Memoriu Tehnic

PRIMARIA MUNICIPIULUI MORENISediu: Moreni, Str. A.I.Cuza, Nr.15tel: 0245667264, Cod fiscal 4344597

PROIECT TEHNICREABILITARE SI MODERNIZARE DC9A IN LOCALITATEA

MORENI JUDETUL DAMBOVITA

PIESE SCRISE

12.2014PROIECT NR: 15338 / 28.11.2014BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI MORENI

REABILITARE SIMODERNIZARE DC9A

IN LOCALITATEAMORENI JUDETUL

DAMBOVITA

1PRIMARIA MUNICIPIULUI MORENISediu: Moreni, Str. A.I.Cuza, Nr.15tel: 0245667264, Cod fiscal 4344597

Obiectiv: REABILITARE SI MODERNIZARE DC9A IN LOCALITATEAMORENI JUDETULDAMBOVITA

B O R D E R O U

A. PIESE SCRISE1. Foaie de capat.2. Lista de semnaturi.3. Borderou.4. Memoriu tehnic.5. Grafic de executie.6. Program faze determinante.7. Program de urmarire in timp.8. Coordonate trasare9. Caiete sarcini:

Terasamente. Strat de forma. Fundatii balast. Imbracaminti mixturi asfaltice. Gabioane. Podete beton. Indicatoare rutiere. Marcaje rutiere. Parapeti. Pereu zid de sprijin.

B. PIESE DESENATE

DENUMIREPLANSA DENUMIRE PLANSE SCARA

D.001 Plan de amplasament .1:15000D.002-032 Plan situatie / Profile longitudinale .1:500/50D.033-035 Profile transversale tip .1:50D.036-105 Profile transversale curente .1:100D.106-116 Detalii 1:10/20/50/100/200

IntocmitIng. Oancea Paul

S.C. STRUCT QUALITY DESIGN S.R.L.Reabilitare si modernizare DC9ABeneficiar: Primaria Municipiului Moreni, Judet Dambovita

REABILITARE SI MODERNIZARE DC9AMORENI JUDETUL DAMBOVITAFAZA: PROIECT TEHNIC

MEMORIU TEHNIC

Pagina 1 din 37

CUPRINS

1. DATE GENERALE ............................................................................................................... 21.1. Denumirea obiectivului de investitii ....................................................................................... 21.2. Amplasamentul..................................................................................................................... 21.3. Beneficiarul investitiei ........................................................................................................... 21.4. Elaboratorul documentatiei ................................................................................................... 22. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL ................................................................ 22.1. Situatia existenta a obiectivului de investitii .......................................................................... 32.2. Geologia regiunii................................................................................................................... 32.3. Clima .................................................................................................................................... 32.4. Temperaturi si regimul vanturilor .......................................................................................... 32.5. Adncimea de nghe............................................................................................................ 42.6. Parametri seismici ai amplasamentului ................................................................................. 43. DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI ...................................................................................... 53.7. Zona, amplasamentul si obiective......................................................................................... 53.8. Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat ......................................................... 63.9. Ctegoria de importanta ......................................................................................................... 63.10. Studii de teren ...................................................................................................................... 63.10.1. Studii topografice.................................................................................................................. 63.10.2. Studiu geotehnic................................................................................................................... 64. SITUATIE EXISTENTA STR. INDEPENDENTEI (DC9A) ..................................................... 74.11. Starea tehnica, din punct de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate in constructii,

potrivit legii. .......................................................................................................................... 74.12. Defectiunile structurii rutiere ................................................................................................. 84.13. Traseul in plan...................................................................................................................... 84.14. Profilul in lung....................................................................................................................... 94.15. Profilul transversal tip ........................................................................................................... 94.16. Defectiunile ale sistemului de drenaj..................................................................................... 95. LUCRARI PROIECTATE ...................................................................................................... 95.17. Traseul in plan.................................................................................................................... 105.18. Profilul longitudinal ............................................................................................................. 105.19. Profilul transversal .............................................................................................................. 105.20. Dispozitive pentru scurgerea apelor.................................................................................... 105.21. Drumuri laterale, parcaje i refugii. ..................................................................................... 105.22. Plantare de indicatoare rutiere de orientare Panouri verticale.......................................... 105.23. Semnalizari si marcaje........................................................................................................ 115.24. Semnalizare orizontala ....................................................................................................... 115.25. Semnalizare verticala ......................................................................................................... 115.26. Masuri privind traficul pietonal ............................................................................................ 125.27. Amenajarea intersectiilor, drumurilor laterale, parcari, iluminat stradal, vizibilitate .............. 126. DOCUMENTE DE REFERINTA ......................................................................................... 127. CONSUMURI DE UTILITATI .............................................................................................. 158. CONCLUZIILE EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI......................................... 169. PLANUL DE SECURITATE I SNTATE ........................................................................ 17



MEMORIU TEHNIC

Pagina 2 din 37

1. DATE GENERALE1.1.DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITIIREABILITARE SI MODERNIZARE DC9A

1.2.AMPLASAMENTULMUNICIPIUL MORENI, JUDETUL DAMBOVITA

1.3.BENEFICIARUL INVESTITIEIPRIMARIA MUNICIPIULUI MORENI

str.A.I.Cuza, nr.15, jud.Dambovita, cod postal 135300E-mail: [email protected]

1.4.ELABORATORUL DOCUMENTATIEIPROIECTANT DE SPECIALITATE - S.C. STRUCT QUALITY DESIGN S.R.L.

cu sediul n str. Domnita Balasa, nr. 4, loc. Afumati, jud. Ilfov, tel 0751099986, nr. denregistrare la R.C. J23/1158/16.04.2014, cod fiscal 33069849, e-mail:[email protected].

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTULDrumul ce face obiectul studiului, DC9A, atrage trafic de pe Strada Alexandru Ioan

Cuza, strada intens circulata cu obiective(Primaria Moreni) si face legatura la zona de case,zona puternic dezvoltata in municipiul Moreni.

Drumul DC9A a fost recent reabilitat cu lucrari edilitare(apa, gaze) si se impunereabilitarea sistemului rutier si pietonal.

Proiectul tehnic a fost realizat respectand tema de proiectare, studiul de fezabilitate siexpertiza tehnica ce au fost primite de la beneficiar.

In prezentul proiect s-au urmarit indeplinirea urmatoarelor obiective:

Eliminarea noxelor actuale cauzate de circulatia auto cu viteze foarte reduse pezonele nemodernizate

Asigurarea scurgerii apei prin reamenajarea sistemului de colectare si evacuare aapelor;

Managementul apei de suprafata in zona traversarii emisarilor; Protectia malurilor in ramblee de-a lungul cursurilor de apa dupa caz; Largirea partii carosabile de la 3.00 m la 3.50 m conform studiului de fezabilitate,

pentru o mai buna fluidizare si posibilitatea atractiei de investitori in domeniulagroturismului;

Accesul la drumuri judetene DJ702B si racordarea la drumurile locale ; Marirea sigurantei circulatiei ; Imbunatatirea mediului inconjurator prin reducerea noxelor si a poluarii sonore.



MEMORIU TEHNIC

Pagina 3 din 37

2.1. SITUATIA EXISTENTA A OBIECTIVULUI DE INVESTITIIMunicipiul Moreni este situat in zona deluroasa a subcarpatilor meridionali, pe valea

riului Cricovul Dulce, la intersectia drumurilor judetene DJ 710A si DJ 720.DJ 710A urmareste valea riului Cricovul Dulce pe directia nord-sud si face legatura

intre statiune Pucioasa (DN 71) si DN 72 (sat I.L.Caragiale.DJ 720 urmareste directia est-vest si face legatura intre valea Prahovei (DN 1) si

valea Ialomitei (DN 72). Distantele fata de principalele localitati din apropiere sunt : Moreni Targoviste 20 km, Moreni Campina 30 Km, Moreni Ploiesti 38 km.

Investitia din prezenta documentaie este amplasata n municipiul Moreni, din judeulDmbovia in vecinatatea zonei centrale.

Strada Independentei (DC9A) este o strada care deserveste accesul la zonarezidentiala de case din partea de nord a municipiului Moreni, zona compusa exclusiv dinlocuinte unifamiliare (case/vile).

2.2.GEOLOGIA REGIUNIIDin punct de vedere geologic, zona este alcatuita din depozite aluvionare, coezive

argile la argile nisipoase, psefitice, de grosime mare-pietrisuri cu bolovanis si nisip.Varsta geologica a acestor depozite este Cuaternar-Pleistocen superior, fiind deci

depozite recente geologic.Municipiul Moreni este amplasat in partea de NE a judetului, la o distanta de 22Km

fata de resedinta judetului Dambovita. La Nord, Municipiul Moreni se invecineaza cucomuna Iedera, la sud cu comuna IL Caragiale, la est cu comuna Filipestii de Padure iar lavest cu comuna Gura Ocniteti. Municipiul Moreni este amplasat in depresiunea care-i poartasi numele, marginita de dealuri, cele mai inalte varfuri atingand 600m, in partea de Nord iarin partea de Sud inaltimile sunt sub 500m. In partea sudica a Municipiului se afla zona deCampia Magurii, caracterizata prin denivelari de 100-150 metri fata de Subcarpati.

2.3.CLIMAMunicipiul Moreni are un climat temperat continental, punandu-si amprenta

asupratuturor componentelor invelisului geografic. Datorita pozitiei geografice si succesiuniitreptelor de relief de la Nord la Sud, teritoriul judetului se afla sub influenta circulatiei maselorde aer de diferite tipuri: aer continental in Nord si Est, mediteranean din Sud-Vest, iar laaltitudine, cel oceanic. Sub influenta acestor mase de aer cu umiditati diferite in municipiu seinregistreaza cantitati insemnate de precipitatii. - precipitaii medii anuale = 700 - 800 mm.

2.4.TEMPERATURI SI REGIMUL VANTURILORn vederea proiectrii de noi construcii sau a conservrii celor existente, se va avea n

vedere reglementarea tehnic Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciunii asupraconstruciilor. Aciunea vntului indicativ NP-082-04, care stabilete elementele de baz imetodele ce pot fi utilizate pentru evaluarea aciunii i efectelor vntului asupra construciilori structurilor curente. Regimul temperaturilor este prezentat in cele ce urmeaza:

- temperatura medie anuala: +8.5 grade celsius- temperatura maxima absoluta a aerului: +40 grade celsius- temperatura minima absoluta a aerului: -30 grade celsius



MEMORIU TEHNIC

Pagina 4 din 37

2.5.ADNCIMEA DE NGHEInvestitia se ncadreaz, conform STAS 6054-77: Teren de fundare. Adncimi

maxime de nghe. Zonarea teritoriului Romniei, ntr-o zon n care adncimea de nghe,msurat de la nivelul solului, este de 90 cm.

2.6.PARAMETRI SEISMICI AI AMPLASAMENTULUISeismic, Municipiul Moreni prezinta gradul VIII de intensitate seismica, conform STAS

11100/1-1993, o perioada de colt de Tc=1,0 sec si o acceleratie orizontala ag=0,28 g pentruo perioada IMR=100 ani, conform Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi deproiectare pentru cladiri, indicativ P-100-1/2006(tabel A.6 si fig. 3.1 si 3.2).

Fig. 1 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

Fig. 2 - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenuluipentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani



MEMORIU TEHNIC

Pagina 5 din 37

De asemenea, potrivit codului mentionat, din punct de vedere al zonarii pentruproiectare in termeni de perioada de control (colt) Tc, perimetrul se incadreaza in zona cuTc=1.0 sec (fig. 3).

Fig. 3 - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC aspectrului de raspuns.

Conform normativului P100, perimetrul orasului Moreni este caracterizat prinurmatoarele valori:

- Perioada de colt a spectrului de raspuns Tc=1.0 sec- Valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR=100ani :

ag=0.28g- Coeficientul sesimic Ks=0.25

3. DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI3.7.ZONA, AMPLASAMENTUL SI OBIECTIVE

Reabilitarea DC9A va avea ca efect imbunatatirea accesului auto in interiorul orasuluiatat dinspre resedinta spre periurban cat si accesul intregii retele orasenesti spre principaleleartere de comunicatie in cazul nostru dj702B, ca vector al legaturii cu cel mai apropiat centruurban, orasul Targoviste devenind o premisa majora adezvoltarii economiei zonale.

Strada Independentei este o arter rutier important, cu un interes major pentruvolumul de trafic auto, ct i prin impact pentru zona central a municipiului Moreni, acestafiind drum de clasa tehnica V, conform expertizei tehnice, cu un trafic sub 2000 vehiculeetalon autoturisme in 24 ore(MZA=1008)

Strada Independentei se intersecteaza cu un numar de 11 strazi clasificate, cegenereaza trafic suplimentar, capabil sa poata fi gestionat fara a se modifica nivelul deserviciu al capacitatii.

Tronsonul de drum analizat are o lungimea de circa 3,612 km.Ca rezultat al necesitatilor identificate la nivel zonal se disting urmatoarele obiective:



MEMORIU TEHNIC

Pagina 6 din 37

Obiectiv general: dezvoltarea infrastructurii de transport in zona, pentruimbunatatirea generala a accesibilitatii la reteaua de drumuri nationale

Obiective specifice: reducerea timpului de calatorie si economisireacarburantului pentru circulatia auto intre cele trei sate componente ale orasului.- Punerea in valoare a punctelor locale de atractie turistica si a obiceiurilor

traditionale- Protejarea si conservarea mediului in zona localitatilor si a zonei traversate

de proiectul de modernizare.

3.8.STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZ S FIE OCUPATSuprafata ce urmeaza a fi ocupata de obiectivul de investitii face parte din domeniul

public al Municipiului Moreni, aflat in administratia juridica a Primariei Municipiului Moreni.

3.9.CTEGORIA DE IMPORTANTAConform HG 766/1997, obiectivul se incadreaza la categoria de importanta C

(Importanta normala).

3.10. STUDII DE TEREN3.10.1. Studii topografice

Beneficiarul a pus la dispozitia proiectantului un prim Studiu Topografic, apoi au fosttransmise completari deoarece au avut loc reabilitari edilitare, in format STEREO70

3.10.2. Studiu geotehnicCercetarea s-a efectuat prin observatii directe asupra terenului, cat si prin executarea

a cinci foraje geotehnice:F1: scoala generala nr 1F2: Locuinta particulara nr 27F3: Locuinta particulara nr 77BF4: Locuinta particulara nr 114F5: Locuinta particulara nr 129

In sistem uscat, ce au fost efectuate cu o freza Burkle executate pana la adancimea de1.00m si prin informatii mai vechi cunoscute din cercetarile anterioare.

Amplasamentul a pus in evidenta in urma sapaturilor manuale si a probelor luate sicercetate urmatoarea stratificatie:

F1- 0.00 0.15 m asfalt- 0.15 0.40 m pietris grosier- 0.40 1.00 m nisip prafos cafeniu cu pietris mic

F2- 0.00 0.15 m asfalt- 0.15 0.40 m pietris grosier- 0.40 1.00 m nisip prafos cafeniu cu pietris mic

F3- 0.00 0.15 m beton



MEMORIU TEHNIC

Pagina 7 din 37

- 0.15 0.40 m pietris grosier- 0.40 1.00 m nisip prafos cafeniu cu pietris mic si pietris mare

F4- 0.00 0.15 m beton- 0.15 0.40 m pietris grosier- 0.40 1.00 m nisip prafos cafeniu cu pietris mic si pietris mare

F5- 0.00 0.15 m beton- 0.15 0.40 m pietris grosier- 0.40 1.00 m nisip prafos cafeniu cu pietris mic si pietris mare

Pana la adancimea investigata , in foraje nu a aparut apa si nici infiltratii.

4. SITUATIE EXISTENTA STR. INDEPENDENTEI (DC9A)4.11. STAREA TEHNICA, DIN PUNCT DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR

ESENTIALE DE CALITATE IN CONSTRUCTII, POTRIVIT LEGII.

Reeaua de strzi din Municipiul Moreni este partial nemodernizata, iar modernizareaacesteia ar putea imbunatatirea conditiilor de mediu pentru locuitorii din aceste zone, prindiminuarea cantitatilor de praf, micsorarea consumului de carburanti, a noxelor emanate deautovehicule si a riscului de degradare a acestora, diminuarea zgomotului, o imbunatatire aconditiilor de trai si reducerea conduce la numarului de accidente.

In conformitate cu prevederile STAS 10144/3 ,,STRAZI. ELEMENTE GEOMETRICE.PRESCRIPTII DE PROIECTARE categoriile de strazi urbane din orasul Moreni se clasificain functie de numarul de benzi de circulatie astfel:

Strazi categoria II, cu 4 benzi de circulatie;Strazi categoria III, cu 2 benzi de circulatie;Strazi categoria IV, cu 1 benzi de circulatie.Deasemenea strazile se mai clasifica si dupa functionalitatea in sistemul de strazi

urbane. Aceasta clasificare se face astfel:- Retea principala de circulatie, compusa din strazile de categoria II, care asigura

legaturile interzonale, transportul in comun, transportul greu tehnologic, penetratiile sitranzitul prin localitate; in reteaua principala de strazi se includ si strazi din categoria a III incazul in care acestea preiau unele dintre functiunile amintite;

- Reteaua secundara de circulatie, compusa din strazile de categoria II si III, careasigura accesele si legaturile locale;

- Reteaua de dotari a circulatiei, compusa din parcaje, statii de transport incomun.

Strada propusa spre modeznizare se incadreaza in categoria IV-V, carosabil de 7,00-3.5 m latime, cu o banda de circulatie pe sens si sunt incadrate de borduri si trotuare culatime variabila.

Trotuarele sunt amenajate cu imbracaminte din mixtura asfaltica si se afla partial instare buna, existand si degradari prezentand fisuri crapaturi, gropi, burdusiri. Bordurile suntingropate si partial lipsesc, fiind necesare completari si inlocuirea celor sparte si degradate.Latimea trotuarelor este variabila, avand latimi intre 1.00m si 2.50 m.



MEMORIU TEHNIC

Pagina 8 din 37

Sistemul de colectare si evacuare a apelor pluviale este asigurat printr-o canalizareaexistenta.

Capacele caminelor de vizitare si gurile de scurgere sunt ingropate la o cotainferioara cotei imbracamintii rutiere producand disconfort in circulatie. Acesta strada sencadreaz n clasa de trafic mediu, iar categoria de importan este C (construcii deimportan normal, conform HGR 261/94).

Din punct de vedere administrativ, strazile ce se intentioneaza a fi modernizate sesitueaza in zona de utilitate publica si reprezinta drumurile ce asigura accesele laproprietatile private din zona.

Uzura fizica si morala a sistemului rutier existent, vizibila prin multitudinea dedefectiuni intalnite, este cauzata in mica proportie de trafic, fiind determinata in principal deactiunea apelor pluviale de infiltratie si de temperaturi, in conditiile lipsei lucrarilor deintretinere curenta.

Tipurile de degradari aparute la structura rutiera existenta constau in: crapaturi,dizlocari de pietre, gropi, fagase, cedari de fundatie.

Alte defectiuni: suprafete valurite, poroase, suprafete cu ciupituri, suprafete incretite,rupturi, crapaturi si fisuri transversale si longitudinale, crapaturi si fisuri pe diferite directii,gropi, degradari cauzate de inghet-dezghet.

Prezenta apei pluviale pe carosabil, cauzata de lipsa pantelor de scurgere, dedeformarile partii carosabile, colmatarea sau absenta gurilor de scurgere, reprezinta unfactor de degradare a strazii.

Cele mai importante cauze ale aparitiei degradarilor intalnite pe strada ce faceobiectul prezentei documentatii sunt:

capacitatea portanta necorespunzatoare; calitatea necorespunzatoare a materialelor; prezenta apelor pluviale pe carosabil; lipsa lucrarilor de intretinere specifice necesare.

4.12. DEFECTIUNILE STRUCTURII RUTIEREDegradarile de suprafata reprezinta un factor cheie in evaluarea starii drumului.

Marimea, intinderea degradarilor este caracterizata de dimensiunea degradarilor, sau, printr-un numar dat de degradari de un anumit tip, identificate.

Din punct de vedere al intretinerii, se va acorda o atentie deosebita proportieidegradate comparata cu suprafata totala a drumului, rezultand astfel o caracterizare clara adeteriorarii, identificate.

Defectiunile vizualizate: sunt de diferite niveluri si grade astfel:Suprafetele extrudate, suprafetele siroite, suprafete valurite, suprafete poroase,

suprafete cu ciupituri, suprafete incretite, praguri (damburi), rupturi de margine, crapaturi sifisuri transversale, crapaturi si fisuri longitudinale, fisuri si crapaturi multiple pe diferite directii,fisuri si crapaturi unidirectionale multiple, faiantari, gropi, degradari provocate de inghet dezghet, tasari locale, etc.

4.13. TRASEUL IN PLANTraseul proiectat se suprapune in totalitate pe traseul drumului existent. Viteza de

proiectare este de 50km/h.Marimile elementelor geometrice ale drumurilor trebuiesc conform reglementarilor

aflate in vigoare sau se calculeaza in baza unor elemente si parametrii rezultate din acestea.



MEMORIU TEHNIC

Pagina 9 din 37

4.14. PROFILUL IN LUNGProfilul in lung nu prezinta probleme deosebite de declivitati deoarece acestea se

situeaza intre 0.50 aprox 6% pe arii restranse.

4.15. PROFILUL TRANSVERSAL TIPSectoarele de drum existente, in prfil transversal au doua benzi de circulatie cu latimi

cariabile cuprinse intre 2.70 3.50 m, cu diverse alcatuiri rutiere.

4.16. DEFECTIUNILE ALE SISTEMULUI DE DRENAJS-au constatat o serie de probleme majore luand in considerare faptul ca terenul

inconjurator se afla la un nivel apropriat de cota drumului, rezultand ca scurgerea apelornefiind asigurata, iar dupa precipitatii apele stagneaza pe zona carosabila.

5. LUCRARI PROIECTATELungimea sectorului de strada proiectata este de 3,612 km.Proiectul are in vedere reabilitarea partii carosabile prin refacerea structurii rutiere

inlocuirea bordurilor si refacerea trotuarelor. In acest sens s-a adoptat urmatoarea structurarutiera care se aplica in zona carosabilului si parcajelor.

Structura carosabila adoptata

Km 0+000 3+160

4 cm strat de uzura din beton asfaltic BAPC16. 6 cm strat binder de reprofilare AB2. Reparatii si preluare denivelari structura existenta (dala beton grosime 18-20cm).

Km 3+160 3+612

4 cm strat de uzura din beton asfaltic BAPC16. 6 cm strat binder de reprofilare AB2. 15cm balast amestec optimal. 10 cm minim reprofilare si comletare cu balast.

Carosabilul este incadrat de borduri 20x25 si toruare cu latimi cuprinse intre 1.00 si2.50m.

Structura adoptata pe trotuare

4 cm strat de uzura din beton asfaltic BAPC16. 10 cm macadam ordinar. 15cm balast amestec optimal. 10 cm reprofilare si completare cu balast.



MEMORIU TEHNIC

Pagina 10 din 37

Lucrari conexe: 4 buc. podete tublare premo 800 2 buc. podete dalate 5m, tip D5 integral orefabricate. (in cazul in care constructorul

doreste sa realizeze monolit aceste podete va supune spre aprobare catre proiectant /consultanta detaliile de executie).

38 buc. guri de scurgere noi inclusiv racor la canalizarea existenta 185 buc. aduceri la cota.

5.17. TRASEUL IN PLANMarimile elementelor geometrice ale drumurilor s-au realizat conform reglementarilor

aflate in vigoare sau sunt calculate in baza unor elemente si parametrii rezultate din acestea.Determinanta a fost intensitatea traficului de perspectiva.

Avand in vedere cele mentioante mai sus, reabilitarea/modernizarea strazilor siaducerea la parametrii clasei tehnice corespunzatoare, si anume III si IV s-au realizaturmatoarele:In plan, drumul va urmarii traseul actual pe cat posibil iar in profil longitudinal s-a realizatconform optimizarii liniei rosii pentru a nu avea cantitati mari si inutile la umpluturi dar si lasapaturi.

5.18. PROFILUL LONGITUDINALZona geografic a Municipiului Moreni, cuprins n cadrul studiului de fa, include

strazi n palier, sau cu declivitati mici.

5.19. PROFILUL TRANSVERSALIn profil transversal s-au adoptat pante de cu valori cuprinse intre 2.0-2.5%.

5.20. DISPOZITIVE PENTRU SCURGEREA APELORColectarea i evacuarea apelor din precipitaii se va face prin dirijarea acestora catre

borduri, urmand a fi dirijata la gaigerele existente.Odata cu reabilitarea partii carosabile se vor aduce la cota gurile de canal geigerele si

celelate retele aflate in platforma carosabila a strazii.

5.21. DRUMURI LATERALE, PARCAJE I REFUGII.Drumurile laterale care intersecteaz strazile studiate, se vor amenaja pe o lungime

de 10-15 m functie de importanta lui, cu aceeai structur rutier.Pentru organizarea zonei, parcarile existente s-au reamenajat integral cu dimensiuni

corespunzatoare .

5.22. PLANTARE DE INDICATOARE RUTIERE DE ORIENTARE PANOURIVERTICALE

Indicatoarele prevazute raspund cerintelor de avertizare, reglementare (prioritate,restrictie si obligatie) si de orientare - informare.



MEMORIU TEHNIC

Pagina 11 din 37

5.23. SEMNALIZARI SI MARCAJEProiectarea sistemului de semnalizare si marcaj va fi efectuat atat pentru traseul

studiat cat si pentru caile de comunicatii rutiere care il intersecteaza cu acces la aceasta. Sevor respecta prevederile STAS 1848/7-85 .

O atentie deosebita se va acorda la proiectarea sistemului de semnalizare si marcaj inapropierea parcarilor, statiilor de autobuz si de servicii, unde se vor efectua lucrari demarcaje la sol si de amplasare a indicatoarelor de circulatie de toate categoriile.

O proiectare atenta a sistemului de semnalizare si marcaje concura la sporireasigurantei circulatiei atat pe traseul studiat cat si pe drumurile cu acces la aceasta, ducand infinal la sporirea fluentei traficului avand in vedere faptul ca traficul va creste simtitor duparealizarea acestei investitii. O avertizare si o informare corecta, vizibila,sporeste confortulconducatorului auto, duce la eliminarea stresului acestuia, eliminandu-se confuziile si amanevrelor periculoase, in final a accidentelor si blocajelor.

Un capitol al acestui proiect se va referi la realizarea semnalizarii de informare siorientare catre aceasta cale de acces.

5.24. SEMNALIZARE ORIZONTALAO componenta principala a sistemului de orientare si dirijare a traficului auto o

constituie marcajele realizate pe suprafata partii carosabile si pe alte elemente situate inapropierea acesteia (borduri, parapeti ).

In acest proiect vom detalia si vom departaja aceste lucrari in functie de rolul pe careacestea ia au in dirijarea si orientarea circulatiei: marcaje longitudinale, care cuprind liniile dedirectie si marcaj lateral, liniile obligate de racordare. Cu acest marcaj se va realizasepararea sensurilor de circulatie,delimitarea benzilor de circulatie si a partii carosabile.marcajele transversale se vor utiliza pentru a marca locurile de oprire, pentru avertizareprivind reducerea vitezei la apropierea de zonele cu potential pericol.

In cuprinsul proiectului de semnalizare se vor prezenta si alte sisteme de semnalizaremoderne care duc la sporirea sigurantei circulatiei pe timp de noapte cum ar fi utilizareabutonilor reflectorizanti inglobati in carosabil.

5.25. SEMNALIZARE VERTICALASistemul de semnalizare pe verticala se va studia cu atentie pentru a avea o

concordanta intre acesta si la sistemul de marcare orizontala, pentru a nu creea confuzii siinterpretari gresite, pentru a fi citit cu usurinta atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.

Realizarea unei semnalizari verticale eficiente trebuie sa cuprinda indicatoare deavertizare, de obligativitate si indicatoare de informare si orientare.

Se vor proiecta lucrari de marcare pentru avertizare privind delimitarea spatiilorinterzise, pentru interzicerea stationarii, furnizarea de informatii prin utilizarea unor sageti sauinscriptii care ofera indicatii privind incadrarea corecta pe benzile care corespund itineraruluiales in adoptarea unor viteze corespunzatoare traseului care urmeaza.

Aceste inscriptii si sageti vor avea dimensiunile in functie de locul unde se aplica si vorfi in concordanta cu viteza de apropiere.Pe lucrarile de arta reabilitate se vor prevedeaexecutarea de lucrari de marcaje laterale.

Vopseaua utilizata pentru realizarea marcajelor trebuie sa aiba in proprietateantiderapante reflectorizante si sa aiba o durata de viata cat mai ridicata (rezistente lauzura).



MEMORIU TEHNIC

Pagina 12 din 37

Se va studia posibilitatea amplasarii de structuri tip portal pentru creerea unui comfortridicat in oferirea posibilitatii conducatorului auto de a receptiona informatia cu efort minim.

In zonele acceselor, pe pasajele proiectate precum si in zona rampelor acestoratrebuiesc prevazute retele de iluminat care sa marcheze aceste puncte.

Pentru a impiedica aparitia circulatiei necontrolate de oameni, trebuiesc luate masuriprin prevederea de treceri de pietoni mai dese unde se observa aglomerari de pietoni. Instudiul de trafic s-a constatat lipsa biciclistilor pe acest sector si de aceea nu s-a prevazutbanda speciala pentru acestia.

Toate materialele utilizate (vopseaua de marcaj, portalele, indicatoare etc) vor fiagrementate conform HGR 766/1997 si cele care nu sunt agrementate vor fi insotite deCertificate de Calitate.

Se recomanda folosirea de vopsele cu microbile pentru o mai buna vizibilitate pe timpde noapte.

5.26. MASURI PRIVIND TRAFICUL PIETONALStudiile de circulatie necesare determinarii caracteristicilor fluxului de pietoni se vor

efectua in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare privind recensamintele simasuratorile de trafic din localitati precum si conform prognozelor de trafic urban.

Se va prevede ca in dreptul statiilor de transport in comun si a trecerilor de pietoni sase majoreze latimea acestora in limita frontoanelor cladirilor existente.

Pentru protejarea pietonilor in sectoarele periculoase se interzice amplasareadiferitelor dotari de genul chioscuri ,gherete ,cabine de statii de transport in comun ,cabinetelefonice etc.Acestea se vor amplasa adiacent trotuarelor pe platforme proprii.

Pentru continuizarea circulatiei pietonilor se vor folosi unde este cazul borduri tesitesau racordari cu planuri inclinate.

Se vor amenaja in dreptul trecerilor de pitoni rampe de acces pentru persoanele cuhandicap si borduri tesite in dreptul acceselor.

Pentru protectia pietonilor si prevenirea accidentelor intr-o faza ulterioara deproiectare se va studia triunghiul de vizibilitate in dreptul drumurilor laterale.

Daca traficul pietonal local se va dezvolta foarte mult se propune realizarea unortreceri de pietoni semaforizate.

5.27. AMENAJAREA INTERSECTIILOR, DRUMURILOR LATERALE, PARCARI,ILUMINAT STRADAL, VIZIBILITATE

Reamenajarea intersectiilor se face in scopul modernizarii acestor tronsoane destrazi/drumuri, pentru aducerea acestora la standarde europene si la cerintele actuale aleintensitatii traficului in conditii de fluenta si siguranta sporite.

Stalpii de electricitate si iluminat vor fi amplasati la minim 1.00m de borduri si vor fiprotejati la baza.

Dimensiunile racordarilor la drumurile laterale au raze mai mari de 6,00 m facilitandfara probleme accesul vehiculelor grele si a masinilor de pompieri

6. DOCUMENTE DE REFERINTAPrincipalele norme tehnice care au stat la baza elaborarii proiectului sunt urmatoarele:

Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 cu privire la regimul juridic al drumurilor Legea nr. 82/1998 cu privire la aplicarea Ordonantei Guvernului OG nr. 43/1997



MEMORIU TEHNIC

Pagina 13 din 37

Ordonanta Guvernului nr. 132/2000 de modificare a Ordonantei Guvernului nr.43/1997

Ordonanta Guvernului nr. 79/2001 referitoare la modificarea si completareaOrdonantei Guvernului nr. 43/1997

Ordinul Ministrului Transporturilor nr.43/1998 pentru aprobarea Normelor tehniceprivind incadrarea in categorii a drumurilor nationale

Ordinul Ministrului Transporturilor nr.45/1998 pentru aprobarea Normelor tehniceprivind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor

Ordin Ministrului Transporturilor nr.46/1998 privind aprobarea Normelor tehnice privindstabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

Ordin Directorului General al CNADNR nr. 114/10.08.1998 privind Lista normelortehnice obligatorii

Ord. MT nr. 50 Norme tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor nlocaliti rurale.

Normativ pentru amenajarea la acelasi nivel a intersectiilor drumurilor publice dinafara localitatilor indicativ C 173-86

Acordul European asupra Marilor Drumuri de Circulatie Internationala, AGR STAS 863-85 Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripii

de proiectare. SR 174-1:2009 Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate executate

la cald. Condiii tehnice de calitate. SR 174-2:1997 mbrcmini bituminoase. Condiii tehnice pentru prepararea i

punerea n oper. SR 183-1:1995 mbrcmini de beton de ciment executate n cofraje fixe. SR 1848-1:2004 Semnalizare rutier. Indicatoare i mijloace de semnalizare

rutier. Clasificare, simboluri i amplasare. SR 662:2002 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Condiii tehnice de

calitate. SR 667:2000 Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii

tehnice de calitate. SR 7970:2001 Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixturi bituminoase

cilindrate executate la cald. Condiii tehnice de calitate. STAS 10796/1/77 Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor.

Prescripii generale de proiectare. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale de

calitate. STAS 10144/1,2,3,5,6 STRZI. Elemente geometrice, trotuare etc. STAS 10144/4-95 Intersecii strzi. STAS 6400-84 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii

tehnice generale de calitate. Indicativ NP116-2005 Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i

suple pentru strzi. SR EN 206-1:2000 Beton Partea I: Specificaie, performan, producie i

conformitate. PD 177/2001 Normativ pentru dimensionarea structurilor rutiere suple i semirigide

(metoda analitic). Ord. AND 540/2003 Evaluarea strii de degradare a mbrcminii rutiere. Ord. AND 547/98 Prevenirea i remedierea defeciunilor



MEMORIU TEHNIC

Pagina 14 din 37

HG nr. 28 din 22.01.2008 Hotrre privind aprobarea coninutului-cadru aldocumentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii imetodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri deintervenii.

Ord. 726/549 din 29.08.2007 - Ordin al ministerului dezvoltrii, lucrrilor publice ilocuinelor i al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat n Construciiprivind aprobarea Metodologiei de emitere a avizului tehnic de ctre Inspectoratul deStat n Construcii I.S.C. pentru documentaiile tehnico-economice aferenteobiectivelor de investiii finanate din fonduri publice.

Ord. 486/500 din 9.08.2007 - Ordin al ministerului dezvoltrii, lucrrilor publice ilocuinelor i al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat n Construciipentru aprobarea Procedurii privind emiterea acordului de ctre Inspectoratul de Statn Construcii I.S.C. pentru intervenii n timp asupra construciilor existente.

Ordinul MTCT nr. 2264/2004 Ordin pentru aprobarea Reglementrii tehniceprivind proiectarea i dotarea locurilor de parcare, oprire i staionare, aferentedrumurilor publice, situate n extravilanul localitilor

LEGE nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea n constructii ; LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii; NORME METODOLOGICE din 26 august 2005 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind

autorizarea executarii lucrarilor de constructii; REGULAMENT din 14 iunie 1994 privind controlul de stat al calitatii in constructii; REGULAMENT de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; REGULAMENT de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a

executiei lucrarilor si a constructiilor; HOTRRE nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente

privind calitatea n constructii; NORME TEHNICE din 27 ianuarie 1998 privind proiectarea, construirea si

modernizarea drumurilor NORME METODOLOGICE privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instituire a

restrictiilor de circulatie n vederea executarii de lucrari n zona drumului public si/saupentru protejarea drumului;

NORMATIVUL DE CONINUT al documentatiilor tehnice de fundamentare necesareobtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor;

AND 513-93 Instructiuni tehnice pentru proiectare, executie si intretinere aterasamentelor si a caii in zona pod rampa de acces;

AND 522-2002 Instructiuni pentru stabilirea starii tehnice a unui pod; AND 577-2002 Normativ pentru executia si controlul calitatii hidroizolatiei la poduri; AND 578-2002 Normativ pentru executia placilor de suprabetonare a podurilor sub

trafic; AND 546-2002 Normativ privind executarea la cald a mbracamintilor bituminoase

pentru calea pe pod; CD 63-2000 Normativ pentru proiectarea si folosirea aparatelor de reazem din

neopren la podurile de sosea; CD 99-2001 Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor

din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra; CD 118-2003 Normativ pentru executia rosturilor din asfalt turnat in vederea asigurarii

continuizarii caii la podurile de sosea din beton armat si beon precomprimat; P100 Cod de poiectare seismica;



MEMORIU TEHNIC

Pagina 15 din 37

PD 165-2000 Indrumator tehnic departamental pentru alcatuirea si calculul structurilorde poduri si podete de sosea cu suprastructuri monolite si prefabricate;

PD 95-2002 Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor; CP 012-2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si

beton precomprimat; NE 013-02 Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton

armat si beton precomprimat; NP 067-02 Normativ pentru proiectarea lucrarilor de aparare a drumurilor, cailor ferate

si podurilor impotriva actiunii apelor curgatoare si lacurilor; NP 103-04 Normativ de proiectare pentru lucrari de reparatii si consolidare ale

podurilor rutiere in exploatare; NP 115-04 Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat

pentru poduri; SR 1911:1997 Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de proiectare; SR EN 1536 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati; STAS 2561/3-90 Piloti. Prescriptii generale de proiectare; STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul; STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe; STAS 1545-63 Poduri pentru strazi, sosele si pasarele. Sarcini; STAS 1545-89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni; STAS 3221-63 Poduri pentru strazi si sosele. Convoaie tip si clase de incarcare; STAS 3221-86 Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de ncarcare STAS 4068/2-87 Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale debitelor

si volumelor maxime n conditii normale si speciale de exploatare; STAS 4212-53 Poduri de sosea. Suprastructuri din zidarie, beton si beton armat.

Prescriptii de proiectare si date constructive; STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. ncadrarea n clase de importanta; STAS 5088-75 Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie; STAS 5626-92 Poduri. Terminologie; STAS 8076-69 Poduri de sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton

precomprimat. Prescriptii de proiectare pe baza metodei la stari limita; STAS 8270-86 Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de dilatatie; STAS 9330-84 Poduri de cale ferata si sosea. mbinari cu suruburi de nalta

rezistenta. Prescriptii de proiectare si executie; STAS 9407-75 Poduri metalice de cale ferata si sosea. Suprastructuri sudate.

Prescriptii de executie; STAS 10101/0B-87 Actiuni n constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru

podurile de cale ferata si de sosea; STAS 10101/1-78 Actiuni n constructii. Greutati tehnice si ncarcari permanente; STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie beton si

beton armat. Prescriptii de proiectare; STAS 10111/2-87 Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton

armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare.

7. CONSUMURI DE UTILITATIAvand in vedere faptul ca proiectul propus se incadreaza in categoria lucrari desistematizare a platformelor, implementarea acestuia nu presupune racordarea lautilitati.



MEMORIU TEHNIC

Pagina 16 din 37

8. CONCLUZIILE EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUIObiectivele evaluarii impactului asupra mediului constau in identificarea, anticiparea,estimarea si diminuarea posibilelor efecte fizice, biologice si socio-economice aleproiectelor propuse sau ale programelor de dezvoltare.

Principalul scop este de a preveni deteriorarea mediului nconjurator din cauzaactivitatilor umane si de a identifica oportunitati pentru mbunatatirea situatiei demediu si/sau pentru mbunatatirea proiectului. Evaluarea impactului le furnizeazafactorilor de decizie o imagine asupra impacturilor de mediu asociate cu un proiectpropus sau cu o actiune propusa nainte de a lua decizia de implementare a aceluiproiect sau a acelei actiuni.

Pot fi identificate 2 (doua) tipuri de impact:

n timpul perioadei de executie, cnd se produc efecte pe termen scurt si la nivel local; n timpul perioadei de operare, cnd se produc efecte pe termen lung. In ceea ce priveste protectia factorilor de mediu, concluziile evaluarii impactului

asupra mediului sunt urmatoarele: Protectia calitatii apelor: nu sunt factori de poluare a apelor in perioada de functionare

a obiectivului, cu exceptia traficului rutier normal. In perioada de executie, gradul depoluare (sezoniere, cronica, accidentala) este mai mare si, prin urmare, s-au prevazutmasuri de diminuare a impactului asupra mediului.

Protectia aerului: lucrrile proiectate au efect benefic asupra aerului prin reparareaprii carosabile, prin fluentizarea circulaiei, prin reducerea frnrilor i accelerrilor consumul de carburani fa de situaia actual se va reduce n aceeai proporiereducndu-se i emisiile de substane poluante n aer. Pe ansamblu, n perioada deexecuie a lucrrilor, poluarea aerului rezultat din activitatea de construcii, estenesemnificativ; local, n punctele de lucru de concentrare a utilajelor, se pot atingevalori semnificative ale concentraiilor la imisie, valori ce nu vor depi CMA.

Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor: in proiect sunt adoptate soluiile curente dereducere a nivelului de zgomot (asfaltarea carosabilului, fundaie corespunztoare) sise apreciaza c nu sunt necesare msuri suplimentare de reducere a nivelului dezgomot (concluzia este valabil i pentru vibraiile produse de circulaie). In perioadade executie, se estimeaza ca in santier, in zona fronturilor de lucru vor putea existaniveluri de zgomot de pana la 90 dB(A), pentru anumite intervale de timp; rezultaevident ca trebuie sa se limiteze pe cat posibil traficul pentru santier prin localitaticautandu-se rute care prin topografia lor sa afecteze din punct de vedere alzgomotelor un numar cat mai mic de persoane.

Protectia impotriva radiatiilor: nu este cazul, intrucat nu se vor utiliza sursegeneratoare de radiatii.

Protectia solului si subsolului: nu sunt factori de poluare a solului si subsolului inperioada de functionare a obiectivului cu exceptia impactului traficului rutier normal. Inperioada de executie, riscul de poluare a solului si subsolului cu produse petroliere dela autovehicule, deseuri depozitate necorespunzator, ape uzate etc. este mai maresi, pe cale de consecinta, s-au stabilit masuri de diminuare a impactului.

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice. Va exista un impact negativ mediu,temporar, de mica amploare asupra florei suprafete verzi care vor fi dezafectatetemporar, precum si asupra faunei locale care va fi perturbata pe parcursul executieilucrarilor ca urmare a nivelelor de zgomot ridicate si a prezentei umane. Se apreciaza



MEMORIU TEHNIC

Pagina 17 din 37

c reabilitarea strazilor vor avea efecte benefice asupra zonei prin refacereasistemului de colectare i evacuare a apelor de iroire, prin fluentizarea circulaieirutiere i reducerea riscului polurilor accidentale.

Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public: Nu sunt obiective deinteres public sau asezari umane care sa fie direct afectate de catre lucrare. Va existaun impact negativ, de scurta durata, in perioada de executie prin ingustarea caii decirculatie auto, prin marirea traficului greu in zona, prin zgomotul produs de lucrarilede dezafectare. Prin realizarea lucrrilor proiectate, n principal prin fluentizareacirculaiei rutiere n zon, se asigur condiii corespunztoare de trafic si condiii maibune de deplasare, aprovizionare i activitate.

Gospodarirea deseurilor: deseurile rezultate in timpul executiei lucrarilor precum sicele provenite de la organizarile de santier vor fi depozitate in depozite amenajate;deseurile menajere provenite din activitatea personalului ce se desfasoara in incintasantierului se colecteaza (pe tipuri de deseuri-selectiv) intr-un containere, care segolesc periodic la rampa de salubrizare. Activitatile de colectare si evacuare periodicaa deseurilor provenite din activitatile de santier reduc la posibilitatile de poluare.

9. PLANUL DE SECURITATE I SNTATE1. H. G. nr. 1875 / 2005 privind protecia sntii i securitii lucrtorilor fa de

riscurile datorare expunerii la azbest. Hotrrea transpune prevederile Directivei 83 / 477 /CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 263 / 1983,mpreun cu toate modificrile sale, respectiv Directiva 91 / 382 / CEE, publicat n JOCE nr.L 206 / 1991, Directiva 98 / 24 / CE, publicat n JOCE nr. L 131 / 1998 i Directiva 2003 / 18/ CE, publicat n JOCE nr. L 97 / 2003.

2. H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinele minime de securitate isntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot. Hotrreatranspune Directiva 2003 / 10 / CE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene(JOCE) nr. L 42 / 2003.

3. H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerinele minime de securitate isntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii. Hotrreatranspune Directiva 2002 / 44 / CE publicat n Jurnalul Oficial ( JOCE ) nr. L 177 / 2002.

4. H.G. nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate isntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, nspecial de afeciuni dorsolombare. Hotrrea transpune Directiva 1990 / 269 / CEE, publicatn Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990.

5. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate isntate n munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Hotrreatranspune Directiva 1990 / 270 / CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene(JOCE) nr. L 156 / 1990.

Planul de securitate i sntate are ca scop s prezinte demersul de prevenie alaccidentelor i mbolnvirilor profesionale ale personalului implicat in proiect.

Obiectivele principale ale Planului de securitate i sntate sunt: s defineasc, dup stabilirea modalitilor de aciune, mijloacele cele mai

sigure pentru efectuarea lucrrilor i protejarea sntii ntregului personal de pe antier s informeze i s stabileasca modalitati de punerea n aplicare a acestor

mijloace.



MEMORIU TEHNIC

Pagina 18 din 37

s precizeze riscurile i msurile de prevenire legate de activitatea comun adiverilor executani n cadrul aceluiai perimetru de lucru stabilit de antreprenor.

Planul de securitate i sntate urmareste :

sa precizeze cerinele de securitate i sntate aplicabile pe antier; sa specifice riscurile care pot aparea; sa indice msurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea

riscurilor; sa conin msuri specifice privind lucrrile care se ncadreaz n una sau mai

multe categorii de lucrri.

Proiectul a fost intocmit in conformitate cu principiile generale de prevenire n materiede securitate i sntate prevzute n legislaia nationala care transpune Directiva89/391/CEE, n special n ceea ce privete:

a) solutiile tehnice i/sau organizatorice n scopul planificarii diferitelor lucrri orifaze de lucru care se desfoar simultan sau succesiv;

b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrri sau faze de lucru.

In conformitate cu art. 7, HG 300/2006 pe durata executiei Constructorul va numi unCoordonator n materie de securitate i sntate cu urmtoarele atribuii:

sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate laalegerea solutiilor tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau fazede lucru care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentrurealizarea acestor lucrari sau faze de lucru;

sa coordoneze punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura caangajatorii si, daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile prevazute delegislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, intr-un mod coerent si responsabil,si aplica planul de securitate si sanatate elaborat de proiectant ;

sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului desecuritate si sanatate elaborat de proiectant si ale dosarului de interventii ulterioare prevazut,adaptat caracteristicilor lucrrii, coninnd elementele utile n materie de securitate isntate, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite;

sa organizeze cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pesantier, si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenireaaccidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea lucratorilor, informareareciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul,informarea lucratorilor independenti;

sa coordoneze activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor delucru si de securitate a muncii;

sa ia masurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aiba acces pesantier;

sa stabileasca, in colaborare cu managerul de proiect si antreprenorul, masurilegenerale aplicabile santierului;

sa tina seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului saudin vecinatatea acestuia;

sa stabileasca, impreuna cu antreprenorul, obligatiile privind utilizareamijloacelor de protectie colectiva, instalatiilor de ridicat sarcini, accesul pe santier;



MEMORIU TEHNIC

Pagina 19 din 37

sa efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sausubantreprenor, inainte ca acestia sa redacteze planul propriu de securitate si sanatate;

sa avizeze planurile de securitate si sanatate elaborate de antreprenori simodificarile acestora.

Constructorul va prezenta lista personalului din santier si va avea grija ca, daca printrelucratorii santierului sunt femei, tineri sub 18 ani sau persoane cu dizabilitati, sa fierespectata legislatia in vigoare in Romania.

IDENTIFICARE I EVALUARE RISCURI DE ACCIDENTARE I MBOLNAVIREPROFESIONAL

Riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, deechipamentele de munc folosite, de utilizarea substanelor sau preparatelor periculoase, dedeplasarea personalului, de organizarea antierului vor fi identificate pentru:

Organizarea antierului:o risc de cdere de la nlime ;o risc de lovire sub efectul gravitaiei, balansului ;o accident / lovire de ctre mijloace de transport auto ;o risc de electrocutare.

Sparea mecanic / manual :o accident de circulaie ;o cdere de la acelai nivel ;o cdere de la nlime ;o prbusirea utilajului de construcii ;o surparea malurilor i accidentarea lucrtorilor ;o risc de mbolnvire a ochilor si a cilor respiratorii cauzat de pulberile de praf ;o risc de electrocutare (cabluri electrice subterane sau aeriene).

Transportul pamntului, moluzului, materialelor de construcii :o accident de circulaie ;o cdere de la acelai nivel ;o cdere de la nlime ;o prabusire autobasculant n an, groap, albie ;o risc de lovire sub efectul gravitaiei, balansului ;o risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii cauzat de pulberile de praf.

Transportul i manipularea manual a materialelor de construcii :o risc de mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor) ;o risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii cauzat de pulberile de praf ;o risc de lovire a minilor, picioarelor si capului ;o risc de strivire ;o risc de cadere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ;o risc de cdere de la nlime ;

Pentru armarea betonului :o risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ;o risc de cdere de la nlime ;o risc de cdere a obiectelor de la nlime ;o risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare.

Cofrarea betonului :o risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ;o risc de cdere de la nlime ;



MEMORIU TEHNIC

Pagina 20 din 37

o risc de cdere a obiectelor de la nlime ;o risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare.

Turnarea betonului :o risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ;o risc de cdere de la nlime ;o risc de cdere a obiectelor de la nlime ;o risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ;o risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii datorat betonului ;o risc de mbolnvire datorat vibratiilor la turnarea cu pompa de beton i la

vibrarea betonului.Lucrri hidrotehnice :

o risc de lovire, strivire a minilor, picioarelor i capului ;o risc de cdere de la nlime ;o risc de cdere a obiectelor de la nlime ;o risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ;o surpare, prbuirea malurilor, traneii prindere sub pmnt ;o pericol de nec ;o stationare n zone periculoase, pe marginea traneelor ;o efort dinamic mare ;o nesincronizarea de operaii la lucrul n echip.

Lucrri de drumuri :o risc de lovire de ctre mijloace de transport auto ;o risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ;o risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ;o stationare n zone periculoase, pe marginea traneelor ;o efort dinamic mare ;o vibraii ;o temperatura ridicat a aerului ;o temperatura ridicat a obiectelor ;o nesincronizarea de operaii la lucrul n echip.

Lucrrile de zidarie :o risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ;o risc de cdere de la nlime ;o risc de cdere a obiectelor de la nlime ;o risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ;o risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii datorat cimentului,

particulelor de praf.Lucrrile de zugrveli, vopsitorii :

o risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ;o risc de cdere de la nlime ;o risc de cdere a obiectelor de la nlime ;o risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ;o risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii datorat cimentului,

particulelor de praf ;o risc de mbolnvire a pielei mainilor datorat cimentului, varului, componentelor

adezivilor ;o risc de mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor).

Lucrrile de instalatii electrice :o risc de electrocutare ;



MEMORIU TEHNIC

Pagina 21 din 37

o risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ;o risc de cdere de la nlime ;o risc de cdere a obiectelor de la nlime ;o risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ;o risc de mbolnvire a ochilor i a cailor respiratorii datorat cimentului,

particulelor de praf, a vatei minerale ;o risc de mbolnvire a pielei mainilor datorat vatei minerale, adezivilor ;o risc de mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor).

Lucrrile de instalatii de apa, canalizare :o risc de electrocutare ;o risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ;o risc de cdere de la nlime ;o risc de cdere a obiectelor de la nlime ;o risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ;o risc de mbolnvire a ochilor i a cailor respiratorii datorat cimentului,

particulelor de praf, a vatei minerale ;o risc de mbolnvire a pielei mainilor datorat vatei minerale, adezivilor ;o risc de mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor).

Lucrrile de sistematizare, amenajare teren :o risc de lovire, nepare a minilor, picioarelor i capului ;o risc de cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare ;o risc de mbolnvire a ochilor i a cilor respiratorii datorat particulelor de praf,

sudrii ;o risc de mbolnvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor ).

In functie de cauza / efect se va face evaluarea riscurilorRiscuri

identificate Cauze /efecte Masuri de control

Cdere la acelainivel prinmpiedicare,alunecare.

Organizareanecorespunzatoarea santierului,neutilizareaE.I.P./ITM.

Msuri tehnice: amenajarea siintretinerea cailor de acces (nivelarea manualasau mecanizata, imprastierea de materialantiderapant, pastrarea cailor de acces libere).

Msuri organizatorice: acordarea deechipamente individuale de protectie (bocancicu talpa antiderapanta).

Lovire, nepare aminilor, picioarelori capului.

Organizareanecorespunzatoarea santierului,instruire insuficienta,neutilizareaE.I.P./ITM.

Msuri organizatorice: acordarea deechipamente individuale de protectie (manusi,bocanci, casca de protectie, centura desiguranta).

Strivire.

Organizareanecorespunzatoarea santierului,instruire insuficienta,folosireanecorespunzatoarea echipamentelor demunca, neutilizarea

Msuri tehnice:-verificarea si autorizarea (ISCIR)

echipamentelor de munca din punct de vederemecanic si electric (macarale, automacarale,nacele autoridicatoare) ;

- verificarea tehnica a organelor delegare, corespunzatoare sarcinii de ridicat ;

Msuri organizatorice:



MEMORIU TEHNIC

Pagina 22 din 37

E.I.P. / deces. - autorizarea interna a personaluluideservent ;

- instruirea legatorilor de sarcina cuprivire la gesturile semnal ;

- instruirea lucratorilor de la sol cuprivire la interzicerea accesului in raza deactiune a mijloacelor de ridicat ;

- instruirea corespunzatoare privindmanipularea maselor, individual sau colectiv, aobiectelor grele, lungi si voluminoase,disciplina privind modul de manipulare ;preintampinarea metodelor de lucrupericuloase (actiuni in afara comenzii sausarcinii de munca) ;

- acordarea de echipamente individualede protectie ( bocanci ).

Lovire sub efectulgravitaiei,balansului.

Instruireinsuficienta,folosireanecorespunzatoarea echipamentelor demunca, neutilizareaE.I.P. / deces.

Msuri tehnice: verificarea siautorizarea ( ISCIR ) echipamentelor demunca din punct de vedere mecanic si electric(macarale, automacarale, naceleautoridicatoare) ;

Msuri organizatorice:- autorizarea interna a personalului

deservent (macaragii, conducatori stivuitoare,legatori de sarcina); desemnarea exclusivapentru utilizare a personalului autorizat ISCIR.

Accident / lovire dectre mijloace detransport auto.

Instruire insuficienta,folosireanecorespunzatoarea echipamentelor demunca, amenajareadeficitara a cailor deacces / deces.

Msuri tehnice:- montarea de indicatoare rutiere care

sa rerlementarea circulatiei in santier si laiesirea din santier.

Msuri organizatorice:- instruirea lucratorilor cu Regulamentul

santierului ;- amenajarea si intretinerea cailor de

acces (nivelarea manuala sau mecanizata,imprastierea de material antiderapant,pastrarea cailor de acces libere).

Electrocutare.

Instruire insuficienta,folosireaechipamentelor demunca defecte,neutilizarea E.I.P.corespunzatoare /deces.

Msuri tehnice:- sculele electrice din dotare vor fi

verificare nainte de nceperea lucrului, iardac prezin defeciuni acestea vor firemediate imediat ;

- echipamentele cu actionare electricavor fi legate la priza de pmnt ( prizverificat, cu buletin PRAM n termen, ivaloare a rezistenei de dispersie mai mic de4 ohmi ).

Msuri organizatorice:- autorizarea interna a personalului



MEMORIU TEHNIC

Pagina 23 din 37

deservent ; desemnarea exclusiva pentruutilizare a personalului calificat.

Prbusirea utilajelorpentru construciisau a mijloacelorde transport auto ngroap, an, albie.

Organizareanecorespunzatoarea santierului,instruire insuficienta,folosireanecorespunzatoarea echipamentelor demunca / deces.

Msuri tehnice:- amenajarea si intretinerea cailor de

acces (nivelarea manuala sau mecanizata,imprastierea de material antiderapant,pastrarea cailor de acces libere).

- montarea barierelor de protectie caresa delimiteze accesul utilajelor de constructii sia mijloacelor de transport auto.

Msuri organizatorice:- acordarea de echipamente individuale

de protectie (bocanci cu talpa antiderapanta).

Surparea malurilori accidentarealucrtorilor.

Organizareanecorespunzatoarea santierului,instruire insuficienta,nerespectareatehnologiei de lucru,neutilizarea E.I.P. /deces.

Msuri tehnice:- executarea sprijinirilor de maluri cu

dulap din lemn ;- constituirea unei zone de garda in jurul

sapaturii cu latimea de 1 m, in care sa nu sedesfasoare nici o activitate.

Msuri organizatorice:- instruirea corespunzatoare a

personalului cu privirea la riscurile acesteiactivitati ;

- acordarea de E.I.P. corespunzator (casti de protectie ).

mbolnvire aochilor i a cilorrespiratorii cauzatde diveri factori.

Nerespectareatehnologiei de lucru,neutilizarea E.I.P. /ITM.

Msuri organizatorice:- acordarea de echipamente individuale

de protectie (masti de praf si ochelari deprotectie).

Cdere de lanlime.

Organizareanecorespunzatoarea santierului,instruire insuficienta,neutilizarea E.I.P. /deces.

Msuri tehnice:- montarea schelelor omologate si

amenajarea de podine de lucru conform fiselortehnice ;

- verificarea tehnica a echipamentelorde ridicat si transportat ( macarale,automacarale, nacele ), a organelor de legare ;

- imprejmuirea si semnalizarea zonei depericol in raza de actiune a mijloacelor deridicat, interzicerea accesului persoanelorneautorizate ;

- acoperirea sau imprejmuirea golurilordin plansee intermediare;

- verificarea tehnica si vizuala aechipamentelor de munca;


personalului cu privirea la pericolele lucrului lainaltime ;

- acordarea de centuri de siguranta



MEMORIU TEHNIC

Pagina 24 din 37

certificate si verificate, casti de protectie,manusi de protectie ;

- accesul exclusiv al lucratorilor care auavizul medical apt la inaltime ;

- autorizarea interna a legatorilor desarcina.

Cderea obiectelorde la nlime.

Organizareanecorespunzatoarea santierului,instruire insuficienta,nerespectareatehnologiei de lucru,neutilizarea E.I.P. /deces.

Msuri tehnice:- imprejmuirea si semnalizarea zonei de

pericol in raza de actiune a mijloacelor deridicat, interzicerea accesului persoanelorneautorizate ;

- folosirea plaselor de protectie contracaderilor de la inaltime.

Msuri organizatorice:- acordarea de echipament individual de

protectie ( casti de protectie ).

mbolnviredatorat vibratiilor.

Organizareanecorespunzatoarea santierului,instruire insuficienta,neutilizarea E.I.P. /ITM.

Msuri tehnice:- amenajarea ergonomica a spatiilor de

munca pentru obtinerea unor pozitii de lucrucat mai relaxante.

Msuri organizatorice:- acordarea de echipament individual de

protectie ( manusi de protactie ).

mbolnvire a pieleimainilor datoratcimentului, varului,componenteloradezivilor.

Instruire insuficienta,nerespectareatehnologiei de lucru,neutilizarea E.I.P. /ITM.

Msuri organizatorice:- dotarea lucratorilor cu manusi de

protectie rezistente la actiunea substantelordin materialele folosite ;

- folosirea unguentelor si a cremelorprotectoare.

mbolnvirecauzat demanipulareamaselor (amaterialelor).

Organizareanecorespunzatoarea santierului,instruire insuficienta,nerespectareatehnologiei de lucru,neutilizarea E.I.P. /ITM.

Msuri tehnice:- asistenta prioritara la manipularea

materialelor, transportul si depozitareaacestora cu ajutorul mijloacelor mecanizatesau nemecanizate;


personalului cu privirea la manipulareamaselor conform H.G. 1051/2006 ;

- acordarea de echipamente individualede protectie (centuri lomboabdominale).

Constructorul, pe baza lucrarilor ce trebuie realizate pe santier, va face identificareatipurilor de lucrari care pot afecta securitatea si sntatea lucratorilor:

ORGANIZAREA DE SANTIERLa intrarea in antier se va amplasa un panou cu datele de identificare ale antierului

nregistrate la Inspectoratul de Stat pentru Construcii. La aceeai poart de intrare n antierse va amplasa un panou general de semnalizare de securitate.



MEMORIU TEHNIC

Pagina 25 din 37

antierul va fi mprejmuit cu panouri de gard, inscriptionate denumirea si siglaantreprenorului.

Se vor monta pe gard panouri de semnalizare de securitate si sntate a munciiconform HG 971 / 2006: purtare obligatorie a catii de protecie, intrarea interzisapersoanelor neautorizate.

Se va face o analiza a solului nainte de nceperea operaiunilor pe antier pentru aevita expunerea lucrtorilor la substane periculoase(datorate utilizarii anterioare a terenului).

La amenajarea organizarilor de santier de la toate punctele de lucru se vor respectaurmatoarele reguli :

dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal ; se va nivela si se va compacta tinandu-se cont de destinatia ulteriora a

terenului : birouri, vestiare, depozite, etc. se va insista la caile de acces auto si la platformele pentru calarea

automacaralelor si a autopompei de beton.Se vor trasa pe teren amplasamentul constructiilor, drumurile de acces, spatiile

destinate antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite.Se vor instala toalete ecologice si se va amplasa pe locatii stabilite de conducatorii

punctelor de lucru. De acestea se va ocupa o firma specializata care va asigura in continuarebuna functionare a acestora.

Se vor delimita perimetral zonele antreprenorului si subantreprenorilor, daca suntadiacente, cu retele de polietilena orange. Se vor amenaja depozitele de materiale. Se voraduce, descarca si amplasa birourile, vestiarele, baracile dormitor, baracile de materiale simagaziile de substante periculoase.

Asigurare energie electrica trifazata prin racordare de la retea in tablouri electrice,tipizate, cu impamantari verificate prin buletine PRAM, intrerupator general si prize 220 /380V. Tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare si pericolgeneral, conform H.G. 971 / 2006.

Se vor asigurara surse curente de apa potabila prin bransament de la retea. Sevor amplasa spalatoare.

Se vor organiza depozitele de materiale si depozite de moloz.Se vor aduce si amplasa pichetele P.S.I. si se vor semnaliza conform H.G. nr.

971/2006.Se vor organiza Puncte de prim ajutor in biroul sefilor de punct de lucru prin dotarea

birourilor cu truse de prim ajutor si semnalizarea cu panoul : Prim-ajutor. Tot in birouri se vaconstitui Telefonul de urgenta , punandu-se la dispozitie telefonul mobil al sefului de punctde lucru.

Se vor amplasa pubele pentru colectarea deseurilor municipale amestecate, de catreo societate specializata. Aceasta societate se va ocupa si de golirea acestora.

Se vor monta proiectoare, in numar suficient pentru iluminarea totala, pe timp denoapte, a obiectivelor.

Retragerea dotrilor de inventar, a materialelor rmase i / sau recuperate ca urmarea lucrrilor, se va face dup un plan stabilit dinainte inndu se seama de termenelecontractuale, de poziionarea obiectivului si de apropierea de ieirile din antier.



MEMORIU TEHNIC

Pagina 26 din 37

Accesul n antierAccesul n incinta antierului este responsabilitatea efilor punctelor de lucru si se

face numai prin locurile special amenajate, pe baza de legitimatie de servici.Se va stabili modul de identificare a personalului.Accesul mijloacelor de transport auto, a utilajelor pentru constructii si a instalatiilor de

ridicat se realizeaza numai pe caile de acces auto, pe baza de foaie de parcurs. Datoritaparticularitatii cailor de acces, autovehiculele vor intra cu fata sau cu spatele, dirijate de unlucrator desemnat pentru aceasta activitate, echipat cu vesta avertizoare. Dupa iesireafiecarui autovehicul din incinta santierului un lucrator desemnat de seful de santier va facecuratenie, daca este cazul, pe drumul public n zona adiacent antierului.

In incinta santierului parcarea autovehiculelor in afara programului de lucru esteinterzisa, exceptie facand utilajele de constructii. Autovehiculele vor parca in locurile specialamenajate.

Cand nu sunt utilizate, portile de acces in santier vor sta inchise si in timpul si in afaraprogramului de lucru.

CILE I ZONELE DE DEPLASARE SAU DE CIRCULAIE ORIZONTALE IVERTICALE

Se vor efectua controale pentru respectarea aspectele privitoare la circulaia peschele i structuri aflate la nlime, amenajarea scrilor de acces ncepnd de la sol pn lapodina de lucru, asigurrile perimetrale cu balustrade de protectie, accesul pe niveleleintermediare, semnalizarea lucrului pe schel i ngrdirea spaiului de circulaie n jurulacesteia i sub zonele de montaj aflate la nlime.

La nivelul solului, a pardoselilor, a cilor de acces, se va evita pe ct posibil lsareacablurilor libere, n spaii umede (ochiuri de ap), iar traversrile ce nu pot fi evitate s fieamenajate pe ct posibil aerian, sau ngropate, cu protecia de rigoare, n funcie de regimulcii de circulaie.

Trecerile peste anuri sau gropi ce nu pot fi ocolite vor fi asigurate de podine de celpuin 60 cm, din dulapi de lemn de min. 6 cm grosime sau metalice, prevzute cu cel puin obalustrad dac adncimea antului depete 50 cm.

Amenajrile peste anuri sau gropi ale mijloacelor de transport mecanizate saunemecanizate vor ine cont de starea terenului i de tonajul de rulare deasupra zoneintrerupte a cii.

Cile de acces orizontale la sol vor fi reparate de fiecare antreprenor peamplasamentul cruia au aprut degradri sau prin efort comun cu lucrtorii altor uniti carelucreaz pa acelai amplasament.

Lucrul i circulaia pe cile aflate la nlime va fi strict interzis, dup lsareantunericului. In situaiile excepionale in care se va solicita lucru la inaltime dupa cadereaintunericului se vor lua masuri pentru iluminatul artificial corespunzator.

CONDIII DE MANIPULARE A MATERIALELOR, UTILIZAREA IINTERFERENELE DE RIDICARE I MANIPULARE PE ANTIER SAU N APROPIEREALUI

Manipularea la sol a materialelor va ine seama de caracteristicile maselor (forma,greutate, gabarit), de distantele de transport, timpul de transport si de caile de circulatie.

Manipularea manual a sarcinilor



MEMORIU TEHNIC

Pagina 27 din 37

Manipularea manual a sarcinilor trebuie s urmreasc respectarea H.G. nr. 1051 /2006, n vederea prentmpinrii apariiilor afeciunilor dorsolombare, cu efecte invalidantepe termen lung. Intrucat este foarte raspandita pe santierele de constructii si este una dincauzele cele mai frecvente de producere a accidentelor, se vor respecta in mod obligatoriuurmatoarele reguli :

se va verifica greutatea incarcaturii inainte de a o ridica ; nu se vor ridica greutati mai mari decat este necesar ; daca este posibil se va cara incarcatura pe roti ( roaba, carucior de transport ) ; se va verifica existenta cablurilor electrice aeriene sau a altor obstacole in cazul

transportului obiectelor lungi (tevi, bare) ; se vor indeparta sau lega mai bine partile incarcaturii ce nu sunt bine legate ; se va verifica existenta drumului liber si a locului de depozitare ; se va cere ajutorul daca greutatea este prea mare ; se va invata si stapani bine tehnica de ridicare ; se vor folosi, unde este posibil, dispozitive mecanice de ridicat.Pentru evitarea accidentelor, usurarea muncii si scurtarea perioadei de executie, seful

de santier va solicita ori de cate ori este nevoie venirea in santier a unuia din urmatoareleechipamente de transport : incarcator frontal, motostivuitor, automacara si autopompa beton.

Manipularea mecanizat a sarcinilorMaterialele de constructii vrac se vor transporta cu autobasculante si cu incarcatoare

frontale.Diferite costructii sudate, piese grele se vor transporta cu autocamionul si se vor

incarca / descarca cu macarale, automacarale sau motostivuitoare.Armatura metalica se va confectiona in Baza de productie a antreprenorului, se va

transporta cu autocamioanele, se va descarca in depozit si se va pune in opera cuautomacaraua.

Lemnul (cheresteaua) se va trasporta cu autocamioanele, se va descarca in depozit sise va pune in opera prin manipulare manuala.

Betonul se va prepara in statia de betoane a antreprenorului, se va transporta cuautobetonierele si se va turna cu autopompa de beton.

Materialele paletizate se vor transporta cu autocamioanele si se vor incarca /descarca si transporta pe nivelul la care este nevoie cu automacaraua.

Amplasarea automacaralei, deplasarea i raza de lucru vor fi n concordan cuperimetrul amplasamentului si vecintile. In toate cazurile, datorita gradului sporit depericulozitate activitile de transport pe verticala vor fi strict supravegheate de sefulpunctului de lucru respectiv. Acestia vor urmari ca in nici o situatie sa nu se intalneasca lapunctul de lucru doua automacarale sau o automacara si autopompa de beton.

In timpul exploatarii automacaralelor se vor respecta in principal urmatoarele reguli : este interzisa prezenta altor persoane in raza de actiune a macaralei ; se interzice deplasarea sarcinilor pe deasupra vecinatatilor santierului ; nu se vor folosi decat cabluri de legatura cu viza ISCIR si sarcina maxima

admisa, in buna stare de functiune ; macaraua nu va lucra decat asistata de unul din legatorii de sarcina ai

santierului, instruit, dotat cu echipamentul individual de protectie corespunzator (inclusivvesta avertizoare) si cunoscator al semnalelor de mana ;

se interzice deplasarea automacaralei cu sarcina agatata de carlig sau cucarligul sau bratul in alta pozitie decat cea normala pentru deplasare;



MEMORIU TEHNIC

Pagina 28 din 37

locul de lucru a automacaralei va fi astfel ales incat sa ofere o buna stabilitate,sa acopere intreaga suprafata a santierului si sa aiba loc suficient pentru fixarea pe sol(calare) ;

inainte de inceperea lucrului se vor monta talpile de fixare si stabilizare si sevor controla in gol mecanismele de actionare si franele;

legatorul de sarcina va fi ajutorul macaragiului si raspunde solidar daca in zonade lucru a macaralei se afla oameni sau obstacole care ar ingreuna manevreleautomacaralei. In cazul in care este posibil se va delimita spatiul de actiune al automacaraleila o data si jumatate inaltimea bratului. Aceasta se va face prin placi avertizoare sau prinringradiri ;

macaragiul se va interesa de greutatea sarcinii de ridicat si va solictadocumente din care ar rezulta aceasta, pentru a nu depasi posibilitatea automacaralei ;

macaragiul va fi atent la manevra , supraveghind sarcina pe tot parcursul, cat sila modul de prindere al sarcinii, si nu va ridica sarcina decat dupa ce se va convinge ca totuleste in ordine ;

este interzis tragerea sarcinii oblic sau tararea sarcinilor pe sol ; in cazul incarcarii / descarcarii din autovehicule, macaragiul nu va actiona

sarcina in timp ce in cabina vehicolului se afla persoane ; manevrele se vor face lin pentru a nu se produce socuri dinamice care pot

produce rasturnarea automacaralei. Deasemenea, franarea se va efectua in mod progresiv,iar la schimbarile de sens se va face pauza la punctul mort ;

in timpul deplasarii automacaralei in incinta santierului bratul si carligul vor fiasezate in pozitia si pe suportii prevazuti in acest scop ;

se interzice lucrul automacaralei in imediata apropiere a retelelor electrice subtensiune ;

macaragiul va aduce la cunostinta sefului de santier orice problema ce arafecta desfasurarea in siguranta a exploatariii si lucrului cu automacaraua.

Sefii punctelor de lucru se vor asigura, la sosirea instalatiei de ridicat pe santier, caaceasta are viza de functionare ISCIR.

In caz de necesitate subantreprenorii vor solicita antreprenorului un echipament tehnicpentru manipularea sarcinilor.

ZONELE I CONDIIILE DE STOCARE, CONDIIILE DE RIDICARE DEEURI,MOLOZ, DRMTURI I N SPECIAL A MATERIALELOR CARE PREZINT RISCSPECIAL

Reguli generale pentru depozitarea materialelorResponsabilitatea pentru modul de depozitare a materialelor de constructii si pentru

ridicarea deseurilor revine sefilor de punct de lucru. Depozitarea materialelor in santier cat siin depozite definitive impune urmatoarele:

se interzice depozitarea dezordonata si imprastierea materialelor,prefabricatelor sau a utilajelor in depozite, pe santier sau pe langa lucrarile in curs deconstructie ;

depozitarea materialelor trebuie facuta cu grija in spatii inchise sau deschise,astfel incat sa poata fi usor accesibile, sa fie ferite de intemperii si sa excluda pericolul deaccidentare, incendii sau explozii ;

depozitele de materiale trebuie sa satisfaca cerintele tehnice si sanitare invigoare, astfel incat amplasamentul, constructiile, magaziile, drumurile de acces, instalatiileaferente sa asigure deplina securitate a muncii in interiorul depozitelor ;



MEMORIU TEHNIC

Pagina 29 din 37

se recomanda ca la toate punctele de lucru si la calile de acces din depozite sase monteze panouri, plancarde si tablite avertizoare ;

terenurile pe care se depoziteaza materialele sau se amplaseaza magazii demateriale precum si platformele de instalare a utilajelor trebuie sa fie perfect plane ;

la depozitele de materiale de tip deschis se recomanda masurile de protectie,constand din saparea unor santuri de scurgere in jurul acestora pentru a opri patrundereaapei in depozite si a evita astfel deterioararea sau rasturnarea materialelor ;

in cazul organizarii lucrului pe timp de noapte, rampele de depozitare, trecerilepentru oameni, utilajele, magaziile, precum si toate punctele de lucru din schimbul de noaptevor fi bine luminte. Se interzice lucrul in locurile neiluminate sau insuficient luminate, precumsi accesul lucratorilor spre acele locuri ;

imprejmuirea depozitelor cu garduri pentru oprirea accesului persoanelorstraine de depozite este obligatorie. In cazul in care imprejmuirile sunt vecine cu cai de accesintens circulate, gardurile vor avea la partea superioara o viziera ;

la stivuirea materialelor in incaperi greutatea stivelor nu va depasi sarcinamaxima admisibila a planseului, afisata la loc vizibil ;

toate materialele depozitate in magazii vor fi sortate pe feluri si dimensiunifolosindu-se in acest scop stelajele sau rafturile. Depozitarea materialelor se va face astfelincat stelajele sau rafturile sa nu fie solicitate peste limita de rezistenta care va fi inscrisaobligatoriu in locuri vizibile pentru evitarea deteriorarii materialelor si accidentarii muncitorilorcare le manipuleaza ;

intre rafturi sau stelaje se vor lasa spatii de circulatie suficient de mari pentruasigurarea manevrarii materialelor fara pericol de accidentare. Dimensionarea spatiilor demanevra se va face in functie de gabaritele materialelor care se depoziteaza in acestemagazii ;

se intezice sprijinirea materialelor de garduri sau de peretii constructiilorprovizorii din lemn ;

materialele depozitate in spatii deschise vor fi aranjate in stive avand peretiidrepti si inaltimi variabile in functie de natura materialelor ;

pentru a se evita imprastierea materialelor in vrac se recomanda cadepozitarea acestora sa se faca in boxe, buncare, silozuri etc. In cazul in care aceasta nueste posibil, materialele ca: nisipul, pietrisul etc. se vor aseza in gramezi avand forma unuitrunchi de piramida cu inclinararea fetelor laterale dupa unghiul taluzului natural almaterialului respectiv ;

manipularea materialelor depozitate in vrac trebuie facuta incepand de lapartea superioara a gramezii, fiind interzisa manipularea acestor materiale prin saparea labaza gramezii ;

la manipularea materialelor pulverulente in vrac, lucratorii vor fi astfel asezatiincat deplasarea materialului sa se faca in directia vantului (vantul din spate) ;

se interzice manipularea caramizilor sau a blocurilor mici prefabricate prinaruncarea si prinderea lor in maini ;

toate materialele si piesele in forme geometrica regulate se depoziteaza instive stabile avand randurile intretesute iar inaltimea stivei nu va depasi de 1,5 ori latura micaa bazei. Aceasta inaltime va putea fi depasita daca se asigura masuri speciale de rigidizare ;

cand depozitarea se f

Memoriu Tehnic

Documents

Transcript of Memoriu Tehnic