Mentinerea utilajelor in stare de functionare.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI –a, an de completare

DOMENIU: INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIENIVEL: IICALIFICARE: CONFECŢIONER PRODUSE TEXTILE

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

MODULUL:

MENŢINEREA UTILAJELOR ÎN STARE DE FUNCŢIONARE


2

prof. IANC GEORGETA-ALEXANDRINAColegiul Tehnic „Carmen Sylva” BAIA MARE

AUTOR:

CUPRINS

Pagina

1. Competenţe specifice modului 4

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici 6

3. Organizarea practicii 6

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă

7

5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii 16

- Jurnal de practică

- Fişe de observaţie

- Fişe de lucru

- Studii de caz

- Fişe tehnologice

- Proiect

- Portofoliul de practică

16

3133

6. Organizarea evaluării

7. Anexe

34

36

10. Bibliografie 44


3

COMPETENŢE SPECIFICE

Nivelul 2 de calificare vă oferă competenţele necesare practicării meseriei de

confecţioner produse textile.

Competenţa reprezintă capacitatea de a îmbina cunoştinţele teoretice,

deprinderile şi aptitudinile practice cu atitudinea necesară pentru a îndeplini o

activitate la nivelul de calitate precizat.

Atingerea competenţelor se realizează prin parcurgerea conţinuturilor din cadrul

modulelor de specialitate stabilite pentru fiecare calificare profesională. Pentru

calificarea “Confecţioner produse textile” sunt stabilite opt module, unul dintre

acestea fiind „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare”–modul VIII.

Pentru acest modul, Standardul de pregătire profesională prevede dobândirea

următoarelor competenţe: Interpretează observaţiile privind starea tehnică a utilajului.

Descrie forme de apariţie a uzurii pieselor componente ale maşinilor

Cooperează cu personalul autorizat în vederea ungerii utilajelor

Participă la aplicarea normelor tehnice de întreţinere şi reparare a utilajelor

Pentru atingerea acestor competenţe, în cadrul orelor de instruire practică, sub

îndrumarea maistrului instructor, veţi desfăşura diverse activităţi de învăţare. Fiecare

activitate va cuprinde sarcini de lucru, individuale sau în grup. Rezolvând aceste

sarcini de lucru veţi fi capabili să:

enumerţi formele de manifestare a defectelor utilajelor

descrieţi situaţiile problemă apărute

identificaţi factorii ce produc defectarea utilajului

enumeraţi tipurile de uzuri

identificaţi cauzele ce produc uzura pieselor

identificaţi tipurile de lubrifianţi specifici


4

Dragi elevi,

identificaţi sistemele de ungere utilizate

participaţi la realizarea operaţiilor de ungere ale utilajelor

citiţi normativele tehnice

aplicaţi normativele tehnice în scopul menţinerii utilajului în stare de

funcţionare


5

Parcurgând conţinuturile incluse în structura modulului

«Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare» vă veţi forma

deprinderi de interpretare corectă a observaţiilor privind

starea tehnică a utilajelor, de iderntificare a tipurilor de uzuri

şi a cauzelor acestora, de cooperare cu personalul autorizat

în vederea ungerii utilajelor, de aplicare a normelor tehnice

de întreţnere şi reparaţii.. Aceste deprinderi sunt importante

pentru practicarea cu succes a meseriei de confecţioner

prduse textile, pentru integrarea pe piaţa muncii internă şi

europeană.

Reţineţi!

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENTULUI ECONOMIC

Modulul „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare” se studiază în cadrul

orelor de instruire practică. Instruirea practică se poate realiza în atelierul şcoală sau

la un agent economic de profil.

Pentru desfăşurarea stagiul de practică la un agent economic de profil, între

şcoala voastră şi respectivul agent economic trebuie să fie încheiat un contract de

colaborare, iar pentru fiecare elev practicant se va încheia o Convenţie cadru, în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

Agentul economic la care veţi efectua stagiul de practică este producător de

confecţii textile din ţesături şi tricoturi, pentru femei şi bărbaţi.

Activitatea întreprinderilor de confecţii se desfăşoară pe baza procesului de

producţie, ce reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate în cadrul întreprinderii pe

bază de procese tehnologice. Procesele tehnologice organizate în societăţile

comerciale de confecţii textile sunt:


6

1. PROCESE TEHNOLOGICE DE BAZĂ

sunt organizate în secţiile de bază ale întreprinderii unde se

transformă materiile prime în produse finite

Secţa de pregătire şi

croire a materialelor

Secţia de confecţionare

a semifabricatelor

Secţia de finisare a

produselor

Activităţile practice din cadrul modulului „Menţinerea utilajelor în stare de

funcţionare” se vor desfăşura atât în secţiile de bază ale agentului economic, cât şi

în atelierul de întreţinere şi reparaţii.


7

2. PROCESE TEHNOLOGICE

AUXILIARE

sunt organizate în secţiile

de întreţinere a utilajelor şi

instalaţiilor, unde se

desfăşoară activităţi de

reparaţii, întreţinere şi

modernizare a utilajelor


DE SERVIRE

sunt organizate în secţiile

de recepţie şi depozitare

a materialelor, de

aprovizionare şi transport


ANEXĂ

sunt organizate pe lângă procesele tehnologice de

bază, în secţii anexă, unde se desfăşoară

activităţi de recuperare a materialelor refolosibile

rezultate din procesul tehnologic de bază

Deoarece particularităţile agenţilor economici care

desfăşoară activităţi în domeniul confecţiilor textile

diferă, în perioada stagiului de practică la agentul

economic, obţineţi cât mai multe informaţii despre

specificul activităţilor desfăşurate de acesta şi

realizaţi un eseu cu opiniile voastre sau completaţi

o fişă de de lucru după modelele prezentate mai

jos.

IMPORTANT!

Acest studiu de caz vă prezintă un eseu al unei eleve practicante în care

acesta îşi exprimă opiniile din perioada stagiului de practică la agentul economic.

„ În clasa a XI-a, an de completare, am desfăşurat două stagii de pregătire

practică, de câte 3 săptămâni fiecare, la un agent economic de profil- S.C. XXX,

situat la periferia oraşului VV, la o distanţă de 3 km de şcoala în care învăţ.

Agentul economic este producător de confecţii textile uşoare pentru femei şi

bărbaţi, făcând parte dintr-un grup de firme înfiinţate de aceeaşi famile, proprietar

unic, care le şi administrează. Acest grup produce confecţii textile destinate, în cea

mai mare parte, pieţei vest europene. Firma are 300 de angajaţi şi o capacitate de

producţie de 25.000-30.000 de produse lunar, în special fuste şi pantaloni pentru

femei.

În prima zi de practică, maistrul nostru instructor, împreună cu un

reprezentant al agentului economic (am aflat că se numeşte „tutore”), ne-au efectuat

instructajul de protectia muncii şi PSI şi au completat Fişele individuale de instruire.

Tutorele ne-a comunicat regulile de prevenire asupra riscurilor profesionale şi

Regulamentul de ordine interioară al societăţii, obligatorii de respectat de către toţi

angajaţii, dar şi de către elevii practicanţi. Instruirea efectuată şi măsurilor de

protecţie asigurate au garantat securitatea şi sănătatea noastră pe întreaga

perioadă a stagiului de practică.

Am vizitat apoi sectoarele de producţie: magazia pentru materiale, secţia de

pregătire pentru croi şi de croire, sectoarele de confecţionare a semifabricatelor,

secţia de finisare a produselor, de control final, etichetare şi ambalare, magazia

pentru produse finite, atelierul de întreţinere şi reparaţii. Am fost impresionată de

dotarea cu utilaje moderne, în special de sistemul CAD pentru realizarea şi

gradarea tiparelor.

Pentru modulul „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare” am fost

repartizaţi în secţiile de bază şi în atelierul mecanic unde am efectuat lucrări de

observare a stării tehnice a utilajelor, de curăţare, ungere, reglare şi reparare a

maşinilor şi utilajelor. Am efectuat aceste lucrări sub supravegherea personalului

specializat, a maistrului nostru instructor sau a tutorelui de practică. Pentru


8

STUDIU DE CAZ

activităţile de învăţare efectuate ne-au fost puse la dispoziţie nu doar maşinile şi

utilajele, ci şi materiale didactice şi de documentare necesare.

Pe perioada stagiului de pregătire practică nu am primit un salariu pentru

activitatea desfăşurată, Ne-am bucurat, totuşi, că la finalizarea modulului, agentul

economic a oferit cadou 5 produse pentru elevii cu cele mai bune rezultate, care nu

au absentat şi care, au respectat disciplina muncii. M-am numărăt şi eu printre

premianţi. Mi-am ales o fustă modernă din bluejeans.

O altă facilitate oferită de către agentul economic a fost asigurarea

transportului nostru gratuit de la şcoală la locul de practică, pe întreaga perioadă a

stagiului de practică.”

FIŞĂ DE LUCRUprivind specificul agentului economic

1. Denumirea agentului economic: _____________________________________2. Adresa: ____________________________________________3. Domeniul de activitate ( produse realizate, piaţa de desfacere, capacitatea de

producţie, număr de angajaţi etc.)

4. Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic (amplasare în oraş/în afara oraşului, spaţii de lucru, echipamente, iluminat etc.):


9

5. Secţiile în care se poate efectua practica:

6. Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale (conform convenţiei de practică):

7. Facilităţi pe care le oferă agentul economic elevilor practicanţi:

8. Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic:


10

ORGANIZAREA PRACTICII

Instruirea practică poate fi organizată sub formă de:

- practică curentă

- stagii de instruire practică

Instruirea practică curentă se desfăşoară pe parcursul întregului an şcolar într-

un număr de ore pe săptămână stabilit prin planul de învăţământ. Acest tip de

instruire se realizează în atelierul şcoală sau în laboratorul tehnologic.

Stagiile de instruire practică sunt organizate în săptămâni comasate la sfârşit

de semestru sau an şcolar, în funcţie de condiţiile existente. Aceste stagii se

desfăşoară la un agent economic de profil cu care şcoala a încheiat contract de

colaborare.

Modulul „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare” face parte din

Curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL) şi va fi parcurs într-un număr de 29 de ore

de instruire practică, 1 oră/săptămână, timp de 29 de săptămâni. În funcţie de

condiţiile concrete existente, activităţile din cadrul modulului le puteţi desfăşura în

atelierul şcoală, în laboratoare sau la agentul economic de profil.

Dacă activitatea o veţi desfăşura la un agent economic de profil, în prima zi de

practică trebuie să vă informaţi despre Regulamentul de ordine interioară, pe care

sunteţi obligaţi să-l respectaţi.


11

NORME DE SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

În procesul de muncă, pe lângă cunoştinţele profesionale, este esenţial ca

lucrătorul să posede cunoştinţe şi deprinderi care să-l protejeze împotriva riscurilor

de accidentare sau de îmbolnăvire profesională. Acest obiectiv nu poate fi realizat

decât printr-o instruire continuă.

Securitatea şi sănătăţatea în muncă este reglementată printr-o legislaţie

specifică, elaborată în conformitate cu standardele europene în domeniu. Această

legislaţie trebuie cunoscută şi respectată de către fiecare participant la procesul de

muncă Un principiu al dreptului roman spune că «Nimeni nu are voie să nu

cunoască legea». Necunoaşterea legii nu constituie o justificare a nerespectării ei.

Actul normativ în baza căruia se desfăşoară întreaga activitate de securiatate şi

sănătate în muncă este Legea 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Aceasta stabileşte principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,

protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi

accidentare.. Conform acestei legi, securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă

«ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune

condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi

psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă».

Modul de aplicare a prevederilor legii este stabilit prin «Norme metodologice

de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006».

O măsură legislativă de realizare a securităţii muncii o constituie Normele Generale de Protecţia Muncii. Conţinutul acestora este format din prevederi cu

caracter obligatoriu, prin a căror respectare se urmăreşte eliminarea potenţialilor

factori de accidentare a executantului în procesul muncii. Normele de protecţia

muncii se aplică angajaţilor, elevilor şi studenţilor în perioada desfăşurării practicii

profesionale.

Potrivit acestor norme angajaţii au următoarele obligaţii:

să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii specifice

domeniului în care îşi desfăşoară activitatea;


12

să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi

celelalte mijloace de producţie;

să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a

dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice şi să utilizeze corect aceste

dispozitive;

să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune

tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau

îmbolnăvire profesională;

să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui

accident şi să informeze de îndată conducătorul locului de muncă;

să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă, în cel mai scurt timp

posibil, accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi angajaţi;

să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător

scopului pentru care a fost acordat;

să respecte regulile proprii de protecţie a muncii, corespunzătoare condiţiilor

în care se desfăşoară activitatea la locul de muncă;

să participe la activitatea de instruire cu privire la normele de securitate şi

sănătate în muncă.

La nivelul fiecărei activităţi desfăşurate sunt elaborate Norme Specifice de Securitatea Muncii. Acestea detaliază măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea

condiţiilor de lucru în deplină siguranţă într-un anumit domeniu, de asemenea

măsurile de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale.

Pentru activităţile care se desfăşoară în industria confecţiilor textile, măsurile de

prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt cuprinse în N.S.S.M.

115.

Principalele norme de securtate a muncii care trebuie respectate în industria

confecţiilor textile sunt: înainte de începerea lucrului, operatorul verifica dacă utilajul sau maşina se

află în stare normală de funcţionare; dacă se constată anumite defecţiuuni,

manifestate prin zgomote anormale, vibraţii, miros, vor fi anunţate persoanele

abilitate să remedieze aceste defecţiuni sau conducătorul locului de muncă

în timpul lucrului, se va purta obligatoriu echipamentul de lucru şi de protecţie,

iar femeile vor avea părul legat;


13

este interzisă utilizarea utilajelor care nu au apărători de protecţie a organelor

în mişcare;

toate utilajele şi instalaţiile care sunt alimentate cu curent electric, cât şi

instalaţiile de forţă vor fi legate la pământ;

în cazul apariţiei unor defecţiuni la părţile mecanice sau electice, maşina

trebuie oprită imendiat şi se anunţă conducătorul locului de muncă; în funcţie de

natura defecţiunii, se anunţă şi mecanicul sau electricianul de serviciu;

este interzisă aglomerarea locurilor de muncă cu obiecte: unelte, foarfeci,

şurubelniţe, chei etc

la, ungerea maşinii se va evita formarea petelor de ulei, iar dacă sau produs

se vor şterge imediat pentru prevenirea accidentelor prin alunecare;

în permanenţă se va menţine curăţenia la locul de muncă;

La efectuarea lucrărilor de întreţinere, reglare şi reparare a maşinilor şi

utilajelor din industria confecţiilor textile, pot să apară accidente de natură mecanică,

electrică şi, mai rar, termică sau chimică. Pentru a preveni accidentele de muncă, la

efectuarea acestor lucrări trebuie respectate o serie de norme de securitate a muncii.

Astfel,

lucrătorilor care efectuează lucrări de întreţinere şi reparaţii li se va face

obligatoriu instructajul de protecţia muncii;

lucrările de întreţinere, reglare şi reparre se vor face numai cu maşina scoasă

de sub tensiune

în timpul lucrărilor de reparaţii trebuie ca piesele să fie aşezate ordonat

pentru a se evita degradarea sau răsturnare acestora peste lucrător

se va evita blocarea căilor de acces

se interzice folosirea sculelor defecte sau utilizarea neadecvată a acestora

se recomandă o atenţie mărită în timpul reglărilor, când maşinile nu au

apărători de protecţie, deoarece există pericolul prinderii mâinilor între organele în

mişcare; după terminarea acestor operaţii toate apărătorile şi dispozitivele de

protecţie se vor monta la loc;

pentru prevenirea accidentelor electrice, în timpul efectuării întreţinerii şi

reparaţiilor, motoarelele electrice se deconectează de la reţea; ca o măsură

suplimentară de siguranţă, în timpul acestor lucrări, se vor demonta curelele de

antrenare:


14

uneltele portabile şi lămpile de control se vor utiliza la tensiuni mai mici de 12

V

unele maşini din industria confecţiilor textile au instalaţii care produc abur sau

încălziri; se interzice atingerea acestora pentru a evita accidentele termice;

toate reparaţiile şi intervenţiile la maşini se fac de către lucrători calificaţi în

acest sens;

în timpul funcţionării maşinilor, dacă se aud zgomote suspecte, lucrătorul

este obligat să oprească maşina şi să anunţe mecanicul de serviciu

Pe maşinile şi utilajele din industria confecţiilor textile veţi întâlni frecvent

următoarele etichete de avertizare privind evitarea riscului de accidentare.

Respectaţi informaţiile înscrise pe aceste etichete.

Loc periculosOrgane aflate în mişcare, care pot cauza accidente

(răniri)

A se opera doar cu dispozitive de protecţie

Opreşte maşina înainte de înfirare, scimbarea bobinei

şi a acului, curăţirea maşinii etc.

Informaţii care necesită o atenţie deosebită


15

INSTRUMENTE DE LUCRU

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:_______________________________________________________________

Perioada:______________________

Locaţie (Agent economic şi departament):__________________________________

Modul: Menţinerea utilajelor în stare de funcţionareTema:

Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.


16

FIŞĂ DE LUCRU

În imaginile din tabelul de mai jos sunt prezentate situaţii în care NU sunt

respectate normele de sănătate şi securitate în muncă la deservirea maşinii simple

de cusut.

1. Pentru fiecare situaţie prezentată, precizează normele de sănătate şi

securitate în muncă care nu sunt respectate şi riscurile pe care le determină acest

lucru pentru operator. Scrie răspunsul în rubrica corespunzătoare a tabelului.

Situaţii în care nu sunt respectate normele

de securitatea muncii

Normele de securitatea muncii care nu sunt

respectatate

Riscurile nerespectării

normelor SSM

Imaginea care prezintă modul corect de lucru

2. Asociază fiecărei imagini din tabel, imaginea de mai jos, care prezintă

situaţia corectă de lucru. Scrie numărul imaginii în caseta corespunzătoare din

ultima coloană a tabelului. Argumentează alegerea făcută.


17


18

FIŞĂ DE LUCRU

În imaginea alăturată este prezentată

maşina fixă de croit. Pentru desfăşurarea

activităţii la această maşină în condiţii de

deplină securitate, personalul care

deserveşte maşina, precum şi personalul de

intreţinere, reglare şi reparare a maşinii

trebuie să cunoască şi să respecte normele

de securitate şi sănătate în muncă.

1. Întocmeşte o listă cu principalele norme de securitate a muncii specifice acestei

maşini.

2.

Precizează care este poziţia corectă a mâinilor operatorului în timpul decupării.

Analizează poziţia mâinii operatorului din imaginea de mai sus, şi precizează

dacă aceasta este corectă.

3. Pe maşina fixă de croit întâlneşti eticheta de avertizare din imaginea de mai jos.

Scrie în caseta alăturată imaginii, informaţiile care ar trebui să se regăsescă pe

etichetă şi care necesită o atenţie deosebită


19

Competenţa 10.1: Interpretează observaţiile privind starea tehnică a utilajului

FIŞA DE OBSERVAŢIE PRIVIND STAREA TEHNICĂ A

UTILAJULUI_______________________________1

1. În cadrul orelor de instruire practică observaţi starea tehnică a utilajului

2. Identificaţi dereglările şi defecţiunile care apar la acest utilaj

3. Descrieţi forma de manifestare a acestora

4. Identificaţi factorii care au produs dereglarea/defectarea

5. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

DEREGLĂRI/ DEFECŢIUNI

FORME DE MANIFESTARE ALE

DEFECTĂRII

FACTORII CARE AU PRODUS DEFECTAREA

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică:

Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru utilizaţi Fişa de documentare nr.1 (anexa 1 )

___________________________________________________________________________1) Utilajul pentru care veţi întocmi fişa de observaţie va fi cel stabilit de către maistrul instructor sau

tutorele de practică.


20

1. Citeşte cu atenţie cazul următor:

2.. Răspunde următoarelor întrebări:a. Care sunt factorii de manifestare a defectării maşinii de cusut.?

b. Cum trebuie procedat corect în situaţia dată.?

c. Care sunt cauzele posibile ale defectării maşinii?

d. Cum poate fi remediată defectarea?

3. Completează răspunsurile în tabelul următor:

Factorii de

manifestare a

defectării maşinii

Modul corect de a

proceda în

situaţia dată

Cauzele posibile ale

defectării

Posibilităţi de

remediere a

defectării

4. Formează echipă cu alţi 3-4 elevi. Discutaţi în cadrul echipei despre situaţiile

concrete în care s-a produs defectarea unei maşinii pe care ai deservit-o. Cum ai

procedat în acestă situaţie? Cum ar fi procedat colegii de echipă?


21

Mioara este elevă în clasa a XI-a an de completare. În cadrul stagiului de

practică la agentul economic, ea deserveşte maşina simplă de cusut. La un

moment dat, maşina are mersul greoi, vibrează şi zgomotul pe care aceasta

îl produce este anormal. Acest lucru indică o posibilă defectare a maşinii.

STUDIU DE CAZ

Pentru această activitate trebuie să joci un rol în cadrul unei situaţii imaginare,

care poate avea loc în timpul orelor de instruire practică. Acest procedeu te ajută să

te descurci într-o situaţie dată, să afli opiniile celorlalţi.

Sarcini de lucru pentru participanţii la jocul de rol:


22

J O C D E R O L

În cadrul orelor de instruire practică, deserveşti maşina de cusut Triploc. La un

moment dat maşina se defectează. Pentru remedierea defecţiunii trebuie să

soliciţi ajutorul mecanicului de întreţinere. Dă ascestuia cât mai multe informaţii

despre formele de manifestare a defecţiunii. Descrie situaţia problemă apărută.

Elev 1: Lucrător care deseveşte maşina de cusut Triploc

Imaginează-ţi că eşti mecanic de întreţinere într-o secţie de confecţii textile. La

un moment dat, un elev practicant solicită ajutorul pentru remedierea unei

defecţiuni apărute în funcţionare maşinii de cusut triploc. Dă acestuia informaţii

despre factorii şi cauzele care au produs defectarea maşinii. Explică modul de

remediere a defecţiunii.

Elev 2: Mecanic de întreţinere într-o secţie de confecţii

Sarcini pentru colegii de clasă:

Sarcina voastră este de a observa jocul de rol şi de a oferi feed-back celor doi

elevi, completând o fişă de observaţii, de forma:

Criterii de observare Observaţii/ comentarii

Nivelul informaţiilor de

specialitate

Adecvarea la rol

Utilizarea limbajului

pozitiv/negativ

Ce a mers bine şi a avut succes?

Ce ar putea fi îmbunătăţit?

Ce aţi schimba în ceea ce

priveşte abordarea folosită?

Alte comentarii

Semnătura observator:____________

Data:__________


23

Competenţa 10.2: Descrie forme de apariţie a uzurii pieselor componente ale maşinilor

În imaginile de mai jos sunt prezentate organe de lucru uzate ale maşinii de

cusut.

1. Observă cu atenţie fiecare imagine şi în spaţiul liber de deasupra acesteia

scrie denumirea organului de lucru prezentat..

2. Identifică tipul uzurii, în funcţie de forma de manifestare a acesteia,

prezentată în coloana alăturată imaginilor.

3. Precizează cauzele posibile ale uzurii pieselor prezentate

4. Stabileşte implicaţiile uzurii pieselor asupra calităţii operaţiei de coasere.

Completează răspunsul în tabelul următor

Organe de lucru uzate

Forma de manifestare

a uzurii

Tipul uzurii

Cauzele posibile ale uzurii

Implicaţii asupra calităţii

cusăturii1. - dinţii sunt

tociţi

2. - pete de

rugină

zgârieturi pe

suprafaţă


24

F I Ş Ă D E L U C R U

Rezolvă individual sarcinile de lucru şi împreună cu un alt coleg compară

răspunsurile. Corectează împreună eventualele greşeli.

Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru poţi utiliza Fişa de documentare nr.2

(anexa 2 )

Obserrvaţii ale maistrului instructor sau ale tutorelui:

ATAŞEAZĂ FIŞA PORTOFOLIULUI PERSONAL!


25

În timpul stagiului de instruirie practică analizează diferite piese uzate provenite

din demontarea utilajelor.

Sarcini de lucru:

1. Identifică fiecare piesă

2. Precizează utilajul de la care provine aceasta

3. Stabileşte tipul uzurii

4. Precizează cauzele posibile ale uzurii

Completează răspunurile într-o fişă de forma următoare:

Denumirea piesei

Utilajul de la care provine

piesa

Tipul de uzură Cauze posibile care au produs uzura

Sarcină facultativă:

Realizează un album cu poze ale unor piese uzate provenite de la maşinile

din atelierul şcoală sau de la agentul economic. Pentru fiecare piesă precizează

tipul uzurii, cauzele şi măsurile de combatere a acesteia.


26

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE

Competenţa 10.3: Cooperează cu personalul autorizat în vederea ungerii

utilajelor

1. Observă cu atenţie imaginea următoare, în care este prezentată operaţia de

ungere a maşinii de cusut ascuns (ştafir)

Sarcini de lucru:

a. Identifică sistemul de ungere utilizat;

b. Precizează cu ce mijloc este realizată ungerea

c. Enumeră condiţiile care trebuie îndeplinite la realiazarea ungerii prin sistemul

prezentat.

d. Ce norme de securitate a muncii trebuie să respecţi la efectuarea operaţiilor

de ungere


27

F I Ş Ă D E O B S E RVA Ţ I E

1. În cadrul orelor de instruire practică, identifică sistemele de ungere specifice

utilajului pe care-l deserveşti. Precizează tipul de lubrifiant utilizat.

2. Completează răspunsul în fişa de mai jos:

Maşina Sisteme de ungere Locul de

ungere

Tipul de lubrifiant

utilizat

3. Realizează practic ungererea maşinii.

La această activitate vei lucra în pereche cu un coleg: un elev va efectua

ungerea iar celălalt va observa modul de execuţie şi va completa o fişă de

observaţie, după modelul de mai jos. Veţi schimba apoi rolurile.


28

A C T I V I TAT E P R A C T I C Ă

Reţineţi!Activitatea va fi supravegheată de către maistrul instructor

şi mecanicul de întreţinere. Cere-ţi ajutorul acestora dacă

întâmpinaţi dificultăţi.

FIŞĂ DE OBSERVAŢIEData: Lucrarea efectuată:

Elev observat:

Criterii de observare Calificative/aprecieriDA NU Comentarii

A ales mijlocul de ungere

corespunzător

A identificat corect tipul de

lubrifiant

A identificat corect locurile de

ungere

A executat corect operaţia (a

respectat condiţiile de

ungere)

Alte comentarii

Semnătură elev observator:

Observaţii ale maistrului

instructor/mecanicului de

întreţinere

Semnătură maistri instructor/ mecanic de întreţinere:

Ataşează fişa portofoliului personal.

Competenţa 10.4 Participă la aplicarea normelor tehnice privind întreţinerea şi

repararea utilajelor


29

1. Observă cu atenţie utilajul de mai jos şi completează tabelul alăturat imaginii,

rezolvând următoarele sarcini de lucu:

a. Identifică utilajul prezentat în imagine

b. Citeşte normativele tehnice privind întreţinerea şi repararea utilajelor

prezentate în anexa 7 şi completează toate rubricile tabelului

Denumirea maşinii

Durata de serviciu

Tipul intervenţiei Rt Rc1 Rc2 Rk

Ciclul de funcţionare

între două intervenţii

tehnice succesive

Costul unei intervenţii

tehnice, în % din

valoarea maşinii

c. Calculează:

- numărul de revizii tehnice efectuate până la prima reparaţie curentă de de

gradul 1

- numărul de revizii tehnice efectuate până la prima reparaţie capitală

- numărul de reparaţii curente de grad 1 care vor fi efectuate până la prima

reparaţie capitală.

.2. In cadrul orelor de instruire practică, stabileşte care este proxima intervenţie

tehnică ce urmează a fi executată la maşina pe care o deserveşti. Intocmiţi o fişă

tehnologică cu lucrările care vor fi efectuate în cadrul acestei intervenţii tehnice.(vezi

anexa 6)

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ


30

F I Ş Ă D E L U C R U

~ Înlocuirea acului maşinii simple de cusut ~

Sarcini de lucru:1. precizează

cauzele posibile ale ruperii acului

2. enumeră operaţiile care trebuie executate pentru

înlocuirea acului rupt, respectând succesiunea logică

a acestora

3. precizează uneltele necesare pentru înlocuirea

acului

4. indică poziţia corectă de montare a acului la maşina de cusut

Completează răspunsurile în fişa tehnologică de mai jos.

Cauze posibile

ale ruperii acului

Operaţii executate pentru

înlocuirea acului

Unelte

necesare

Poziţia

corectă a

acului

5. Compară fişa tehnologică cu a unui alt coleg şi corectaţi împreună

eventualele greşeli.

Pentru verificare, puteţi folosi Fişa tehnologică de la anexa 5.


31

Acul maşinii simple de cusut din imaginea alăturată

are vârful rupt. Pentru a putea efectua operaţia de

coasere, acesta trebuie înlocuit.

Realizaţi un proiect cu tema :

” Întreţinerea, repararea şi reglarea maşinii _______________________ !) ”

Proiectul va avea o parte scrisă şi o parte practică. Partea scrisă va fi realizată

în echipă, fiecare membru al echipei va avea o sarcină precisă. Partea practică va fi

executată individual, fiecare membru al echipei are sarcina să execute practic una

dintre lucrările tratate în partea scrisă a proiectului, care va fi stabilită de către

maistrul instructor şi/sau tutorele de practică.

PLAN TEMATIC:1. Partea scrisă

Descrierea maşinii: operaţii executate, părţi componente, principiu de

funcţionare.

Lucrările de întreţinere efectuate:

- curăţire : mod de execuţie, graficul de curăţire;

- lubrifiere: sisteme de ungere, lubrifianţi utilizaţi, grafic de ungere;

- intervenţii accidentale: cauze, remedieri.

Reglaje principale.

Lucrări de reparaţii planificate conform normativelor tehnice.

Norme de securitate şi sănătate în muncă care trebuie respectate la

efectuarea lucrărilor de întreţinere reglare şi reparare a utilajelor.

2. Partea practică: Realizare practică, sub supravegherea maistrului instructor, a tutorelui şi

mecanicului de întreţinerea a lucrărilor de întreţinere şi reglare a maşinii

SURSE BIBLIOGRAFICE: Tipa, George, şi alţii, Întreţinerea, reglarea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor

pentru confecţii textile, Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Ciontea, Gheorghe, Utilajul şi tehnologia meseriei, Confecţioner

îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi, Manual pentru licee industriale cu profil de

industrie uşoară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Ţiglea Lupaşcu, Romiţa, şi alţii, Manual pentru pregătire practică, Textile-

pielărie, clasa a IX-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006


32

P R O I E C T

Cărţi tehnice ale maşinilor

Internet: www.google.com

ETAPE DE LUCRU: 1. Stabilirea maşinilor şi utilajelor pentru care vor fi elaborate proiectele

2. Formarea echipelor de câte 3-4 membri

3. Fiecare echipă va trage la sorţi maşina1) pentru care va elabora proiectul

4. Alegerea de către fiecare echipă a unui lider care va coordona activitatea;

distribuirea sarcinilor de lucru în cadrul fiecărui grup (după diferite criterii: stil

de învăţare, aptitudini etc)

5. Elaborarea proiectului pe parcursul perioadei stabilite împreună cu maistrul

instructor

6. Prezentarea părţii scrise a proiectului

7. Executarea de către fiecare elev a lucrării practice

8. Evaluarea activităţii de către maistrul instructor şi tutorele de practică. Oferirea

de feed-back elevilor.


33

Important!Proiectul poate constitui o formă de evaluare finală,

cu o pondere importantă în media acestui modul.

Străduiţi-vă să fie cât mai corect şi complet realizat.

http://www.google.com/

Jurnalul de

practică Fişe de

observaţie

Fişe de

lucru

Fişe

tehnologice

Teste iniţiale şi

de progres

Referate, eseuri, impresii

privind practica la

agentul economic

Fişe de evaluare/

autoevaluareStudii de

caz

Proiecte/ miniproiecte şi

rapoarte despre proiecte de

grup, cu comentarii privind

contribuţia personală

Activităţi

independente de

învăţare

Albume de fotografii

ale utilajelor

Raportul privind

stagiul de practică

Portofoliul este un instrument de evaluare complex, care oferă cadrului

didactic posibilitatea de a emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de

rezultate. Elevii pot să-şi urmărească pas cu pas propriul progres.

Portofoliul de practică se poate prezenta sub forma unui dosar în care veţi

adăuga diferite materiale. Pe prima pagină, vă veţi trece numele, şcoala, clasa,

modulul, numele cadrului didactic.

Modul de prezentare al portofoliului este flexibil.. Puteţi adaugă în el

materialele pe care le consideraţi necesare, care vă reprezintă şi subliniază interesul

vostru faţă de tematica abordată.


34

PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

ORGANIZAREA EVALUĂRII

Evaluarea rezultatelor şcolare este o activitate complexă care se referă la

totalitatea proceselor şi produselor care măsoară eficienţa procesului de instruire,

oferă informaţii relevante privind rezultatele şcolare ale elevilor, asigură menţinerea

standardelor, oferă feed-back-ul necesar tuturor celor implicaţi în educaţie .

Evaluarea este utilă, nu doar elevilor, ci şi profesorilor, părinţilor, angajatorilor şi

altor factori decizionali.

Evaluarea poate fi: iniţială, continuă -formativă şi finală -sumativă

Evaluarea iniţială se aplică la începutul fiecărui modul, indiferent de data

calendaristică la care se face, pentru a identifica nivelul de realizare a obiectivelor

etapei anterioare şi condiţiile în care elevii se pot integra în noul program. Probele

proiectate pentru acest tip de evaluare se numesc teste iniţiale. În funcţie de rezultatele obţinute la testarea iniţială, cadrul didactic poate stabili

modul adecvat de abordare a unui conţinut şi poate proiecta activităţile didactice în

funcţie de: capacităţile de învăţare ale elevilor, nivelul de pregătire de la care

pornesc, cunoştinţele şi abilităţile necesare asimilării conţinutului modulului.

Evaluarea continuă-formativă presupune o verificare a procesului de

învăţământ pe tot parcursul lui, vizând, în principal formarea unor judecăţi asupra

eficacităţii învăţării. Este realizată pe secvenţe mici, omogene.

Pentru modulul „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare” evaluarea

formativă va avea o pondere de 60% din media finală. Instrumentele de evaluare

formativă vor fi: testele grilă, fişele de lucru, fişele de evaluare/autoevaluare, fişele de

observaţii, probele orale, probele practice.


35

Reţineţi!

Evaluarea formativă vă oferă feedback continuu privind

progresul şcolar sau lacunele şi deficinţele în învăţare. Cadrul

didactic va analiza aceste lacune, vă va explica unde aţi greşit

şi va demonstra cum poate fi corect rezolvată sarcina de

lucru.

Evaluarea continuă este un mijloc eficace de prevenire a situaţiilor de eşec.

Evaluarea sumativă

Pentru modulul „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare”, evaluarea

sumativă se va face la finele acestuia. Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

teste de evaluare finale, proiectul, portofoliul, observarea sistematică a activităţii.

Această formă de evaluare poate constitui 40-50% din media finală a

modulului.


36

ANEXE

ANEXA 1.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1: FORME DE MANIFESTARE A DEFECTĂRII UTILAJELOR


37

3. APARIŢIA UNOR ZGOMOTE ANORMALE

4. APARIŢIA UNOR VIBRAŢII ANORMALE

2. CREŞTEREA CONSUMULUI DE ENERGIE

NECESARĂ ANTRENĂRII UTILAJULUI

coeficient de timp util

producţie

precizie

1. SCĂDEREA INDICILOR TEHNICO-ECONOMOCI

productivitate

FORME DE MANIFESTARE A DEFECTĂRII UTILAJELOR

ANEXA 2.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 2: TIPURI DE UZURI ALE ORGANELOR DE

MAŞINI. CAUZE CE LE PRODUC


38

TIPURI DE UZURI

UZURA DE ADERENŢĂ(de contact)

UZURA ABRAZIVĂ UZURA COROZIVĂ


UZURA DE ADERENŢĂ

întretruperea ungerii lichide, care

determină o mărire excesivă a

aderenţei

ruperea punctelor de sudură ce apar între

asperităţile cu care vin în contact

piesele, precum şi în punctele în care

ungerea s-a întrerupt

folosirea unor luibrifianţi cu caracteristici

optime

întreţinerea corectă a instalaţiilor de

ungere

alegerea corespunzătoare a materialelor

cuplului de frecare

prelucrarea suprafeţelor la un grad de

netezime optim

acoperirea suprafeţelor în mişcare relativă

cu straturi cu rezistenţă sporită la uzură

Cauze

Mecanismul uzurii

Măsuri de reducere a

uzurii



uzurii

etanşarea suprafeţelor în mişcare

relativă

filtrarea lubrifianţilor

întreţinerea corectă a locurilor de ungere

durificarea suprafeţelor în mişcare

UZURAABRAZIVĂ

Cauze

materialul unei piese este mai dur decât

al piesei conjugate

pelicula de ulei a fost străpunsă

între suprafeţele de contact pătrund

corpuri străine aderenţei

Mecanismul uzurii

materialul mai dur slăbeşte sau rupe

materialul moale

Cauze

reacţiile chimice şi electrochimice

provocate de diferiţi agenţi chimici ce

acţionează asupra unor suprafeţe

metalice;

Mecanismul uzurii

agenţii chimici formeză compuşi cu

metalul de bază;


uzurii

acoperirea suprafeţelor cuplului de

frecare cu substanţe protectoare;

prelucrarea suprafeţelor la un grad de

netezime optim;

folosirea unor lubrifianţi cu neutralitate

chimică ridicată;

protejarea suprafeţelor în mişcare relativ

împotriva pătrunderii din exterior a

unor agenţi chimici corosivi.

UZURACOROSIVĂ

ANEXA 3.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.3: LUBRIFIANŢI FOLOSIŢI LA UNGEREA UTILAJELOR

Pentru asigurarea unei ungeri judicioase este importantă alegerea unui

lubrifiant corespunzător fiecărei maşini sau instalaţii.

Diversitatea uilajelor şi a condiţiilor de funcţionare a acestora impune

existenţa unei game variate de lubrifianţi, care să satisfacă cerinţele de ungere în

funcţionarea utilajelor.


41

DUPĂ ORIGINE

lubrifianţi de origine

vegetală

lubrifianţi

de origine

animală

lubrifianţi

sintetici

lubrifianţi

de origine

minerală

lubrifianţi

sub formă

de pastă

unsori

lubrifianţi lichizi

uleiuri

lubrifianţi

gazoşi

DUPĂ STAREA

FIZICĂ

lubrifianţi

solizi

CLASIFICAREA LUBRIFIANŢILOR

Anexa 4FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 4:SISTEME DE UNGERE CU LUBRIFIANŢI LICHIZI

1. UNGEREA MANUALĂ-constă în introducerea uleiului la locul de ungere pe cale

manuală, folosind ca mijloace pompa sau cana de ungere.

POMPĂ DE UNGERE

1- rezervor în care se pune uleiul

2- ţeavă pentru difuzarea uleiului la locul de ungere

2. UNGEREA SEMIAUTOMATĂ- este o ungere continuă realizată,care se

realizează cu diferite dispozitive şi mecanisme de ungere:

- ungerea prin barbotare – se face prin dispersarea lubrifiantului pe

suprafeţele de frecare

- ungerea în baia de ulei – se realizează prin montarea în locurile de ungere

a unei băi de ulei

- ungerea cu fitil - uleiul de ungere ajunge la

suprafeţele în contact sub formă de picături

care cad uniform, fiind absorbite prin

capilaritate de către un fitil din lână sau

bumbac, cufundat în baia de ulei

3. UNGEREA AUTOMATĂ- se realizeză de către

pompe speciale încorporate în carcasa maşinii; sunt

aplicate la maşinile de

cusut


42

baia de uleifitil

pompa de ulei

baia de ulei

Anexa 5: FIŞĂ TEHNOLOGICĂ: Înlocuirea acului la maşina şimplă de cusut

Operaţii executate Exemplificări în imaginiSe ridică tija acului în poziţia cea

mai de sus, prin rotirea volantului

Se desface şurubul de pe brăţara

acului, folosind şurubelniţa şi se

scoate acul

Se introduce acul nou în tijă până

loveşte în opritor.

Se strânge cu mare atenţie

şurubul de pe brăţara acului.


43

ATENŢIE!Acul se montează perpendicular pe placa acului, pe direcţia

orificiului din placa acului, cu şanţul lung în partea stângă.

Acul se va schimba numai cu maşina oprită!

Anexa 6FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. : Categorii de lucrări de întreţinere şi reparaţii

În industria textilă, organizarea activităţii de întreţinere şi reparare a utilajlor

se realizează după sistemul reparaţiilor preventiv-planificate. Acest sistem reprezintă

un ansamblu de măsuri de întreţinere, control şi reparare a utilajelor ce se

efectuează în mod periodic, la intervale de timp determinate, prin care se urmăreşte

prevenirea uzurii excesive şi a apariţiei defecţiunilor, precum şi menţinere calităţilor

de exploatare necesare unei funcţionări normale.

Potrivit normativelor tehnice de întreţinere şi reparare a utilajelor, într-un ciclu

de reparaţii sunt cuprinse următoarele lucrări de bază:


44

reprezintă categoria de intervenţie care se

efectuează după expirarea ciclului de funcţionare

prevăzut în normativul tehnic, avînd drept scop

readucerea caracteristicilor tehnico-economici ale

utilajului la nivelul avut iniţial şi preîntâmpinarea

ieşirii din funcţiune a acestuia înainte de termen

Reparaţia capitală~ Rk ~

reprezintă ansamblul de operaţii care se execută

înaintea unei reparaţii planificate, în scopul

determinării stării tehnice a utilajului şi a principalelor

lucrări de reparaţii care trebuie efectuate cu ocazia

acesteia.

Revizia tehnică~ Rt ~

Reparaţie curentă de gradul I~ RC1 ~

După mărimea intervalului de timp

de funcţionare între reparaţii, după

importanţa şi volumul lucrărilor

efectuate, reparaţia curentă poate fi: Reparaţie curentă de gradul II

~ RC2 ~

reprezintă ansamblul de operaţii care se execută

periodic, conform planificării, în vederea înlăturării

uzurii materiale sau a unor deteriorări locale, prin

repararea, recondiţionarea sau înlocuirea unor piese

componente sau dispozitive uzate.

Reparaţia curentă~ Rc ~

ANEXA 7: NORMATIVE TEHNICE PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR DIN INDUSTRIA CONFECŢIILOR TEXTILE

Nr.crt.

Denumirea utilajului Durata de serviciu,

în ani

Numărul de

schimburi

Ciclul de reparaţii, în ore de funcţionare

Timpul de staţionare în reparaţii,

în zile lucrătoare

Costul reparaţiei, % din valoarea de înlocuire a utilajului

Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rk1. Rampe de control 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 1 20 - -

2. Maşini de şpănuit ţesături şi tricoturi

12 2 1.200 4.800 - - 1 3 - - 1 20 - -

3. Maşini de tăiat cu cuţit vertical şi cu disc

12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 1 20 - -

4. Maşini de tăiat cu cuţit bandă

12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 1 20 - -

5. Maşini simple de cusut(cu un ac şi cu 2 ace)

12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -

6. Maşini de cusut nasturi şi cheiţe

12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -

7. Maşini de cusut triploc 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -

8. Maşini de cusut Uberdec

12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -

9. Maşini de cusut tivuri 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -

10. Maşini de încheiat ochi cu ochi

12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -

11. Prese de călcat îmbrăcămintea

14 2 1.200 2.400 4.800 28.800 - 2 3 5 0,5 5 20 40


BIBLIOGRAFIE

BĂRBULESCU, C., ş.a, Cartea mecanicului şef din unităţile industriale, Editura

Tehnică, Bucureşti

CIONTEA, GHEORGHE, Utilajul şi tehnologia meseriei, Confecţioner îmbrăcăminte

din ţesături şi tricoturi, Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1992

TIPA, GEORGE, ş.a., Întreţinerea, reglarea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor

pentru confecţii textile, Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

TIPA, GEORGE, Întreţinerea, reglarea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor din

industria uşoară, manual pentru casa a IX-a, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.

ŢIGLEA LUPAŞCU, ROMIŢA, ş.a., Manual pentru pregătire practică, Textile-pielărie,

clasa a IX-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006

ŢIGLEA LUPAŞCU, ROMIŢA ş.a.,Suport de curs pentru modulul „Sănătatea şi

securitatea muncii”, Mistral Info Media, Bucureşti

VINTILĂ, MARIANA, ş.a., Protecţia şi igiena muncii, manal pentru clasa a X-a,

Editura LVS Crepuscul,Ploieşti

***** Standard de pregătire profesională, calificarea: Confecţionerproduse textile,

Nivel 2, Bucureşti, 2005

***** Curriculum, clasa a XI-a , an de competare, calificarea: Confecţioner produse

textile, Bucureşti, 2005

***** Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă


Mentinerea utilajelor in stare de functionare.doc

Documents

Transcript of Mentinerea utilajelor in stare de functionare.doc