memoriu tehnic

Beneficiar

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

STUDIU GEOTEHNIC

REGULARIZARE PÂRÂU CAŞIN PE SECTORUL

TÎRGU SECUIESC – VALEA SEACĂ,

JUD. COVASNA

ÎNTOCMIT, SC AQUA PROCIV PROIECT SRL

Exemplar nr.1

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Pr.nr.686/2013 Cluj-Napoca Faza:P.T.+D.E.

- 2 -

FIŞA STUDIULUI

DENUMIREA: REGULARIZARE PÂRÂU CAŞIN PE SECTORUL

TÎRGU SECUIESC – VALEA SEACĂ, JUD. COVASNA

AMPLASAMENT: cursul pârâului Caşin pe teritoriul administrativ al

localităţilor Valea Seacă, Sânzieni şi a municipiului Târgu

Secuiesc, judeţul Covasna

BENEFICIAR: ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

ÎNTOCMIT: S.C. AQUA PROCIV PROIECT S.R.L.

CUI: RO8594855, Aut. J12/1156/96

Str. Tipografiei nr.18/5 Cluj Napoca

tel. 0264-596847, tel/fax. 0264-591356

DATA: 2013

LISTA DE SEMNĂTURI

ing. Dan SĂCUI ............................

ing.geol. Cristina CIZMAŞ ............................


- 3 -

STUDIU GEOTEHNIC

Privind terenul de fundare pentru

REGULARIZARE PÂRÂU CAŞIN PE SECTORUL TÎRGU SECUIESC – VALEA SEACĂ,

JUD. COVASNA

Prezenta documentaţie a fost întocmită la cererea beneficiarului şi are ca scop determinarea

condiţiilor de fundare pentru investiţia ”Regularizare pârâu Caşin pe sectorul Tîrgu Secuiesc-Valea

Seacă, jud. Covasna”, prin lucrări hidrotehnice de consolidare maluri în zonele cu eroziuni,

stabilizarea talvegului, reabilitarea şi completarea digurilor existente.

a. GENERALITĂŢI

a1. Geomorfologie. Pârâul Caşin, situat în zona centrală a României, îşi are obârşia pe versantul vestic

al Munţiilor Ciuc, la altitudinea de 1010m, traversează zona montană pe direcţia est - vest, după care

cursul îşi schimbă orientarea îndreptându-se spre sud în zona depresionară înaltă - depresiunea Plăieşi

şi depresiunea Târgu Secuiesc sau Breţcu, cu altitudini de 750-550m şi deschideri de 200-3000m,

înconjurate de Munţii Bodoc, Munţii Nemira şi Munţii Vrancei.

Sectorul inferior - cuprins între confluenţa cu Valea Seacă şi confluenţa cu râul Negru -

constituie obiectul studiului - traversează zona depresiunii Târgu Secuiesc, ce este cuprinsă între

altitudini de 600-545m, cu localităţile Valea Seacă, Sânzieni şi municipiul Târgu Secuiesc. Lunca pe

care sunt dezvoltate comunităţile, are lăţimi variabile de la 350m la 3-4km.

Cursul se caracterizează prin deschideri ale albiei minore între 8-12m, maluri cu înălţimi de la

2-4 m şi eroziuni active.

a2. Geologic. Depresiunea Bretcu este, din punct de vedere geologic, o depresiune post–tectonica

intramontana, formata la sfârsitul Pliocenului prin afundarea unui sector de la interiorul zonei de

curbura a Carpatilor Orientali. Aceasta depresiune repauzeaza pe zonele de flis intern si extern ale

pânzei de Ceahlau. Succesiunea litologică cea mai completă a putut fi stabilita în depresiunea Capeni–

Baraolt, unde au fost întreprinse cercetari complexe pentru exploatarea straturilor cu cărbuni şi s-au

delimitat mai multe complexe litologice, care se succed pe verticală.

• Complexul marno–nisipos cu cărbuni sau complexul cărbunos – situat la bază – este alcătuit din

marne, nisipuri şi argile cu o grosime de 50÷150 m. La marginea nord–estică a sectorului Capeni–


- 4 -

Baraolt apar şi intercalaţii cu diatomite, în straturi de 10÷30 cm. În depozitele acestui complex se

găsesc 4-5 straturi de cărbuni.

• Complexul marnos este alcătuit din marne, argile şi argile nisipoase cu cinerite şi piroclastite

andezitice şi prezintă grosimi de pâna la 150 m.

• Complexul argilos–nisipos cu intercalaţii de cinerite andezitice şi cu cărbuni urmează peste

precedentul.

• Complexul de pietrisuri si nisipuri (complexul psefito–psamitic) cuprinde depozite fluviatile, cu care

se încheie succesiunea stratigrafica din depresiune.

Din punct de vedere geologic zona studiată face parte din zona externa a flisului in care

predomina depozite cretacice si paleogene , corespunzatoare din punct de vedere geomorfologic zonei

montane.

În zonă avem depozite de luncă alcătuite din nisipuri şi pietrişuri, ce stau pe pânza flişului

curbicortical sau Pânza de Teleajan. Avem astfel depozite neocomiene compuse din fliş şistos cu

intercalaţii negre şi care se mai numesc startele de Toroclej (de vârstă Barremian-Apţian inferior);

argilite, silexuri, gresii cuarţitice (seria şisturilor negre), radiolarite (strate de Tisaru inferioare),

argilite, gresii (stratele de Streiu).

Denumirea de curbicortical provine din aspectul care apare în arenitul unui fliş şi care dezvoltă

pe suprafaţa de strat o structură care imită circumvoluţiunile de pe creier.

Pe sub râul Caşin se găseşte şi o pânză de şariaj.

In partea de nord a sectorului studiat , în zona localităţii Valea Seacă se găsesc depozite

neocomian-albiene, depozite caracteristice faciesului şisturilor negre.

In zona Tg. Secuiesc se întâlnesc formaţiuni de fliş gresos, ce face parte din Pânza de Tarcău.

Aceasta pânză are o grosime cuprinsă între 1500 si 3000m. Prezintă intercalaţii de de fliş argilo-gresos

de tipul stratelor hieroglife, iar in unele dintre acestea se găsesc şi argile rosii. Pachetele de fliş gresos

alternează cu straturi subţiri de argile, marne şi gresii calcaroase. In baza acestei stive se dezvoltă un

pachet de argile vărgate şi gresii sticloase glauconitice. Peste aceste pachete se întâlnesc gresii masive

calcaroase sau marnoase, bogat muscovitice, cenuşii, adesea moi, cunoscute sub denumirea de ,, gresii

de Fusaru”. Cele mai recente depozite sunt reprezentate de depozitele inferioare ale terasei joase

constituite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri a căror grosime variază între 2-5m. Acumulările

aluvionare din cuprinsul luncilor sunt alcătuite la bază din argile, nisipuri, pietrişuri (5-10m grosime),

iar la partea superioară din nisipuri argiloase (2-5 m grosime) de vârstă Holocen şi Cuaternar.


- 5 -

Harta geologică a zonei

a3. Hidrogeologie. Depozitele maloase din depresiunea Targu Secuiesc gazduiesc doua straturi

acvifere:

- freatic

- acvifer profund

Freatic, stratul acvifer, este gazduit in Holocen de lunca permeabila constituita din bolovanisuri

si balasturi cu intercalatii de nisip cu o grosime totala de 4-10m. In zona de terasa, straturile acvifere

freatice sunt prezente in argile nisipoase cu intercalatii de sol nisipos lutos care se intalnesc pana la

20m adancime.

Acviferul freatic este influentat de un drenaj puternic generat de raul Negru, raul Casin si

paraul Turia.

Directia de curgere generala a straturilor acvifere freatice din depresiunea Targu Secuiesc este

de la Nord la Sud, usor modificat la nivel local (NV-SE in piemontul Dalnic, paraul Turia si de la Vest

la Est in piemontul Ghelinta). Acviferul freatic este constituit in general din precipitatii.

Valorile medii potentiale includ conductivitatea hidraulica de 10-30m/zi si transmisivitate intre

50 si 100m²/zi. Cea mai mare transmisivitate a fost inregistrata in localitatea Sanzieni (500-

1000m²/zi).


- 6 -

Acviferul profund are un caracter multistratificat si este gazduit in depozitele Pleistocene

timpurii, fiind cercetat si observat doar prin forare.

Un foraj istoric din 1910, adanc de 230m, facut in curtea fostei primarii a orasului Targu

Secuiesc a intersectat 4 straturi acvifere gazduite in depozitele Pleistocene incluzand nisipuri macro

granulare si nisipuri cuartoase si ocazional pietrisuri. Aceste 4 straturi acvifere sunt dezvoltate intre

intervalele 40-56m, 73-89m, 133-134m si 216-230m.

Un alt foraj in Targu Secuiesc, cu o adnacime de 340m a intersectat depozite cuaternare pana la

145m, urmate de sedimente romanesti.

Depozitele cuaternare sunt in principal detritice si sunt reprezentate denisipuri, bolovanisuri si

balast si subordonate pelitic (lut și argilă nisipoasă) Pe de altă parte, depozitele romanesti sunt

predominant pelitice ca baza de succesiune (fin, argila micacee, cu straturile rare de lignit și straturi

fine pana la medii de nisip cuartos, argiloase) și subordonate detritice spre partea de sus (nisip cuartos

cu pietris).

Trei straturi acvifere au dost intersectate de foraj, acestea au urmatoarele caracteristici:

Strat 1 - adancime 60-140m, este artezian si gazduit in depozitele pleistocene timpurii, cu nivelul

piezometric Np+2.30m si debite intre 6-11l/s pentru inaltimea suprafetei piezometrice de 4-6.5m.

Strat 2 - adancime 186-250m, si Strat 3 (301-326) sunt amandoua gazduite in depozitele romanesti.

Suprafata piezometrica a acestor straturi acvifere este situata la adancimea de 4m cu elevatii intre 4.8-

10m si debite variind de la 1.7-3.7l/s.

Luand in considerare debitele, stratul 1 are un potential mai ridicat in comparatie cu straturile 2

si 3 si calculele s-au bazat pe granulatia sedimentelor(1.5-1.7l/s/s pentru stratul 1 si 0.35-0.37l/s/m

pentru straturile 2 si 3). Acviferului cuaternar are un potenșial mai bun decât cel romaneasc.

Concluzii

Depresiunea Târgu Secuiesc este post-tectonica cu flisuri carpatice de vârstă Cretacic-

paleogen. Sedimentele cuternare pliocene au un caracter malos si depozite neuniforme excesive de flis.

Din punct de vedere tectonic, partea de N-V a depresiunii Targu-Secuiesc este afectata de

cateva fasii activate in timpul orogenezei Vahaliene, acestea observandu-se din probele din carote din

programul intensiv de forare din zona.

a4. Clima - clima de tranzitie, între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată, de tip continental.

Caracteristica zonei este inversiunea de temperatura, pe care o întâlnim mai ales în partea nordica a

localitatii Târgu Secuiesc.

Adâncimea de îngheţ este de 1.10 m (STAS 6054/77).


- 7 -

a5. Zona seismică de calcul - Conform reglementării tehnice “Cod de proiectare seismică – Partea 1 –

Prevederi de proiectare pentru clădiri” indicativ P 100-1/2006, zonarea valorii de vârf a acceleraţiei

terenului pentru proiectare, în zona studiată, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de

recurenţă IMR=100 ani, are o valoare ag=0,20g; condiţiile locale ale terenului sunt descrise de o

valoare a perioadei de colţ Tc=0.7s.

a6. Stabilitatea terenului. Încadrarea în zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, se va face în

conformitate cu Monitorul Oficial al României: Legea nr. 575/noiembrie 2001: Lege privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a: zone de risc natural. Factorii de risc

avuţi în vedere sunt: cutremurele de pământ, inundaţiile şi alunecările de teren.

Din punct de vedere al riscului de producere a alunecarilor de teren, numai în localitatea

Sânzieni exista un risc mediu de producere a unor alunecări de tip „scăzut”, cu probabilitatea de

producere intermediară.

Se pot produce fenomene de alunecare datorită micşorării forţelor de rezistenţă ale taluzului

până la condiţia de echilibru limită. Fenomene de instabilitate pot să apară local în cazul malurilor şi

taluzurilor rezultate din săpătură/umplutură. Săpăturile se execută sprijinit cu elemente calculate.

a.7. Categoria geotehnică

Factori avuţi în vedere Categorii Punctaj

condiţii de teren terenuri bune 2 apa subterană fără epuismente 1 clasificarea construcţiei după categoria de importanţă normală 3 vecinătăţi riscuri 1 zona seismică de calcul ag=0,20g 1

TOTAL: 8 puncte Risc geotehnic: redus.

Categoria geotehnică: 1.

Potrivit categoriei geotehnice 1 au fost executate investigaţii geotehnice cuprinzând foraje şi

încercări de laborator. Nu au fost efectuate încercări cu caracter special pe teren. Metodele de

proiectare se bazează pe calcule de rutină conform normelor în vigoare.

b. STRATIFICAŢIA TERENULUI

Stratificaţia terenului a fost stabilită pe baza forajelor executate pe aliniamentul viitoarelor

diguri, dar şi a încercărilor de laborator.

Din probele prelevate s-au efectuat încercări de identificare şi de clasificare a pământurilor (cf.

SR EN ISO 14688-1/2004, SR EN ISO 14688-2/2005), determinarea granulozităţii, a limitelor de

plasticitate, indicele de consistenţă, indicele de plasticitate, greutatea volumică în diferite stări,


- 8 -

umiditatea naturală, porozitatea, indicele porilor, unghiul de frecare internă, coeziunea. Toate aceste

încercări au fost efectuate conform normelor în vigoare. Valorile reprezintă parametrii geotehnici ai

pământurilor.

Pe baza forajelor geotehnice a fost pusă în evidenţă limita dintre nivelul aluvionar fin şi cel

grosier.

Foraj F1 – cota ±0,00m=cota teren natural (mal drept)

1. 0.00 ÷ -0.40m - teren vegetal gălbui;

2. –0.40 ÷ -1.50m - praf argilos, cafeniu-roşcat, consistent.

2a. –1.50 ÷ -3.20m - praf argilos nisipos, cafeniu închis, consistent, compresibil.

3. –3.20 ÷ -4.50m - pietriş cu bolovăniş şi nisip de la fin la grosier, îndesare medie.

Foraj F2 – cota ±0,00m=cota teren natural (mal stâng)


2. –0.30 ÷ -1.00m - praf argilos, cafeniu roşcat, consistent.





2. –0.40 ÷ -1.20m - praf argilos, cafeniu gălbui, consistent, afânat;


- 9 -

2b. –1.20 ÷ -3.40m - praf nisipos argilos, cafeniu închis, consistent, afânat;




2. –0.50 ÷ -1.30m - praf argilos, cafeniu gălbui, consistent

2b. –1.30 ÷ -3.60m - praf nisipos argilos, cafeniu închis, consistent.




2. –0.40 ÷ -1.10m - praf argilos, cafeniu-roşcat, consistent;







Conform rezultatelor analizelor de laborator indicii geotehnici caracteristici nivelului aluvionar

fin se încadrează în următoarele limite:

• umiditatea naturală W = 11,65 – 45.72 %

• indicele de plasticitate Ip= 11.98 – 35,42 – plasticitate redusă–ridicată, conform SR EN ISO

14688-1/2004 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1:

Identificare şi descriere.

• indicele de consistenţă Ic = 0.50 – 0,75 – domeniul consistent, conform SR EN ISO 14688-2/2005

Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o

clasificare.

• greutatea volumică în stare naturală γ = 18,53 – 19,41 kN/m3

• porozitatea n = 43,00 – 64.15 %

• indicele porilor e = 0.75 – 1.79

• unghiul de frecare internă Ф = 17 – 22º

• coeziunea c = 17 – 33 kPa


- 10 -

• continutul de material organic MO = 2 - 5 % - pământ slab organic, conform SR EN ISO 14688-

2/2005 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii

pentru o clasificare.

• umflarea libera UL = 75 – 90

Pentru nivelul aluvionar grosier se vor considera următoarele caracteristici geotehnice:

• umiditatea naturală W = 8,92 – 19.90 %

• unghiul de frecare internă Ф = 33 – 36º

• coeziunea c = 0 kPa

• granulozitate (%): nisip=21,93 – 42,66%, pietriş=56,70 – 77,42%.

Caracteristici geotehnice 2b. praf nisipos argilos, cafeniu închis, consistent: w=23,98%,

wL=22,99%, wp=21,02%, γ=19,41kN/m3, UL=75%, Argilă=19,89%, Praf=44,77%, Nisip=35,34%,

Pietriş=0,00%, Ip=11,98%, Ic=0,75, e=0,67, Φ = 17,80°, c=17,25kPa.

Caracteristici geotehnice 2a. praf argilos nisipos, cafeniu închis, consistent, compresibil:

w=11,65%, γ=19,21kN/m3, Argilă=6,27%, Praf=27,21%, Nisip=66,52%;

C. CONDIŢII DE FUNDARE, RECOMANDARI

Lucrările de consolidare se vor încastra în stratul 3, pietriş cu bolovăniş şi nisip de la fin la

grosier, îndesare medie, la o adâncime minimă Dmin= 2,00m. În cazul în care se vor întâlni lentile de

nisip, săpătura se va adânci până la interceptarea stratului 3 sau a rocii de bază (marnă).

La calculul terenului de fundare se va considera valoarea:

pconv. = 450kPa. Valoarea presiunii convenţionale de calcul se va corecta în conformitate cu STAS 3300/2-85.

În cazul în care lucrările de consolidare au influenţă directă asupra infrastructurii existente, se

impune efectuarea unei expertize geotehnice a acesteia, pentru a vedea dacă corespunde noilor

condiţii.

Digurile se vor realiza din materialul coeziv rezultat în urma excavașiilor sau din gropi de

împrumut, după ce se va îndepărta stratul vegetal. Aceste pământuri se încadreaza conform STAS

8389/82, cap.2.3.2 în categoria B, ele aflându-se în categoria pământurilor cu compactare

satisfăcătoare.

Săpăturile se vor lăsa deschise timp foarte scurt, iar pământul rezultat din săpătură se va

depozita la minim 6.00m de marginea săpăturii. Săpăturile se execută sprijinit cu elemente calculate.

Toate lucrările circuitului zero (săparea fundaţiilor, turnarea betoanelor etc.) se vor executa fără

întrerupere şi într-un timp cât mai scurt posibil.

CLUJ-NAPOCA ÎNTOCMIT

2013 ing. geol. Cristina CIZMAŞ

memoriu tehnic

Documents

Transcript of memoriu tehnic