Link Tec GmbH Proiect nr. 001/2012Departament proiectare, verificare, armonizare Faza : PT+CS

MEMORIU TEHNIC

1. Date generale

1.1. Denumirea obiectivului de investitii : „Alimentare cu energie electrica statia de epurare Eforie Sud“

1.2. Amplasamentul obiectivului : Statia de epurare este amplasata in localitatea Eforie Sud

1.3. Titular: E.D.F.E.E.Constanta-Serviciul Energetic- str.N.Iorga nr.89A.1.4. Consumator: R.A.J.A.Constanta- str.Calarasi nr.24 1.5. Proiectant general: Carl Bro International Romproed S.A.1.6. Proiectant de specialitate: E.D.F.E.E.Constanta- Serviciul Planificare,

Pregatire, Lucrari, Proiectare- Str.N.Iorga nr.89A1.7. Adaptare si verificare : Link Tec GmbH – 15827 Blankenfelde,

Jühnsdorfer Weg 1b1.8. Durata de realizare a investitiei : Conform PE 019/1974 durata de

realizare a investitiei va fi de o luna.

2. Necesitatea si oportunitatea lucrarii: Necesitatea lucrarii se datoreaza modernizarii statiei de epurare, cu modificarea solutiei tehnologice, instalarea de echipamente noi si alimentarea tutror consumatorilor la tensiunea de 0,4 kV, concomitent cu dezafectarea consumatorilor alimentati la 6 kV.S.D.Constanta-S.P.P.L.P. proiecteaza pana la bornele de 0,4 kV, inclusiv tola de trecere 0,4 kV. Partea de joasa tensiune nefiind obiectul proiectului, proiectarea partii de constructie ramane in sarcina beneficiarului in baza planului de gabarit anexat la proiect.

3. Caracteristicile principale ale investitiei proiectate In prezent Statia de Epurare este alimentata din PT 352 de 10/0,4 kV, 630 KVA si 10/6 kV, 2x1000 KVA racordate in statia de transformare de 110/10 KV Eforie Nord prin 3 linii de cablu de 10 kV: L1203, L1204, L1206.Situatia existenta : Pi = 750 kW, Pmax.= 420 kW pentru alimentarea pe 0,4 kV si Pi= 1000 KW, resp. Pmax.= 750 kW pentru alimentarea pe 6 KV.In urma modernizarii statiei, se va renunta la consumatorii alimentati la 6 KV iar noul consum, conform listei de consumatori anexate va fi: Pi = 2629,86 KW, Pmax.= 1.836,58 KW In afara sezonului, puterea maxima va fi de Pmax.= 1079,76 kWBeneficiarul solicita doua cai de alimentare cu energie electrica precum si o alimentare de urgenta pentru strictul necesar de functionare in regim de avarie Purg.= 554,94 kW.

3.1.1 Calculul incarcarii si alegerea transformatorului1. Stabilirea sarcinilor maxime pe posturile de transformareIn zona analizata se proiecteaza si se echipeaza un post de transformare: PT1.Puterea activa maxima pe post se calculeaza prin insumarea puterilor de calcul ale grupurilor de consumatori, dupa aplicarea coeficientului de simultaneitate, cu puterile active de calcul ale celorlalti consumatori alimentati direct din postul de transformare.Puterea reactiva maxima pe post e data de relatia:

- puterea activa maxima pe postul de transformare;- factorul de putere.

Puterea aparenta maxima pe post e data de relatia:

Calculul sarcinilor maxime pe postul de transformare PT1

Din postul PT1 se alimenteaza consumatorii din Lista de consumatori deserviti(anexata). Cunoscand puterile fiecarui consumator, se vor calcula:      puterea activa maxima pe postul PT1:

PM = 11,24+14,23+1076,19+480,00+0,75+16,50+19,75+65,50+14,40+80,02++ 38,00+20,00 = 1836,58 kW

      puterea reactiva maxima pe postul PT1:QM = PM x tg (fi)QM = 1836,58 x 0,426 = 782,38 kVAr

      puterea aparenta maxima pe postul PT1:SM = PM /cos (fi)SM = 1836,58 /0,92 = 1996,28 KVA 2. Alegerea transformatoarelor si a tipului posturilor de transformare2.1. Alegerea transformatoarelor din posturile de transformareAlegerea tipurilor de transformare din postul de transformare se face in functie de:      sarcina maxima anuala SM1, care e de asteptat sa revina in primul an de exploatare fiecaruia dintre transformatoarele instalate in post;      durata de utilizare anuala la sarcina maxima TSM din PE 145/85 se vor lua coeficienti de incarcare la limita sa inferioara k1inf si respectiv, la limita sa superioara k1sup, care se dau pentru primul an de exploatare al transformatorului in functie de durata de utilizare TSM;       se determina puterea nominala economica Snec, folosind una din urmatoarele doua variante de calcul, ambele conduc la o aceeasi treapta de putere nominala;

1.      se determina puterea teoretica maxima in primul an de functionare, conform relatiei:

Din scoaterea valorilor standardizate se adopta puterea nominala imediat inferioara valorii teoretice Sn MAX.

2.      se determina puterea teoretica minima in primul an de functionare, conform relatiei:

Se adopta din scoaterea valorilor standardizate transformatorul cu puterea nominala imediat superioare valorii teoretice sn min .Alegerea puterilor nominale economice se poate face din diagrama corespunzatoare transformatoarelor cuprinse intre 100-2000 kVA, care se gaseste in PE 145/85.Un transformator in decursul exploatarii poate fi mentinut intr-un acelasi post atat timp cat incarcarile sale maxime anuale se mentin in domeniul delimitat de coeficientii de incarcare KINF si KSUP, indicati in 145/85, care se aleg in functie de TSM .KINF si KSUP - coeficienti de incarcare la limita inferioara si superioara in restul anilor de exploatare a transformatorului.Daca in exploatare, incarcarea maxima anuala ajunge sa coboare la valoarea KINF, se recomanda ca in cel mult un an transformatorul respectiv sa fie inlocuit cu o unitate avand o putere nominala mai mica, astfel incat incarcarea maxima in primul an dupa inlocuire sa se incadreze in frontierele: k1inf - k1sup. Daca in exploatare incarcarea maxima anuala creste pana la KSUP, se recomanda ca in cel mult un an transformatorul respectiv sa fie inlocuit cu o unitate de putere mai mare.

Alegerea transformatoarelor pentru postul PT1Sarcina maxima anuala a postului de transformare PT1 a fost calculata la subpunctul anterior si ea este:

SM1 = 1996,28 kVADurata de utilizare a sarcinii maxime anuale este:

TSM = 4000h/an

Din PE 145/85 se iau valorile coeficientilor de incarcare la limita inferioara si superioara, in primul an de exploatare a transformatorului:

k1inf = 0,50;k1sup = 0,80.

Cunoscand aceste date, se pot calcula:

3.      puterea teoretica maxima in primul an de exploatare:

SnMAX = SM1/k1inf = 1996,28/ 0,50 = 3992,56 kVA

Din scara valorilor standardizate se adopta transformatorul cu puterea nominala:

S1nec = 2000kVA

4.      puterea teoretica minima in primul an de exploatare:

SnMIN = SM1 / k1sup = 1996,28 / 0,80 = 2.495,35 kVA

Se alege transformatorul de putere nominala:

S1nec = 2000kVA

Aceasta solutie, de a avea in postul PT1 un singur transformator de 2000kVA, nu e o solutie foarte buna, deoarece in caz de avarie la transformator, consumatorii nu mai pot fi alimentati cu energie electrica. Se prefera folosirea a doua transformatoare de putere, acestea putandu-se rezerva reciproc, in caz de avarie toti consumatorii putand fi preluati de un singur transformator. Posibilitatea de defectare a ambelor transformatoare e foarte mica, astfel asigurandu-se continuitate in alimentarea consumatorilor cu energie electrica. Din catalogul de transformatoare al furnizorului ABB, se alege tipul de transformator: ONAN – 2000 kVA.Coeficienti de incarcare la limita superioara si inferioara in urmatorii ani de functionare a transformatoarelor sunt:

Kinf = 0,45 Ksup=0,90

In primul an de exploatare se asteapta o incarcare maxima:

K1 = SM / 2 x S1 nec) x100 = (1996,28 /2 x 2000) x 100 = 49,90%

k1 se incadreaza in intervalul (KINF, KSUP), ceea ce inseamna ca transformatoarele alese pot asigura puterea ceruta de consumatorii alimentati din postul PT1.Inlocuirea cu o unitate mai mare a celei de 2000kVA ar fi indicata daca in decursul exploatarii, incarcarea la sarcina maxima anuala ar ajunge la valori de ordinul kSUP = 0,9.

Determinarea pierderilor de putere in transformator Pierderile de putere sunt cauzate in exclusivitate de incalzirea transformatorului la trecerea curentului electric.Pierderile de putere din posturile de transformare au doua componente:pierderi de putere activa, care se calculeaza cu relatia:

n - numarul de transformatoare din post;a - gradul de incarcare al transformatorului dat de raportul dintre sarcina reala si cea nominala;DP0 - pierderile de putere activa la mersul in gol in miezul transformatorului (piederile in fier DPFe );

DPSC -piederile de putere activa in regim de scurtcircuit, la sarcina nominala a transformatorului (pierderile in cupru DPCu );      pierderile de putere reactiva calculate cu relatia:

DQ0 - pierderile de putere reactiva la functionarea in gol a transformatorului;DQSC - pierderile de putere reactiva in regim de scurtcircuit.Gradul de incarcare al transformatorului este:

SC - puterea apartenta reala a transformatorului; Sn - puterea nominala a transformatorului.Pierderile de putere reactiva la functionarea in gol a transformatorului sunt date de relatia:

i0 - curentul de mers in gol al transformatorului.Pierderile de putere reactiva in regim de scurtcircuit sunt date de relatia:

; uSC - tensiunea de scurtcircuit a transformatorului.

Calculul pierderilor pe postul de transformare PT1

Alfa1max= SM1 / Sn= 1996,28 / 2000 = 0,998

DQ0 = 1,0/100 x 2000 = 20 kVAr

DQSC = 6/100 x 2000 = 120,00 kVAr

Pierderile de putere reactiva sunt date de relatia:

DQPti = 2 x 20 + 0,9982 /2 x 120,00 = 99,76 kVAr

Pierderile de putere activa sunt date de relatia:

DPTi = 2 x 3,20 + 0,9982/2 x 22,00 = 17,356 kW

Calculul parametrilor transformatoruluiSe adopta ca schema echivalenta pentru transformatorul trifazat, cu SnT= 2000 kVA, schema in "G" care este mai usor de folosit in cazul transformatorului. Cei patru parametri ai transformatorului se pot conecta sub forma unor impedante Z si admitante Y localizate, cadrul unei scheme de cuadripoli echivalenti G, care va fi reprezentata in figura 2.1.

Figura 2.1 Schema de cuadripoli echivalenti G

Elementele electrice ale transformatorului trifazat sunt:      rezistenta transformatorului:

RT = DPsc x Un2/ Sn

2 = 22 x 102 /20002 x 10³= 5,5 Ohm       reactanta transformatorului:

XT= usc[%] /100 x Un2/ Sn

2= 6 /100 x 100/2000 = 30 Ohm       susceptanta capacitiva a transformatorului:

BT= i0[%] / 100 x Sn / Un2 = 20 x 10³ / 2000 x 106 = 1,0 x 10 -5 s

      conductanta transformatorului:

GT = DP0 / Un2 = 3,20 x 10³ / 100 x 106 =3,20 x 10-5 s

In functie de aceste valori ale parametrilor transformatorului, se pot calcula:      impedanta echivalenta a transformatorului:

ZT = √ RT2 + XT

2 = √ 5,5² + 30² = 30,50 Ohm       admitanta echivalenta a transformatorului:

YT = √ BT2 + GT

2 = √ (1,0 x 10-5)² + (3,20 x 10-5)² = 3,35 x 10-5 s

3.1.2. Solutii de alimentare cu energie electrica Descrierea solutiei propuse

Pentru alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare s-a propus si analizat urmatoarea varianta : montarea unui post de transformare nou performant independent, in cladirea pusa la dispozitie de beneficiar cu o capacitate de 2 x 2000 kVA, 20/10/0,4 kV, transformatori cu racire in ulei tip ONAN conform fisei tehnice propuse de catre executant, impreuna cu un grup de celule de 24 kV, 630A , 16 kA(1s) capsulate RMU si extensibile cu izolatie in SF6 cu 5 elemente (3 celule de linie si 2 de transformator) cu intrerupator pe celululele de transformator si separator de sarcina pe celulele de linie.

Incadrarea pe medie tensiune a punctului de transformare PT1 se va realiza pe 10 kV, prin prelungirea celor 3 cable de medie tensiune deja existente L.1203, L.1204 si L.1206 care alimentau vechiul PT 352 pana la pozitia noului punct de transformare PT 1.

Postul de transformare existent PT.352 de 10/0,4 kV echipat cu 2 trafo de 630 kVA si pe 10/6 kV echipat cu 2 trafo de 1000 kVA se va demonta, aparatajul transportandu-se la CEM MJ Eforie.

3.2. Caracteristicile liniilor subterane(LES) de MT

Incadrarea pe medie tensiune a PT1 proiectat se va realiza cu cablu de 20 kV de tip A2XS (FL)2Y3(1x150) mm² prin prelungirea celor trei linii de 10 kV (1203, 1204, 1206) din dreptul vechiului PT 352 pana la locatia postului proiectat. Din punctul de mansonare (cladire administrativa) cele trei cabluri proiectate se vor poza la 0,6 m de gardul ce delimiteaza incinta vechiului post de transformare PT 352 in exterior, pana in dreptul depozitului de stocare namol. Aici se va subtraversa drumul de acces la Statia de namol la 1,4 m, apoi in continuare se va poza pe partea statiei de deshidratare namol pana la postul proiectat in profil 2M+ 1/2M la 0,8 m in trefla la distanta minima de 0,25 m intre cele doua cable. La locul mansonarii cablului proiectat cu cel existent se va asigura continuitatea armaturii conductorului cu funie de Cu de 25 mm².Avertizarea prezentei cablului se va realiza cu placi PVC. Armatura cablului de 20 kV va fi de 25 mm². Mansonarea se va realiza cu mansoane performante la fel si capetele terminale pentru celulele de linie. Cablul de 20 kV va fi prevazut cu protectie longitudinalo-transversala impotriva patrunderii apei, avand in vedere ca nivelul apei este la 0,8 m adancime, conform studiului GEO.

Caracteristicile postului de transformare

Amplasarea postului de transformare a fost stabilit de beneficiar in centrul de greutate al consumatorului, in cabina de zid, 10/20/0,4 kV. 2x2000 KVA echipat cu 1 buc. celula de medie tensiune cu izolatie in SF6 RMU extensibile cu protectiile aferente astfel:

Functia I (3 celule de linie cu separator de sarcina 24 kV, 630 A 16 KA (1 s) trifazat cu 3 pozitii (inchis, deschis, punere la pamant a cablului) izolat in SF6 si prevazut cu:4 contacte auxiliare (2 ND + 2 NI) de semnalizare a pozitiei separatorului.1 contact auxiliar de semnalizare a pozitiei separatorului de punere la pamant.Contacte de punere la pamant a cablurilor vizibile prin 3 boluri transparente- 1 mecanism de comanda motorizat U=48V- Semnalizare mecanica a pozitiei aparatajului de comutatie prin schema sinoptica

- 3 prize mobile pentru racordarea la retea- 3 divizori capacitive cu lampi de prezenta tensiuniiFunctia II (protectia transformatorului cu intrerupator):1 intrerupator trifazat cu trei pozitii (inchis, deschis, pus la pamant) cu izolatie in SF6 prevazut cu:4 contacte auxiliare (2 ND + 2 NI) de semnalizare a pozitiei intrerupatorului.1 contact auxiliar de semnalizare a pozitiei separatorului de punere la pamant.Contacte de punere la pamant a cablurilor vizibile prin 3 boluri.1 contact auxiliar de semnalizare declansare intrerupator.1 mecanism de comanda TUMBLER tip CIT motorizat U=48 V.1 releu de protectie numeric tic tip VIP 30 echipat cu bobina de declansare tip MITOPBobina de declansare suplimentara 220 V a.c.3 prize mobile pentru racordarea transformatorului.3 divizori capacitativi cu lampi de prezenta tensiunii.Celulele de transformator vor avea releu de protectie numeric, echipat cu o bobina de declansare pentru a realize protectiile aferente transformatorului de 2000 KVA.Celule vor fi prevazute si cu:1 modul de teleconducere cu 8 canale.1 buc. soft teleconducere a Dispecer.2 transformatori uscati 2000 KVA 10/20/0,4 kV, grupa de conexiuni DYN5 Usc.=6%, IP31 cu neutrul tratat prin bobina cu protectie supratemperatura, 6 sonde PTC (2 buc/faza) + covertizor electronic.Racordarea transformatorului prin 3 prize mobile.Tabloul de joasa tensiune se va prevede de proiectantul general.S.P.P.L.P. proiecteaza pana la tola de trecere 0,4 kV.Legatura intre transformator si tola se va realize cu bara dreptunghiulara Al 3x(2x100x10 mm) + 2x(50x10) mm. Montata pe izolatori suport 0,4 kV si stelaj metalic.Trecerea prin peretele despartitor al barelor de 0.4 kV spre tabloul de joasa tensiune a abonatului se realizeaza cu placa cu izolatori de trecere interior-interior de la camera trafo spre camera joasa tensiune abonat conform planului nr. 9. Partea de constructie a PT va fi in sarcina beneficiarului in baza planului de gabarit anexat, acesta s-a prevazut pentru celule cu dimensiunile indica pe plan.In cazul in care beneficiarul va aproviziona aparataj cu alte dimensiuni, se va modifica planul de gabarit.Schemele de protectie si legarea acestora la aparate se vor primi o data cu echipamentele si vor fi puse la dispozitia constructorului.S-au prevazut cable pentru protectii de cupru CSYAbY 7x2,5 mm cu intarziere la foc.Aceste scheme nu sunt cuprinse in documentatie.S-a prevazut in documentatie etansarea trecerilor dintr-o camera in cealalta: a cablelor prin canal si la total de trecere.

Cabluri si capete terminaleLegatura intre transformatori si celulele de medie tensiune se realizeaza prin

cabluri de medie tensiune 24 kV.

Capetele terminale de la celulele de medie tensiune vor fi performante.Pe tot traseul cablurile 20 kV se vor poza in sant deschis, profil 2M + 1/2m, la

0,8m protejate in stat de nisip de 0,1m sub cablu si 0,1m peste cablu si T3 la 1,4m in tub PVC inglobat in pat de beton marca B50. traseul cablului va fi bornat.Bornele vor fi fixate lateral de cablu la 0,8m de axa lui cu placa de inscriptionare orientate spre cablu.

Umplutura santului se va realize cu pamant curat compactat din 20 in 20 cm. Avertizarea prezentei cablului de medie tensiune se va realiza cu placi PVC. Pe traseul cablului proiectat exista cabluri electrice sub tensiune, conducte de apa si canalizare, cabluri telefonice, canale termice.

Intersectiile cu conductele de apa si canalizare, cabluri telefonice sau canale termice se vor trata conform PE.107/1995 in functie de avizele care se vor obtine.

La proiect aceste intersectii se dau in principiu, iar dupa obtinerea avizelor, intersectiile se vor trata in functie de acestea.

Detaliile se vor prezenta la faza DDE de catre constructor conform PE.107/95, distantele dintre cabluri si retele vor fi urmatoarele:

- la intersectia cu cabluri telefonice cablul electric se va poza pastrandu-se distanta de 0.25m (cablul protejandu-se in tub PVC), iar la paralelism 1m.

- la intersectia cu canalul termic cablul electric se va poza pastrandu-se distanta de 0,2m, iar la paralelism 0,5m.

- la intersectia cu conductele de apa si canalizare cablu electric se va poza pastrandu-si distanta de 0,25m, iar la paralelism 0,6m.

- la intersectia si paralelismul dintre cablurile de medie tensiune si cablurile electrice de joasa tensiune se va pastra distanta de 0,25m intre ele.

- la paralelismul intre cablurile de joasa tensiune distanta va fi de 7cm.- la inceperea sapaturilor se va lua legatura cu proprietarii instalatiilor: RAJA

Constanta, ROMTELECOM Constanta, Inspectoratul pentru Cultura Constanta.Dupa efectuarea lucrarilor se vor reface zonele afectate: trotuar, spatiu verde,

carosabil.

Masuri de protectia instalatiilor la PT1In Statia Eforie Nord 110/10 kV. Este in present montata bobina de stingere.

Priza de pamant s-a pregatit pentru viitor cand nulul statiei de transformare va fi tratat prin rezistenta, atunci se va lega si nulul transformatorului si nulul tabloului de distributie la priza de pamant.

Postul de transformare va avea o instalatie de legare la pamant comuna pe partea de 10 si 0,4 kV.

Instalatia interioara de legare la pamant se va executa cu banda OL-Zn 40x4mm. Amplasata de-a lungul peretilor la 30 cm de sol si prinsa din 0,8 m in 0,8 m. La instalatia interioara de legare la pamant se vor lega toate constructiile metalice ale aparatajelor care sunt in PT si care in mod accidental pot capata tensiune periculoasa (celulele medie tensiune, stelaj metallic, transformator, cutia TIU, etc).

In urma forajului geo in exterior se va realiza o priza model alcatuita din banda OL-Yn si 21 electrozi de 2” si 2,5m lungime.

Electrozii se vor dispune intr-un contur inchis la 5m distanta unul de celalalt. De electrozi se va suda banda OL-Zn 40x4mm. Electrozii se vor ingropa in pamant in asa fel incat capatul superior al electrodului sa fie la 0,8m adancime.

Priza de pamant de exterior se va lega la priza de interior prin doua benzi OL-Zn 40x4mm. Sudate la doua piese de separatie.

Priza de pamant de exterior se va monta la minim 2 m de cladirea PT.Dupa realizarea prizei de pamant se vor face masuratori si in cazul in care este

mai mare de 1 ohm se vor adduce completarile necesare. Beneficiarul are obligatia sa nu pozeze conducte de apa si canalizare la o distanta mai mica de 3m de cladirea PT.

Beneficiarul nu va depozita materiale si nu amplasa constructii peste priza de pamant si nu va bloca accesul la PT.

Etapizarea lucrarilor:Modul de realizare al lucrarilor temporare pe parcursul trecerii de la 6 kV, la

tensiunea de 0,4 kV pentru pompele din statia de epurare tinand seama ca se va face sub exploatare se va face etapizat.

Etapa I-a va cuprinde:Construirea noilor obiective, printre care si postul de transformare.Demontarea pompelor de 6 kV din statia de evacuare si montarea noilor pompe pe 0,4kV in statia de evacuare apa epurata.Pompele montate montate in bazinul temporar se vor demonta si remonta in statia de evacuare.In acest moment se trece integral pe noua alimentare racordandu-se postul de transformare proiectat.

Etapa a-II-aIn etapa a-II-a se va trece la demontarea postului existent 352, iar aparatajul

demontat se va duce la E.D. Eforie Nord.

Suprafata si situatia juridica a terenuluiLucrarile se executa in teren sistematizat prin trotuare si carosabil ocupand o

suprafata de 110 m.p.

Exploatarea instalatiilorExploatarea instalatiilor se va face de centrul de Exploatare M.T. si J.T.

Constanta-Litoral prin personalul de exploatare.

Delimitarea instalatiilorDelimitarea instalatiilor se va face conform normelor in vigoare.

Tarifarea energiei, grupul de masura

Conform minutei incheiate cu Serviciul Furnizare masura se va realize cu contor electronic 3x220/380V/5A, cu trei echipaje pentru energie active si reactiva montat in cutie TIU si sumator de putere MED-4.

Cablurile pentru masura energiei electrice vor fi tip CSYAbY 7x2,5mmPe circuitele de tensiune se vor monta LF-25/6A.

Rezultatul calculelor si dimensiunileConform PE.145/1995 s-au ales transformatorii de 2000KVA care nu vor

functiona in paralel.Realizarea instalatiei joasa tensiune se va efectua in conformitate cu 17/1998,

art. 3.3.2. si 3.3.5.

Caracteristicile reteleiCablul de 20kV va fi tip A2XS(FL)2Y-3(1x150)mmp cu capacitatea la limita

termica de 235A.

Consum propriu tehnologic

Pierderile de energie electrică în transformator sunt de 51236 kWh.

Condiţiile restrictive

Condiţiile care privesc protecţia muncii, paza contra incendiilor, protectia mediului inconjurator.

La executarea lucrărilor, constructorul va respecta NPSM pentru TDEE 65 pe anul 2000, care cuprind prevederi minimale obligatorii de protectia muncii pentru prevenirea accidentelor de munca, specifice actiunii curentului electric, cu efectele sale: electrocutarea si arsurile.

Cunoasterea, respectarea şi aplicarea prezentelor norme de protectie a muncii este obligatorie pentru întregul personal angrenat in activităţi de exploatare, intreţinere, reparaţii, construcţii-montaj şi cercetare-proiectare pentru instalaţiile electrice, conform atribuţiilor ce-i revin.

Lucrările se vor executa pe baza programului incheiat cu CM.MT si JT Constanta-Litoral şi a autorizaţiei de lucru, conform cap. 2 din NPSM pentru TDEE 65 pe anul 2000.

Conform cap. 3 şi 4 din NPSM pentru TDEE, CM.MT şi JT Constanţa-Litoral va stabili şi delimita zona protejata, iar şeful de lucrare va stabili şi delimita zona de lucru.

Se vor respecta normele de protecţia muncii prevăzute în NPSM pentru TDEE 65 pe anul 2000 ce cuprind masurile de protecţia muncii legate de tehnologia de execuţie a lucrărilor de montaj şi a lucrărilor de exploatare.

Toate lucrările ce se execută la LES 0,4 kV precum şi racordarea cablului se va realiza cu intreruperea tensiunii şi legarea la pământ şi in scurtcircuit a instalaţiei.

Numai in această situaţie instalaţia se consideră scoasă de sub tensiune.

Proiectantul răspunde pentru nerespectarea sau neaplicarea următoarelor capitole şi articole din normele specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice: 156, 208(1), 242(5), 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 252, 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259, 260, 263(1), 265.

Solutiile tehnice adoptate in proiect sunt conforme cu:

- I7-2011- Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice din cladiri;

- PE 107/95 – Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice;

- PE 101/85 – Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 4 kV;

- PE 003/79/84 – Nomenclator de verificări , încercări şi probe privind montajul,pinerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor energetice;

- PE 009/93 – Norme de prevenire şi dotare împotriva incendiilor pentru producţia, transportul energiei electrice şi termice;

- F.C. 1/87 – Montarea şi demontarea cablurilor de energie electrică cu tensiune până la 35 kV;

- I-E-Ip 35/1/90 şi 35/2/92 – Îndreptar de proiectare pentru reţelele de medie tensiune cu neutrul legat la pământ prin rezistenţă;

- F.C. 15/85 – Executarea manşoanelor şi capetelor terminale la cablurile de energie electrică de 1 kV cu izolaţie PVC;

- Proiect CIRE-R-773-4/85 – Linii electrice de joasă şi medie tensiune;

Se vor respecta următoarele STAS-uri:

- STAS 825/87 – protecţia împotriva electrocutărilor;- STAS 2612/87 - protecţia împotriva electrocutărilor;- STAS 12604/87 - protecţia împotriva electrocutărilor;- STAS 12604/ 89 - protecţia împotriva electrocutărilor, instalaţii electrice fixe

(prescripţii generale);- STAS 12604/5/89 - protecţia împotriva electrocutărilor,prescripţii de

proiectare, execuţie şi verificare;- STAS 12217/88 – utilaje şi echipamente mobile;- STAS 12216/84 – utilaje portabile;- STAS 10636/83 – identificarea bornelor aparatelor;- STAS 297/1/88 – culori şi indicatoare de securitate.Condiţii tehnice generale;- STAS 297/2/92 – indicatoare de securitate. Reprezentări;- STAS 4102/85 – piese pentru instalaţii de legare la pământ;

- STAS 832/79 – influenţe ale instalaţiilor elecrice de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicaţii. Prescripţii;

- STAS 3159/81 – material de protecţie. Căşti de protecţie;- STAS 7408/75 – incălţăminte de protecţie.Încălţăminte electroizolantă din

cauciuc;- SREN 61230 – Lucrări sub tensiune. Dispozitive mobile de legare la pământ

sau de legare la pământ şi în scurtcircuit;- SREN 60903 – Specificaţii pentru mănuşi din materiale electroizolante pentru

lucrări elecrice.

Standarde internaţionale

- CEI 900/1995 – Scule cu mânere electroizolante;- CEI 1235/1995- Tuburi izolante goale pentru lucrări electrice;- CEI 1243/1/1995 – Detectoare de tip capacitiv utilizate pentru tensiune

alternativă mai mare de 1 kV;- CEI 855/1995 – Tuburi izolante umplute cu spumă şi tije izolante pline pentru

lucrul sub tensiune;- CEI 832/ 1988 – Prăjini izolate pentru utilizare la lucrul sub tensiune;- CEI 1138/1994 – cabluri pentru dispozitive mobile de legare la pământ şi în

scutrcircuit;

Protecţia mediului

Obiectivul general al strategiei de protecţie a mediului îl reprezintă reducerea impactului negativ al instalaţiilor electrice asupra mediului înconjurător, corespunzător reglementărilor naţionale şi convenţiilot internaţionale.

Potrivit Legii 137/1995, art.6, protecţia mediului constitue o obligaţie a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice , statul recunoscând dreptul tuturor persoanelor la un mediu sănătos.

Câteva dintre principiile generale pentru asigurarea protecţiei mediului ce trebuie avute în vedere la execuţia unei lucrări sunt:

- Conservarea condiţiilor de sănătate ale omului;- Evitarea poluării prin măsuri preventive;- Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi a accidentelor;- Principiul „poluatorul plăteşte”.Cu toate că energia electrică este „curată” , în procesele de utilizare, comparativ

cu alţi consumatori, trebuie minimizate efectele negative ale acesteia asupra mediului înconjurător.

În conformitate cu prevederile Legii protecţiei mediului nr. 137/1995 şi Ordinul 125/1996, iniţierea unei lucrări de construcţii-montaj la un obiectiv nou, precum şi modificarea celor existente care necesită montaj , este permisă numai cu acordul de mediu obţinut conform procedurii descrise în Ordinul 125/1996.

La executarea unei lucrări, începând cu faza de proiectare şi pe toată perioada execuţiei şi exploatării lucrării, se va urmări obţinerea unui impact negativ minim asupra mediului înconjurător.

Se vor lua măsurile necesare pentru readucerea mediului înconjurător la condiţiile iniţiale , de dinaintea începerii lucrării.

Executantul are obligaţia efectuării lucrărilor fără a produce fenomene de poluare sau insalubrizare în zonă.

Depozitarea materialelor necesare se face în locuri bine stabilite, special amenajate.

La terminarea lucrărilor, executantul are obligaţia curăţirii zonelor afectate de orice material şi reziduuri.

Resturile de materiale, rezultate în urma efectuării lucrărilor, vor fi predate unităţilor autorizate să preia astfel de deşeuri.

După efectuarea lucrărilor, se vor reface zonele afectate (spaţii verzi, trotuare şi spaţii carosabile).

Asigurarea calitaţii

1) Indicatori de calitate ai energiei electriceManualul calitaţii S.C.Electrica S.A. are la bază standardele ISO seria 90000

aprobate de CEE ca standarde europene şi definesc un model de asigurare a calităţii în situaţii contractuale, referitor la sistemul calitaţii, analiza contractului, controlul aprovizionării , mijloace de măsurare şi încercare, înregistrarea calităţii, auditul calităţii, acţiuni corective, c.a.

O secţiune din manualul calităţii S.C.Electrica S.A. se referă la energia electrică la parametrii de calitate ai acesteia.

Indicatorii de calitate ai energiei electrice sunt:

1.1 Variaţiile de tensiune1.2 Deformarea undei de tensiune1.3 Nesimetria sistemelor de tensiune şi curent

1.4 Variaţii de frecvenţăAsociat acestora, interesează atât furnizorul cât şi consumatorul:

1.5 Siguranţa în alimentarea cu energie electrică

1.6 Calitatea masurarii energiei electriceAvand in vedere ca transportul si distributia energiei electrice pot periclita viata si securitatea nu numai a consumatorului dar si populatiei, pentru ca acestea au efecte asupra mediului, se propune a se mai lua in considerare :1.7 Protectia impotriva tensiunilor de atingere si de pas1.8 Protectia instalatiilor de telecomunicatiiCoexistenta cu diverse constructii, instalatii, cai de transport si terenuriProtectia plantatiilor si a mediului in general

2) Din colectia de standarde ISO 9000, care reprezinta modelele generale ale asigurarii calitatii se vor avea in vedere urmatoarele aspecte referitoare la calitate :

ISO 9001 prevede conditiile referitoare la sistemul calitatii aplicabile atunci cand trebuie demonstrata capabilitatea unui furnizor Conditiile specificate vizeaza obtinerea satisfactiei clientului prin prevenirea neconformitatilor in toate etapele de la proiectare pana la service.

3) Documentele de aprovizionare trebuie sa cuprinda date care sa descrie clar produsul comandat :- atunci cand este specificat in contract, clientul sau reprezentantul acestuia, trebuie sa aiba dreptul de a verifica la subcontract si la furnizor ca produsul este conform cu conditiile specificate ;Verificarea efectuata de client nu trebuie sa absolve furnizorul de responsabilitatea de a furniza un produs acceptabil. Beneficiarul trebuie sa se asigure ca produsul intrat nu este utilizat, pana cand nu a fost verificat. Verificarea conformitatii cu conditiile specificate trebuie sa corespunda cu planul calitatii sau cu prevederile documentale :ISO 9002/95 – Model pentru asigurarea calitatii in productie, montaj si service ;ISO 9003 – Model pentru asigurarea calitatii in inspectii si incercari finale ; Conditiile referitoare la sistemul calitatii precizate in ISO 9002 si ISO 9003 sunt complementare ( nu alternative) conditiilor tehnice specificate pentru produs.Depozitare: Furnizorul( beneficiarul) trebuie sa foloseasca zone sau incaperi de depozitare, desemnate pentru prevenirea avarierii sau deteriorarii produsului in asteptarea utilizarii.

Ambalare: Furnizorul ( beneficiarul) trebuie sa controleze ambalajele, procesele de ambalare si marcare.

4) Conform Legii 10/1995 – Legea privind calitatea in constructii:

- verificarea calitatii executiei se face de catre investitor prin dirigintii de santier;

- asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale ;

- se intocmesc procese verbale de lucrari ascunse si de reparatii partiale, rapoarte de control privind calitatea executiei lucrarilor de constructii ;

- se intocmesc rapoarte privind neconformitatile si modul lor de tratare ;- se intocmesc rapoarte de actiuni corective ;- se preda cartea constructiei beneficiarului ;

5) Masuri P.S.I.

In proiectare au fost folosite si respectate urmatoarele acte normative:

- I7-2011- Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice din cladiri;

- Normativ P.118/1999 ;- P.E. 009/93 – Normativ de prevenirea, stingerea si dotarea impotriva

incendiilor pentru producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice ;

- 1.7/98 – Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiune pana la 1000V ;

- Normativ de specialitate :1.20, PE 009/1993, PE 124/1995, PE 101 – A/1985 ;

In conformitate cu prevederile art. 15, 16, 17 din Decretul nr. 270/1977 si cap. 1.B.5 din NPSI ale PE 009/1993 privind activitatea de stingere a incendiilor la proiectarea constructiilor si instalatiilor.

Pentru dotarea obiectivului s-a folosit anexa 1 – Tabel din PE 009/1993 ale MEE tinandu-se cont si de notele de sfarsit.Beneficiarul este obligat sa se asigure dotarea obiectivului, respectand NPSI – MEE- PE – 009/1993.- Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie ID/86 ;- Prevederile HGR 51/92 modificate si completate cu HG nr. 71/97 pentru cunoastere si aplicare ;- In timpul executiei lucrarilor pana la darea in exploatare constructorii vor respecta intocmai prevederile din NPSI – MEE- PE 009/1993.

6) Acorduri si avizeDocumentatia pentru obtinerea de catre beneficiar a avizelor necesare s-a predat

o data cu proiectul conform listei avizelor anexate in proiect.Beneficiarul va plati taxele necesare.In valoarea lucarilor nu sunt cuprinse lucrarile de intersectii cu alte instalatii

existente.Dupa obtinerea avizelor, beneficiarul le va preda proiectantului in vederea

intocmirii intersectiilor.

Faza de DDE se va realiza de catre constructor sau se va face comanda la S.P.P.L.P. – E.D.F.E.E. Constanta.

La inceperea lucrarilor se va lua legatura cu detinatorii instalatiilor inclusiv exploatarea Eforie Nord.

Nota : Proiectul corespunde normelor si normativelor de securitate si igiena muncii.

=============