8/14/2019 Mentinerea si stabilitatea protezei totale.docx

1/7

Mentinerea si stabilitatea protezei totale

Factori fizici si fiziologi

Dupa insertia protezei (protezelor) in cavitatea bucala, mentinerea si stabilitatea sunt

infuentate de forte care actioneaza in doua sensuri: de mentinere si de dislocare a protezei. In

general, in asigurarea actiunii de mentinereau rol toti factorii care se opun desprinderii protezei

de pe tesuturile de sprijin, indeosebi in directie verticala, iar pentru stabilitate proteza opune

rezistenta la solicitarile functionale, care actioneaza mai ales din directii orizontale si oblice.

Mentinereareprezinta totalitatea elementelor care participa la contracararea sau franarea

fortelor care tind sa desprinda proteza de pe campul protetic. Rezolvarea problemelor de

mentinere se realizeaza prin adeziune, succiune, presiune atmosferica, deglutitie si tonicitate

musculara.

Stabilitateareprezinta totalitatea elementelor care participa la impiedicarea sau franarea

tendintelor de deplasare orizontala a protezei in sagital (antero-posterior) si transversal (lateral).

Rezolvarea problemelor de stabilitate este data de retentivitatile anatomice ale campului

protetic, aplicarea protezelor totale in zona neutrala si realizarea coincidentei dintre RC si IM.

Sprijinul reprezinta modalitatea de transmitere a presiunilor ocluzale prin intermediul

protezei asupra elementelor campului protetic, care impiedeca sau diminua efectele infundarii

protezei in mucoasa fixa.

Fortele care actioneaza asupra protezelor totale sunt: fortele verticale, orizontale,

fortezle de basculare si fortele combinate.

Fortele verticale

a) Fortele de presiune au directie spre campul protetic. Ele sunt date de muschii

masticatori ce realizeaza contactele interarcadice si de limba, in timpul deglutitiei. Suprafata

la nivelul maxilarului care primeste solicitarea de presiune este de 20 cm2iar la mandibula de

5-8 cm2. Intensitatea fortei depinde de varsta, sex, obiceiuri alimentare, stereotipul de

masticatie, vechimea edentatiei, integritatea neuro-musculara a muschilor masticatori.

Suprafata de receptie este mai mica al nivelul mandibulei, gradul ei de atrofie este mai

accentuat.

b)Fortele de tractiune au directie spre a disloca proteza de pe campul protetic. Locul

de aplicare a acestor forte este:

- la marginile campului protetic. Este dat de muschii cu insertie perpendiculara aici, de plici,

frenuri, ligamente, apofiza coronoida, de depasirea marginilor protezei dincolo de mucoasa

pasiv mobila.

- pe fata externa a bazei protezei actioneaza: alimente lipicioase, apofiza coronoida a

mandibulei de la nivelul zonei retrozigomatice.

- la nivelul zonelor retentive ale protezei: fata vestibulara a dintilor.

8/14/2019 Mentinerea si stabilitatea protezei totale.docx

2/7

Fortele orizontale

Fortele orizontale iau nastere in urma descompunerii fortelor verticale care cad pe pantele

cuspidiene ale dintilor artificiali si in urma dezechilibrului dintre chinga musculara interna

(musculatura limbii) si externa, a buzelor si obrajilor. Ele deplaseaza proteza in directie:

- sagitala antero-laterala sau postero-laterala: in resorbtii accentuate din zonele frontale

siatrofii alveolare in zonele distale, si invers; dezechilibrului muscular dintre limba si chinga

musculara externa; descompuneri orizontale ale fortelor verticale ce cad pe pante cuspidiene

artificiale mult inclinate;

- deplasare laterala: apare datorita tonicitatii diferite a muschilor oro-faciali, unor ticuri ale

limbii sau mandibulei, atrofia accentuata a crestelor edentate in zonele laterale, descompuneri

de forte verticale.

Fortele de basculare

Fortele de basculareapar in prezenta unui punct de sprijin sub baza protezei, cand proteza

basculeaza in jurul acestui punct ( torus palatin). Ele apar daca montarea dintilor artificiali nu

s-a facut corect, s-au montat dintii artificiali inafara crestei edentate in zona laterala si atunci

bascularea are loc fata de muchia crestei.

Fortele combinate

Fortele combinate apar cel mai frecvent prin descompunerea tuturor fortelor date de

presiunile masticatorii, musculatura oro-faciala, morfologia crestelor edentate, etc . si supun

protezele totale la actiunea unor forte complexe si pluridirectionale.

Mentinerea protezei totale

Franarea desprinderii protezelor totale de pe campul protetic se realizeaza prin mijloace fizice

(adeziune, succiune, presiune atmosferica) si mijloace fiziologice ( tonicitate musculara,

deglutitie).

Adeziunea

Adeziunea reprezinta fenomenul fizic prin care doua suprafete solide aflate in contact

intim si uniform sunt mentinute prin intermediul unui strat de lichid la o forta de tractiune ceactioneaza perpendicular. Desprinderea este posibila prin glisarea celor doua suprafete in sens

orizontal.

Prin analogie, cele doua suprafete sunt reprezentate de suprafata mucosala a campului

protetic si fata mucosala a protezei acrilice, saliva fiind lichidul dintre ele.

Gradul de adeziune depinde detensiuneain sarcina, tensiunea superficiala a salivei

data de gradul ei de vascozitate, de suprafetele orizontale unde este foarte activa, de intinderea

suprafetelor de contact, si invers proportional cu grosimea stratului salivar. Unghiul de

contact dintre lichid si suprafata solida trebuie sa fie nul sau extrem de mic. Adeziunea este

eficienta daca exista suprafete orizontale cat mai intinse, suprafete ce tind spre orizontalizare,dar este oportuna prezenta crestelor alveolare care se opun alunecarii protezelor.

http://www.esanatos.com/ghid-medical/dermatologie/dermatoze/atrofii-congenitale15388.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/hipertensiunea-in-sarcina53684.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/hipertensiunea-in-sarcina53684.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/hipertensiunea-in-sarcina53684.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/hipertensiunea-in-sarcina53684.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/dermatologie/dermatoze/atrofii-congenitale15388.php

8/14/2019 Mentinerea si stabilitatea protezei totale.docx

3/7

Tensiunea superficiala este data de fortele de coeziune de la suprafata unui lichid.

Tensiunea superficiala a salivei contribuie la cresterea adeziunii si face ca in zona marginala a

filmului salivar sa se formeze un menisc concav, cea ce demonstreaza ca presiunea din

interiorul fluidului este mai mica decat cea din mediul inconjurator si astfel presiunea intre

gazele continute in filmul salivar este mai mica decat cele din aerul intrabucal.

Gradul de vascozitateal salivei depinde de continutul in mucina si opereaza numai in

timpul tendintei de dislocare a protezei. Ea mentine astfel contactul dintre proteza si tesuturile

de sprijin. Vascozitatea excesiva a salivei sau fuiditatea prea mare a ei nu poate garanta o

buna adeziune. Pentru ca ea sa fie satisfacatoare este necesar un flux cantitativ mediu de

saliva cu un continut mediu de mucina. In faza de amprentare pacientul trebuie sa-si clateasca

bine gura pentru a elimina depozitele salivare si sa se usuce suprafata de sprijin mucosal.

Dupa aplicarea protezelor in cavitatea orala apare si fenomenul de capilaritate. El se

realizeaza intre baza protezei si contactul strans cu campul protetic pe de o parte, si stratul de

saliva care umecteaza mucoasa cavitatii orale si versantul extern al protezei, pe de alta parte.

Fenomenul de capilaritate actioneaza daca proteza are tendinta de dislocare. La o indepartarea protezei de pe tesuturile subiacente, presiunea din interiorul filmului salivar devine negativa

fata de cea externa, incat mucoasa obrazului si a buzei este aplicata strans pe fetele vestibulare

ale protezelor, contribuind la mentinerea externa a protezei. Daca proteza are versantele prea

subtiri sau mai scurte, rezulta un spatiu vestibular marit care nu va favoriza impactul

mucoasei externe cu versantul extern al protezelor.

La nivelul maxilarului suprafata de contact este mai mare, o bolta palatina plata si o

saliva vascoasa favorizeaza adeziunea. Daca pentru un camp protetic maxilar optim suprafata

de adeziune totalizeaza maxim 20 cm2, la un camp protetic deficitar aceasta suprafata se

modifica, favorizand adeziunea. Suprafata de adeziune este redusa prin prezenta torusului

palatin care poate avea o intindere de 5-6 cm2.

La nivelul mandibulei exista o mica suprafata de adeziune de 2-8 cm 2, o suprafata

redusa, si de aceea se impune extinderea protezei totale in zonele retromolare sub- si

paralinguale, in punga lui Fish.

Gradul de adeziune este influentat de materialul din care se confectioneaza baza

protezei, de modul de prelucrare tehnologica si se modifica prin fenomenul de imbatranire a

acrilatului, de deformare a bazei protezei de catre solicitarile functionale sau parafunctionale,

de resorbtia campului pretetic ce duce la neconcordanta paralelismului celor doua suprafete de

contact, fibromucos si acrilic.

Xerostomiareprezinta tulburarea patologica care joaca un rol negativ in fenomenul de

adeziune.

Succiunea

Succiunea reprezinta fenomenul fizic prin care inchiderea marginala transforma

proteza fata de fortele de tractiune intr-o ventuza. Mentinerea protezelor se realizeaza prin

limita marginala care cuprinde zona de mucoasa pasiv mobila in contact intim pana la limita

maxima a campului protetic, ocolind jocul formatiunilor mobile, realizand succiunea interna,

iar pe zona externa marginala a protezei mucoasa obrajilor, buzelor si limbii produceinchiderea externa care favorizeaza aparitia succiunii externe.

8/14/2019 Mentinerea si stabilitatea protezei totale.docx

4/7

Ocolirea formatiunilor mobile de la periferia campului protetic reprezentate de

ligamente, plici, frenuri, insertii musculare este obligatorie. Astfel la maxilar pe linia mediana

se afla frenul buzei superioare; paramedian muschii mirtiformi, incisivi si canini; in regiunea

premolarilor ligamentele ginigivo-alveolare laterale cu o directie de la mezial la distal si de la

creasta la mucoasa jugala; insertia superioara a muschiului buccinator; apofiza zigomatica;

insertiile retrotuberozitare ale ligamentului pterigomandibular. La mandibula frenul buzeisuperioare; paramedian muschiul patratul buzei inferioare; ligamentele gingivo-alveolare

inferioare; insertia mandibulara a muschiului buccinator; insertia ligamentului

pterigomandibular; frenul limbii; muschii genioglosi, milohioidieni, constrictorii superiori ai

faringelui, palatoglosi.

Zonele functionalecu grad mare de dificultate, asa numitele ,,zone cheie sunt zona

Ah, zona tuberculului piriform si zona linguala si vestibulara centrala, unde gradul de

succiune se obtine prin mai multe manevre clinice. Zona Ah si zona tuberculului piriform nu

prezinta inchidere marginala externa.

Presiunea atmosferica

Presiunea atmosferica este legata de aparitia adeziunii si succiunii pe care le

favorizeaza si actioneaza asupra ambelor proteze. Ea intervine optim daca marginile protezei

se intind pe mucoasa pasiv mobila fara a jena jocul formatiunilor mobile, versantele

protezelor sunt modelate corespunzator pentru ca tesuturile moi periprotetice ale obrajilor,

buzelor si limbii sa se poata aplica intim pe ele.

Gravitatia

Gravitatiareprezinta o forta care actioneaza in sens vertical, in mod continuu si tine sa

desprinda proteza superioara. Prin urmare, are o actiune stabilizatoare la mandibula.

Mentinerea protezei maxilare poate insa fi ajutata prin aportul limbii, care mai ales in timpul

deglutitiei, se aplica pe jumatatea anterioara a boltii palatine. Actiunea antigravitationala a

limbii este sprijinita intrun mod ingenios de grupul muscular al buccinatorului, caremargineste lateral, spre exterior, proteza superioara. Pentru a creste rolul stabilizator al

gravitatiei , in trecut s-a folosit practica ingreunarii protezei inferioare prin inglobarea in placa

protetica a unor fragmente de plumb. Metoda a fost abandonata, deoarece conducea la atrofii

rapide si mutilante ale campului protetic.

Tonicitatea musculara

Tonicitatea musculara reprezinta factorul fiziologic care contribuie la mentinerea

protezelor totale cand ele sunt plasate in zona de echilibru, zona neutrala, a chingii oro-faciale

si musculatura limbii. Ea contribuie la:

- realizarea succiunii externe.

- mentinerea protezei dacafibrelemusculare sunt paralele cu periferia campului protetic.

Pentru aceasta pe fata vestibulara a marginilor protezei se realizeaza o concavitate care sa

permita fibrelor musculare sa se fixeze, producand astfel o compresiune a protezei pe campul

protetic.

- masa si greutatea musculaturii limbii contribuie la mentinerea protezei inferioare.

http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/cancerul/10/fibreie-si-boaia-numita-cancer63321.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/cancerul/10/fibreie-si-boaia-numita-cancer63321.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/cancerul/10/fibreie-si-boaia-numita-cancer63321.php

8/14/2019 Mentinerea si stabilitatea protezei totale.docx

5/7

Tonicitatea muscularaintervine ca factor de mentinere daca spatiul ocupat de proteza

este situat in zona de echilibru dintre musculatura limbii si muschii obrazului, in zona

neutrala.

Deglutitia

Deglutitia reprezinta factorul fiziologic care contribuie la mentinerea protezei daca

pozitiile fundamentale mandibulo-craniene au fost restabilite corect. Astfel un edentat total

repeta deglutitia de 150 ori in 24 de ore.

Lipsa contactului dentar ocluzal pentru realizarea deglutitiei este preluata de limba,

muschii orbiculari si buccinatori. Mandibula trebuie sa realizeze o pozitie fixa pe maxilar

pentru actul deglutitiei. Limba se sprijina pe crestele artificiale, face eforturi pentru a realiza

un punct fix cu varful ei pe bolta palatina. Orbicularii buzelor si muschii buccinatori se

contracta suplimentar realizand presiuni suplimentare in zona frontala si vestibulara laterala.

Actul deglutitiei pentru edentatul total protezat se realizeaza in RC care coincide cu IM. Se

restabileste astfel succiunea si adeziunea si protezele se aplica pe campul protetic cu opresiune asemanatoare cu cea dezvoltata in timpul masticatiei.

Stabilitatea protezei totale

Franarea actiunii fortelor orizontale se face prin:

Retentivitatea campului protetic

Pentru franarea actiunii fortelor orizontale un rol important il au existenta unor

suprafete verticale ale campului protetic.

Elementele anatomice retentive ale campului protetic sunt reprezentate de creste

edentate inalte, profil regulat, muchie rotunjita, tuberozitati inalte, bolta palatina medie sau

adanca, tuberculi piriformi proeminenti si ele trebuie cuprinse in intregime de proteza pentru

ca impiedica deplasarea sagitala si transversala a protezei. Retentivitatea elementelor

anatomice contribuie si la mentinerea protezelor pe campul protetic.

In urma resorbtiei si atrofiei osoase creasta edentata este redusa foarte mult, osul

alveolar fiind inlocuit cu un tesut fibros, cu o cresta balanta care favorizeaza deplasarile

orizontale ale protezelor. Astfel la maxilar pierderea dintilor de etiologie post-parodontopatie

sau de vechimea mare reduce gradul de retentivitate anatomica. Insertia ligamentelor, bridelorsi frenurilor precum si a musculaturii periorale se apropie de varful crestelor edentate si

contribuie la instabilitatea orizontala a protezei.

La mandibula retentivitatile anatomice sunt reduse ca numar datorita specificului

morfologic a acestui camp protetic. De aceea trebuie sa se foloseasca orice regiune retentiva,

indiferent de suprafata ei.

Plasarea protezelor in zona neutrala

Plasarea protezelor totale in culoarul de echilibru situat intre cele doua chingi

musculare linguala si vestibulara evita deplasarea protezelor. In acest scop inca de la fazaamprentarii se urmareste determinarea acestui spatiu neutral, ca in final, protezele totale sa

8/14/2019 Mentinerea si stabilitatea protezei totale.docx

6/7

permita prin volumul lor si modelajul corespunzator versantilor artificiali ai crestelor, plasarea

nefortata a muschilor orofaciali si ai limbii in pozitiile lor de repaus. Tonicitatea musculara va

realiza o mentinere si stabilitate activa daca pe suprafetele lustruite ale protezelor cu versantii

convergenti spre ocluzal, fascicolele musculare in timpul efectuarii actelor functionale se

plaseaza in depresiuni special modelate pe acesti versanti. Mentinerea pasiva a protezelor

apare cand musculatura este in repaus si se sprijina pe fetele externe ale protezelor, actionandprin masa si greutatea lor.

Realizarea corespondentei dintre RC si IM (rapoartele de ocluzie)

Realizarea coincidentei dintre RC si IM la arcadele dentare artificiale ale edentatului

total formeaza un contact de tip cuspid-foseta pe dintii artificiali si astfel nu apar componente

de forte orizontale. Realizarea acestui deziderat duce la fixarea in aceeasi pozitie a protezelor

pe baza lor de sprijin in actul deglutitiei, refacand astfel adeziunea, succiunea si transmiterea

fiziologica a presiunilor ocluzale.

Exista o corelatie dintre realizarea unei ocluzii protetice corecte si echilibrate sireceptorii orali care in acest caz sufera o excitatie minima. Stimularile mucoase sunt

favorabile, iar raspunsurile reflexe musculare sunt favorabile mentinerii protezei. Ocluzia

incorecta, generatoare de leziuni traumatice mucosale, creiaza disconfort si durere. Apar

stimuli patologici ce duc la aparitia reflexelor musculare nefavorabile care inchid cercul

vicios al instabilitatii protezelor. Protezele, la inceput retentive, isi pierd curand aceasta

calitate, atata timp cat persista leziunea dureroasa si ocluzia incorecta.

Sprijinul protezei totale

Sprijinul protezelor totale se realizeaza prin transmiterea presiunilor de la nivelul suprafetelor

ocluzale prin intermediul suprafetei mucosale a protezei, la suprafata fibro-mucoasei,

periostului si osului subiacent.

Valoarea sprijinului protezelor totale este data de valoarea clinica a indicatorilor

biologici pozitivi ce apartin campului protetic: fibromocoasa de coloratie normala, ferma si

aderenta, nedureroasa la palpare, rezilienta mica, fara grad de cheratinizare; zona pasiv-

mobila suficient de lata; substratul osos cu o valoare redusa de resorbtie, trabeculatie bogata,

corticala alveolara bine reprezentata, volum osos apreciabil, creasta edentata bine

reprezentata, tuberozitati inalte, tuberculi piriformi proeminenti, absenta torusului; calitatea

salivei care amortizeaza hidraulic socurile masticatorii.

Elemente suplimentare care contribuie la mentinerea si stabilitatea protezelor se

realizeaza la nivelul protezelor totale si sunt reprezentate de: camera de vid, liniile americane,

marireagreutatiiprotezei inferioare, resorturile elastice, magnetii, arcul lui Milner,

prelungirile sublinguale, bula lui Carol, radacinile artificiale, claveta, adezivii chimici.

In concluzie, mentinerea si stabilizarea protezei totale sunt factori ce actioneaza in

stransa legatura si interedependenta, si care se integreaza alternativ in scopul de a asigura

protezei totale o stabilizare suficienta, atat in conditii de repaus, cat si functionale.

http://www.esanatos.com/nutritie/cura-de-slabire/slabeste-sanatos/un-control-de-durat-asupra-gre24691.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/cura-de-slabire/slabeste-sanatos/un-control-de-durat-asupra-gre24691.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/cura-de-slabire/slabeste-sanatos/un-control-de-durat-asupra-gre24691.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/cura-de-slabire/slabeste-sanatos/un-control-de-durat-asupra-gre24691.php

8/14/2019 Mentinerea si stabilitatea protezei totale.docx

7/7

Bibliografie:

1. PRELIPCEANU FELICIA, NEGUCIOIU MARIA, DAJBUKAT FRANCISC,

Protezarea edentatie totale, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1986

2. PREOTEASA ELENA, PAUNA MIHAELA, Aspecte practice in protezarea

edentatiei totale, Editura Ceramprint Bucuresti, 2005

3. EMILIAN HUTU, Edentatia totala, Editura National Bucuresti, 2005