Mecanica Zidariilor

5/10/2018 Mecanica Zidariilor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mecanica-zidariilor-55a0baf2f3aba 1/6

1. Definiti “rezistenta la compresiune standardizata”.

Rezistenţa la compresiune standardizată reprezintă rezistenţa la compresiune a elementelor pentruzidărie transformată în

rezistenţa la compresiune a unui element pentru zidărie uscat în aer, echivalent având 100 mm lăţime x

100 mm înălţime. f b

2. Enumerati cele doua valori prin care este definita „rezistenta la compresiune a elementelor pentru

zidarie”, dupa pozitia fortei de compresiune in raport cu fata de pozare.- normal pe faţa de pozare f b;

- paralel cu faţa de pozare în planul peretelui f bh (compresiune pe capete).

3. Care valori ale proprietatilor mecanice (de rezistenta si de deformabilitate) ale zidariei sunt necesare laproiectarea cladirilor din zidarie in conformitate cu prevederile CR6-06?

- K - constantă care depinde de tipul elementului pentru zidărie şi de

tipul mortarului;- f b - rezistenţa la compresiune standardizată a elementului pentru

zidărie, pe direcţia normală pe rosturile orizontale, în N/mm2

- f m - rezistenţa medie la compresiune a mortarului, în N/mm2;

4. Cum se determina valorile rezistentelor unitare de proiectare ale zidariei (fzd)?

f zd= m z f zd*

5. Ce presupun „conditiile de control normal a executiei”?

- lucrările sunt supravegheate, în mod permanent, de un responsabil tehnic cu execuţia atestat conform

legii;

- proiectantul urmăreşte/controlează, în mod ritmic, desf ăşurarea lucrărilor;

- responsabilul tehnic al beneficiarului verifică, în mod permanent, calitatea materialelor şi modul de

punere în operă;

- se efectuează toate verificările preliminare şi în etape intermediare luand ca referential reglementările

în vigoare: C56-86, NE 012-99, etc.

6. Ce presupun „conditiile de control redus a executiei”?

- lucrările nu sunt supravegheate, în mod permanent, de un responsabil tehnic cu execuţia atestat

conform legii;- proiectantul nu controlează decât rar sau foarte rar execuţia lucrărilor;

- reprezentantul tehnic al beneficiarului nu verifică sistematic calitatea materialelor şi modul de punere în operă;

- nu se efectuează verificări preliminare şi în etape intermediare (cu excepţia fazelor determinante)

luand ca documente normative de referinta: C56-86, NE 012-99, etc .

7. Enumerati elementele pentru zidarie produse in mod curent in Romania.

- Caramizi ceramice pline;- Caramizi si blocuri ceramice cu gauri verticale.

8. Cum sunt grupate elementele de zidarie in functie de nivelul de incredere al proprietatilor mecanice?

- Element pentru zidărie clasa I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea de a nu atinge

rezistenţa la compresiune declarată este ≤ 5%.

- Element pentru zidărie clasa II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte nivelul de încredere al

elementelor pentru zidărie clasaI

9. Cum sunt grupate elementele de zidarie in functie de caracteristicile geometrice?

- volumul golurilor (% din volumul brut);- volumul fiecărui gol (% din volumul brut);

- grosimea minimă a pereţilor interiori şi exteriori (mm);- grosimea cumulată a pereţilor interiori şi exteriori pe fiecare direcţie (% din dimensiunea elementului

pe direcţia respectivă)

10. Definiti 5 (cinci) tipuri de rezistente utilizate la proiectarea cladirilor cu structura din zidarie.



11. Cunoscand Ez, Eb (modulii de elasticitate longitudinala pentru sectiunile de zidarie respectiv de beton)si Iz, Ib (momentele de inertie ale sectiunilor din zidarie respectiv din beton, calculate in raport cu axele

principale de inertie ale peretelui) definiti modulul de elasticitate de scurta durata pentru zidaria confinata.

12. Cunoscand modulul de elasticitate de scurta durata si Φ∞ (coeficientul final de curgere lenta) definiti

valoarea modulului de elasticitate de lunga durata.

13. Cum se poate calcula modulul de elasticitate transversal daca se cunoaste modulul de elasticitate

longitudinal?

Gz = 0.4 Ez

14. Enumerati tipurile de zidarii folosite la cladirile de zidarie.

a) ZNA – zidarie simpla/nearmata;

b) ZC – zidarie confinata;

c) ZC+AR – zidarie confinata si armata in rosturile orizontale;

d) ZIA – zidarie cu inima armata.15. Pentru care dintre aceste tipuri de zidarie mansarda este considerata „nivel”?

- pt. ZNA

16. Definiti densitatea peretilor structurali la cladirile cu pereti de zidarie.

- pe fiecare dintre direcţiile principale (p(%) = procentul ariilor inimilor peretilor structur ali, raportat

la aria construita la parter, pentru directia de calcul considerata)

17. Enumerati tipurile de rosturi care pot sa apara intre tronsoanele cladirilor cu pereti de zidarie.

a) Rosturi complete: rosturi de tasare;

b) Rosturi partiale: rosturi seismice si rosturi de contractie si dilatare.

18. Care este lungimea maxima admisibila a tronsoanelor de cladiri de zidarie fundate pe terenuri normale?

- lungimea maximă a tronsoanelor va fi de 50.0 m.

19. Care este lungimea maxima admisibila a tronsoanelor de cladiri de zidarie fundate pe terenuri dificile?

- lungimea maximă a tronsoanelor va fi de aproximativ 25.0 m.

20. Descrieti tipurile de pereti care pot sa apara in alcatuirea unei cladiri de zidarie.

a) Perete structural – perete destinat sa reziste fortelor verticale si orizontale care actioneaza in

planul sau;

b) Perete de rigidizare – perete dispus perpendicular cu un alt perete, cu care conlucreaza pt a

prelua fortele verticale si orizontale si contribuie la asigurarea stabilitatii acestuia;

c) Perete nestructural – perete care nu face parte din structura constructiei;

d) Perete de umplutura.

21. Descrieti pe scurt structurile cu pereti desi. Schita.

- înălţimea de nivel 3,20 m;

- distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale 5,00 m;

- aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale 25,0 m2.



22. Descrieti pe scurt structurile cu pereti rari. Schita.

- înălţimea de nivel 4,00m;

- distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale 9,00 m;- aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale 75,0 m2

23. Descrieti pe scurt structurile de tip sala/hala. Schita.

- distantele maxime intre pereti ≤ 18.0m;

- inaltimea de nivel ≤ 9.00m.

24. Precizati modul de pozitionare al stalpisorilor si centurilor din b.a. in cazul tipului de pereti din zidarie

confinata (ZC).

- la capetele libere ale fiecărui perete;

- de ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa 2.5 m2 (orientativ un gol de uşă cu dimensiunile 1.20 x2.10 m); golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mărginite cu stâlpişori dacă necesitatea prevederii

acestora rezultă din calcule;

- la toate colţurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcţiei;- în lungul peretelui, astfel încât distanţa între axele stâlpişorilor să nu depăşească:

- 4.0 m în cazul structurilor cu pereţi rari (sistem celular );

- 5.0 m în cazul structurilor cu pereţi deşi (sistem fagure);

- la intersecţiile pereţilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform regulilor de mai sus se află

la o distanţă mai mare de 1.5 m;

- în toţi spaleţii care nu au lungimea minimă prevăzută la art. 5.2.5.(6)

- p min =1.0% pt ag≥0.20g;

- p min =0.8% pt 0.16g≥ag≥0.08g;

25. Precizati dimensiunile minime (lmin) ale spaletilor adiacenti golurilor de usi si de ferestre in cazul

folosirii tipului zidarie cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA).

- spaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori : lmin = 0.6 hgol 1.20 m

- spaleţi intermediari la pereţi de faţada şi interiori : lmin = 0.5 hgol 1.00 m


folosirii tipului de zidarie cu pereti structurali din zidarie confinata cu sau fara armare in rosturi orizontale

(ZC, ZC+AR).

- spaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori : lmin = 0.5 hgol 1.00 m

- spaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori : lmin = 0.4 hgol 0.80 m


folosirii tipului de zidarie cu pereti structurali din zidarie cu inima armata (ZIA).

- lmin = 3 t unde t este grosimea totală a peretelui

28. Care este grosimea minima a peretilor structurali de zidarie, indiferent de tipul acestora.

- 240mm

29. Precizati modul de stabilire a inaltimii efective a peretilor din zidarie.

- (hef ) se stabileşte în funcţie de dimensiunile panoului (h, lw) şi de condiţiile de legătură ale acestuia

cu elementele adiacente.



30. Precizati tipurile de plansee folosite la cladirile cu pereti de zidarie precum si domeniul lor deaplicabilitate.

- planşee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare

- planşee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat îmbinate pe contur prin piese

metalice sudate

- planşee executate din elemente prefabricate de tip "fâşie", cu bucle sau cu bare de legătură la

extremităţi şi cu suprabetonare continuă

-

planşee din lemn. Pot fi folosite pentru: toate planseele constructiilor cu n niv ≤3, din clasele deimportanta III si IV, pt. zone cu ag=0.08g

31. Preziati de ce trebuie sa se tina seama la proiectarea preliminara a infrastructurii cladirilor cu structura de

zidarie.

- mărimea forţelor verticale care trebuie transmise la teren;

- severitatea acţiunii seismice la amplasament;

- natura şi proprietăţile mecanice ale terenului de fundare;

- efectele posibile ale apelor subterane

32. Precizati cum se calculeaza rigiditatea la deplasare laterala pentru un montant.

33. Precizati cum se calculeaza rigiditatea la deplasare laterala pentru un spalet.

34. Definiti NEd si modul de determinare.NEd= NEd,G + 1.1 γOV Ω

MNEd,E

NEd –forţa axială de proiectare din combinaţia seismică de încărcări

NEd,G – efort axial din acţiunile neseismice conţinute în gruparea de încărcări care include acţiunea seismică;

NEd,E – efort axial din acţiunile seismice de proiectare;

35. Definiti VEd si modul de determinare.

VEd= VEd,G + 1.1 γOV ΩM VEd,E

VEd –forta taietoare de proiectare din combinaţia seismică de încărcări

VEd,G – forta taietoare in stalp din acţiunile neseismice conţinute în gruparea de încărcări care include

acţiunea seismică;

VEd,E – forta taietoare din acţiunile seismice de proiectare;

36. Definiti MEd si modul de determinare.

MEd= MEd,G + 1.1 γOV ΩM MEd,E

MEd –moment incovoietor de proiectare din combinaţia seismică de încărcări

MEd,G – moment incovoietor din acţiunile neseismice conţinute în gruparea de încărcări care include acţiunea

seismică;

MEd,E – moment incovoietor din acţiunile seismice de proiectare;



37. Definiti NRd pentru peretii de tip ZNA.

NRd = Φi(m) x A x f d

Φi(m) - coeficientul de reducere a rezistenţei datorită efectului zvelteţei elementului şi efectului

excentricităţilor de aplicare a încărcărilor în

secţiunile extreme (Φi); respectiv, în secţiunea de la ⅔ din înălţimea elementului măsurată de la

bază (Φm);

A - aria secţiunii transversale a elementului;fd - rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei.

38. Definiti NRd pentru peretii de tip ZC, ZC+AR si ZIA.

nech = 0.75x NRd = Φi(m) x A x f d

39. Definiti MRd pentru peretii de tip ZNA.

- se considera că blocul eforturilor de compresiune are formă dreptunghiulară cu valoare 0.8fd.

- 40. Definiti MRd pentru peretii de tip ZC si ZC+AR.

- 41. Definiti MRd pentru peretii de tip ZIA.

- MRd (ZIA) = MRd (zna,i) + MRd (as)

42. Definiti VRd pentru peretii de tip ZNA.

- VRd = fvd *t* lcfvd - rezistenţa unitară de proiectare la forfecare a zidăriei, stabilită cu relaţia (4.4) ;

t - grosimea inimii peretelui;lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui

43. Definiti VRd pentru peretii de tip ZC.

- VRd = VRd1 + VRd2- Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a panoului de zidărie nearmată (VRd1)

- Rezistenţa de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpişorul compr imat (VRd2)VRd2 = 0.2 Aascf yd

44. Definiti VRd pentru peretii de tip ZC+AR.

- VRd = VRd1 + VRd2 + VRd3

- - lw - lungimea peretelui;- Asw - aria armăturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forţei tăietoare);

- s - distanţa pe verticală între două rânduri succesive de armături Asw;- fysd - rezistenţa de proiectare a armăturii din rosturile orizontale.

45. Definiti VRd pentru peretii de tip ZIA.

- VRd (ZIA) = VRdz + VRdb +VRda

- VRdz = f vd *lc *tz

- f vd rezistenţa de proiectare la forfecare a zidăriei;

- lc lungimea zonei comprimate a peretelui;

- tz grosimea totală a celor două straturi de zidărie.- VRdz rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a zidăriei;

- VRdb rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a stratului median de beton sau mortar -beton;

- VRda rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul median.



46. Definiti forta de lunecare verticala in sectiunea dintre inima si talpa.

unde :

M = Minf - Msup cu:

- Minf - momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de la baza etajului pentru care se calculează

lunecarea;

- Msup - idem, în secţiunea de la baza etajului superior;

-

Si - momentul static al secţiunii ideale a tălpii faţă de centrul de greutate al secţiunii ideale aperetelui;

- Ii - momentul de inerţie al secţiunii ideale a peretelui.

47. Definiti rezistentele de proiectare a peretilor de zidarie supusi la actiuni perpendiculare pe plan (in afara

planului).

Solicitările secţionale datorate forţelor care acţionează perpendicular pe planul median al peretelui

- moment încovoietor în plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1);

- moment încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2).MRxd1 = Ww fxd1 MRxd2 = Ww fxd2

48. Enumerati modurile de cedare a panourilor de umplutura din zidarie.- mecanismului de rupere prin lunecare din forţă tăietoare în rosturile orizontale;

- mecanismului de rupere prin strivirea diagonalei comprimate

- Rezistenţa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin fisurarea diagonală înlungul

diagonalei comprimate

49. Definiti rezistenta de proiectare a panourilor din zidarie de umplutura ZU conform CR6-06.

Rezistenţa de proiectare a panourilor de zidărie de umplutură FRd (zu) va fi luată egală cu cea mai mică

dintre valorile corespunzătoare următoarelor moduri de rupere ale zidăriei:

- rupere prin lunecare din forţa tăietoare în rosturile orizontale (de regulă, la jumătatea înălţimii

panoului) - FRd1(zu)- strivirea diagonalei comprimate la colţul cadrului - FRd2 (zu)

- fisurarea diagonală în lungul bielei comprimate - FRd3 (zu)

FRd (zu) = min (FRd1,FRd2,FRd3)

50. Comparati de principiu factorii de comportare q pentru cladirile cu structura de rezistenta cu pereti

structurali de zidarie respectiv cu pereti structurali de beton armat. Comentati.

Mecanica Zidariilor

Documents

Transcript of Mecanica Zidariilor