SCOALA GIMNAZIALA, NR.1, MALU – ALB

COM. DRAGANESTI, JUD. GALATI

METODE SI TEHNICI INTERACTIVE DE GRUP

“ Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi mai mari si nimic nu ne va permite sa stim cum va fi lumea lor”

( Montessori)

Intr-o lume in continua schimbare, pentru a exista , elevii nostri vor avea nevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ceea ce este si ce nu este important . Ei trebuei sa inteleaga cum se coloreaza anumite informatii, sa le descopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trbui sa dea sens in mod critic, creativ si productiv informatiilor, sa gandeasca si sa invete critic.

Pentru dezvoltarea gandirii critice a elevilor educatorul trebuie sa aisgure un demers didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode, procedee si tehnici de invatare eficiente. Fara a exclude strategiile invatamantului traditional , educatorul trebuiesa foloseasca si strategii didactice moderne care vor mentine interesul elevilor, vor crea atmosfera propice de invatare si vor ridica actul educational la nivelul societatii.

Dezvolatrea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ si se realizeaza prin folosirea cu precadere a unor “ strategii activ- partcipative”. A ceste strategii nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcand un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor didactice.

Prin metode activ- participative intelegem toate situatiile in care elevii sunt pusi si care-i scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propria formare

Marea majoritate a metodelor activ –participative se bazeaza pe cooperare si activitate comuna in rezolvarea unor sarcini de invatare. In acest sens , munca de grup este orientata mai ales spre aspectul social al invatarii, urmarind dezvoltarea comportamentului social al elevului . Pentru ca munca in grup sa devina cat mai eficienta, in proiectarea si organizarea ei trebuie respectate urmatoarele etape metodice:

- Analiza temei si a sarcinilor de instruire sau autoinstruire- Impartirea sarcinilor intre membrii grupului - documentarea asupra temelor si aspectelor de interes prin cecetarea

diferiltelor surse;- emiterea unor ipoteze si opinii asupra rezulattelor probabile;- efectuarea de investigatii practic aplicative sau teoretice.

O reusita a metodelor interactive este creativitatea care se oglindeste in “ a sti ce sa faci cu ceea ce ai invatat” . Se spune ca acei copii care au parte de dascali creativi vor fi si ei creativi, urmand modelul.

Din multitudinea de metode interactive de grup iata o sinteza a catorva metode:

CIORCHINELE Este o metoda de brainstorming, neliniara care stimuleaza gasirea conexiunilor intre idei si permite cunoasterea propriului mod de a intelege o anumita tema.

ETAPE:

1. Se scrie un cuvant sau se deseneaza un obiect in mijlocul sau in partea de sus a tablei/ foii de hartie;

2. Copiii, in grupuri mici emit idei / sintagme legate de tema data;3. Se fac conexiuni , de la titlul la ideile copiilor, acestea se pot face cu linii trasate de la nu cleu la

contributiile lor sau ale grupurilor;

AVANTAJE: nu se critica ideile propuse

Metoda poate fi utilizata ca metoda libera sau cu indicarea prealabila a categoriilor de informatii asteptate de la elevi

APLICATIE: Explorarea mediului inconjurator- cl.I- Animale domestice

CADRANELE -este o modalitate de rezumare si sintetizare a unui continut informational solicitand participarea si implicarea elevilor in intelegerea acestuia.

Cum se procedeaza ? Se traseaza la tabla doua axe perpendiculare, in asa fel incat sa apra patru cadrane

I II

III IV

hrana

Animale domestice

foloase

Structura corpuluighicitori

importanta

inmultire

Elevii citesc/ asculta un text. Sunt solicitati sa noteze in cadranul I sunetele auzite, in cadranul II sentimentele pe care le.au simtit, in cadranul II sa stabileasca o legatura intre continutul textului si experienta lor de viata, iar on cadranul IV invatatura ce se desprinde din text.

Activitatea se poate desfasura atat frontal cat si pe grupe sau individual . Continutl cadranelor poate suferi modificari in functie de obiectivele lectiei.

Text suport: “ In ziua de Paste “ de Elena Farago

I. Citate II.Argumente

Scrie din memorie prima strofa a poeziei. Cum ar trebui sa ne purtam de Paste cu cei dragi?

III.Creatie IV Desen

Alcatuieste cate o propozitie folosind Deseneaza simbolul sarbatorii de Paste.

cuvintele: “inviere”; “smerit”, “ suflet milos”.

MOZAICUL Presupune invatarea prin cooperare, prin interdependenta grupurilor si exercitarea statutului de expert in realizarea unei sarcini de invatare

ETAPE:

1. se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi

2. se numara pana la 4, astefel incat fiecare membru al celor 4 echipe sa aiba un numar de la 1 la 4;

3. se imparte tema in 4 subteme

4. fiecare membru al grupelor va primi o fisa de invatre ( elevii cu nr 1- fisa cu nr 1, elevii cu nr 2 –fisa cu nr.2....)

5.se da sarcina: fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie, care va fi insa predata de colegii de grup pe fragmente;

6. toti elevii cu nr.1 se aduna intr-un grup, cei cu nr.2 in alt grup... si se vor numi experti. Expertii citesc fragmentulcare le revine discuta intre ei, hotarasca modul in care vor preda;

7. se refac grupele initiale si expertii predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au studiat

Invatatorul va raspunde intrebarilor la care expertii nu au stiut si se corecteaza eventualele informatii eronate

AVANTAJE:

- Anihilarea „efectului Ringelmann” (lenea sociala, cand individul isi imagineaza ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie)

- Dezvolta relatiile dintre membrii grupului - Amelioreaza comunicarea

APLICATIE: Geografie –cls. a IV a- CARPATII MERIDIONALI

1.Muntii Bucegih

2. Muntii Retezat- Godeanu

3.Muntii Parang

4. Muntii Fagaras

CVINTETUL Reprezinta instrumentul de sintetizare a informatiilor, de evaluare a intelegerii si creativitatii elevilor si mijlocul de exprimare a creativitatii lor.

Cvintetul este o poezie cu cinci versuri, cu ajutorul careia se sintetizeaza si condenseaza informatiile, incluzandu.se si reflectii ale elevilor, care pot lucra individual, in perechi sau in grup, si respecta urmatoarele repere:

1. primul vers contine un singur cuvant cheie, de obicei un substantiv ( subiectul poeziei) care va fi explicat in versurile urmatoare.

2. al doilea vers este format din doua cuvinte , de obicei adjective care descriu subiectul poeziei

3. al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe la gerunziu care exprima actiuni

4.al patrulea vers este format din trei , patru cuvinte care exprima sentimentele autorului fata de subiectul abordat

5. al cincilea vers este format dintr-un cuvant, care exprima esenta subiectului

GHIOCELUL

Plapand , mic

Ascuzandu.se, indraznind, rasarind

Aduce bucurie in suflet

Vesteste

Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor . Cvintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente mijloace de rezumare a informatiilor si notiunilor.

PALARIILE GANDITOARE -Metoda care corespunde diferitelor tipuri de gandire

Palaria albastra- este liderul, conducea activitatea. Este palaria responsabila de controlul discutiilor, extrage concluzii- clarifica/ alege solutia corecta ( moderatorul)

Palaria alba –detine informatii despre tema pusa in discutie, face conexiuni, ofera informatia bruta cum a primit-o- informeaza (povestitorul )

Palaria rosie –isi exprima emotiile , sentimentele, supararea, fata de personajele intalnite , nu se justifica – spune ce simte ( psihologul)

Palaria neagra – este criticul , prezinta posibile riscuri, pericole, greseli la solutiile propuse, exprima doar judecati negative- identifica greselile, aspectele negative ( criticul )

Palaria verde – ofera solutii alternative, idei noi, inovatoare, cauta alternative ( Ce trebuie facut?)- genereaza noii idei (ganditorul ).

Palaria galbena- este creatorul , simbolul ganfirii pozitive si constructive, exploreaza optimist posibilitatile , creeaza finalul – identifica aspectele pozitive ( creatorul )

Aplicatie: Lb .romana- cls.a III-a -Iepurele tobosar- Spiridon Vangheli

1. Despre ce este vorba in text ?

2. Ce iti place cel mai mult din text ?

3. de ce s-au intristat copiii ?

4. ce au vrut sa faca copiii cu iepurasul?

5. Adreseaza copiilor o intrebare din text sa vedem daca l-au inteles.

6. Imagineaza-ti un alt final pentru iepuras .

EXPLOZIA STELARA ( Starbursting) Incepe din centrul conceptului si se imprastie in afara , cu intrebari , asemeni exploziei

stelare .

ETAPE: 1. Se scrie problema in centrul unei stelute cu 5 colturi

2. In varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul : ce? , cine?, unde?, de ce ? , cand?

3. Se imparte clasa in grupuri

4. Se lucreaza la nuvelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari.

5. Se comunica intregii clase rezultatele muncii de grup

AVANTAJE:

usor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domeniieste in acelasi timp, o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri formularea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre concepte

APLICATIE : Explorarea mediului inconjurator_ cls. I a Roadele toamnei

toamna

CUBUL Este o metoda care urmareste studierea unei tme din mai multe perspective. Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului. Este necesar un cub mare , pe fetele caruia sa fie scrisa cate o sarcina de lucru sub diferite forme

Lucrandu.se in grupuri de 5-6 elevi , la un cub , fiecare elev are un rol ( de ex: sportivul, cititorul, ascultatorul, rezumatorul, interogatorul, secretarul etc.) si insistandu-se pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale, metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca joc/ concurs intre grupuri.

APLICATIE - PRIMAVARA DE VASILE ALECSANDRI

1. Descrie : -ce plante si ce animale vezi?

- ce culori vezi?

- ce sunete auzi ?

- ce mirosi ?

- ce simti ?

2. Compara :

Compara semnele iernii cu semnele primaverii.

3.Asociaza

Gaseste insusiri ( din text si nu numai ) pentru urmatoarele cuvinte:

camp--------------------------- timp---------------------------

iarna------------------------------ albina---------------------------

randunica------------------------ copac---------------------------

sturzul-------------------------- primavara----------------------

4. Analizeaza

Cum este intampinata primavara?

Care sunt vestitorii primaverii?

5. Aplica

Creeaza un text in care sa vorbesti despre primavara.

6. Argumenteaza.

Realizeaza un desen inspirat din textul “ Primavara “ de Vasile Alecsandri

BRAINSTORMING-UL In traducere directa “furtuna pe creier” sau “ asalt de idei”, este o metoda de stimulare a creativitatii ce consta in enuntarea spontana a mai multor idei pentru solutionarea unei probleme

ETAPE :

1. Etapa pregatitoare cu cele 3 faze – de selectioanre amembrilor grupului , de organizare si de familiarizare cu tehnica- faza de pregatire a sedintelor

2. Etapa productiva a grupului – stabilirea temei, rezolvarea problemelor, culegerea ideilor

3. Etapa trierii si selectionarii ideilor – evaluare

- invatatorul nu are voie sa comenteze ideile

- Sa intervina atunci cand nu se respecta regulile- Se accepta toate solutiile, dar se preiau doar cele corecte

APLICATIE: Limba romana- cls a IIIa – Vestitorii primaverii de G cosbuc

La ce va ganditi cand auziti cuvantul primavara?

Elevii vor scrie cuvinte / sintagme legate de acest anotimp :

Avantajul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor timizi posibilitatea de a se exprima.

GANDITI- LUCRATI IN PERECHI, COMUNICATI Este o metoda simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe.

soarePasari

calatoareflori

puisoriPomi

infloriti

insecte

La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citesc raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor , obliga elevii sa sesizeze si sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat

APLICATIE:

Ce calitati avea Cuza? ( Ocaua lui Cuza – Dumitru Almas)

Lista cu insusirile personajului cinstit credincios

Omenos drept

Corect viclean

Demn necinstit

Arogant rau

Lacom bogat

Pagubit nerecunoscator

Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si duc la o invatare buna.

DIAGRAMELE VENN Scopul lor este sa evidentieze asemanari, deosebiri si elemente comune in cazul a doua concepte , personaje sau evenimente.

Dupa lectura mai multor texte, dezbateri si discutii se pot realiza diagramele Venn.

Elevii pot lucra individual, in perechi sau in grup, iar in final se face pe un poster diagrama clasei

Exemplu: Redatiin scris asemanari si deosebiri intre Nica din “ Amintiri din copilarie “ si Ionel din “Vizita”.

CONCLUZII Fiecare dintre metodele prezentate inregistreaza avantaje si dezavantaje , important fiind insa momentul ales pentru desfasurarea lor. Pedagogul este acela care are puterea decizionala si capacitatea de a alege ceea ce stie ca se poate desfasura in propriul colrctiv de elevi.

asemanari deosebiri

In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupra mecanismului de invatare folosit de elev Mircea Malita) Educatorul trebuie sa fie preocupati de gasirea unou metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire in care elevii vor fi pusi.

Specific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor, dintre personalitatile lor, ducand la o invatare mai activa si cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determina identificarea subiectului cu situatia de invatare in care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei transformari si formari. In acest fel se dezvolta capacitatile elevilor de a lucra impreuna, ceea ce se constituie intr-o componenta importanta pentru viata si pentru activitatea lor profesionala viitoare

Invatamantul romanesc se confrunta si cu nota sa predominanta teoretizanta, chiar cu tendinte de supra incarcare informationala. De aceea , efortul educatorilor trebuie canalizat in directia operationalizarii cunostintelor, ceea ce va conduce la o crestere a interesului si motivatiei elevilor pentru diferitele domenii ale cunosterii, ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii

In viata sociala. Invatarea asistata de calculator si multimedia, imbinarea activitatii frontale cu cea individuala si pe grupe, constituie alte directii importante ale modernizarii strategiilor didactice.

Un invatator care foloseste metode interactive ar trebui sa fie :

1. un sfatuitor _ care isi ajuta elevii in rezolvarea problemelor, ii motiveaza sa-si prezinte propriul punct de vedere

2. Un animator – care initiaza metode si le explica elevilor , pregateste material didactic si prezinta scopul invatarii

3. un observator si un ascultator- care observa elevii in timpul activitatii si ii poate aprecia corect

4. un participant – care nu are impresia ca este perfect si continua sa invete toata viata

5.un partener care poate modifica “ scenariul lectiei “ daca o cere clasa

De aceea , invatatorul si elevii sunt responsabili de rezultatele muncii comune.

Activitatea de instruire a elevilor care se desfasoara in scoala , tinde spre o forma optimala de organizare, fiind premisa esentiala a obtinerii de rezultate foarte bune si de a preveni esecul scolar. Daca metodele si procedeele alese vor fi cele corecte ele vor duce la operationalizarea invatarii , la asigurarea mobilitatii in procesul de predare invatare – evaluare, la solicitarea potrivita si diferentiata a elevilor, la densitatea invatarii, la stimularea si motivarea participantilor la acest proces , determinand succesul scolar.

Bibliografie: 1. MEC, Consiliul National pentru pregatirea profesorilor, Invatarea activa, ghid pentru formatori si cadre didactice, Bucuresti, 2001

2.Cerghit Ioan – Sisteme de instruire alternative si complementare. Structuri, stilurisi strategii, Editura Aramis, Bucuresti, 2002

3.Dumitru I Al – Dezvolatrea gandirii critice si invatarea eficienta, Editura de Vest , Timisoara, 2000

4. www.didactic.ro