,,METODE ŞI MIJLOACE MODERNE

UTILIZATE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV”

• ,,CIORCHINELE este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexinilor dintre idei şi concepte şi presupune următoarele etape:

• Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;

• Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;

• Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;

• Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată;

• Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel se îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care le notează la tablă într-un ciorchine fără a le comenta sau judeca.

• În etapa finală a lecţiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite concepte supraordonate găsite de elevi sau de profesor”.

PRIMĂVARA

8 MARTIE

TOPIREAZĂPEZII

“CIORCHINELE”•

Exemplu: Diferenţa a două numere este 140. Scăzătorul este 60.Care este celălalt număr?

Rezultatul scăderii

DIFERENŢAOperaţia de scădere

140

Scăzător Descăzut Semn:

minus

Celălaltnumăr ?

Douănumere

60

VARIETATEA PĂMÂNTULUIROMÂNESC

DELTĂ

dealuriPODIŞURI

CÂMPII

LUNCI

LACURI

Subcarpaţii

Câmpia Română

Câmpia de Vest

Delta Dunării

Lunca Dunării

Dobrogei

MoldoveiGeticTransilvanieiDealurile

de Vest

Bucura

Sf. Ana

de munte

de deal

Slănic

Ursu

de câmpie

Amara

Lacul Sărat

MUNŢI

Occidentali

M-ţii Carpaţi

Orientali

Meridionali

sud

est vest

PLANTE

Nuci

USCATE

FRUCTE

POMIFRUCTIFERI

ÎN PĂDURE

ÎN LIVADĂ

Porumb

CEREALE

Orez

Orz

Secară

Grâu

Ovăz

Vişine

CireşePere

Mere

Caise

CĂRNOASE

Piersici

Gutui

Prune

ÎN GRĂDINĂMorcovFasole

Castraveţi

Vinete

ArdeiRoşii

Cartofi

Mazăre

Ceapă

Usturoi

RidichiSalată

MUNTE

Molid

Pin

Brad

Stejar Fag

SalcieUlm

Tei

CÂMPIE

Salcâm

Plop

COPACI

CiorchineleCiorchinele

Năzdrăvăniile lui Nică

fuge la scăldat

smântâneşte oalele

se umple de râie

dărâmă casaIrinucăi

prinde muşte cu ceaslovul

pune poşte la tălpi

imită popa în zilele de iarnă

fură pupăzaumblă cu plugul

fură cireşe

Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Sunt recomandate următoarele etape:■ Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea temei, a subiectului pus în discuţie.Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului.◦Descrie: Culorile, formele, mărimile etc.◦Compară: Ce este asemănător? Ce este diferit?◦Analizează: Spune din ce este făcut, din ce se compune?◦Asociază: La ce te îndeamnă să te gândeşti?◦Aplică: Ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?◦Argumentează: Pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

Exemplu : substantivul şi adjectivul cls. a IV-a

• 1. ANALIZEAZĂ - substantivele şi adjectivele din textul dat specificând categoriile studiate.

• 2. APLICĂ - regula acordului în gen şi număr a adjectivelor cu substantivele determinate şi completează exerciţiile găsind forma corectă.

• 3. ARGUMENTEAZĂ - faptul că substantivul şi adjectivul sunt părţi de vorbire.

• 4. ASOCIAZĂ - fiecărui substantiv din coloana A un adjectiv din coloana B.

• 5. DESCRIE - cele două părţi de vorbire vorbind despre gen, număr şi funcţia sintactică.

• 6. COMPARĂ - cele două părţi de vorbire întocmind o diagramă Wenn reliefând deosebirile şi asemănările dintre ele.

DESCRIE

Completează spaţiile punctate:

În livezile din ţara noastră cresc diferiţi ………………………………………

Aceştia sunt:

………………………………………………………………………………………………

De la aceştia se folosesc …………………… şi lemnul.

COMPARĂ

Compară un pom abia plantat cu unul matur.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

A N A L I Z E A Z Ă

Completează, în dreptunghiuri, părţile componente ale unui pom fructifer.

A S O C I A Z Ă

Uneşte pomul fructifer cu fructele corespunzătoare.

Măr prune

Păr mere

Prun pere

Nuc cireşe

Cais nuci

Piersic gutui

Cireş vişine

Vişin caise

Gutui piersici

A P L I C Ă

POMIŞORII de Nicolae Nasta

În grădină printre floriAm sădit doi pomişori

Pomişorii-acum, vezi bine, Sunt mai mici şi decât mine.

Dar în fiecare zi Eu cu drag i-oi îngriji.

Altfel cum ai vrea să crească Şi la vară să-nflorească?

La ce te îndeamnă aceste versuri?…………………………………………………………Ce se foloseşte de la pomii fructiferi?………………………………………………………… Ce se face din fructe?……………………………………………………………………………………………………………………

A R G U M E N T E A Z Ă

Enumeraţi motivele care vă îndeamnă să consumaţi fructe:

………………………………………………

………………………………………………

………………………………………………

METODA CUBULUI

DESCRIE

Recunoaşte şi descrie legumele din imagini:

……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ………………

……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ………………

C OMPARĂ

Compară roşia cu vânăta

……………………………………………………

……………………………………………………

……………………………………………………

……………………………………………………

ANALIZEAZĂ

Completează părţile componente ale fiecărei legume ilustrate

A S O C I A Z Ă

Asociază legumele următoare cu partea care se consumă:

Morcov Salată Fruct Ardei Ridiche Varză Rădăcină Castravete Spanac Vânătă Frunză Pătrunjel

A P L I C Ă

Imaginează-ţi că fiecare legumă este un personaj de poveste. Desenează astfel

leguma preferată.

ARGUMENTEAZĂ

Ce motive te îndeamnă să consumi legume?

………………………………………………

………………………………………………

………………………………………………

………………………………………………

………………………………………………

………………………………………………

METODA CUBULUI – „În grădina cu legume”

•Diagrama Venn este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activităţile de învăţare sau la fixarea cunoştinţelor, putând constitui şi o modalitate de evaluare.

• Este eficientă în formarea capacităţilor copiilor de a compara două evenimente, procese, noţiuni, personalităţi, – scopul lor este să evidenţieze asemănări, deosebiri şi elemente comune, în cazul a două concepte, personaje sau evenimente. •Se completează cercurile cu informaţiile referitoare la problemele de comparat ; în zona suprapusă se desenează /notează asemănările, elementele comune ale temelor comparate.

•Copiii pot gândi, lucra în perechi, să comunice şi să completeze diagrama, apoi se pot grupa câte 4, pentru a-şi compara cercurile, completând împreună zona de intersecţie a lor cu elementele comune celor două concepte.

ETAPE:

Diagrama WennDiagrama Wenn-Euler –-Euler – “Obiceiuri de Cr “Obiceiuri de Crăăciun ciun şşi obiceiuri de Anul Nou”i obiceiuri de Anul Nou”

Obiceiuri de Crăciun

•Colindatul, Iancu Jianu, Vicleimul, Irodul, Steaua

•Tematica religioasă

•“Răsplata” constă în dulciuri

•Încheie anul calendaristic

* anotimpul: iarna* fac parte din tradiţiile româneşti* desfăşurare: individual sau în grup* reprezintă o emblemă a României* presupun “recuzită”

Obiceiuri de Anul Nou

• Pluguşorul, Capra, Sorcova

• Tematica laica

• “Răsplata” constă în bani

• Începe noul an calendaristic

Compararea a două poveşti cunoscute de copii.

Diagrama WennDiagrama Wenn

“La cireşe”

* Personaje:mătuşa Mărioara, tata, vornicul şi paznicul satului* Locul întâmplării: grădina lui moş Vasile* Momentul acţiunii: Duminica Mare* Încheiere: Nică este pedepsit

* anotimpul: vara* Nică: personaj principal în cele două poveşti* locul de desfăşurare: satul Humuleşti- autor comun: Ion Creangă

“La scăldat”

* Personaje: mama,fetele* Locul întâmplării: râul Ozana* Momentul acţiunii: Sf. Ilie* Încheiere: Nică este iertat

- Este situată în vestul României şi este cea mai importantă zonă agricolă a ţării datorită rodniciei pământului.

- Este situată în partea de sud a ţării, de-a lungul Dunării, numindu-se şi Câmpia Dunării.- Partea estică a Câmpiei Române se numeşte Câmpia Bărăganului – cea mai netedă şi mai întinsă din întreaga ţară.

Suprafeţe netede şi întinse de teren cu înălţimi între câţiva metri şi 200-300 m; Forme joase de relief potrivite pentru agricultură;Sunt străbătute de râuri;În subsol se găsesc petrol şi gaze naturale.

CÂMPIA ROMÂNĂ CÂMPIA DE VEST

deosebiri deosebiriasemănări