Memoriu Tehnic Spina

Bucuresti, sectorul 3, strada Sfanta Vineri, nr. 29 in cladirea Bectro Center, etajul 2, Tel./Fax: +4 021 311 06 08,

[email protected]

Racordare la RED Centrala electrica fotovoltaica (Pd=0,725MW) , T130, P1 si P2, loc. Corabia, jud. Olt

(SC SPINA ENERGY SRL) FAZA S.S. pag. 1

MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE

1.1.Denumirea lucrarii: Racordare la RED Centrala electrica fotovoltaica (Pd=0,725MW)

, T130, P1 si P2, oras Corabia, jud. Olt (SC SPINA ENERGY SRL) , faza SS

1.2.Amplasament: Parcul energetic este amplasat in localitatea Corabia, conform planului de

incadrare in zona anexat.

1.3.Beneficiar: SC SPINA ENERGY SRL

1.4.Solicitant: SC SPINA ENERGY SRL

1.5.Elaborator documentatie: SC DFP SERVICE&ENGINEERING SRL, BUCURESTI, sectorul 3, strada Sfanta Vineri, nr. 29 1.5. Elemente care stau la baza elaborarii:

- contractul de prestari servicii de proiectare;

- prevederile normelor si normativelor in vigoare.

1.6. Tema cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei:

Implementarea proiectului de investitii propus, va contribui la atingerea tintei strategice a

Romaniei respectiv ponderea energiei electrice produse din aceste surse in totalul consumului

brut de energie electrica trebuie sa fie la nivelul anului 2015 de 35% si la nivelul anului 2020 de

38%”.

Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) reprezinta un

imperativ major al perioadei actuale, motivat de: necesitatea implementarii masurilor de reducere

a emisiilor de gaze cu efect de sera in productia de energie electrica, cresterea independentei

energetice fata de importul de resurse energetice primare si diversificarea surselor de

aprovizionare cu energie.

Avand in vedere actiunile de sprijinirea producatorilor de „energie verde”, conform legii

220/2008, modificata, SC SPINA ENERGY SRL a decis sa investeasca in acest domeniu de

viitor in Romania.

In acest sens SC SPINA ENERGY SRL dezvolta in intravilanul orasului Corabia, jud. OLT, pe o

suprafata de 90000 mp, o investitie de tipul CENTRALA ELECTRICA FOTOVOLTAICA cu o

capacitate de 0,752MW, ceea ce presupune crearea unei capacitati noi pentru producerea de

energie electrica si racordarea la reteaua electrica de distributie RED CEZ Distributie S.A. a

centralei fotovoltaice.

1.7. Topografia:

Terenul pe care vor fi amplasate instalatiile electrice este situat in zona plana (campie).

1.8. Clima si fenomenele naturale specifice zonei:

Conform NTE 003/04/00 „Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene cu tensiunea

peste 1000V”, orasul Corabia si imprejurimile sale se situeaza in zona meteorologica B, cu

caracteristicile prezentate in tabelele 1 si 2.

Tabelul 1 - Presiunea dinamica de baza, data de vant (corespunzatoare vitezei mediate pe doua

minute) ia inaltimea de 10m deasupra terenului si grosimea statului de chiciura pe conductoarele

LEA.

Zona

meteorologica

Altitudinea Presiunea dinamica de baza, p Grosimea stratului de chiciura

I pe conductoarele LEA

Vant maxim

nesimultan cu

chiciura, P(v)

Vant simultan cu

chiciura, P(v+ch)

Un≤110kV Un= (220-400)

kV

m daN/m2 daN/m

2 mm mm


[email protected]



ZonaB ≤800 42 16,8 22 24

Tabelul 2 - Valorile temperaturii aerului

1.9. Geologia si seismicitatea:

Obiectivul este amplasat in zona seismica D, avand coeficientul Ks=0,16 , cu pericol minim de

cutremur. Terenul in care se vor executa fundatiile stalpilor este de categorie B, fara pericol de

inundabilitate.

2. DATE ENERGETICE ALE CONSUMATORULUI

2.1. Caracteristicile energetice

PRODUCATOR

Centrala fotovoltaica amplasata in oras Corabia, judetul Olt, are urmatoarele caracteristici

tehnice:

-Pinst = 725,69kW

-Pmax.debitata= 725,69kW

-Productia anuala de energie = aprox. 870 MWh

-Uiesire = 400 Vca/la invertor

-Unom in punctul de racordare = 20 kV±10%

-Frecventa in punctul de racordare = (47Hz-52Hz)

-cosφ la putere nominala >0,995

-Factor de distorsiune ≤3%

-Panouri fotovoltaice 245W, montate pe structura din profile metalice inclinate la 10° 20° 30°

fata de sol(inclinati variabile 3 pozitii), orientate spre sud = 2962buc

-Invertoare CC/CA SUNGROW SG 20 KTL 9buc – 52 panouri pe fiecare invertor, SUNGROW

SG 250 K3- 2 buc – 1014 panouri pe fiecare invertor, SUNGROW SG 100 K3-1buc – 466 panouri

-Post de transformare ridicator 0,4/20kV - 1x1000 kVA

-Suprafata ocupata -10493 mp

Centrala fotovoltaica va debita o putere nominala de 0,725 MWp si va produce energie

electrica de cca 870 MWh anual. Tehnologia de conversie fotovoltaica a energiei solare, in

energie electrica, consta din module fotovoltaice montate pe structura metalica, orientate spre

sud, la o inclinatie fata de orizontala de 34°. Tehnologia de conversie a energiei solare nu

implica piese in miscare, nu emite zgomote sau vibratii. La expunerea la radiatia solara, celulele

fotovoltaice produc un curent electric continuu, proportional cu intensitatea radiatiei solare, iar

tensiunea este aproximativ constanta. Curentul electric continu este convertit in curent alternativ,

cu ajutorul invertoarelor si este injectat in reteaua electrica de distributie a CEZ DISTRIBUTIE

SA.

Modulele fotovoltaice recomandate pentru constructia centralei fotovoltaice trebuie sa fie

de siliciu monocristalin sau policristalin, ai caror randament de conversie este mai mare de

13,5%. Rata de descrestere a puterii de curent continuu produsa este mai mica in tehnologia pe

siliciu.

Modulele fotovoltaice se vor monta in siruri orientate pe directia est-vest, astfel incat

orientarea modulelor fotovoltaice sa fie spre sud. Nu sunt situatii de umbrire in locatia propusa.

Distanta dintre sirurile de module trebuie sa fie suficienta ca sa evite umbrirea unor

module de catre sirul din fata, pe tot parcursul zilei, mai ales la data solstitiului de iarna (22

Zona meteorologica Temperatura aerului (°C)

maxima minima medie de formare a chiciurei

Toata tara + 40 -30 + 15 -5

Zone cu altitudini peste 800 m + 40 -30 + 10 -5


[email protected]



decembrie) cand inaltimea soarelui este minima, aproximativ 22,5°.Invertoarele folosite, vor

avea puterea de 20kVA. Invertoarele trebuie sa fie de acelasi tip, de la acelasi fabricant si de cea

mai buna calitate (randament si fiabilitate mare), Centrala fotovoitaica trebuie sa aiba o cladire in

care sa fie montate invertoarele, aparatele de comutatie, sistemul de achizitie a datelor.

Centrala fotovoitaica trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de achizitie a datelor,

monitorizarea electrica si monitorizarea parametrilor atmosferici. Se vor prevedea senzori de

radiatie solara in plan orizontal, radiatie solara in planul modulelor, temperatura, vant, directie a

vantului, temperatura pe spatele modulelor fotovoltaice.

Utilizatorul solicita racordarea instalatiei de utilizare tip centrala fotovoitaica compusa din:

Unitate de producere a energiei electrice (Producator) cu o putere totala instalata Pi = 0,725 MW

si o putere maxima evacuata Pmaxdeb = 0,725 MW

Cerinte de racordare la reteaua electrica de distributie a Centralei Fotovoltaice conform

ordin30/2013

Capitolul I Scop

Articolul 1

(1) Prezenta normă tehnică stabileşte cerinţele tehnice minimale pe care trebuie să le

îndeplinească centralele electrice fotovoltaice racordate la reţelele electrice de interes public,

astfel încât să poată fi asigurată funcţionarea în siguranţă a sistemului electroenergetic, precum şi

condiţiile pentru funcţionarea sigură a centralei.

(2) Prezenta normă tehnică constituie parte componentă a Codului tehnic al reţelei electrice de

transport, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul

Energiei nr. 20/2004, şi a Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie, aprobat prin Ordinul

preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 128/2008.

Capitolul II Domeniu de aplicare

Articolul 2

Prezenta normă tehnică se aplică în relaţiile dintre operatorii de reţea şi utilizatorii care solicită

racordarea de centrale electrice fotovoltaice la reţelele electrice de interes public.

Capitolul III Glosar

Articolul 3

(1) În prezenta normă tehnică se utilizează termenii şi expresiile definite în Codul tehnic al

reţelei electrice de transport. În plus, în sensul prezentei norme se definesc termenii şi acronimele

prezentate mai jos.

(2) Acronime:

ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

ATR Aviz tehnic de racordare

CEF Centrală electrică fotovoltaică (sinonim: centrală fotoelectrică)

CEFD Centrală electrică fotovoltaică dispecerizabilă, cu puterea instalată mai mare de 5

MW

CEFND Centrală electrică fotovoltaică nedispecerizabilă, cu puterea instalată mai mică sau

egală cu 5 MW

EMS Sistem de management al energiei

OD Operator de distribuţie

OTS Operatorul de transport şi de sistem

PCC Punct comun de cuplare

PIF Punere în funcţiune


[email protected]



SCADA Sistem informatic de monitorizare, comandă şi achiziţie de date a unui proces

tehnologic sau instalaţii (Supervisory Control and Data Acquisition)

DMS-SCADA SCADA Distribution Management System

EMS-SCADA SCADA Energy Management System

SEN Sistemul electroenergetic naţional

STC Condiţii standard de test (Standard Test Condition) - radianţa de 1000 W/m

2, masa

atmosferică AM = 1,5 şi temperatura celulei fotovoltaice 25°C

(3) Definiţii:

Invertor Echipament care transformă tensiunea continuă în tensiune alternativă

Modul fotovoltaic Cel mai mic element component al unui panou fotoelectric care captează şi transformă

energia solară în energie electrică

Operator de reţea Operatorul de transport şi de sistem, un operator de distribuţie sau un alt deţinător de

reţea electrică de interes public

Panou fotovoltaic Grup de module fotovoltaice, preasamblate şi echipate electric, concepute ca o unitate

instalabilă într-o centrală electrică fotovoltaică

Putere disponibilă (a unei

CEF)

Puterea electrică maximă care poate fi produsă de CEF (în funcţie de numărul

invertoarelor si al panourilor fotovoltaice aflate în funcţiune), în condiţiile nominale

de radianţă solară

Putere instalată (a unei CEF)

- Pi

Minimul între suma puterilor nominale ale invertoarelor şi suma puterilor nominale ale

panourilor fotovoltaice din componenţa CEF

Putere nominală a unui

invertor

Puterea activă nominală a unui invertor la bornele de tensiune alternativă, indicată de

fabricant

Putere momentană (a unei

CEF) - Pm

Puterea electrică activă momentană care poate fi produsă de CEF, în condiţiile

momentane de radianţă solară

Puterea nominală a unui

panou fotovoltaic

Puterea electrică de funcţionare continuă pe care o poate genera un panou fotovoltaic

în condiţii standard de funcţionare, mărime indicată de producător. Puterea nominală

este indicată ca valoare maximă generată în condiţii STC.

Punct de delimitare Loc în care instalaţiile utilizatorului se delimitează ca proprietate de instalaţiile

operatorului de reţea. Punctul de delimitare al unei CEF este stabilit în ATR.

Punct comun de cuplare

Punct al unei reţele electrice, cel mai apropiat din punct de vedere electric de un

utilizator, la care sunt sau pot fi conectaţi şi alţi utilizatori, reprezentat, de regulă, de

punctul de delimitare ori de punctul de măsurare, astfel cum este stabilit în ATR.

Capitolul IV Documente de referinţă

Articolul 4 (1) Aplicarea prezentei metodologii se face prin coroborarea cu prevederile următoarelor acte

normative:

a)Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012;

b)Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2008;

c)Codul tehnic al reţelei electrice de transport, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii

Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 20/2004;

d)Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie - revizia I, aprobat prin Ordinul preşedintelui

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 128/2008;

e)Regulamentul privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de

interes public, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în

Domeniul Energiei nr. 129/2008;


[email protected]



f)Metodologia pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea, aprobată

prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.

48/2008, cu modificările ulterioare;

g)Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor

energetice - revizia I, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare

în Domeniul Energiei nr. 4/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

h)Standardul de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice,

aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei

nr. 17/2007;

i)Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, aprobat prin

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 28/2007.

(2) La aplicarea prezentei norme se vor avea în vedere următoarele standarde, cu caracter de

recomandare:

a)SR CEI 61836 „Sisteme de conversie fotovoltaică a energiei solare. Termeni şi simboluri“, la

ediţia în vigoare;

b)SR EN 62446 (CEI 62446) „Sisteme fotovoltaice de conectare la reţea. Prescripţii minime

pentru documentaţia sistemului, încercări de punere în funcţiune şi inspecţie“, la ediţia în

vigoare;

c)SR EN 61724 (CEI 61724) „Monitorizarea calităţilor de funcţionare a sistemelor fotovoltaice“,

la ediţia în vigoare;

d)SR CEI/TS 62257-7-1 „Recomandări pentru sisteme cu energii regenerabile şi hibride de mică

putere pentru electrificarea rurală. Partea 7-1: Generatoare - Panouri fotovoltaice“, la ediţia în

vigoare.

Capitolul VI Cerinţe pentru CEFND

Articolul 21

(1) Toate CEFND, indiferent de puterea instalată, trebuie să respecte cerinţele

Articolul 5:CEFD trebuie să respecte integral cerinţele Codului tehnic al reţelei electrice de

transport, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în

Domeniul Energiei nr. 20/2004/Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie, aprobat prin

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 128/2008,

şi prezentei norme tehnice.

Articolul 7 :Toate invertoarele componente ale unei CEFD trebuie să aibă capabilitatea:

a)să rămână conectate la reţea şi să funcţioneze continuu, fără limită de timp, în domeniul de

frecvenţă (47,5÷52) Hz;

Articolul 12:Deţinătorul CEFD este obligat să asigure protejarea panourilor fotovoltaice, a

invertoarelor componente ale CEFD şi a instalaţiilor auxiliare contra pagubelor ce pot fi

provocate de defecte în instalaţiile proprii sau de impactul reţelei electrice asupra acestora la

acţionarea corectă a protecţiilor de declanşare a CEFD ori la incidentele din reţea

(scurtcircuite cu şi fără punere la pământ, acţionări ale protecţiilor în reţea, supratensiuni

tranzitorii etc.), cât şi în cazul apariţiei unor condiţii tehnice excepţionale/anormale de

funcţionare.

Articolul 15:Soluţia de racordare a CEFD nu trebuie să permită funcţionarea CEFD în regim

insularizat, inclusiv prin dotarea cu protecţii care să declanşeze CEFD la apariţia unui

asemenea regim.

(2) În plus faţă de cerinţele de la alin. (1), CEFND cu puterea instalată mai mare de 0,4 MW şi

mai mică sau egală cu 1 MW trebuie să respecte cerinţele de la

Articolul 7 Toate invertoarele componente ale unei CEFD trebuie să aibă capabilitatea:


[email protected]



a)să rămână conectate la reţea şi să funcţioneze continuu, fără limită de timp, în domeniul de

frecvenţă (47,5÷52) Hz;

b)să rămână conectate la reţeaua electrică atunci când se produc variaţii de frecvenţă având

viteza de până la 1 Hz/secundă;

c)să funcţioneze continuu la o tensiune în PCC în domeniul (0,90 ÷ 1,10) Un.

Articolul 8(1) CEFD şi invertoarele componente trebuie să rămână în funcţiune la apariţia

golurilor şi a variaţiilor de tensiune de tipul celor din figura 1*) (să asigure trecerea peste

defect), pe una sau pe toate fazele, în punctul de delimitare:

Articolul 12 (2) Deţinătorul CEFD trebuie să pună la dispoziţia operatorului de reţea tipul

protecţiilor, modalitatea de racordare la circuitele de tensiune, curent electric şi declanşare,

matricea de acţionare a funcţiilor de protecţie, stabilite prin proiect, la interfaţa CEFD-SEN.

Articolul 16(1) Invertoarele componente CEFD, având certificate de tip conform normelor

europene aplicabile, garantează respectarea cerinţelor prezentei norme tehnice referitoare la

comportamentul la variaţiile de frecvenţă şi tensiune, precum şi la trecerea peste defect.

(2) Indiferent de numărul invertoarelor şi al instalaţiilor auxiliare aflate în funcţiune şi oricare

ar fi puterea produsă, CEFD trebuie să asigure în PCC calitatea energiei electrice conform cu

standardele în vigoare.

(4) În situaţii justificate, în scopul asigurării funcţionării în condiţii de siguranţă a reţelei

electrice, operatorul de reţea poate impune pentru CEFND condiţii suplimentare celor de mai sus

sau mai restrictive.

Capitolul VII Cerinţe pentru echipamentele de telecomunicaţii

Articolul 22

Deţinătorul CEF trebuie să asigure continuitatea transmiterii mărimilor de stare şi de funcţionare

către operatorul de reţea şi OTS, după cum urmează:

d)CEFND, cu puterea instalată mai mare de 0,4 MW şi mai mică sau egală cu 1 MW, asigură cel

puţin accesul OD la citirea la intervale de timp precizate de OD a energiei produse.

Capitolul VIII Informaţii necesar a fi transmise de CEF

Articolul 24

(2) Pentru centralele cu puteri instalate mai mici sau egale cu 1 MW deţinătorul acestora va

transmite numai datele standard de planificare din tabelul 1.

S - date standard de planificare, comunicate prin cererea de racordare, pentru elaborarea studiului

de soluţie;

D - date de detaliu de planificare, comunicate cu minimum 6 luni înainte de PIF;

T - date determinate (înregistrate) în urma probelor (testelor) care fac obiectul activităţilor de

testare, monitorizare şi control.

Determinarea acestor date se realizează în cadrul probelor de PIF şi se transmit la operatorul de

reţea în maximum 10 zile de la PIF.

Tabelul 1. Date pentru centralele fotovoltaice cu puteri mai mari de 1MW

Descrierea datelor (simbol) Unităţi de măsură Categoria

datelor

La nivelul centralei fotovoltaice:

Racordare la reţea, amplasare bară colectoare şi punct de delimitare Text, schemă S

Tensiunea nominală în punctul de delimitare kV S

Schema electrică a întregii centrale fotovoltaice Schemă D

Puterea activă nominală a CEF MW S


[email protected]



Puterea maximă aparentă a CEF în PCC MVA S

Putere activă netă maximă a CEF în PCC MW D

Domeniul de frecvenţă de funcţionare la parametri nominali Hz S

Viteza maximă/minimă de variaţie a puterii active ce poate fi realizată la nivelul

CEF MW/min D, T

Consumul serviciilor proprii la puterea activă maximă a CEF în PCC MW D, T

Condiţii speciale de conectare/deconectare a centralei fotovoltaice, altele decât

ale invertoarelor şi a panourilor fotovoltaice componente Text S, D

Modelul matematic al centralei fotovoltaice, incluzând invertorul şi tipul de

panou fotoelectric însoţite de simulările efectuate Text S

Reglajul puterii active în PCC (bucla de reglare) schema de reglare D

Reglajul tensiunii în PCC (bucla de reglare) schema de reglare D

Reglajul puterii reactive în PCC (bucla de reglare) schema de reglare D

Diagrama PQ în PCC Date grafice D, T

Parametrii liniei de racordare la SEN S

Frecvenţa minimă de funcţionare Hz S

Frecvenţa maximă de funcţionare Hz S

Tensiunea minimă de funcţionare kV S

Tensiunea maximă de funcţionare kV S

Date referitoare la panourile fotovoltaice care alcătuiesc centrala fotovoltaică

Numărul de panouri fotovoltaice care constituie CEF Număr S

Firma producătoare a panourilor fotovoltaice Denumire D

Tipul panourilor fotovoltaice Descriere D

Aria suprafeţei panoului fotoelectric m2 S

Puterea nominală a panoului fotoelectric (cc) kW S

Puterea maximă a panoului fotoelectric (cc) kW S

Curentul electric nominal a panoului fotoelectric (cc) A S

Tensiunea nominală a panoului fotoelectric (cc) V S

Descrierea datelor (simbol) Unităţi de măsură Categoria

datelor

Date referitoare la invertoarele utilizate de centrala fotovoltaică

Numărul de invertoare Număr S

Tipul invertorului Descriere S

Certificate de tip pentru invertoare însoţite de rezultatele testelor efectuate de

laboratoare recunoscute pe plan european pentru: variaţii de frecvenţă, tensiune

şi trecere peste defect

certificate D

Puterea nominală de intrare (cc) kW S

Puterea recomandată maximă de intrare (cc) kW S

Domeniul de tensiune de intrare (cc) V S

Tensiunea maximă de intrare (cc) V S

Curentul maxim de intrare (cc) A S

Puterea activă nominală de ieşire (ca) kW S

Puterea activă maximă de ieşire (ca) kW S

Puterea reactivă nominală de ieşire (ca) kVAr S

Tensiunea nominală de ieşire (ca) V, kV S

Curentul nominal de ieşire (ca) A S


[email protected]



Domeniul de frecvenţă de lucru Hz S

Domeniul de reglaj al factorului de putere D

Randamentul maxim % D, T

Consumul propriu maxim (ca) W D

Consumul pe timp de noapte (ca) W D

Unităţi de transformare prin care CEF se racordează la SEN:

Număr de înfăşurări Text S

Puterea nominală pe fiecare înfăşurare MVA S

Raportul nominal de transformare kV/kV S

Tensiuni pe plotul median, maxim şi minim (necesare în calcule de scurtcircuit) % din Unom S, D

Pierderi în gol kW D

Pierderi în sarcină kW D

Curentul electric de magnetizare % D

Grupa de conexiuni Text D

Domeniu de reglaj kV-kV D

Schema de reglaj (longitudinal sau longo-transversal) Text, diagramă D

Mărimea treptei de reglaj % D

Reglaj sub sarcină DA/NU D

Curba de saturaţie Diagramă D

Parametri de calitate ai energiei electrice la nivel CEF

Număr maxim de variaţii ale puterii (ΔS/Ssc) pe minut S, T

Valoarea maximă pentru variaţiile rapide de tensiune S, T

Factor total de distorsiune de curent electric T

Armonice de curent electric (până la armonica 50) T

Factor total de distorsiune de tensiune T

Armonice de tensiune (până la armonica 50) T

Factor de nesimetrie de secvenţă negativă de tensiune T

Capitolul IX Dispoziţii finale

Articolul 25

(1) OD are responsabilitatea transmiterii în timp real, la OTS, a puterilor active produse de

centralele nedispecerizabile racordate în reţeaua proprie, în mod agregat.

(2) În scopul îndeplinirii cerinţei de la alin. (1), în termen de maximum 3 ani de la intrarea în

vigoare a prezentei norme, OD dezvoltă propriul sistem DMS-SCADA şi asigură interconectarea

acestuia cu EMS-SCADA.

(3) Deţinătorii de CEFND cu puterea instalată mai mare de 1 MW şi mai mică sau egală cu 5

MW, care se pun în funcţiune în următorii 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentei norme,

asigură transmiterea măsurii de putere activă în sistemul EMS-SCADA, conform soluţiei agreate

cu OTS.

(4) Deţinătorii de CEFD care au fost puse în funcţiune sau care au obţinut autorizaţia de

înfiinţare anterior intrării în vigoare a prezentei norme tehnice au obligaţia ca până la data de 31

decembrie 2013 să se conformeze cerinţelor aplicabile CEFD, cuprinse în prezenta normă.


[email protected]



Articolul 26

(1) OTS va monitoriza nivelul puterii instalate în CEF racordate şi în curs de racordare în SEN,

va evalua efectele acestuia asupra siguranţei SEN şi va fundamenta măsuri în scopul menţinerii

siguranţei în funcţionare a SEN.

(2) Propunerile de măsuri vor fi transmise spre aprobare la ANRE

3. SITUATIA ENERGETICA DIN ZONA

3.1. Instalatii energetice existente

Centrala fotovoltaica este amplasata in localitatea Corabia , judetul Olt.

Instalatiile CEZ Distributie, se afla in vecinatatea terenului pe care se construieste centrala

fotovoltaica:

- LEA 20kV Corabia – Irigatii 3(I=1÷4 A, OL-AL 3x95mmp, L=22,36 km, izolatie portelan);

- LEA 20kV Corabia – Irigatii 4(I=9÷24 A, OL-AL 3x95mmp, L=16,1 km, izolatie portelan);

- LEA 20kV Corabia – Studina, alimentata din statia 110/20kV Studina(I=3÷57 A, OL-AL

3x95mmp, L=16,6 km, izolatie portelan);

- Statia de transformare Corabia 110/20kV (camera de conexiuni M.T.) se afla la cca. 4,5 km.

La statia de transformare 110/20kV Corabia, sunt racordate urmatoarele linii 20kV:

- LEA 20kV IRIGATII NR.6 CORABIA;

- LEA 20 kV TCH IZBICENI.

- LEA 20 kV IRIGATII NR.5 CORABIA;




- LEA 20 kV F-CA DE ZAHÃR CIRC. 2;

- LEA 20 kV F-CA DE ZAHÃR CIRC 1;

- LEA 20 kV D.C.A.;

- LEA 20 kV F-CA DE MOBILÃ;

- LES 20 kV P.A. ORAS;

- LEA 20 kV ORAS CORABIA;


- LEA 20 kV CORABIA-POTELU;

- LEA 20 kV IRIGATII 1 CORABIA;

- LEA 20kV CORABIA – STUDINA.

Statia de transformare 110/20kV Corabia, este echipata cu un transformatoar de putere 110/20kV

de 25MVA si un transformatoar de putere 110/20kV de 16MVA , doua bobine de stingere BS

10-50A si 10-100A, 630kVA si 1156 kVA.

- Statia de transformare Corabia 110/20kV (camera de conexiuni M.T.) se afla la cca. 4,5 km.

La statia de transformare 110/20kV Studina, sunt racordate urmatoarele linii 20kV:

- LEA 20kV CORABIA;

- LEA 20 kV RUSANESTI;

- LEA 20 kV VLADILA;

- LEA 20 kV IRIGATII NR.2 CARACAL;

- LEA 20 kV FNC VISINA;


- LEA 20 kV CARACAL VEST;


- LEA 20 kV TCH RUSANESTI.


[email protected]



Statia de transformare 110/20kV Studina, este echipata cu un transformatoar de putere 110/20kV

de 10MVA, doua bobine de stingere BS1 20kV/50A-630kVA si BS2 20kV/50A-630kVA

4. SOLUTII DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

4.1. Solutia proiectata

Pentru racordarea pe M.T. a centralei fotovoltaice proiectate s-au propus urmatoarele variante:

Solutia 1

LUCRARI PE TAXA DE RACORDARE

Se va parametriza terminalul de protectie din celula 20kV IRIGATII NR.3 CORABIA

din Distribuitorul de 20kV al statiei de transformare Corabia.

Racord radial din LEA MT IRIGATII NR.3 cu separator de racord montat vertical pe

stalpul nou proiectat in axul LEA MT:

- Plantare stalp special in axul LEA MT nr. 38A intre stalpul nr.37 si 38 existente, in

fundatie turnata echipat cu: consola de intindere, lanturi simple de izolatori din

material compozit, priza de pamant artificiala Rpp=4 ohm;

LEA 20kV IRIGATII NR.3 CORABIA este pe domeniu public, stalpul nou proiectat

conform planului cu situatia proiectata nr.03 va fi tot pe domeniu public.

- Refacere legaturi de intindere in axul LEA MT;

- Echipare stalp MT (nou proiectat in ax), in fundatie turnata, cu separator MT in

montaj vertical, - 25kV/400/50 A, suport capete terminale cu descarcatori MT;

- LES 20 KV ( cablu MT cu izolatie uscata din polietilena reticulara XLPE, cu manta

exterioara din PE cu rezistenta marita la propagarea focului, cu sectiunea de 185

mmp) de la stalpul nou proiectat de racord pana la punctul de conexiuni MT, cablu

MT va fi pozat pe domeniul public, pe o lungime maxima de 256 m;

- Montare punct de conexiuni amplasat la limita de proprietate cu acces din domeniul

public ce va fi echipat cu un ansamblu de celule de medie tensiune modulare pentru

distributie secundara, in urmatoarea configuratie :

- O celula de linie MTechipata cu separator de sarcina motorizat (48 Vcc) cu

actionare manuala (sosire din LEA MT), transformator bifazat 4 kVA, 20/0.230 kV;

- O celula de masura MT cu transformatoare de masura de current si de tensiune

(trafo tensiune 20/√3/0,1/√3/0,1/3 kV, trei bucati, trafo curent 25/5 A, trei bucati;

- O celula de racord echipata cu: separator de sarcina motorizat (48 Vcc),

intreruptor in vid cu actionare manuala, terminal numeric de protectie;

- LES 20 KV (cablu cu izolatie uscata din polietilena reticulara XLPE, cu manta

exterioara din PE cu rezistenta marita la propagarea focului, de la punctul de

conexiuni MT pana la PTAb proiectat 0,4/20kV 1000kVA;

Punctul de conexiune se va monta pe terenul SC SPINA ENERGY SRL cu acces din

domeniul public.

Pentru accesul la punctul de conexiuni se va incheia conventie de uz si servitute, si

superficie.

Delimitarea:

Delimitarea patrimoniala intre distribuitor (SC CEZ Distributie SA) si utilizator este la

papucii de legatura ai cablului MT, iesire din celula de racord MT a punctului de conexiuni spre

PT utilizator.

Masura:

Grupul de masura si contorizare se va monta in celula de masura, pe MT, din punctul de

conexiuni (proprietate SC CEZ Distributie SA).

Grupul de masura va fi format din:


[email protected]



- transformatoare de curent, de masura si protectie 25/5/5A, cls.

0,2FS5/5P30/5P30/10/30/30VA;

- contor electronic de energie electrica activa si reactiva, dublu sens, montaj indirect

compatibil cu sistemul Converge, clasa 0,2;

Intrarile de tensiune ale contorului electronic se conecteaza la buclele de tensiune din celulele

de masura existente in statie, celule care au in componenta 3 transformatoare de tensiune TIRM

20/V3/0,1/V3kV, cls.0,2. Grupul de masura se va monta in celula de masura a punctului de

conexiune. Contorul va avea clasa de precizie 0,2 si un curent de pornire de 0,02%In, respectiv

transformatoarele de curent clasa 0,2. In cazul in care si cu clasa de precizie 0,2 se observa ca nu

se inregistreaza energia electrica consumata, atunci se va face calculul pentru incasarea energiei

electrice necontorizate, in functie de instalatiile electrice existente.

Se va asigura sursa de alimentare auxiliara, 100V, cc sau ca, 30VA, autonomie de functionare in

lipsa tensiunii de masura cel putin 24 ore. Toate conexiunile circuitelor de masura si contorul de

energie electrica vor fi montate in celula de masura, cu posibilitate de sigilare. Clemele utilizate

pentru conexiunea circuitelor de masura vor fi prevazute cu posibilitatea de separare a tensiunilor

si de suntare respectiv separare a curentilor.

Se va monta contor dublu sens in celula 20 kV IRIGATII NR.3 CORABIA din Distribuitorul de

20kV al statiei de transformare Corabia pe tarif de racordare.

LUCRARI BENEFICIAR:

Montarea unei LES 20kV, tip A2XS(FL)2Y 1x3x(1x150/25) mmp, in lungime de 145 m

de la iesirea din punctul de conexiuni, pana la postul de transformare PTAb proiectat 0,4/20kV

1000kVA.

Montarea unui post de transformare in anvelopa, care va colecta energia debitata de

centrala fotovoltaica prin intermediul unui transformator ridicator 0,4/20kV – 1x1000kVA.

Postul de transformare in anvelopa PTAb 1000kVA va fi echipat cu:

-1 celula de linie sosire din PC echipata cu separator de bare;

-1 celula trafo plecare PFV echipata cu separator de bare, sigurante fuzibile cu percutor,

CLP si protectie numerica;

-1 transformator ridicator de putere 0,4kV/20kV, 1000kVA;

-1 tablou de joasa tensiune cu intrerupator, pe coloa generala trafo si circuite de joasa

tensiune cu sigurante fuzibile tip separatori.

PTAb-ul se va monta pe terenul SC SPINA ENERGY SRL.

Solutia 2


Se va parametriza terminalul de protectie din celula 20kV IRIGATII NR.4 CORABIA


Racord radial din LEA MT IRIGATII NR.4 cu separator de racord montat vertical pe

stalpul nou proiectat in axul LEA MT:




LEA 20kV IRIGATII NR.4 CORABIA este pe domeniu privat apartinand SC SPINA

ENERGY SRL, stalpul nou proiectat conform planului cu situatia proiectata nr.04 va fi

pe domeniu public.







[email protected]


















domeniul public.


superficie.

Delimitarea:



PT utilizator.

Masura:





0,2FS5/5P30/5P30/10/30/30VA;















Se va monta contor dublu sens in celula 20 kV IRIGATII NR.4 CORABIA din Distribuitorul de

20kV al statiei de transformare Corabia pe tarif de racordare.

LUCRARI BENEFICIAR:




[email protected]



1000kVA.











Solutia 3


Se va parametriza terminalul de protectie din : celula 20kV CORABIA STUDINA din

Distribuitorul de 20kV al statiei de transformare Studina si celula 20kV CORABIA STUDINA


Racord radial din Derivatia Taurine a LEA MT CORABIA STUDINA cu separator de

racord montat vertical pe stalpul nou proiectat in axul LEA MT:




Derivatia Taurine a LEA MT CORABIA STUDINA este pe domeniu privat apartinand

SC SPINA ENERGY SRL, stalpul nou proiectat conform planului cu situatia proiectata

nr.05 va fi pe domeniu public.




















Pentru accesul la punctul de conexiuni se va incheia conventie de uz si servitute.


domeniul public.


superficie.


[email protected]



Delimitarea:



PT utilizator.

Masura:





0,2FS5/5P30/5P30/10/30/30VA;















Se va monta contor dublu sens in celula 20 kV CORABIA STUDINA din Statia Corabia si in

celula 20 kV CORABIA STUDINA din Statia Studina pe tarif de racordare.

LUCRARI BENEFICIAR:



1000kVA.











4.2. Calculul nivelului de siguranta al retelei in punctul de delimitare Au fost calculate valorile indicatorilor de fiabilitate in punctul de delimitare a instalatiilor

si s-au obtinut urmatoarele valori:

Solutia 1+Solutia 2+ Solutia 3

- Probabilitatea de succes: Ps = 0,9991;

- Probabilitatea de insucces: Qr = 0,0009;


[email protected]



- Durata medie totala de succes pe an: Tf =8751,73 ore;

- Durata medie totala de insucces pe an: Tn = 8,2657 ore;

- Numarul mediu de stari de insucces: Tn= 0,1859 buc;

- Durata medie de insucces: Tmed = 44,46 ore

- Durata maxima de restabilire a alimentarii in cazul intreruperii accidentale, simultane a tuturor

cailor de alimentare: Tmax = 57,29 ore

- Durata de restabilire a tensiunii in punctul de delimitare, prin efectuarea de manevre in statia de

racordare – 4 ore.

Se va respecta cu strictete Standardul de performanta pentru serviciul public de distributie

a energiei electrice, limitele normate de variatie a frecventei in functionare fiind:

a. 47,00-52,00 Hz timp de 100% pe an.

b. 49,50 - 50,50 Hz timp de 99,5% pe an.

In punctul de delimitare, in conditii normale de exploatare, valoarea medie efectiva

pentru 10 minute a tensiunii furnizate in 95% din timpul oricarei perioade a unei saptamani - nu

trebuie sa aiba o abatere mai mare de ±10% din tensiune contractuala la MT.

Factorul de distorsiune a tensiunii la JT si MT trebuie sa fie mai mic sau egal cu 8 %.

in conditii normale de functionare, tensiunile armonice in punctele de delimitare, la JT si MT, nu

trebuie sa depaseasca limitele maxime indicate in tabelul nr. 2 din Standardul de performanta

pentru serviciul de distributie a energiei electrice, timp de 95% din saptamana.

Restabilirea alimentarii dupa o intrerupere neplanificata 24 de ore - rural, in conditii

meteo normale; 72 de ore - in conditii meteo deosebite.

Restabilirea alimentarii dupa o intrerupere planificata 16 ore - rural.

4.3. Caracteristicile tehnice ale instalatiilor proiectate, pentru toate variantele

Montarea unui stalp special tip SC15015 echipat cu separator tip STEPNv, descarcatori si

cutie terminala.

Montarea unui punct de conexiuni 20kV, echipat cu o celula de linie MT echipata cu

separator de sarcina motorizat (48 Vcc) cu actionare manuala (sosire din LEA MT),

transformator bifazat 4 kVA, 20/0.230 kV, o celula de masura MT cu transformatoare de masura

de current si de tensiune (trafo tensiune 20/√3/0,1/√3/0,1/3 kV, trei bucati, trafo curent 25/5 A,

trei bucati, o celula de racord echipata cu: separator de sarcina motorizat (48 Vcc), intreruptor in

vid cu actionare manuala, terminal numeric de protectie si analizor de calitate a energiei

electrice.

Post de transformare in anvelopa 1x1000 kVA - va fi de tip compactizat, in anvelopa de

beton, echipat cu:

Tablou MT (cu sistem SCADA intern) 24kV, 1600A, 16kA (1 s), astfel:







LES 20kV - se va executa cu cablu tip A2XS(FL)2Y 1x(3x1x185/50 mmp), cu bariera

longitudinala si transversala la patrunderea apei. Jonctiunea cablului 20kV cu LEA 20kV se va

face prin intermediul capetelor terminale de exterior termocontractibile iar racordarea cablului

20kV la celula din punctul de conexiuni montat la centrala fotovoltaica se va face prin

intermediul capetelor terminale de interior termocontractibile.

Capacitatea maxima a liniilor LES 20kV, se considera, conform NTE 401/03/00, pentru cablu

montat in pamant, cu izolatia din polietilena si conductoare din Al:


[email protected]



- pentru sectiunea de 185 mmp - Imax =310A si Smax = 10.7MVA

SISTEMUL DE TELECOMUNICATII PENTRU CENTRALA FOTOVOLTAICA (SCADA)

Transmiterea datelor se va realiza printr-un echipament integrat in sistemul de

telegestiune al CEZ Distributie S.A. In acest sens, releul de protectie din celula de M.T. (din

statia de transformare 110/20kV Corabia sau Studina), va fi prevazut cu posibilitatea de

transmitere a urmatoarelor informatii P, Q, U, f, pozitie intrerupator, comanda de la distanta

intrerupator. Transmiterea acestor informatii se va realiza printr-un modul de comunicatii

incorporat in releu.

SC SPINA ENERGY SRL va contracta de la Vodafone o capacitate de 128kbps in locatia in

care este construita CEF, in vederea asigurarii legaturii sau integrarii in SCADA a

comunicatiei de la statia de evacuare cu unitatea de dispecer a CEZ.

4.4. Indicatori tehnico-economici

Solutia 1

Capacitati taxa de racordare:

Parametrizare terminal de protectie -1 buc

Montare contor electronic de energie electrica activa si reactiva, dublu sens-1 buc

Montare stalp cu separator STEPNv, descarcatori si cutie terminala – 1 buc.

LES 20kV 1x(3x1x185/50 mmp) – 0,256 km.

Montare punct de conexiuni si analizor de calitate a energiei – 1 buc.

Capacitati beneficiar:

LES 20kV 1x(3x1x150/25 mmp) – 0,145 km.

Post de transformare in anvelopa – 1 buc.

Solutia 2





LES 20kV 1x(3x1x185/50 mmp) – 0,249 km.



LES 20kV 1x(3x1x150/25 mmp) – 0,145 km.


Solutia 3





LES 20kV 1x(3x1x185/50 mmp) – 0,218 km.



LES 20kV 1x(3x1x150/25 mmp) – 0,145 km.


4.5. Calculul caderilor de tensiune

La punctul de delimitare intre Operatorul de distributie a energiei electrice si utilizator, caderile

de tensiune sunt in limitele admisibile, breviarul de calcul, fiind anexat la documentatie.

Concluzii:

Situatia proiectata - Solutia 1,2 si 3


[email protected]



In punctul de delimitare intre Producator si Operatorul de distributie de energie electrica, energia

vehiculata respecta criteriul caderilor de tensiune.

4.6. Curenti de scurtcircuit

Producatorul solicita racordarea la RED o putere maxim simultan absorbita de 725 kW,

reprezentand un curent electric de 20A.

Potrivit extrasului de mai jos sarcinile maxime, pana la care se poate incarca - sub aspectul

economic sau termic, o linie electrica cu sectiunea Se, conform NTE 401/03/00 este: Tipul liniei Se Ifec pentru urmatoarele durate Tm ale sarcinii maxime, in h/an Ift

aer ambiant cu temp.

maxima 40°C

2000 3000 4000 5000 6000 7000

LEA20kV

Cu cond. din

Al-Ol

35 132 123 109 99 88 82 140

50 167 160 132 123 111 99 175

70 209 196 167 152 140 128 225

95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare)

Ifec - curent frontiera economica - in A

Ift - curent

frontiera

termica

(stabilitate

termica in

regim de

lunga

durata) -

in ATipul

liniei

Se Sfec pentru urmatoarele durate Tm ale sarcinii maxime, in h/an Sft

aer ambiant cu

temp. maxima 40°C

2000 3000 4000 5000 6000 7000

LEA20kV

Cu cond.

din Al-Ol

35 4,6 4,3 3,8 3,4 3,0 2,8 4,9

50 5,8 5,5 4,6 4,2 3,8 3,4 6,1

70 7,2 6,8 5,8 5,3 4,8 4,4 7,8

95 9,1 8,5 7,2 6,5 6,1 5,5 9,4

120 10,7* 10,0 9,0 8,3 7,8 7,3 10,7

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termica (limita economica este mai mare)

Sfec - putere frontiera economica - in MVA

Sft - putere curent frontiera termica (stabilitate termica in regim de lunga durata) - in MVA

Au fost calculati curentii de scurtcircuit, conform breviarului de calcul anexat la documentatie.

5. CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI

5.1. Clima si fenomenele naturale specifice zonei

a) Conditii meteorologice (in exterior)

Temperatura maxima: +40°C

Temperatura minima: -30°C

Umiditatea relativa: 80% la 35°C

b) Altitudinea: <1000m

c) Gradul de poluare: III

d) Caracteristici de protectie antiseismica: acceleratia seismica maxima - 3m/s2

5.2. Caracteristicile geofizice ale terenului

Terenul in care se vor executa lucrarile, este de categorie B. Obiectivele sunt amplasate in zona

meteorologica B, caracterizata printr-un indice cronokeraunic de 115 ore furtuna/an.


[email protected]



6. SUPRAFETE DE TEREN OCUPATE

6.1. Regimul juridic

Centrala fotovoltaica va fi montata, in loc. Corabia, pe teren proprietate SC SPINA ENERGY

SRL.

Punctul de conexiuni se monteaza pe domeniu SC SPINA ENERGY SRL.

SC SPINA ENERGY SRL isi asuma responsabilitatea asigurarii conditiilor legale de executie a

insalatiei de utilizare, si rezolvarii oricaror posibile litigii aparute in timpul executiei lucrarilor.

Stalpul cu separator se va amplasa pe domeniul public, pentru accesul la Separator nefiind

necesar incheierea unei conventii de uz si servitute.

6.2. Regimul tehnic-reglementarea paralelismului si intersectiilor cu alte instalatii sau

constructii.

6.2.1. La pozarea cablurilor de energie electrica in pamant se vor respecta cu strictete distantele

minime pe orizontala si verticala prevazute in NTE 007/08/00, intre LES M.T. proiectate si alte

retele si constructii civile:

- Fata de reteaua de apa si canalizare: 0,5 m la apropieri;

0,25 m la intersectii;

- Fata de fundatii cladiri: 0,6 m;

- Fata de axul arborilor: 1 m;

- Fata de cabluri electrice: 0,25 m la apropieri;


- Fata de reteaua de gaze : 0,6 m la apropieri;


- Fata de cablurile telefonice: 0,5 m la apropieri;


- Fata de stalpii LEA de joasa tensiune : 0,5 m ia apropiere.

6.2.2. Montarea punctelului de conexiuni si a postului de transformare se va face respectand

prevederile normativelor in vigoare si distantele conform PE 101/85 si PE 101 A/85.

7. ACTE NORMATIVE TEHNICE UTILIZATE IN REALIZAREA SOLUTIEI

L319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca

Normele si instructiunile interne ale executantului lucrarii, precum si cele

impuse de operatorul de retea privind securitatea si siguranta muncii

Legea 307/2006 Privind apararea impotriva incendiilor

Ordin 163/2007 Pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor

PE 116/94 Normativ pentru incercari si masuratori la echipamente si instalatii

electrice;

1.RE-lp 30/2004 Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant;

FC 1/84 Fisa tehnologica privind pozarea cablurilor de energie electrica;

FC 15/85 Executarea capetelor terminale de interior pentru cabluri de semnalizare;

FT 66/90 Fisa tehnologica privind executarea mansoanelor de legatura la cablurile

de 20 kV A2YSY, folosind materialele din seturi;

FT 67/95 Fisa tehnologica privind executarea capetelor terminale de interior si de

exterior la cablurile de 20 kV A2YSY, folosind materialele din seturi;


[email protected]



3.2.FT 75-87 Fisa tehnologica privind executarea si repararea canalizarilor din liniile

electrice subterane de 1-20 kV;

3.2. FT4/93 Metode de verificare a LES de 1-35 kV;

PE 101/85 Normativ pentru construirea instalatiilor electrice de conexiuni si

transformare cu tensiuni peste 1kV;

PE 132/95 Normativ pentru proiectarea retelelor de distributie publica;

PE 101 A/85 Instructiuni privind stabilirea distantelor normate de amplasare a

instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV in raport cu alte constructii;

1U-ip4/5-88 Indrumar de proiectare pentru linii electrice aeriene de medie tensiune -

Treceri din LEA in LES - Derivatii;

Legea 10/1995 Legea privind calitatea in constructii;

NTE 001/03/00 Normativ pentru alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia

instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor

NTE 003/04/00 Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu

tensiuni peste 1000V

1.U-lp 4/3-88 Indrumar de proiectare pentru liniile electrice aeriene de medie tensiune.

Izolatoare, cleme, armaturi

Cataloage si oferte de produse

3.RE-123-88 Instructiuni de exploatare si intretinere instalatii de legare la pamant

NTE 401/03/00 Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor

in instalatii electrice de distributie de 1-110 kV;

NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea si executia liniilor electrice subterane.

Legea 10/1995 Legea privind calitatea in constructii.

HG 498/2001 HG pentru actualizarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute la

art.33 din Legea 10/95.

L 587/2002 pentru modificarea ari 40 din Legea 10/95 privind calitatea in constructii.

OG 95/1999 privind calitatea lucrarilor de montaj pentru utilaje, echipamente si

instalatii tehnologice industriale.

L 440/2002 pentru aprobarea OG 95/1999.

HG 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente

acestora.

HG 51/1996 Regulament de receptie a lucrarilor de montaj utilaje, echipament,

instalatii tehnologice si punerii in functiune a capacitatii de productie

ORD 293/1999 privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj pentru utilaje,

echipament, instalatii tehnologice industriale.

H 622/2004 Privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru

constructii.

H 891/2004 Privind stabilirea unor masuri de supraveghere a pietei produselor din

domeniile reglementate, prevazute in L 608/2001.

L 608/2001 Legea privind evaluarea conformitatii produselor.


[email protected]



8. MASURI DE PROTECTIA MUNCII, PSI Sl PROTECTIA MEDIULUI

INCONJURATOR

8.1. Masuri de protectie a muncii

Se vor respecta cu strictete instructiunile proprii de protectie a muncii specifice procesului

tehnologic (ISP. 1/2007-CEZ Distributie SA)

Cap. 2.1. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca personalul care isi desfasoara activitatea in

instalatiile electrice de exploatare.

Cap. 2.2. Autorizarea personalului din punct de vedere al protectiei muncii pentru desfasurarea

activitatilor in instalatiile electrice din exploatare.

Cap. 2.3. Executarea lucrarilor in instalatiile electrice din exploatare, de catre personalul delegat.

Cap. 3.1. Masuri tehnice de protectie a muncii la executarea lucrarilor in instalatiile electrice din

exploatare cu scoaterea acestora de sub tensiune.

Cap. 3.2.1. Executarea lucrarilor in baza autorizatiei de lucru.

Cap. 3.6. Masuri de protectie a muncii ia executarea lucrarilor la inaltime, specifice instalatiilor

electrice.

Cap. 4. Echipamente de munca

Cap. 5.1. Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mediul de munca, din punct de

vedere ai protectiei muncii.

Cap.5.1.1 Din proiectare s-au respectat ari 235 afin. 1-4 art. 236.

Cap. 5.1.2. La montaj se vor respecta art. 255, 256.

Cap. 5.4. Masuri de protectie a muncii la executarea lucrarilor la liniile electrice aeriene si

subterane.

Se vor respectare prevederile HG 300/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate

pentru santiere temporare sau mobile,

8.2. Masuri PSI

Privind paza contra incendiilor se vor respecta cu strictete normele cuprinse in Legea nr.

307/2006, Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, DGPSI 003/2001 - Dispozitii

generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor cu mijloace tehnice de prevenire

si stingere a incendiilor, DGPSI 005/2001 -Dispozitii generale privind organizarea activitatii de

aparare impotriva incendiilor.

8.3. Managementul mediului

Documentatia s-a intocmit in conformitate cu prevederile legislatiei de mediu in vigoare.

Lucrarile proiectate nu afecteaza mediul inconjurator, nu constituie surse de poiuare si nu sunt

afectate asezarile umane invecinate amplasamentului instalatiilor proiectate. Se va avea in grija

ca in timpul executiei lucrarilor sa nu fie afectata vegetatie.

Tehnologia de conversie fotovoltaica a energiei solare face parte din tehnologiile curate de

conversie a energiei. Centrala fotovoltaica nu emite noxe, din functionarea ei nu rezulta deseuri,

nu are piese in miscare, nu emite zgomot, nu emite gaze sau alte substante lichide sau solite.

Impactul vizual - 85% din suprafata este acoperita de module fotovoltaice, de culoare albastru -

gri.

Datorita faptului ca centrala fotovoltaica produce energie electrica curata, functionarea centralei

contribuie la eliminarea emisiei a cel putin 6506t CO2 anual, precum si a altor noxe care insotesc

tehnologia clasica de producere a energiei electrice.

Executantul lucrarii are obligatia de a cunoaste si aplica legislatia si reglementarile specifice de

protectia mediului care fac referire la:

- Ordonanta 195/2005 ~ privind protectia mediului

- SR EN ISO 14001/2005 - Sisteme de Management de Mediu - Specificatii si ghid de

utilizare

- ISO 14004/2004 - Sisteme de Management de Mediu - Ghid privind principiile, sistemele


[email protected]



si tehnicile de aplicare

- SR ISO 14050/2005 - Management de Mediu – Vocabular

- Legea 265/2006- de aprobare a OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului.

- OU 114/2007- pentru modificarea si completarea OUG 195/2005 privind protectia

mediului

- Legea 426/2001 - pentru aprobarea O. U. G. 78/2000 privind regimul deseurilor.

- O.U 78/2000- privind regimul deseurilor

- Legea 655/2001 - pentru aprobarea O. G. 243/2000 privind protectia atmosferei

- Legea 107/1996 - legea apelor

- Legea 310/2004 - pentru modificarea si completarea Legii apelor 107/1996

- Legea 112/ 2006 - pentru modificarea si completarea Legea apelor 107 /1996

- H.G. 856/2002 - privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzand deseuriie, inclusiv deseuriie periculoase.

- OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciciabiie - republicare.

- OUG 243/2000 privind protectia atmosferei.

- Legea 465/2001 - pentru aprobarea O.U.G. 1&2001 privind gestiunea deseurilor

reciciabiie.

- Legea 431/2003 - privind aprobarea OU 61/2003 pentru modificarea alin.2 art.7 din OUG

16/2001 privind gestionarea deseurilor reciciabile.

- HG nr.235/2007- privind gestionarea uleiurilor uzate

- HG nr.1132/2008- privind regimul bateriilor de acumulatori si al deseurilor de baterii si

acumulatori

- H.G. 448/2005-privind gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice.

- H. G. 124/2003 - privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest.

- H.G. 621/2005 - privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje.

- Legea 360/2003 - privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase.

- HG 539/ 2004 - privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produse de

echipamente destinate util in exterior

- HG 1323/2005 - privind modificarea si completarea HG 539/2004 privind limitarea

nivelului emisiilor de zgomot in mediu produse de echipamente destinate utilizarii in

exterior.

- H. G. 321/2005 - privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental.

- HG 95/2003 - privind controlul activitatii care prezinta pericole de accidente majore in

care sunt implicate substante periculoase.

- Legea 122/2002 - privind aprobarea Ordinului MT 48/1999 privind transportul rutier al

materialelor periculoase.

- OU nr. 48/1999- privind transportul rutier al materialelor periculoase

- Ordinul MAPM 2/2004// MTCT 211/2004II MEC 118/2004 - procedura de reglementare

si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei.

- HG 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata,

sanatatea,

securitatea muncii si protectia mediului inconjurator

- Ordin MIR 66/2001 - privind responsabilitati de mediu.

- O.U.G. 192/2005 - privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

- H.G. 168/1997 - privind echipamentele, materialele sau produsele puse in opera la

executarea lucrarilor de constructie.

Ca urmare a aplicarii legislatiei si reglementarilor de mediu, constructorul va lua toate

masurile necesare de protectie a factorilor de mediu.

Proiectul privind montarea si racordarea la RED a centralei fotovoltaice nu are impact


[email protected]



negativ asupra locuintelor.

Centrala fotovoltaica va fi montata pe o parcela de teren si nu va avea un impact negativ

asupra florei si faunei.

Pe perioada de functionare a centralei fotovoltaice, nu vor fi generate deseuri. Cand

perioada de functionare a centralei fotovoltaice se va incheia, aceasta va fi scoasa din functiune,

materialele rezultate vor fi evacuate si reciclate iar site-ui i se va reda la starea si functia sa

initiala, dinaintea proiectului.

Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu:

1.Protectia calitatii apelor: instalatiile electrice proiectate nu produc agenti poluanti ai panzei

freatice.

2.Protectia aerului: Instalatiile electrice proiectate nu produc agenti poluanti ai aerului.

3.Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor: instalatii electrice proiectate nu reprezinta surse

de zgomot sau vibratii.

4.Protectia impotriva radiatiilor: instalatiile electrice proiectate nu reprezinta surse de radiatii.

5.Protectia solului si subsolului: cablurile de energie electrica proiectate se pozeaza in profil de

sant tipizat, care nu reprezinta o sursa de poluare pentru sol si subsol.

6.Protectia ecosistemelor terestre sau acvatice: nu sunt afectate ecosistemele terestre sau

acvatice.

7.Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public: se vor realiza prize artificiale

de pamant la stalpii proiectati la care se vor lega toate elementele metalice care in mod normal

nu se afla sub tensiune.

8.Gospodarirea substantelor toxice si periculoase: nu se folosesc astfel de substante, nefiind

necesare conditii de protectie a factorilor de mediu. Nu exista transformatoare sau condensatoare

care sa contina bifenoli policlorurati.

Lucrari de reconstructie ecologica: nu sunt afectati factorii de mediu, deci nu sunt necesare

lucrari de reconstructie ecologica.

Prevederi pentru monitorizarea mediului: instalatiile proiectate nu produc emisii de poluanti, deci

nu sunt necesare dotari si masuri pentru controlul emisiilor de poluanti.

Modul in care este afectat mediul inconjurator: modul in care este afectat mediul inconjurator

inainte de inceperea lucrarilor.

Modul in care urmeaza a fi afectat mediul inconjurator dupa finalizarea lucrarilor si modul in

care acesta a fost readus la parametrii apropiati de cei initiali: pamantul rezultat din sapaturi este

utilizat partial la umplerea gropilor de fundatii, astfel incat, in general mai ramane o cantitate de

pamant nefolosit. Acesta se imprastie cu lopata pe o suprafata mai mare, astfel incat sa nu

ramana movile care sa impiedice circulatia. Pamantul rezultat din saparea santului se amplaseaza

pe pozitia initiala dupa pozarea cablului de medie tensiune. Dupa terminarea lucrarilor pe teren

nu raman resturi materiale care sa degradeze sau sa polueze zona. 8,4 Managementul calitatii.

Documentatia este intocmita conform sistemului calitatii si mediului implementat de proiectant,

Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si OUG nr. 95/1999 privind asigurarea calitatii

lucrarilor de montaj, dotari tehnologice industriale, aprobata si modificata cu Legea nr.

440/2002.

Toate materialele si echipamentele care se vor achizitiona pentru a fi montate in lucrare, vor

trebui sa fie insotite de certificate de calitate si/sau declaratii de conformitate.

Pentru asigurarea calitatii lucrarilor se vor face toate controalele si verificarile indicate in PCCVI

(faza PT+CS si DTAC), ia terminarea fazelor determinante. Se va trece la etapa urmatoare numai

daca si cand sunt intrunite toate conditiile pentru aceasta.


[email protected]



9. CATEGORIA DE IMPORTANTA A LUCRARII

Prezenta documentatie trateaza solutiile de racordare la RED a Centralei fotovoltaice SC

SPINA ENERGY SRL si este compusa din lucrari de construire a unei instalatii de racord de tip

LES 20kV, a carei siguranta in functionare asigura continuitatea alimentarii cu energie electrica a

instalatiilor producatorului si/sau consumatorului, in conformitate cu HGR 925/95, Anexa 6,

Legea nr. 10/1995, art. 5, art. 22 lita si HGR 766/97 Anexa 3, art. 5-7 si art 8-9, lucrarea face

parte din categoria de importanta normala.

10. FINANTAREA INVESTITE

Lucrarea se va executa cu fonduri ale investitorului, defalcate astfel:

Tarif de racordare

Fonduri beneficiar

11. DURATA ESTIMATA DE REALIZARE A INVESTITIEI: 180 zile

ALTE PRECIZARI FACUTE DE PROIECTANT LEGATE DE REALIZAREA

LUCRARILOR

-Cuplarea Centralei Fotovoltaice in reteaua electrica de distributie nu trebuie sa depaseasca

capacitatea vreunui element de retea (privind nivelul de tensiune sau nivelul de dimensionare la

scurtcircuit)

-Deconectarea Centralei Fotovoltaice nu trebuie sa produca functionarea altor protectii din retea

-La sincronizare (cuplarea la retea) nu trebuie sa se produca o variatie de tensiune mai mare de

±5%.

Centrala Fotovoltaica va fi integrata in sistemul SCADA.

-Din punct de vedere al subordonarii operative Centrala Fotovoltaica va avea instalatiile de

racordare la retea in comanda operativa a Dispecerului si pentru aceasta se vor asigura legaturi

telefonice directe cu Dispecerul si legaturi pentru transmisie de date.

-Pentru integrarea in piata de energie electrica a Centralei Fotovoltaice se vor prevedea in

punctul de racordare instalatii de masurare a energiei electrice (produse/consumate) precum si

instalatii de teletransmisie a datelor.

-Centrala Fotovoltaica nu va furniza energie electrica in SEN daca tensiunea sau frecventa in

retea inregistreaza abateri in afara limitelor admisibile.

-Dupa un incident in retea, Centrala Fotovoltaica nu se va reconecta in sistem pana cand

parametrii de tensiune si frecventa nu intra in limitele admise (reconectarea facandu-se dupa

cateva minute de la revenirea tensiunii si frecventei la valorile normate pentru regimul stationar)

-Productia Centralei Fotovoltaice poate fi redusa sau oprita total la dispozitia Dispecerului, cand

in reteaua de distributie pot aparea congestii.

Proiectul tehnic si detaliile de executie privind solutia avizata se vor prezenta ia faza

urmatoare a lucrarii. La faza PT si DDE se vor stabili urmatoarele:

- se va detalia modul de interfata intre Centrala Fotovoltaica si CEZ DISTRIBUTIE,

privind comanda operativa, exploatarea si accesul in instalatii, masurarea energiei

electrice produse/consumate, etc.

- se va detalia modul de corelare a protectiilor si automatizarilor Centrala Fotovoltaica cu

protectiile si automatizarile din reteaua electrica de distributie din care se va face

racordarea.

- se va detalia modul de integrare din punct de vedere functional al Centralei Fotovoltaice

(monitorizare, reglaj si telecomunicatii) cu sistemul de teleconducere SCADA al CEZ

DISTRIBUTIE.

- se va prezenta modul de asigurare a serviciilor proprii ale Centralei Fotovoltaice (pentru

situatiile in care este intrerupta legatura directa de evacuare a puterii din Centrala


[email protected]



Fotovoltaica in reteaua electrica de distributie), precum si necesarul de consum din SEN

(pentru cazurile in care Centrala Fotovoltaica nu produce energie electrica).

- se vor analiza aspectele privind masurarea energiei electrice produse/consumate de

Centrala Fotovoltaica in punctul de racord, precum si modul de realizare a sistemului de

teletransmisie a datelor si integrarea in sistemul de telegestiune al CEZ DISTRIBUTIE

S.A.

12. ACORDURI Sl AVIZE NECESARE PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR

Beneficiarul a obtinut certificatul de urbanism pentru constructie centrala fotovoltaica. S-

au obtinut toate avizele si acordurile cerute prin certificatul de urbanism pentru centrala

fotovoltaica. Pentru racordul electric se va obtine certificatul de urbanism si toate avizele si

acordurile solicitate pentru acesta.

13. SERVICII INTERNE

In Punctul de conexiuni proiectat se va monta un trafo auxiliar 4 kVA.

Consumul serviciilor interne va fi asigurat din energia electrica produsa de CEF si are Pa=10kW

Atat energia produsa cat si energia consumata, se va masura cu contorul dublu sens, prevazut a

se monta in punctul de conexiune.

Din punct de vedere strict al procesului, instalatia suporta intreruperi in alimentare fara implicatii

de securitate pentru personal sau mediu, astfel ca echipamentele serviciilor interne nu trebuie sa

aiba rezerva la toate nivelele.

Instalaţia de automatizare trebuie sa asigure conducerea centralei, atât în regim de funcţionare

interconectată, cât şi în regim de izolare sau de insularizare cu consumatorii de servicii interne.

14. ANALIZA SOLUTIILOR PROPUSE

Solutia

Evaluarea lucrarilor[RON] – fara TVA

Elemente fizice din amonte de

punctul de delimitare(TR),

[mii lei]

Elemente fizice din aval de

punctul de delimitare(FB) Total

Solutia 1 355.30 din care C+M: 76.68 224.82din care C+M: 37.48 580.12

Solutia 2 428.14 din care C+M: 147.33 224.82 din care C+M: 37.48 652.96

Solutia 3 434.33 din care C+M: 153.33 224.82 din care C+M: 37.48 659.12

Din evaluarea lucrarilor se observa ca solutia 3 este mai avantajoasa din punct de vedere

economic.

Proiectant,

Memoriu Tehnic Spina

Documents

Transcript of Memoriu Tehnic Spina