţirea grupului de lucru în trei subgrupe; două subgrupe ce se vor afla în contradicţie (apărători şi acuzatori) în raport cu aspectele temei date, iar a treia va fi compusă din observatori activi ai dezbaterii,

c. observatorii,, se plimbă Iiber printre grupe se aşează în spatele sau lângă grupul cu care sunt de acord

d. dintre observatori se constitute un juriu care ascultă în sinteză argumentele pro şi contra prezentate de purtătorii de cuvânt ai celor două subgrupe iniţiale şi, în final, prezintă o analiză şi (sau) un verdict (sinteză).

Metoda ,,argumetării'' sau metoda ,,procesului"m

Material utilizat:,,probe" sub formă de citate, obiecte, imagini etc.

Rolul actorilor implicaţi:Moderatorul: propune sau moderează stabilirea temei; moderează alcătuirea grupurilor; stabileşte regulile de derulare, împreună cu cursanţii sau Ie anunţă pe cele prestabilite;

Cursanţii: aderă la subgrupe în funcţie de rolul pe care doresc să şi-l asume; participă direct şi activ la fiecare etapă.

Număr optim de participanţi: în grupele combatante numărul nu trebuie să depăşească 5-7, observatori pot fi mai mulţi; juriul trebuie să se constituie dintre observatori într-un număr impar de: 3-5.Gruparea pe etape: se realizează prin voluntariat, fiecare membru ştiind cărui grup poate să i se alăture.Timp necesar: 60-120 minute

Finalitate: o realitate, o problemă, o situaţie sunt percepute diferit atunci când există o implicare directă şi, respectiv, când ele sunt doar observate din exterior. o situaţie, o problemă sunt supuse ambelor categorii de implicare pentru a se putea concluziona ulterior asupra lor de pe ambele poziţii.Etape:a. stabilirea ariei tematice b. împărţirea pe două subgrupe .observatorii realizează notarea impresiilor;c. inversarea rolurilor celor două subgrupe din cuplu;d. reunirea subgrupelor şi prezentarea impresiilor urmate de dezbaterile implicate de aceste impresii.

Metoda grupurilor de observare alternativă/ reciprocă.

m

Rezultate obţinute: inventar de idei şi impresii legate de tema dată.Rolul actorilor implicaţi:Moderatorul:- stabileşte tema şi regulile de lucru; - moderează gruparea; - urmăreşte derularea etapelor

Cursanţii:- îşi asumă pe rând cele două roluri şi rezolvă sarcinile fiecărei etape.

Număr optium de partipanţi: 5-15 cursanţi.Modalităţi de grupare: prin numeraţie, voluntariat sau desemnare.Timp optim: 30-60 minute.

Metoda riscului sau a obstacolelor Finalitatea: căutarea tuturor obstacolelor existente sau prezumate,

reale sau imaginare care se pot ivi în proiectarea sau punerea în practică a unei activităţi de predare, organizare, în elaborarea unui proiect etc.

Etape: grupul găseste şi a noteaza toate riscurile (dificultăţile),, care apar

sau pot să apară în raport cu tema pusă în discuţie;

se fixează criterii după care s-ar putea realiza clasificarea riscurilor (dificultăţilor) listate;

Impartim grupul pe subgrupe şi fiecăreia i se repartizează o categorie de obstacole (dificultăţi) cu sarcina de a căuta soluţii de evitare, diminuare sau rezolvare;

Număr optim: 20-30 cursanţi.

Stabilizarea in grupul mare , prin dezbatere argumentată, a soluţiilor celor mai bune, formularea concluziilor cu privire la posibilităţile de prevenire a riscurilor.

Notă: această metodă poate fi integrată, ca procedeu, în cadrul metodei studiului de caz.

.

Lucrul pe subgrupe/grupe

Definiţi sarcinile cât mai concret Daţi fiecărei grupe o altă sarcină dacă e posibil Plimbaţi-vă printre cursanţi Precizaţi foarte clar timpul avut la dispoziţie Anunţaţi dinainte dacă rezultatele vor fi

prezentate grupului mare Gestionaţi cu grijă prezentarea rapoartelor

făcute de grupe

Avantaje

Formează spiritul de echipă Oamenii pot învăţa unii de la alţii Se obţine mai multă implicare Schimbarea ritmului

Finalitatea metodei: exersarea capacităţii de analiză şi de decizie la

participanţi în raport cu o situaţie dată.

Etalarea unor situaţii tipice, reprezentative, semnificative

Identificarea cauzelor, evoluţia fenomenului comparativ cu fapte şi evenimente similare

Etapele de desfăşurare

1. Citirea cazului

2. Analizarea cazului pe grupuri

3. Dezbaterea, argumentarea

Metoda cazului

RECOMANDĂRI

Folosiţi cazuri – obiective urmărite Folosiţi cazuri preluate din organizaţia

participanţilor Stabiliţi o listă cu întrebări specifice Folosiţi grupuri (3-7 persoane) Impuneţi limite de tip stricte

Exerciţiu: “Râul cu crocodili” participanţii au sarcina de a

ierarhiza, pe echipă, în ordinea preferinţei, personajele

povestirii

Metoda cazului

Incidentul critic

Variantă a studiului de cazSituaţia problematică poate fi: - o situaţie-limită - problemă imaginată sau construită pe supoziţii raţionaleMetoda permite realizarea unor obiective de formare a unor capacităţi superioare (gândirea analitică, critică, creativă)

Metoda panel eutanasierea - preot, profesor, medic, bolnav

incurabil

Discutarea problemei de către experţi şi un moderator

Observatorii pot adresa întrebări (hârtie albastră), sugestii (albe), păreri (roşii)

REGULI:

1. Judecata critică este exclusă

2. Emiteţi un număr cât mai mare de idei

3. Daţi frâu liber imaginaţiei

4. Preluaţi ideile celorlalţi şi le imbunătăţiti

5. Evitaţi autocenzura propriilor idei

Brainstormingul sau

”

“furtuna de idei

Finalitate:• dezvoltarea gîndirii divergente, a capacităţii de corelare, transfer, extrapolare, a creativităţii;• se urmăreşte găsirea unor soluţii creative pentru o problemă dată.

Finalitatea: dezbaterea nuanţată şi

aprofundată a unei teme cu asigurarea

participării active a tuturor membrilor

grupului.

Exerciţiu: “îmbunatăţiri aduse unui coş de rufe”

Consultarea reiterată (Philip 6x6

Modalităţi de grupare şi reunire:

După criterii impuse de temă.

Etape:

a. punerea temei în discuţie; tratarea liniilor generale ale acesteia, eventual cu participarea unui specialist în problema respectivă;

b. împărţirea grupului în subgrupe

c. reunirea grupului mare constituie cadrul în care fiecare raportor al microgrupelor va prezenta concluziile dezbaterilor respective având grijă să:

- să scoată în evidenţă nuanţele specifice; - să nu repete aspecte prezentate de antevorbitori

Joc dramatic

Prezentarea unei probleme, unui subiect ales

Scenariul trebuie să fie spontan, nu premeditat

Dezvoltarea capacităţii empatice şi de înţelegere a diferitelor opinii

Jocul de rol

Joc de ROL-

Avantaje: O tehnică adecvată pentru a descrie situaţii delicate şi conflictuale.

Poate fi utilizată pentru a completa însuşirea conceptelor şi teoriilor

Asigură înţelegerea/cunoaşterea tiparelor comportamentale

Stimulează rezolvarea spontană a problemelor

Învăţarea prin intermediul aplicaţiilor practice

Impact dramatic

O modalitate eficientă de schimbare a atitudinilor.

Experimentul de grup

Icebergul

Exerciţiu: “Ce-şi doresc femeile?”

Prelegere, povestire, explicatie

Cuvinte cheie: vrăjitoare, căsătorie, printesa, bani

Metoda expozitivă

Metode de activizare a expunerilor Titluri

Cursanţii vor primi un material fără titlu sau subtitlu, dar cu spaţiul liber cuvenit acestora

Vor decide asupra unui titlu care să rezume sub

forma unei afirmaţii ceea ce urmează în secţiunea sau textul respectiv.

Sau puteţi realiza această activitate invers

Metode de activizare a expunerilor

Transformarea

Transformarea unui text în altul...... un pliant poate fi transformat într-un articol de

ziar  un set de instrucţiuni poate fi transformat într-o

declaraţie despre cum funcţionează aparatul şi în ce caz ar fi folositor

Explicaţile cursanţilor

Perechi de câte doi vor primi două texte legate între ele

Fiecare îi va explica celuilalt tema lui, răspunzând şi la eventuale întrebări, până când ambii înteleg ideea

Sarcina integrantă: Perechea va lucra apoi la o sarcină care să-i implice pe amândoi pentru tratarea ambelor teme.

EX. Unul primeşte informaţii despre păun şi celălalt despre papagal. O cerinţă inspirată ar fi : ‘’Găsiţi asemănările şi deosebirile dintre...