MASTER PLAN PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU … Section 7_Long_Term... · LOUIS BERGER SAS –...

LOUIS BERGER SAS Jacobs UK Jacobs GIBB Asisten tehnic pentru implementarea proiectului i supervizarea lucrrilor FIDIC n Botoani

MASTER PLAN

PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU AP I CANALIZARE

N JUDEUL BOTOANI

SECIUNEA 7 PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG


MP Botosani Sectiunea 7: Plan de investitii pe termen lung ii din 94

CUPRINS

7 PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG 7.1 Sumar ......................................................................................................................................................................... 4 7.2 Contextul planificarii.................................................................................................................................................... 5 7.3 Masuri de investitii pe termen lung ........................................................................................................................... 11 7.4 Parametri fundamentali de proiectare si pre-dimensionare ...................................................................................... 15 7.5 Costuri Unitare.......................................................................................................................................................... 30 7.6 Costuri de investitii, exploatare si intretinere, precum si costuri indirecte pentru diverse tipuri selectate de statii de tratare.................................................................................................................................................................................. 48 7.7 Costuri de exploatare, intretineresi administrare ...................................................................................................... 61 7.8 Grafic de implementare si etapizarea masurilor ....................................................................................................... 63 7.9 Impactul masurilor propuse asupra mediului ............................................................................................................ 64 7.10 Atingerea obiectivelor ............................................................................................................................................... 73 7.11 Cerintele Institutionale .............................................................................................................................................. 74 7.12 Concluzii ................................................................................................................................................................... 93

Tabele Tabel 7.1: Cerinte privind sustenabilitatea proiectelor ............................................................................................................ 9 Tabel 7-2: Factori socio-economici .......................................................................................................................................... 11 Tabel 7-3: Relatii organizationale............................................................................................................................................. 11 Tabel 7-4: Probleme tehnologice ............................................................................................................................................. 11 Tabel 7-5 Membri familie, pe gospodarie ................................................................................................................................ 16 Tabel 7-6: Necesar de apa menajera in mediul urban ............................................................................................................. 16 Tabel 7-7: Cerere la nivel institutional si comercial .................................................................................................................. 17 Tabel 7-8: Capacitatea proiectata a conductelor, la panta minima (Vplin = 0.75m/s), conform raportului CIRIA R141 privind

proiectarea conductelor de canalizare in vederea controlarii problemelor de sedimentare........................................... 22 Tabel 7-9: Incarcarea cu poluanti pentru apele uzate menajere .............................................................................................. 24 Tabel 7-10: Trepte de tratare si procente de eliminare a CBO, SS si a coliformilor fecali ....................................................... 25 Tabel 7-11: Trataea namolului ................................................................................................................................................. 25 Tabel 7-12: Limite de proiectare pentru statiile de epurare cu contactori biologici rotativi propuse......................................... 26 Tabel 7-13: Configurarea statiilor de epurare cu contactori biologici rotativi propuse.............................................................. 26 Tabel 7-14: Limite de proiectare pentru statiile de epurare cu aerare extinsa propusa 26 Tabel 7-15: Configuratia statiilor de epurare cu aerare extinsa ............................................................................................... 27 Tabel 7-16: Limite de proiectare pentru statiile de epurare cu canal de oxidare propuse 27 Tabel 7-17: Configuratia statiilor de epurare cu canal de oxidare propuse.............................................................................. 28 Tabel 7-18: Limite de proiectare pentru statiile conventionale de epurare cu namol activat propuse 29 Tabel 7-19: Configuratia statiilor conventionale de epurare cu namol activat propuse............................................................ 29 Tabel 7-20: Preturi unitare de baza.......................................................................................................................................... 30 Tabel 7-21: Costuri conducte de canalizare (Euro/m), inclusiv camine de vizitare .................................................................. 31 Tabel 7-22: Activitati de intretinere a conductelor de canalizare: Procentual........................................................................... 33 Tabel 7-23: Cost conducte de refulare (Euro/m), inclusiv armaturi, etc. (conducte din PEHD) 34 Tabel 7-24: Cost conducte de refulare (Euro/m), inclusiv armaturi, etc. (conducte din fonta ductila) ...................................... 34 Tabel 7-25: Estimare costuri lucrari de constructii pentru statii de pompare echipate cu pompe submersibile, cu diametrul de

3,0 metri . ....................................................................................................................................................................... 35 Tabel 7-26: Estimare costuri lucrari de constructii pentru statii de pompare echipate cu pompe submersibile, cu diametrul de

4,5 metri ......................................................................................................................................................................... 35 Tabel 7-27: Costul instalatiilor hidraulice si a armaturilor pentru statia de pompare a apelor uzate ........................................ 36 Tabel 7-28: Costuri asociate generatorului de rezerva 37 7-29: Matricea sursa a costurilor statiei de pompare a apelor uzate 37 Tabel 7-30: Compararea costurilor unor Statii de Epurare standard (Euro/PE)....................................................................... 38 Tabel 7-31: Defalcarea costurilor, pe componente (instalatii mecanice si electrice si lucrari de constructie) 38 Tabel 7-32: Proportia tipica, exprimata in procente a costurilor componentelor de lucrari de constructii si M&E 39


MP Botosani Sectiunea 7: Plan de investitii pe termen lung iii din 94

Tabel 7-33: Cost proportional tipic al componentei de lucrari de constructii si instalatii mecanice si electrice 39 Tabel 7-34: Preturi unitare pentru investitiile in statii de epurare a apelor uzate 41 Tabel 7-35: Costuri de intretinere pentru statiile de epurare a apelor uzate 42 Tabel 7-36: Preturile unitare ale retelelor de apa potabila ....................................................................................................... 44 Tabelul 7-37 Cost bransamente casnice (inclusiv apometre) 44 Tabel 7-38: Costuri de reabilitare a conductelor de canalizare ................................................................................................ 47 Tabel 7-39: Costuri de reabilitare a conductelor de alimentare cu apa 47 Tabel 7-40: Tabel comparativ configuratii 52 Tabel 7-41: Costuri de investitii, exploatare si intretinere. Analiza de senzitivitate .................................................................. 53 Tabel 7-42: Sumar proiect statie de tratare a apei 56 Tabel 7-43: Centralizator procese tehnologice 56 Tabel 7-44: Centralizator de costuri pentru diverse configuratii 57 Tabel 7-45: Centralizator sistem adaugare sulfat de aluminium .............................................................................................. 58 Tabel 7-47: Rezumat al Anexei A.2.3, care ofera Planul de Investitii pe Termen Lung 59 Tabel 7-48: Rezumat al Anexei A.2.4, care ofera Planul de Investitii pe Termen Scurt (Etapa 1) 59 Tabel 7-49: Plan de Investitii pe Termen Scurt in preturi reale (2013) 60 Tabelul 7-50: Costuri O&M pentru allimentare cu apa si apa uzata 61 Tabelul 7-51: Evolutie Costuri O&M 61 Tabel 7-52: Contracte de concesiune 78 Tabel 7-53 : Tarife Apa si Apa Uzata (RON/m) 80 Tabel 7-54 : Rezultate Financiare Trimestriale 2005&2009 80 Tabel 7-55: Resurse umane Apa Grup 81 Tabelul 7-56: Personalul Clasificarea Apa Grup 83 Tabel 7-57: Comune, Concesiuni AG si Actionari NAS 85

FIGURI Figura 7-1: Graficul populatiei dupa criteriul pret / km2 / persoana.......................................................................................... 32 Figura 7-2: Graficul al costurilor de intretinere / km2 / persoana ............................................................................................. 33 Figura 7-3: Costuri pentru reabilitarea instalatiilor mecanice si electrice ................................................................................. 40 Figura 7-4: Costuri asociate reabilitarii lucrarilor de constructie.............................................................................................. 40 Figura 7-5: Grafic al populatiei echivalente, in asociere cu costurile estimative ale unei statii de epurare a apelor uzate ...... 41 Figura 7-6: Grafic privind populatia echivalenta si costurile anuala de intretinere pentru o statie de epurare deservind o

populatie intre 1.000 l.e. si 10.000 l.e. .......................................................................................................................... 43 Figura 7-7: Grafic privind populatia echivalenta si costurile anuala de intretinere pentru o statie de epurare deservind o populatie intre 10.000 l.e. si 30.000 l.e. 43 Figura 7-8: Grafic privind costurile cu statia de tratare a apei potabile, per km2 si populatie................................................... 45 Figura 7-9: Grafic prezentand costurile de exploatare si intretinere per km2 si populatie ....................................................... 46 Figura 7-10: Reactor secvential discontinuu (SBR) ................................................................................................................. 49 Figura 7-11: Contactori biologici rotativi (RBC) ........................................................................................................................ 50 Figura 7-12: Sistem modular de epurare (tip package plant)................................................................................................. 50 Figura 7-13: Canal de oxidare (OD) ......................................................................................................................................... 51 Figura 7-14: Laguna aerata...................................................................................................................................................... 51 Figura 7-15: Canal de oxidare.................................................................................................................................................. 53 Figura 7-16: Reactor secvential discontinuu ............................................................................................................................ 53 Figura 7-17: "CAPEX" Costuri de constructie pentru statiile de epurare analizate ............................................................... 54 Figura 7-18: "OPEX", costuri de exploatare si intretinere pentru statiile de epurare analizate ................................................ 54 Figura 7-19: Configuratia unei statii de tratare a apei potabile schema generala ................................................................. 56 Figura 7-20: Amplasarea oraselor pentru care ApaGrup a incheiat (sau va incheia)contracte de concesiune ....................... 78 Figura 7-21: Zonele de servicii 89 Figura 7-22: Nova ApaServ - Structura Organizationala Propusa 91


MP Botosani Sectiunea 7: Plan de Investitii pe termen lung 4 din 94

7 PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG 7.1 SUMAR

Cerintele investitiei in Botosani sunt conditionate de situatia specifica a Judetului, unde sistemul de alimentare cu apa este organizat prin intermediul sistemelor de alimentare regionale si nu de la aglomerare la aglomerare din cauza surselor de apa nefavorabile si a situatiei calitatatii apei. Cerintele investitiei necesare la nivel de canalizare si de statii de tratare a apei uzate sunt, practic, generale pentru intreg judetul, din cauza lipsei severe a infrastructurii din zona. Planul pe termen lung va avea trei etape: Etapa 1 Aceasta Etapa urmeaza sa fie finantata prin intermediul Fondului de Coeziune si se ocupa de 4 aglomerari mai mari de 10.000 PE, respectiv Botosani, Dorohoi, Vorona si Flamanzi. Investitiile sunt orientate spre retelele de distribuire a apei, retelele de canalizare si statiile de tratare a apei uzate, pentru a furniza o acoperire a 90% din populatie. Suma totala a investitiei pentru Faza 1 este de 92.323.332 excluzand supervizarea lucrarilor si cheltuielile diverse si neprevazute iar aceste investitii trebuie finallizate pana in 2013/2015. Etapa 2 Aceasta va acoperi cerintele legate de distribuirea apei, canalizare si tratarea apei uzate pentru 42 de aglomerari mai mari de 2000 de locuitori, care au fost selectati prin aplicatia pe criterii POS. Etapa 2 are un cost total de 324.831.293 , fara AT si cheltuieli diverse si neprevazute, si trebuie finalizata pana in anul 2018, acest termen limita fiind acelasi cu Directiva CE pentru colectarea si tratarea apei uzate si coincizand cu conditiile definite in Tratatul de Aderare. Etapa 3 Aceasta Etapa se va desfasura din 2019 pana la orizontul Master Planului din 2040. In decursul acestei etape, alimentarea cu apa va atinge zonele rurale si va oferi apa potabila curata si sigura tuturor localitatilor urbane de 50 de locuitori. De asemenea, sistemul de salubritate va fi imbunatatit. Aceasta etapa include, de asemenea, si construirea conductei de transport a apei brute strateice dintre lacul Stanca si STAP Catamarasti. Costul total al acestei etape este de 329.315.635 . Costurile generate de functionare, intretinere si administrare pentru sistemul judetean de alimentare cu apa si salubritate vor fi de 29.2 milioane / an la inceputul Master Planului si vor ajunge la o valoare maxima de 33.5 milioane /an. Aceasta selectie elaboreaza in detaliu aspectele parametrilor de baza si (pre)dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa si ale apei uzate. De asemenea, aceasta sectiune trateaza aspecte legate de costurile de investitie si operationale precum si estimarea si determinarea costurilor de baza pentru apa si apa uzata. Impactul masurii asupra mediului va comprima evaluarea si studiul masurilor de reducere a poluarii aerului, a apei, a solului si subsolului, a zgomotului si a vibratiilor, sursele de poluare ce influenteaza vegetatia si fauna, precum si sursele de poluare cu impact asupra asezarilor omenesti. Alimentarea cu apa si serviciile de apa uzata in zona operationala sunt acoperite de Compania Regionala de Operare (CRO) pentru judetul Botosani SC Apa Grup SA, care s-a constituit recent in SC Nova ApaServ SA (NAS). Raportul urmareste pasii intreprinsi pentru transformarea fostei companii, Raj Apa care deservea, in principal orasul Botosani si zonele invecinate, in Apa Grup ca operator exclusiv pentru regiune.



7.2 CONTEXTUL PLANIFICARII 7.2.1 Introducere si informatii cheie

Termenii de Referinta pentru serviciile de asistenta tehnica in vederea managementului si supervizarii proiectelor ISPA din Botosani ii impun Consultantului sa revizuiasca Master Planul existent, extinzandu-l la nivelul intregului judet. Planul revizuit urmeaza sa demonstreze care anume dintre proiecte raman a fi intreprinse, precum si sa le prioritizeze, astfel incat sa se realizeze conformitatea deplina cu directivele Comisiei Europene pentru apa potabila si reziduala. Prezentul raport va fi inaintat, sub forma de proiect (varianta draft), in vederea consultarii cu Beneficiarul Final, Municipalitatile si alte parti interesate, cu scopul analizarii constatarilor si ajungerii la un consens cu privire la forma finala a cuprinsului Master Planului, inainte de elaborarea versiunii finale. Intra aici si selectarea proiectelor pentru care vor trebui intocmite studii de fezabilitate, si pentru care se va elabora o aplicatie in vederea obtinerii de fonduri de coeziune.

Master Planul existent, la care se face referire in Termeni de Referinta, este Raportul privind Master Planul, datat mai 2004, intocmit de catre MVV Energie AG si S.H.E.R. Ingenieurs Conseils s.a. Acest Master Plan, care a servit ca baza pentru aplicatia ISPA si proiectele ISPA, se refera in principal la municipiul Botosani, discutand doar in trecere despre restul judetului, si numai in termeni generali. Cu toate acestea, merita mentionat faptul ca in Dorohoi, Darabani si Saveni sunt actualmente in curs de derulare proiectele de distributie si de tratare a apei din cadrul programului SAMTID si ca s-au intreprins masuri de consolidare a capacitatilor institutionale, in vederea sprijinirii Implementarii Fazei Pilot a Programului SAMTID (FOPIP), la nivelul Apa Grup din Botosani.

Avand in vedere ca Termenii de Referinta au fost intocmiti si ca acest proiect a fost deja demarat, proiectul de Master Plan pentru servicii de alimentare cu apa si canalizare din judetul Botosani (varianta draft, septembrie 2006) a fost intocmit de catre Apa Grup, cu sprijinul Consultantului FOPIP(Mott MacDonald/SAFEGE/ULG/GIE). Proiectul de Master Plan pentu Botosani, care ia in considerare intregul judet Botosani, a fost utilizat in elaborarea prezentei versiuni a Master Planului si poate fi considerat a reprezenta un document complementar al acestuia.

7.2.2 Zona de acoperire a proiectului Ca asezare geografica, judetul Botosani este situat in partea de nord est a Moldovei (regiunea Nord-Est a Romaniei), in bazinul hidrografic al raului Jijia, fiind delimitat de lunca raului Prut, iar in partea de vest, de latura sud-estica a podisului Suceava. Suprafata judetului este de 4.965 km2, reprezentand 21% din teritoriul intregii tari. In acest cadru natural descris mai sus, relieful judetului este de tip predominant deluros, cu multiple vai, coline si terase inalte, ridicandu-se la o altitudine de peste 400 m deasupra nivelului marii. Altitudinea generala la nivelul judetului este de 150 pana la 200 m, punctul cel mai jos inregistrandu-se in aproprierea cursului raului Prut, circa 60 m. Raul Prut se varsa in Dunare, in apropierea Deltei Dunarii, ajungand in final in Marea Neagra. Populatia judetului Botosani se ridica la valoarea de aproximativ 460.000 locuitori, cu aproximativ 115.000 locuitori in municipiul Botosani.

7.2.3 Obiective ale POS

Axa de prioritate 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din cadrul Programului Operational Sectorial pentru Mediu, traseaza obiectivele pentru urmatoarele elemente:

- Furnizarea de servicii corespunzatoare de alimentare cu apa si canalizare, la tarife accesibile - Furnizarea de apa potabila de calitate corespunzatoare in toate aglomerarile urbane - Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa - Imbunatatirea nivelelor de gestionare a namolului provenit de la statiile de epurare - Crearea unor sisteme de gospodarire a apei eficiente si inovatoare.

In consecinta, obiectivul global al procesului de dezvoltare actual este acela de a crea un cadru institutional solid si durabil, care sa asigure urmatoarele:

- O structura de investitii pe termen lung pentru investitiile planificate in cadrul POS - Capacitatea corespunzatoare de gestionare, in vederea exploatarii facilitatilor existente si viitoare.

In conformitate cu prevederile politicii romanesti care se reflecta in POS Mediu, realizarea unor astfel de obiective se realizeaza printr-un proces de regionalizare, implicand implementarea unui cadru institutional in zona de acoperire a proiectului, adecvat in vederea combinarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare aferente zonelor de dezvoltare din regiunea respectiva, cu un proces comun de exploatare. Regionalizarea este un element cheie in imbunatatirea calitatii si



rentabilitatii infrastructurii locale de alimentare cu apa si canalizare si a serviciilor aferente, in vederea indeplinirii standardelor de mediu, insa si in vederea asigurarii durabilitatii investitiilor, operatiunilor, din perspectiva unei strategii de dezvoltare a sectorului de alimentare cu apa si canalizare pe termen lung si a unei dezvoltari regionale echilibrate.

7.2.4 Obiectivele Proiectului Obiectivul global al masurilor ISPA si al viitoarelor programe finantate din fondurile de coeziune este acela de a imbunatati infrastructura de mediu la nivelul municipiului Botosani si al intregului judet, cu scopul indeplinirii obligatiilor enuntate in Parteneriatul pentru Aderare la Uniunea Europeana.

Acesta se traduce prin urmatoarele obiective concrete:

1. Respectarea prevederilor enuntate in Directiva pentru Apa Potabila 98/83/EC;

2. Respectarea standardelor de tratare specificate in Directiva Apelor Reziduale Urbane 91/271 /EEC, cu

privire la deversarea in receptorii naturali (care nu constituie zone sensibile);

Aceasta Directiva a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Hotararea Guvernamentala (HG) nr. 352/2005 care amendeaza HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind conditiile de deversare a apei uzate in mediul acvatic si Ordinul Ministerial (OM) nr 662/2006 legat de procedurile de aprobare si competentele de emitere a permiselor si licentelor de management al apei. HG 188/2002 include anexe normative, respectiv: - Anexa nr. 1 NTPA 011/2002 Normative tehnice privind colectarea, tratarea si deversarea apei uzate

urbane care transpun cerintele directivei; - Anexa la Normele Tehnice NTPA 011/2002 Planul de Actiune privind colectarea, tratarea si deversarea

apei uzane urbane incluzand o planificare a unei priviri de ansamblu asupra actiunilor, termenelor limita si responsabilitatilor pentru activitatile de implementare;

- Anexa nr. 2 NTPA 002/2002 Normativa privind conditiile de deversare a apei uzate in sistemele urbane

de colectare sau direct in statiile de tratare a apei uzate;

- Anexa nr. 3 NTPA 001/2002 Normativa care stabileste limitele poluatorilor pentru apa uzata urbana si industriala cand deversarea are loc in receptori naturali

HG nr. 188/2002 a fost ulterior amendata pentru a include prevederea referitoare la decizia de a declara intreg teritoriul Romaniei ca zona sensibila si termenele limita au rezultat in urma negocierilor (din cauza costului ridicat al implementarii cerintelor Directivei, Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 15 ani). Principalele cerinte ale Directivei de Tratare a Apei Uzate Urbane care afecteaza judetul Botosani ar putea fi rezumate dupa cum urmeaza:

a) Aglomerarile mai mari de 10,000 populatie echivalent (p.e) ar trebui sa indeplineasca cerintele speciale ale zonei (spre exemplu, indepartarea de azot si fosfor). In prezent acest lucru se aplica oraselor Botosani (117.000 de locuitori in 2005) si Dorohoi (31.000 de locuitori in 2005) si trebuie implementat pana la 31 decembrie 2015.

b) Aglomerarile de mai mult de 2.000 p.e. ar trebui sa aiba sistem de colectare a canalelor si tratare

secundara (biologica).

c) Aglomerarile de mai putin de 2.000 p.e. ar trebui sa aiba tratare adecvata. Sistemele individuale sau oricare alte sisteme adecvate ar putea fi folosite acolo unde un sistem de colectare nu este justificat.

Merita notat ca aglomerare inseamna o zona unde populatia si/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apa uzata sa fie colectata si condusa catre o statie de tratare a apei uzate sau catre un punct final de deversare. 3. Reducerea riscurilor pentru sanatate pe care le presupune deversarea de ape reziduale netratate sau

insuficient tratate, precum si eliminarea riscurilor de inundatii;



4. Realizarea unor economii substantiale la nivelul cheltuielilor de exploatare antrenate de gestionarea unor

sisteme de alimentare cu apa si canalizare.

5. Respectarea directivei Comisiei Europene 86/278/EEC privind gestionarea in deplina siguranta a namolului rezidual.

7.2.5 Contributia la obiectivele POS

Romania s-a angajat sa se alinieze pana in 2015 la prevederile Directivei Europene 98/83/EC privind calitatea apei potabile si la cele ale directivei 91/271/EC pentru ape reziduale orasenesti pana la sfarsitul anului 2018.

Romania intentioneaza ca, in perioada 2010 -2015, sa faca investitiile necesare in vederea atingerii indicatorilor pentru apa potabila impusi de standardele europene pentru turbiditate, amoniac, pesticide, aluminiu, nitrati, etc., precum si pentru colectarea, tratarea si deversarea de ape reziduale.

Pana la 2015, se planifica realizarea colectarii si tratarii de ape reziduale pentru un numar de 263 aglomerari cu o populatie echivalenta mai mare de 10.000 locuitori (p.e.), iar pana la 2018, pentru un numar de 2.346 aglomerari intre 2.000 and 10,000 p.e.

Principalele deficiente, precum si schemele identificate in vederea rectificarii deficientelor in alimentarea cu apa potabila si furnizarea serviciilor de canalizare pentru grupul tinta din judetul Hunedoara, identificate in cursul elaborarii acestui studiu vor contribui la atingerea obiectivelor POS pentru Romania.

7.2.6 Justificarea conformitatii schemelor de canalizare din cadrul POS national si a obiectivelor la nivel de judet

Articolele relevante din Directiva pentru Ape Uzate (91/271/EEC) sunt, dupa cum urmeaza:-

Articolul 3

1. Statele membre se vor asigura ca toate aglomerarile sunt prevazute cu sisteme de colectare pentru apele reziduale urbane: - pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2000, in cazul aglomerarilor cu o populatie echivalenta de peste

15.000 locuitori; precum si - pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2005, in cazul aglomerarilor cu o populatie echivalenta intre

2.000 si 15.000 locuitori. Pentru apele reziduale urbane deversate in cursuri de apa considerate zone sensibile, conform definitiei prevazute in articolul 5, statele membre se vor asigura ca sunt prevazute sisteme de colectare pana cel tarziu la 31 decembrie 1998, pentru toate aglomerarile cu o populatie echivalenta de peste 10.000 locuitori. In conditiile in care realizarea unui sistem de colectare nu este justificata, fie din motivul ca nu ar produce beneficii mediului sau pentru ca ar implica costuri excesive, se va recurge la sisteme individuale sau alte sisteme corespunzatoare, capabile sa ofere acelasi nivel de protectie a mediului.

2. Sistemele de colectare descrise in paragraful 1 vor satisface cerintele din Anexa I (A). Aceste cerinte pot fi modificate in conformitate cu procedurile enuntate in articolul 18.

Articolul 4

1. Statele membre se vor asigura ca apele uzate urbane care patrund in sistemele de colectare sunt supuse unei tratari in doua trepte (sau echivalentul acesteia),, dupa cum urmeaza: - pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2000, in cazul tuturor deversarilor provenite din aglomerarile cu o

populatie echivalenta de peste 15.000 locuitori; precum si - pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2005, in cazul tuturor deversarilor provenite din aglomerarile cu o

populatie echivalenta intre 10.000 si 15.000 locuitori. - pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2005 pentru deversarile in cursuri de apa dulce si estuare,

provenite de la aglomerari cu o populatie echivalenta intre 2.000 si 10.000 locuitori. 2. Deversarile de ape reziduale urbane in cursuri de apa situate in zone muntoase (la o altitudine de peste 1.500 m

peste nivelul marii), unde este dificila aplicarea unei tratari biologice eficiente, datorita temperaturilor reduse,



mijloacele aplicate de tratare ar putea fi ai putin stricte decat cele prevazute in paragraful 1, cu conditia ca studiile detaliate sa indice faptul ca aceste deversari nu vor afecta in mod negative mediul inconjurator.

3. Deversarile din statiile de epurare a apelor reziduale urbane descrise in paragrafele 1 si 2 vor indeplini cerintele corespunzatoare din Anexa I.B. Aceste cerinte vor fi modificate in conformitate cu procedura enuntata in Articolul 18.

4. Incarcarea exprimata in p.e. va fi calculata pe baza nivelului maxim al incarcarii medii saptamanale intrate in statia de epurare pe parcursul anului, excluzand situatiile extreme, de genul celor provocate de caderi masive de precipitatii.

Articolul 5

1. In contextul prevederilor paragrafului 2, statele membre vor identifica pana la data de 31 decembrie 1993, zonele sensibile, conform criteriilor enuntate in Anexa II.

2. Statele membre se vor asigura ca apele reziduale urbane care patrund in sistemele de colectare vor fi supuse, inaintea deversarii in zone sensibile, unei tratari mai stricte decat cea descrisa in articolul 4, pana la data de 31 decembrie 1998, cel tarziu, pentru toate aglomerarile mai mari de 10.000 locuitori echivalenti.

3. Deversarile de la statiile de epurare a apelor reziduale urbane dscrise in paragraful 2 se vor conforma cerintelor relevante din Anexa I B. Aceste cerinte ar putea fi modificate in conformitate cu procedura enuntata in Articolul 18.

4. In mod alternatv, cerintele pentru statiile de epurare individuale enuntate in paragrafele 2 si 3 de mai sus ar putea sa nu se aplice in zone sensibile, daca se poate demonstra ca procentul minim de reducere a incarcarii totale care patrunde in toate statiile de epurare a apelor reziduale urbane din zona este de cel putin 75% pentru fosforul total si de cel putin 75% pentru azotul total.

5. Deversarile de la statiile de epurare a apelor uzare urbane amplasate in zona de captare zonelor sensibile si care contribuie la poluarea acestor zone vor respecta prevederile din paragrafele 2, 3 si 4.

In cazul in care zonele de captare mai sus mentionate sunt situate in parte sau in intregime pe teritoriul unui alt stat membru, se vor aplica prevederile articolului 9, astfel: 6. Statele membre se vor asigura ca identificarea zonelor sensibile este revizuita la interval de cel mult patru ani; 7. Statele membre se vor asigura ca zonele identificate ca fiind sensibile, in urma trecerii in revista la care se face

referire in paragraful 6 indeplinesc, in termen de sapte ani, cerintele de mai sus. 8. Nu va fi necesara identificarea zonelor sensibile in temeiul prezentei Directive de catre statul membru in cauza, daca

acesta implementeaza, pe intregul sau teritoriu, metodele de tratare prevazute in paragrafele 2, 3 si 4.

In temeiul prevederilor Anexei 3 din Acordul de Aderare a fost identificata o lista de locatii cu date de finalizare planificate pentru retelele de canalizare si facilitatile de epurare a apelor uzate care au fost modificate, fata de directiva originala. Proiectele au fost identificate, impreuna cu justificarea necesara, in conformitate cu Directivele UE.

7.2.7 Viabilitatea si eficienta Operatorului Regional Caracteristicile specifice ale cadrului institutional, precum si capacitatile operatorului Apa Grup, in calitate de Companie Operatoare Regionala pentru judetul Botosani au fost deja analizate in contextul Master Planulu anterior, intocmit de catre Consultant, care a fost deja aprobat de catre Apa Grup si Consiliul Judetean Botosani. Concluziile relevante sunt dezbatute in detaliu in sub-sectiunea 7.11 a prezentei Sectiuni 7.

7.2.8 Durabilitatea investitiilor propuse

7.2.8.1 Introducere Cerintele de durabilitate se aplica pentru toate investitiile, nu doar in tarile puternic industrializate, ci si in cazul celor aflate in curs de dezvoltare.

In contextul alimentarii cu apa si al tratarii apelor reziduale, definitia sustenabilitati se axeaza pe furnizarea de servicii, pe intretinerea si protejarea resurselor naturale, astfel incat sa se obtina niste facilitati durabile. Cu alte cuvinte, cantitatea de apa extrasa dintr-o sursa nu va trebui sa epuizeze sau degradeze sursa respectiva, la fel cum apele reziduale reintoarse in circuitul natural nu vor trebui sa epuizeze resursele sau sa le distruga, prin contaminarea acestora. Astfel, durabilitatea poate fi definita, pur si simplu, ca reprezentand masura in care proiectul sau beneficiile oferite de un anumit proiect continua sa se manifeste pe parcursul intregii perioade pentru care au fost proiectate, la nivelele calitative si cantitative propuse. Acesta inseamna ca, daca un robinet este deschis timp de 20 ani, apa care va curge va avea aceeasi



calitate si aceleasi caracteristici prevazute prin parametrii de proiectare originali, cu conditia ca sistemul de alimentare cu apa sa nu fi devenit invechit intre timp si sa fi necesitat lucrari majore de reconditionare.

Este clar, in cazul judetului Botosani, ca cerintele privind durabilitatea nu au fost luate in calcul la momentul lansarii proiectelor originale de alimentare cu apa si canalizare, avand in vedere ca acestea au devenit depasite pe parcursul duratei de viata proiectate si ca nu mai functioneaza conform parametrilor originali, datorita lipsei intretinerii.

Cerintele de sustenabilitate aplicabile pentru serviciile de alimentare cu apa sunt, asadar, conform indicatiilor din tabelul 7.1 de mai jos:

Tabel 7.1: Cerinte privind sustenabilitatea proiectelor Cerinte Observatii

Trebuie sa existe banii necesari pentru cheltuielile curente si pentru reparatiile ocazionale;

Tarifele incasate pentru alimentarea cu apa si tratarea apelor reziduale vor trebui sa fie suficiente pentru a acoperi cheltuielile de intretinere necesare in vederea mentinerii serviciilor la parametrii initial proiectati.

Trebuie sa existe consimtamantul (acceptarea) din partea utilizatorilor serviciului respective;

Consumatorii vor trebui sa perceapa beneficiile pe care le presupune furnizarea serviciului respectiv, pentru ei insisi.

Sursa care alimenteaza sistemul trebuie sa fie adecvata

In cazul apei potabile, sursa va trebui sa aiba nivelul calitativ si cantitativ necesar pentru a garanta fiabilitatea pentru care va plati consumatorul.

Trebuie sa existe un proiect elaborat in mod corespunzator, precum si sa se fi luat in considerare necesitatile de intretinere a sistemelor, inca din etapa de proiectare.

.

Proiectantii sistemului vor trebui sa fi luat in considerare cerintele de intretinere a sistemelor de alimentare cu apa sau canalizare propuse, inca din etapele incipiente, pentru a se asigura ca proiectele sunt optimizate, relevante si ca ofera nivelul de deservire necesar.

Trebuie sa existe tehnici de constructie de buna calitate.

Aceasta cerinta ar putea necesita actualizarea capacitatilor (abilitatilor), modernizarea tehnicilor de constructie si utilizarea de materiale noi si alternative, care sa garanteze obtinerea unor produse durabile.

Aceste cerinte ar putea include urmatoarele elemente:

- Aspecte tehnice, - Factori sociali, - Elemente financiare, - Cadru natural (mediu), - Intelegerile institutionale.

7.2.8.2 Diferenta dintre un Serviciu si un Proiect

Unul dintre motivele cele mai des intalnite pentru care sustenabilitatea este adesea o problema, este faptul ca aceasta nu reprezinta neaparat un obiectiv definit. Aceasta intervine in momentul in care realizarea unui sistem de alimentare cu apa sau a unui sistem de canalizare (unei facilitati de epurare) reprezinta un scop in sine, in detrimentul furnizarii serviciilor pe care respectiva constructie este destinata sa le ofere.

Diferenta dintre cele doua abordari este semnificativa, abordarea centrata pe proiectul in sine fiind cea care asigura infrastructura fizica, cum ar fi conductele subterane, caminele si facilitatile de tratare, in timp ce cea de-a doua abordare necesita interactiune din partea tuturor partilor implicate, cum ar fi consumatorii, autoritatile locale, furnizorii de servicii si factorii decizionali (politicieni). Spre exemplu, acestia din urma ar putea decide sa limiteze majorarile de tarife pentru a ramane la putere, motiv pentru care, pe termen lung, va fi afectata viabilitatea durabilitatii proiectului, sau s-ar putea intampla ca utilizatorii sa considere ca nu beneficiaza de servicii pe masura tarifelor platite, motiv pentru care ar putea respinge majorarile.

In consecinta, este imperativ necesar ca proiectele de alimentare cu apa si canalizare din judetul Botosani sa fie tratate ca reprezentand furnizarea unui serviciu durabil, care include etapa de executie, precum si activitatea alimentarii cu apa si furnizarii de servicii de canalizare pe o perioada de timp lunga.



7.2.8.3 Cerinte pentru servicii sustenabile

Pentru a initia si desfasura un anumite serviciu, sunt esentiale mai multe activitati, dupa cum urmeaza:-

- Colectarea de venituri, - Administrare, - Exploatare tehnica - Intretinere si - Conducere.

In toate aceste zone, sunt necesare abilitati care sa asigure realizarea acestor activitati in mod eficient, astfel incat serviciile sa ramana functionale. In conditiile unor competente insuficiente pe o anumita zona, acest lucru ar putea avea efecte dezastruoase asupra intregului serviciu. Problematica planului de actiune pentru Operatorul Regional este dezbatuta pe larg in Sectiunea 7.11. In plus fata de abilitatile detaliate mai sus, este necesara si luarea in calcul a urmatoarelor aspecte:

- Constientizarea opiniei publice, - Nivelul de bunastare al comunitatii - Posibilitatea continua de a plati contravaloarea serviciilor; - Conflicte sociale.

7.2.8.4 Etape esentiale ale durabilitatii

Fazele importante ale dezvoltarii unui proiect de importanta critica pentru durabilitatea acestuia sunt: etapa de initiere, precum si etapa de concretizare propriu-zisa.

Etapa de initiere consta din urmatoarele:

- Recunoasterea necesitatii (oportunitatii) unui serviciu; - Trasarea unei cereri; - Planificarea serviciului; - Proiectarea si constructia infrastructurii fizice; - Constituirea cadrului institutional; - Trasarea standardelor si cerintelor de intretinere, precum si - Punerea in functiune initiala

Etapa de concretizare propriu-zisa se manifesta pe parcursul intregii durate de viata a proiectului si include:

- Furnizarea serviciilor spre deplina satisfactie a consumatorilor; - Colectarea de venituri; - Intretinerea infrastructurii la standardele necesare; - Administrarea, precum si - Toate celelalte activitati cotidiene specifice

Cheia asigurarii sustenabilitatii in etapa de continuare consta din sistemul de sprijin si cooperare, care ar trebui sa fie constituit ca parte a intelegerilor institutionale dintre urmatoarele parti:

- Autoritati locale, - Consilii locale; - Consilii judetene; - Guvern national.

In consecinta, pentru ca proiectele sa supravietuiasca, ajungand de la etapa de initiere la cea de continuare, este necesara acordarea unei atentii egale, daca nu chiar marite, investitiile si experienta trebuind sa fie avute in vedere, pentru a se asigura ca au fost stabilite sistemele de sprijin institutional si ca acestea au capacitatile necesare pentru a-si indeplini functiile prevazute.



7.3 MASURI DE INVESTITII PE TEREN

7.3.1 Riscuri pentru investitie

Principalele riscuri pentru proiectele de executie de mari dimensiuni, cum ar fi cele care vor fi executate in sectorul de alimentare cu apa si canalizare din judetul Botosanim pot fi clasificate in conformitate cu urmatoarele liste si explicatii, la care se face referire in tabele 7.2, 7.3 and 7.4.

Tabel 7-2: Factori socio-economici

Factor Descrierea efectelor Protectia mediului Aparitia unor modificari ale legislatiei sau ale procedurilor de aprobare pot antrena

intarzieri in procesul de proiectare. Reglementari privind siguranta publica

Modificarea liniilor directoare aplicabile proiectarii si practicilor de lucru pot impune reproiectarea facilitatilor si modificarea tehnicilor de executie.

Instabilitate economica Rata inflatiei, rata dobanzilor in caz de recesiune, etc. Fluctuatii ale cursului de schimb

Achizitionarea echipamentelor de la furnizori straini poate produce probleme legate de fluctuatii ale cursului de schimb, mai ales in eventualitatea in care livrarea are loc la o perioada de timp considerabila dupa plasarea comenzii.

Tabel 7-3: Relatii organizationale

Relatii contractuale Intre diversele organizatii implicate in procesul de proiectare / constructie pot interveni relatii incordate, datorata unor probleme contractuale care nu pot fi solutionate usor.

Atitudinile participantilor Discutarea probemelor punand accentul pe responsabilitati, mai degraba decat pe solutionarea necesitatilor proiectului.

Comunicari Comunicarea libera dintre client si proiectant ar putea fi restrictionata datorata unor considerente politice sau juridice intervenitepe parcursul derularii proiectului.

Tabel 7-4: Probleme tehnologice

Prezumptii privind proiectarea

Avans rapid, in sensul aparitiei unor noi tehnologii si materiale, ceea ce ar putea pune probleme proiectantilor si constructorilor.

Conditii de amplasament Conditiile de pe amplasament constituie un risc major, in special in ceea ce priveste caracteristicile terenului (subteran), unde intotdeauna exista un nivel mare de nesiguranta. Acest lucru poate crea incertitudini suplimentare, in cazul in care se vor utiliza noi tehnologii si materiale cu caracteristici functionale cunoscute.

Proceduri de executie S-ar putea intampla ca procedurile de constructie sa nu fi fost complet anticipate pe parcursul etapei de proiectare, motiv pentru care s-ar putea impune modificarea proiectului, dupa inceperea lucrarilor.

Norme de protectie a muncii in constructii

Procedurile noi de executie ar putea impune actualizarea normelor de protectie a muncii aplicabile in acest caz.

Proiectele de infrastructura, cum ar fi cele care au ca obiect statii de epurare a apelor reziduale sau proiecte de canalizare de mari dimensiuni, presupun de obicei un grad de risc, in sensul depasirii bugetelor anterior definite pentru toate articolele definite mai sus, precum si pentru unele articole specifice, cum ar fi constatarea unor modificari fata de conditiile de teren preconizate, amplasarea altor utilitati, reabilitarea in conditiile mentinerii functionarii facilitatilor, rarea structurilor existent (betonarea), carora li se alatura riscuile standard, specifice fiecarui contract in parte (de exemplu, conditiile fizice, intarzieri care nu sunt provocate din vina Antreprenorului, forta majora, etc.). Chiar micile abateri de la cursul normal ar putea duce la depasirea substantiala a bugetului alocat.

7.3.2 Necesitati de investitii

7.3.2.1 Investitii in sectorul alimentarii cu apa



In situatia specifica a judetului Botosani, sistemul de alimentare cu apa este organizat dintr-un numar mic de sisteme de alimentare regionale, neexistand o distributie de genul cate un sistem pentru fiecare aglomerare. Principalul motiv pentru care se intalneste aceasta situatie este acela ca sursele locale de apa, mai ales cele de apa subterana, sunt de calitate foarte proasta, neputand fi utilizate pentru a prepara o apa potabila sigura, conform criteriilor din Directiva UE aplicabila.

In schimb, lacurile de acumulare de la Bucecea si Stanca pot fi utilizate ca surse de apa bruta pentru statiile de tratare a apei de la Bucecea, Catamarasti si Stefanesti. In viitor, se va stabili o alta sursa de apa si o statie de tratare a apei in apropiere de lacul Rogojesti

Investitiile necesare in judetul Botosani vor include executia / extinderea facilitatilor centralizate de tratare a apei, in vederea finalizarii unei magistrale de aductiune, care sa transporte apa catre toate zonele judetului si catre toate sistemele de distributie din toate localitatile..

Ratele de conectare propuse si standardele de tratare urmeaza sa se conformeze prevederilor din acordul de aderare si sa se incadreze in termenele limita specificate aici.

Investitiile sunt descrise in detaliu in diversele sectiuni ale prezentului Master Plan.

7.3.2.2 Investitii in sectorul de canalizare

Cerintele cu privire la investitiile necesare in domeniul sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor reziduale sunt practic de natura generala, la nivelul intregului judet, data fiind lipsa severa a infrastructurii din zona. Numai municipiul Botosani beneficiaza de un sistem de canalizare mai mult sau mai putin acceptabil, desi nici acesta nu respecta pe deplin prevederile Directivei UE. In rest, un numar de sase orase beneficiaza de sisteme care functioneaza prost si / sau sunt incomplete, in timp ce restul judetului dispune doar de sisteme de canalizare insuficiente (in cel mai bun caz, daca nu deloc) si nici macar o singura statie de epurare a apelor reziduale. Investitia se va conforma prevederilor Directivei, prevazand sisteme de canalizare si treapta a treia de tratare pentru apele uzate, in aglomerarile cu o populatie echivalenta de peste 10.000 locuitori, pana in 2013 2015. Toate aglomerarile cu o populatie intre 2.000 si 100.000 lcuitori vor beneficia de sisteme de canalizare si treapta a doua de tratare aapelor reziduale pana in 2018, in timp ce restul localitatilor, cu o populatie echivalenta sub 2.000 locuitori vor dispune de facilitati adecvate de epurare a apelor reziduale. Toate aceste investitii sunt descrise in detaliu in diversele sectiuni ale prezentului Master Plan.

7.3.3 Asistenta tehnica Urmatoarele articole au fost identificate ca necesitand asistenta tehnica in vedrea asigurarii capacitatilor corespunzatoare de management, pentru a face posibila implementarea masurilor si sustinerea investitiilor de catre beneficiar. Este necesara asistenta tehnica in urmatoarele zone:

- Servicii de proiectare pentru proiecte; - Pregatirea contractelor; - Planificarea contractelor; - Supervizare contractelor; - Studii si strategii privind afluxul si infiltratiile; - Modelarea hidraulica a retelelor de apa si canalizare; - Gestionarea activelor si GIS; - Planificarea exploatarii si intretinerii; - Strategii pentru reducerea cantitatilor de apa nefacturate (pierderilor).



7.3.4 Dezvoltarea Masurii Planul de investitii pe termen lung a fost dezvoltat in conformitate cu urmatoarea metodologie. Unele dintre aceste aspecte sunt, de asemenea, descre in alte sectiuni ale Master Planului. O previziune a populatiei s-a dezvoltat pentru toate localitatile judetului Botosani pana in anul 2040, folosind date statistice oficiale si ipoteze de crestere. A rezultat o scadere a populatiei cu 10% pe perioada planificata. Pe de alta parte, rata de conectare a populatiei la serviciile de apa si apa uzata va creste in primii ani ai perioadei planificate. Rezultatul general este ca se asteapta un varf al populatiei in jurul anului 2018 si, pentru acest motiv, capacitatea proiectata a infrastructurii a fost fixate pentru acel an. S-a intreprins o analiza folosindu-se harti GIS, pentru a determina existenta si marimea aglomerarilor conform criteriilor POS. Au rezultat astfel 4 aglomerari mai mari de 10.000 PE si 38 aglomerari urbane intre 2.000 si 10.000 PE. Restul localitatilor sunt aglomerari sub 2.000 PE, clasificate ca rurale. Etapizarea Aglomerarile mai mari de 10.000 PE vor forma o parte din programul de investitii pe termen scurt, sau Etapa 1, pentru infrastructura de apa si apa uzata. Aceasta va fi finantata prin Fondurile de Coeziune si lucrarile trebuie finalizate pana in 2013 sau 2015, in functie de termenele limita ale Tratatului de Aderare. Aglomerarile intre 2.000 si 10.000 PE vor fi parte a Etapei 2 si intreaga infrastructura a apei si a apei uzate va fi trebuit finalizata pana in anul 2018 in conformitate cu cerintele Tratatului de Aderare. Sursele de finantare va trebui sa fie inca stabilite. Asezarile rurale si aglomerarile vor fi acoperite in decursul Etapei 3 in perioada 2019-2040. Cerintele infrastructurii Cerintele pentru retelele de distributie a apei, retelele canalizarii si statiile de tratare a apei uzate in toate aglomerarile de peste 2.000 PE s-au bazat pe criteriul ratei de acoperire a serviciului de 90% la nivelul populatiei anului 2018. Lungimile retelelor de distributie a apei si de canalizare au fost calculate cu o rata medie de 4m per locuitor. Situatia speciala a surselor de apa din judetul Botosani nu a permis surse de apa si statii de tratare a apei in aglomerari. In schimb exista o abordare regionala bazata pe trei surse principale de apa, respective Lacul Bucecea (existent), Lacul Stanca (existent) si Lacul Rogojesti (viitor), la care 4 STAP-uri regionale sunt sau vor fi conectate (STAP existente de la Bucecea, Catamarasti, Stefanestisi viitoarea STAP Rogojesti). De la acestea, conducte principale de transmitere transporta apa catre aglomerari. Aceasta este o schema a alimentarii cu apa care s-a dezvoltat in ultimii 15 ani si care va fi finalizata in cadrul Master Planului actual pentru a furniza apa potabila sigura catre toate asezarile omenesti cu mai mult de 50 de locuitori.

In decursul Etapei 1, investitiile vor acoperi extinderea STAP Stefanesti, construirea unei conducte principale de transport de la Stefanesti la Saveni, imbunatatiri ale STAP Bucecea si Catamarasti pentru pre-tratarea apei brute si tratarea namolului si repararea conductei principale langa Leorda, afectata de alunecari de teren. In decursul Etapei 2, STAP Rogojesti va fi construita, impreuna cu finalizarea sistemului de transportare a apei pentru a ajunge la toate aglomerarile de peste 2.000 de locuitori din judet, pentru a coincide cu investitiile retelelor de distributie a apei. In decursul Etapei 3, retele ulterioare de distributie a apei vor fi construite in zonele rurale, in combinatie cu masuri de salibrizare adecvate. In acelasi timp, este prevazut sa se implementeze o conducta de transport a apei brute strategice intre Lacul Stanca si STAP Catamarasti pentru a proteja alimentarea cu apa pe termen lung catre Botosani, tinand cont de conditiile actuale de deteriorare a sursei la Lacul Bucecea. Masurile de tratare a apei si transport descrise mai sus sunt incluse ca investitii regionale (sau ROC) in Planul de Investitii pe Termen Lung



Planificarea investitiilor Toate masurile mentionate mai sus s-au dezvoltat in liste de cantitati adecvate, folosind preturile unitare sau formulele conform descrierilor de mai jos in Sectiunea 7 de fata si, ulterior, s-a intocmit Planul de Investitii pe Termen Lung. Investitia toala pentru toate cele trei Etape, exprimata la preturile din 2009 este de 764.470.259 Euro. Planul de investitii detaliat este inclus in Anexa D4.



7.4 PARAMETRI FUNDAMENTALI DE PROIECTARE SI PRE-DIMENSIONARE

7.4.1 Introducere Prezentul capitol are la baza informatiile prezentate in Master Planul pentru Servicii de Alimentare cu Apa si Canalizare din judetul Maramures, elaborate de catre compania Louis Berger SAS, document care a fost deja aprobat. Criteriile de proiectare propuse pentru zona de acoperire a Companiilor Operatoare Regionale constituite baza proiectelor incluse in prezentul Master Plan.

7.4.1.1 Prevederi generale Orizontul de planificare

Pentru prezentul Master Plan s-a prevazut un orizont de timp de 30 ani, pana in anul 2040, luandu-se in calcul urmatoarele trei orizonturi de planificare:

Etapa 1 pana in 2013/2015 (2010 sau 2015, in concordanta cu programul convenit in tratatul de aderare)

Etapa 2 - 2013 /2015 pana in 2018

Etapa 3 anul 2019 - 2040

7.4.1.2 Legislatie tehnica relevanta Propunerile au intentia declarata de a armoniza facilitatile de alimentare cu apa si canalizare cu cerintele Directivelor UE, ori de cate ori este posibil acest lucru. Legislatia aplicabila a fost deja discutata in Capitolul 5. Legislatia de interes in scopuri de planificare este constituita din urmatoarele:

Calitatea apei potabile Legea nr. 458/2002, cu modificari ulterioare, care se aliniaza prevederilor Directivei UE 98/83/EC.

Ape reziduale NTPA 011/2002, introduse prin HG 188/2002, cu modificari ulterioare.

NTPA-002/2002 Normativ privind deversarea de ape uzate in conductele publice de canalizare si direct in statiile de epurare NTPA-001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuaea in receptorii naturali.



7.4.2 Alimentarea cu apa potabila

7.4.2.1 Necesarul de apa Va fi evaluate, pentru fiecare localitate, cererea de apa preconizata pentru anii 2013/15, 2018 si 2025, conform informatiilor si procedurilor enuntate in continuare, interpolandu-se pe baza acestor evaloari si situatii pentru anii intermediari.

7.4.2.2 Necesarul de apa menajera in mediul urban Urmatorul Tabel include numarul de membri ai familiei, pe gospodarie, in scopul planificarii necesarului de apa potabila si a cantitatii de ape rezduale generate (Tabel 7.5).

Tabel 7-5 Membri familie, pe gospodarie

Occupanti, pe gospodarie Descriere Total (nr) Orase (nr) Sate (nr)

Apartament 2.64 2.79 3.01 Casa 2.89 2.62 2.65

Sursa informatiilor: Recensamantul populatiei si gospodariilor de la 18 martie 2002

Pe baza impactului contorizarii si a traifelor majorate aplicate in alte situatii, criteriile de proiectare privind cererea de apa pentru diverse categorii de consumatori este, dupa cum urmeaza:

Tabel 7-6: Necesar de apa menajera in mediul urban

Descriere Consum (l/ zi pe cap de locuitor)

Bransamente individuale case:

120

Bransamente individuale curti:

80

Cismele publice (PT): 50

Sursa: standarde nationale aplicabile Toate retelele vor fi proiectate pentru cererea de apa la nivel de bransamente individuale case.

Situatia actuala privind nivelul de deservire (numarul si tipul de bransamente, inregistrari privind consumul actual, daca sunt disponibile) vor fi determinate pentru fiecare localitate in parte. Toate aceste informatii vor putea fi utiizate pentru a modifica, daca este cazul, valorile specifice pentru consumul pe cap de locuitor al fiecarui oras in parte.

7.4.2.3 Cererea de apa menajera in mediul rural In zonele rurale, este de asteptat sa se inregisteze un consum pe cap de locuitor mult mai mic, cu exceptia acelor cazuri in care o parte din apa va fi utilizata pentru irigarea recoltelor (udat gradina), sau pentru cresterea animalelor. In prezent, estimarea cererii, atat pentru consumul uman, cat si pentru adaparea animalelor (precum si alte aspecte specifice alimentarii cu apa in zonele rurale), se face pe baza prevederilor din normativul romanesc P 66 2001. Valoarea folosita este 80 l/cap.d

7.4.2.4 Cerere de apa la nivel institutional si comercial Acest sub-capitol se refera la necesarul de apa al unor facilitate precum scolile, spitalele, birourile autoritatilor locale si centrale, curatarea strazilor, irigarea gradinilor publice, etc.

Estimarea cererii de apa se va face pe baza inregistrarilor privind consumul contorizat, daca exista astfel de inregistrari. In caz contrar, se va recurge la estimarea din standardele romanesti nr.1343/1-95 si 1343/2-89. Pentru necesarul zilnic al utilizatorilor majori se va recurge la aplicarea urmatoarelor criterii:



Tabel 7-7: Cerere la nivel institutional si comercial Descriere Cantitate Unitate de masura

Scoli 50 l/elev Birouri 30 l/angajat Ateliere / magazii 15-50 l/angajat Spitale 250 - 450 l/pat Hoteluri 150 l/pat Restaurante 60 l/loc (scaun)

Sursa: standarde nationale aplicabile Necesarul neidentificat al unor societati comerciale va fi cuantificat, recurgandu-se la o aplicarea unui adaos calculat la consumul menajer.

7.4.2.5 Cererea la nivel industrial Principalele societati industriale au fost investigate, stabilindu-se consumul de apa specific. In conformitate cu prevederile Planului de Dezvoltare Urbana, s-au luat in calcul si dezvoltaile ulterioare, estimandu-se in final o valoare de o valoare de 30 m3/hazilnic pentru industriile mari consumatoare de apa si 8 m3/hazilnic pentru ramurile industriale cu un necesar de apa scazut.

7.4.2.6 Necesar pentru combaterea incendiilor Se presupune ca, la nivelul Master Planului, cererea de apa destinata stingerii incendiilor ar trebui sa fie inclusa in valorile normale luate in considerare pebtru capacitatea sursei de apa, a surselor de stocare, a sistemelor de aductiune si distributie. In proiectele detaliate se va acorda atentie introducerii prevederilor SR 1343-1.

7.4.2.7 Apa nefacturata (apa non venit) Cantitatile de apa nefacturate (pierderile din retea) sunt exprimate ca procent din cantitatea totala produsa in sistem. Pierderile din retea includ scurgerile de apa, furturile prin bransamente ilegale, inregistrarea incorecta de catre contoare, revarsarea rezervoarelor, precum si utilizarile legitime, insa necontorizate, precum hidrantii de incendiu, spalarea conductelor etc. In absenta unor informatii mai detaliate cu privire la pierderile si sistemele actuale, se pesupune ca pierderile fizice (scurgerile efective de apa) nu vor fi diminuate cu mai mult de 25% din totalul apei distribuite.

Cu toate acestea, in practica, un simplu procentaj este un indicator slab al performantelor unui sistem. Spre exemplu, introducerea contoarelor individuale pentru consumatori va avea ca rezultat, de cele mai multe ori, o crestere a procentului de pierderi din retea, desi volumul absolut ramane acelasi. Din acest motiv, deseori pierderile din retea sunt exprimate in litri la nivel de bransament, pe zi. Este recunoscut faptul ca pierderile reale vor interveni intotdeauna, chiar si in cazul celor mai bune si mai bine intretinute sisteme. Pierderile Reale Anuale Inevitabile (UARL) reprezinta o msura a celui mai mic nivel realizabil din punct de vedere tehnic al pierderilor anuale reale dintr-o retea. Pierderile Reale Anuale Inevitabile (UARL) pentru un sistem dat pot fi estimate dupa cum urmeaza:

UARL (litri/zi) = (18 x Lm + 0.8 x Nc + 25 x Lp) x P Unde:

Lm = lungimea conductei [km] Nc = numarul bransamentlor de serviciu Lp = lungimea conductelor private de deservire, de la limita proprietatii pana la punctual de contorizare [km] P = presiunea medie[m]

7.4.2.8 Variatii ale necesarului de apa Pe baza unor date anterioare privind facturarea si productia, au fost stabiliti factorii de variatie sezoniera si zilnica, cu intervalele de varf aferente. In scopul evaluarii capacitatii necesare pentru lucrarile la sursele de apa, la facilitatile de tratare si la principalele sisteme de transmisie, cererea maxima a fost preconizata a reprezenta de 1,x ori valoarea anuala medie.

Reteaua de distributie va fi proiectata pentru necesarului in intervalul de varf. Acesta a fost considerat a reprezenta 1.x ori cererea zilnica medie pentru orasele SAMTID.



7.4.3 Tratarea apei

7.4.3.1 Sursele de apa Sursele de apa vor fi selectate in asa fel incat sa poata indeplini cererea zilnica maxima prognozata pentru perioada de proiectare relevanta, inclusiv cantitatile de apa nefacturate. In conditiile in care pierderile intervenite in tratare sunt semnificative (spre exemplu, in cazul statiilor de tratare conventionale), aceste pierderi vor trebui luae in considerare ca atare.

In apropierea surselor de apa se va institui o zona de protectie sanitara, care va fi utilizata si la care se va permite accesul numa conform restrictii;lor din normativele in vigoare (H.G. 930/2005).

7.4.3.2 Calitatea apei brute Calitatea apei brute ar trebui sa fie de natura a permite tratarea acesteia la standarde de apa potabila numai prin mijloace conventionale. Apa bruta nu va trebui sa contina substante toxice si nici metale grele. Cerintele privind calitatea apelor de suprafata sunt enuntate in Hotararea Guvernului 100/2002, care transpune si prevederile Directivei UE nr. 75/440/EEC.

7.4.3.2.1 Apa subterana Apa subterana este, in general, de proasta calitate, chiar foarte proasta in anumite cazuri, dn cauza prezentei nitratilor si pesticidelor. De asemenea, in anumite zone, este o apa foarte dura. Ca urmare, apele subterane vor fi excluse din lista posibilelor surse de apa, in cadrul prezentului Master Plan pentru judetul Botosani.

7.4.3.2.2 Apa de suprafata Calitatea apei in lacurile de acumulare Bucecea, Rogojesti si Stanca este corespunzatoare si indeplineste, in general, criteriile aplicabile pentru sursele de apa. Dintre cele trei lacuri mentionate, in lacul Stanca apa are calitatea cea mai buna.

7.4.3.3 Optiuni privind tratarea apei Apa de suprafata va fi supusa, in general, metodelor conventionale de tratare, incluzand:

coagulare, floculare, limpezire (clarificare), filtrare, dezinfectare (clorinare)

Detaliile efective ale tratarii vor fi determinate in functie de calitatea apei brute repective. Principalele criterii de proiectare sunt, dupa cum urmeaza:

7.4.3.3.1 Clarificare (limpezire) Limitele pentru viteza de curgere prin decantoare sunt, dupa cum urmeaza:

Decantoare orizontale

Viteza de curgere = 1.0 to 1.2 m/h;

Decantoare verticale Viteza de curgere = 2.0 to 2.5 m/h.

7.4.3.3.2 Filtrarea rapida prin nisip (NTU>100) Limitele pentru volumul filtrat rapid prin nisip sunt, dupa cum urmeaza:

Filtre rapide prin nisip

6 to 8 m3/h/m2.

Cantitatea de apa folosita in mod normal pentru spalarea tehnologica este de 18 pana la 50 m3/h/m2, cu o viteza de trecere a debitului de aer de aproximativ 15 pana l 25 m/sec. Ganulatia nisipului din filtrele rapide va trebui sa aiba o dimensiune efectiva de 0,5 mm, cu un coefficient de uniformitate de 1.5. Unele statii aflate deja in functiune utilizeaza medii de filtrare cu o granulometrie de aproximativ 0.8 mm. Cu cat este granulometria mai mare, cu atat va trebui sa fie mai mare si cantitatea unitara de apa tehnologica.



7.4.3.3.3 Filtrare lenta prin nisip (NTU 25-100) In zonele in care turbiditatea apei brute inregistreaza valori sub 25 NTU, se poate lua in considerare filtrarea lenta prin nisip. Rata de filtrare va trebui sa fie de 0.1 pana la 0.2 m3/h/m2.

7.4.3.3.4 Dezinfectare (clorinare) Ratele de dozaj vor fi corespunzatoare conditiilor specifice dintr-o anume situatie data, astfel incat sa se atinga valori ale clorului rezidual in intervalul 0.2 pana la 0.5 mg/l clor in apa prezenta in sistemele de distributie.

7.4.3.3.5 Capacitate de rezerva Facilitatile statiilor de tratare vor trebui sa aiba suficienta capacitate de rezerva pentru a preintampina cazurile in care randamentul este micsorat, pe durata efectuarii operatiunilor de curatare si intretinere a diverselor componente.

7.4.3.3.6 Managementul namolului rezultat Datorita concentratiei mari de substante chimice utilizate in procesul de tratare, namolul nu va fi in niciun caz evacuat in receptorii naturali. Facilitatile de tratare a apelor de spalare / namol vor trebui sa includa: colectarea, ingrosarea, deshidratarea si transportul namolului deshidratat la platformele de depozitare, precum si reciclarea cantitatilor de apa recuperata.

7.4.3.4 Rezervoare Rezervoarele functionale vor trebui sa dispuna de o capacitate de stocare suficienta pentru a acoperi diferenta dintre cererea orara maxima si distributia efectiva de la sursa, necesarul pentru stingerea incendiilor, precum si un volum de urgenta, in cazul in care ar intreveni intreruperi ale curentului electric, ratii de urgenta, sau alte activitati de exploatare si intretinere. In general, vor fi suficiente circa sase, pana la opt ore, pentru a echilibra stocarea apei intr-un oras mic. Prevederea de capacitati de stocare suplimentare va depinde in principal de nivelul de risc pe care il resupun acestea pentru alimentare. In vederea garantarii sigurantei alimentarii peste necesitatea acoperirii eventualelor echilibrari necesare, se recomanda o capacitate de stocare de aproximativ 50% din cererea medie zilnica.

7.4.3.5 Conducte Magistralele de aductiune de la sursa la reteaua e distributie vor trebui sa fie proiectate pentru necesarul zilnic maxim. Facilitatile de stocare la finalul traseului magistralei de aductiune va trebui sa acopere debitul orar maxim din sistemul de distributie.

Reteaua de distributie va fi proiectata pentru necesarul orar maxim.

Viteza de curgere a apei va fi mentinute la mai putin de 2 m/sec. Materialele recomandate sunt, dupa cum urmeaza: HDPE, DI, and GRP.

7.4.3.6 Capacitati de rezerva Urmeaza sa fie prevazute statii de pompare normale si statii de pompare auxiliare (cu suprapresiune), dotate cu o capacitate de pompare de rezerva, precum si cu o sursa de alimentare de rezerva, pentru energia electrica, astfel:

- Capacitatea de deservire necesara va fi impartita intre cel putin doua unitati egale, prevazandu-se si o a treia unitate similara, instalata ca rezerva.

- Va trebui furnizata capacitate de rezerva pentru alimentarea permanenta cu energie electrica, in functie de capacitatea nominala a tuturor pompelor de serviciu, care opereaza simultan, luandu-se in calcul si necesarul de energie asogiat pornirii acestora.

7.4.3.7 Contorizare Prezentul Master Plan a fost elaborat pe baza numarului de consumatori contorizati in prezent.



7.4.4 Colectarea apelor reziduale

7.4.4.1 Debitele de ape reziduale 7.4.4.1.1 Apa uzata menajera Se va recurge la o valoare (rata de intoarcere a apei potabile in reteaua de canalizare) reprezentand 80% din consumul de apa potabila.

7.4.4.1.2 Apa uzata industriala Debitele de efluenti industriali sunt contorizate pentru fiecare operator industrial major.

Pentru agentii industriali de mici dimensiuni si pentru zonele de dezvoltare industriala preconizate, se va estima ca aproximativ 90% din consul de apa va sfarsi prin a ajunge in reteaua de canalizare.

7.4.4.1.3 Apa uzata institutionala La fel ca si in cazul apei menajere, se va recurge la o valoare (rata de intoarcere a apei potabile in reteaua de canalizare) reprezentand 80% din consumul de apa potabila.

7.4.4.1.4 Populatie echivalenta (calculata pentru facilitatile de tratare a apelor reziduale)

Populatia echivalenta va fi determinata dupa cum urmeaza:- Populatie < 2000 PE = 1 x populatie populatie=> 2000 si populatie < 5000 PE = 1.1 x populatie populatie > 5000 PE = 1.15x populatie

7.4.4.1.5 Infiltratiile si afluxul Orice patrundere a unor ape subterane si / sau ape pluviale (chiar si in cazul sistemelor separate), in reteaua de canalizare va fi inclusa in categoria infiltratiilor. Aceasta se va baza pe contorizari ale debitelor la intrarea in statia de epurare a apelor, inclusiv debitele pe timp de noapte.

7.4.4.1.6 Apele pluviale Sistemele noi de canalizare vor fi proiectate, in general, astfel incat sa se pastreze debitele separate. In conditiile in care sistemele de canalizare mixte deja existete necesita reconditionare sau inlocuire, in contextual prezentului Master Plan se va presupune ca acestea vor fi inlocuite cu conducte de dimensiunea celor aflate deja in uz, cu exceptia acelor cazuri in care refularea apelor in perioadele cu precipitatii abundente constituie o problema recunoscuta.. In etapa elaborarii proiectelor tehnice, este mai mult decat probabil ca va fi necesara modelarea retelelor si estimarea debitelor de ape pluviale in perioadele de varf, in conformitate cu standardele romanesti relevante. STAS 9470 furnizeaza chiar si o diagrama utila in estimarea intensitatii normate a ploii de calcul, pentru toate regiunile de precipitatii de pe teritoriul Romaniei.

7.4.4.1.7 Fose septice Pentru perioada urmatoare, in sate, precum si in anumite zone suburbane, singura solutie de colectare a apelor reziduale va continua sa ramana cea a foselor septice. Apa uzata colectata va trebui apoi transportata la o statie de epurare, in vederea tratarii si gestionarii, trebuind sa se ia in calcul si intrarea acestor debite suplimentare in statiile de epurare.

7.4.4.1.8 Debitele de varf Variatiile zilnice sezoniere si orare ale debitelor de ae uzate provenite de la consumatorii casnici, institutionali si industriali vor respecta tendintele consumului de apa.

Infiltratiile variaza in functie de adancimea la care se gaseste panza de apa freatica. Acestea vor putea fi determinate pe baza experientelor anterioare, cu conditia sa fie disponibile inregistrari in acest sens.



7.4.4.2 Conducte de canalizare 7.4.4.2.1 Capacitatea conductelor de canalizare Conductele de canalizare noi vor fi proiectate astfel incat sa poata gestiona debitele maxime, pentru un orizont de planificare de minimum 20 ani, incepand cu data implementarii proiectului. In cazul in care conditiile locale permit acest lucru, conductele de canalizare vor fi proiectate numai pentru apele reziduale (apele pluviale urmand sa fie colectate in sisteme de drenare separate).

Numai 70% din capacitatea calculata in conditiile umplerii la refuz conductelor va fi efectiv utilizata, in mod normal.

7.4.4.2.2 Materiale Conductele din ceramica, beton, HDPE, PVC si uPVC sunt toate adecvate pentru retele de canalizare.

7.4.4.2.3 Viteza de curgere minima si maxima Studiile efectuate au aratat ca viteza de curgere traditionala, de auto-curatare, poate sa functioneze in mod satisfacator pentru anumite incarcari tipice de sedimente si dimensiuni de conducte, insa este complet nesatisfacatoare in condiile unor incarcari crescute cu sedimente, sau a unor colectoare cu diametre mari.

Pe baza raportului CIRIA R141 privind proiectarea conductelor de canalizare in vederea controlarii problemelor de sedimentare a fost intocmit un tabel revizuit cu pante propuse. ( A se vedea Tabelul 7.8) Tabelul propune sa se recurga la viteze de curgere, de auto-curatare, mai mari pentru conductele cu diametre mai mari, ceea ce va impune modificarea pantelor, in asa fel incat sa se poate indeplini aceste cerinte.

Abordarea revizuita pe care o propunem ar trebui sa ofere urmatoarele avantaje:

- Conductele de canalizare vor fi proiectate astfel incat sa functioneze fara probleme de sedimentare, in conditii de exploatare dintr-o gama cat mai variata.

- Se vor obtine solutii mai fiabile si mai rentabile din punct de vedere financiar, in urmatoarele cazuri:

- Conductele de canalizare de dimensiuni mai mari, sub-dimensionate la etapa de proiectare, care implicau activitati de intretinere mai frecvente, in vederea inlaturarii sedimentelor, vor putea fi eliminate;

- Conductele de canalizare cu diametru mai mic, executate in prezent cu o panta mai abrupta decat este necesar pentru a preveni problema sedimentarii, ar putea fi pozate cu o panta optima.

Beneficiile economice asociate sunt destul de greu de cuantificat, avand in vedere ca sunt caracteristice fiecarui caz in parte. Beneficiile economice depind de o gama larga de factori, cum ar fi incarcarile din sedimente, caracteristicile sedimentarii, pantele hidraulice disponibile, capacitati de deversare necesare, metode de executie si costuri asociate. Cu toate acestea, potentialul de reducere a cheltuielilor de exploatare necesare pentru intretinerea colectoarelor de canalizare, reducerea costurilor asociate unor avarii datorate refularilor, prin mentinerea capacitatiii colectoarelor la nivele optime, ar putea contrabalansa fara probleme costurile de constructie ceva mai ridicate sau cheltuielile asociate exploatarii pe termen lung a retelei de canalizare. .



Tabel 7-8: Capacitatea proiectata a conductelor, la panta minima (Vplin = 0.75m/s), conform raportului CIRIA R141 privind proiectarea conductelor de canalizare in vederea controlarii problemelor de sedimentare

Diametrul conductei

Panta Qplin Qproiectat 70% din Qplin

Viteza de curgere

Viteza optima, conform CIRIA

(mm) (m/100m) (l/s) (l/s) m/s m/s

200 0.450 22 16 0.710 0.703

250 0.353 36 25 0.728 0.728

300 0.293 53 37 0.748 0.748

350 0.250 74 51 0.764 0.765

400 0.219 98 69 0.779 0.779

450 0.195 126 88 0.793 0.792

500 0.175 158 111 0.804 0.804

600 0.145 233 163 0.823 0.824

700 0.125 324 227 0.842 0.841

800 0.108 428 300 0.852 0.855

900 0.097 554 388 0.870 0.868

1000 0.087 692 484 0.881 0.880

1200 0.073 1023 716 0.904 0.900

Sursa: Raportul Ciria R141 Vitezele de curgere maxime vor fi limitate, pentru a reduce abraziunea, a imbunatati conditiile de lucru pentru personal (asigurandu-le siguranta deplina in munca), precum si in vederea asigurarii adancimii necesare pentru a transporta materiile solide plutitoare. Viteza maxima normala este de 2 m/s. In cazuri exceptionale, s-ar putea accepta o viteza de curgere maxima absoluta de 4 m/s.

7.4.4.2.4 Diametrele minime al conductelor Diametrele minime ale conductelor sunt, dupa cum urmeaza:

300 mm diametru interior pentru sisteme mixte 250 mm diametru interior pentru conductele de canalizare 300 mm diametru interior pentru colectoarele de apa pluviala 200 mm diametru interior pentru bransamentele la limita proprietatii.

7.4.4.2.5 Adancimea conductelor de canalizare Acoperirea minima asigurata pentru toate conductele de canalizare va fi, in mod normal, de 1,2 m, cu exceptia cazului in care conditiile de pe amplasament impun o acoperire mai mica, insa, in orice caz, se va avea in vedere cel putin adancimea de inghet.

Adancimea maxima va fi, in mod normal de 6,0 m.

7.4.4.2.6 Camine de inspectie si guri de vizitare Vor fi prevazute, la toate coturile si intersectarile cu conducte gravitationale, camine de inspectie si guri de vizitare.

7.4.4.3 Statii de pompare pentru apele reziduale Principalele tipuri de statii de pompare pentru ape reziduale sunt cele submersibile si cele executate in puturi umede sau / uscate. Solutia optima pentru fiecare locatie in parte va depinde in mod substantial de conditiile de pe teren insa, in general, pentru debite mai mici de 250m3/h, se va recurge la statii de pompare submersibile.

Capacitatea statiilor de pompare va fi calculata pe baza debitului sezonier maxim in toate conductele de canalizare care descarca apele colectate la statia de epurare, pe durata intregului orizont de tip luat in considerare.



Pompele de rezerva vor fi proiectate astfel incat sa ofere un randament minim de 25% din cel oferit de pompele functioale (adica o pompa de rezerva pentru patru pompe in functiune), insa cu un numar minim de o pompa de rezerva. Controlul pompelor va fi integral automatizat.

7.4.4.3.1 Conducte de refulare (conducte sub presiune) Diametrul minim al conductelor de refulare va fi, in mod normal de 100 mm. Diametrul va fi selectat in asa fel incat sa minimalizeze septicitatea apelor reziduale care stagneaza pe traseu.

Viteza de curgere minima in conductele de refulare va fi de 0.6 m/s, iar cea maxima 3.0 m/s.



7.4.5 Statii de epurare a apelor uzate si gestionarea namolului rezidual Principalii parametrii de proiectare pentru epurarea apelor reziduale.

7.4.5.1 Debite Debitele vor fi calculate conform descrierii de mai sus.

Statia de epurare a apelor reziduale va fi proiectata cu o capacitatea hidraulica de pana la trei ori debitul de varf in conditii de vreme uscata. Se va avea in vedere descarcarea debitelor de ape pluviale intr-un receptor natural.

7.4.5.2 Incarcare Pentru apele uzate menajere, incarcarea cu poluanti va fi calculata pe baza urmatoarelor incarcari pe cap de locuitor:

Tabel 7-9: Incarcarea cu poluanti pentru apele uzate menajere Parametru Valoare proiectata Incarcare cu substante organice 60 g /c.d Incarcare cu solide in suspensie 70 g /c.d Azot total 14 g /c.d Fosfor total 2 g /c.d

Sursa: standarde nationale aplicabile Pentru apele reziduale de uz institutional/comercial, se va presupune ca exista aceeasi concentratie a incrcarii ca si in cazul apelor uzate menajere, precum si infiltratii ridicandu-se la valoarea de 10% din respectiva concentratie.

Incarcarile cu poluanti in efluentii industriali sunt specifice fiecarui consumator industrial in parte. In functie de nivelele de productie ale fiecarei ramuri industriale in parte, se pot impune anumite facilitati de pre-traare, astfel incat apele reziduale deversate in reteaua publica de canalizare sa se conformeze normativelor in vigoare.

7.4.5.3 Standardele de tratare pentru efluentul tratat Principalii parametrii privind standardele aplicabile efluentilor industriali, conform prevederilor Directivei Uniunii Europene 91/271 (Directiva privind rtatarea apelor uzate urbane) se reflecta si in normativul romanesc NTPA 001/2002.

7.4.5.4 Cantitatea de namol rezultat Cantitatile de namol rezultat vor varia in functie de procesele tehnologice aplicate. Cantitatile tipice de namol care rezulta din diverse procese si sunt utilizate in scopuri de planificare sunt, dupa cum urmeaza:

Decantare primara 0.04 kg/PE/d Namol activ conventional 0.06 kg/PE/d

(in urma decantarii primare) Canal de oxidare 0.07 kg/PE/d Iaz de stabilizare 0.0005 kg/PE/d

7.4.5.5 Procesul de tratare a apelor reziduale In etapa de planificare, se va presupune ca toate lucrarile vor dispune de treapta de tratare preliminara, primara si secundara. Nivelele estimate de indepartarea CBO, materiilor solide in suspensie si a coliformilor fecali pentru diversele stadii ale procesului de epurare sunt enuntate in Tabelul 7-10.



Tabel 7-10: Trepte de tratare si procente de eliminare a CBO, SS si a coliformilor fecali % procentul de eliminare pentru sau la finalul fiecarei trepte Treapta de tratare / parametru

CBO SS coliformi fecali Preliminara (trecere prin gratare, site, separator grasimi, etc.)

0 0-10 0

Primara (decantare) 30 60 0-1 indepartare Secundara (tratare biologica) 95-98% dupa

treapta secundara

95-98% dupa treapta

secundara

1-2 indeparare

Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

7.4.5.6 Tratare tertiara Treapta a treia de tratare este definita ca reprezentand indepartarea nutrientilor si dezinfectarea efluentului final. Termenul de indepartare a nutientilor se refera la nivelul de tratare necesar, in plus fata de tratarea secundara conventionala, in vedrea indepartarii unor componente problematice, inclusiv nutrienti (azot si fosfor).

Avand in vedere ca toate cursurile de apa de pe teritoriul Romaniei sunt clasificate a fi sensibile, in temeiul prevederilor Directivei UE privind tratarea apelor uzate urbane, toate statiile de epurare a apelor reziduale din localitatile cu populatie de peste 10.000 locuitori vor necesita, in cele din urma, echiparea cu facilitati de indepartare a azotului si fosforului. Acest lucru ar putea fi asociat treptei de tratare secundare.

7.4.5.7 Indepartarea nutrientilor Principalii nutrienti care constituie motiv de ingrijorare sunt azotul si fosforul. Acestia pot fi indepartati prin mijloace chimice sau biologice, sau printr-o combinatie a celor doua. In multe cazuri, procesele de indepartare a nutrientilor sunt asociate treptei de tratare secundara.

7.4.6 Tratarea namolului Tipurile de namol generate la o statie de epurare a apelor reziduale pot varia, din punct de vedere al continutului: mai exact, in functie de concentratia de materii solide si incarcarea cu substante organice. Metoda de tratare a namolului depinde de tipul de namol. Principalele procese de tratare a namolului, aplicate pentru diverse tipuri de namol, sunt prezentate in continuare:

Tabel 7-1: Trataea namolului Categorii de namol / Metode de tratare Namol primar Namol secundar Namol combinat si

secundar Ingrosare X X X Fermentare X X Ingrosare mixta X Deshidratare X X X

Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala Reutilizarea namoluli ca ingrasamant in agricultura are un potential semnificativ si este de departe, optiunea preferata, din perspectiva protectiei mediuui. Daca, pe termen lung, se ia in considerare reutilizarea namolului in agricultura, atunci se recomanda ca acesta sa fie tratat la un nivel care sa respecte standardele USA EPA Clasa A. Metodele de tratare necesare pentrru atingerea standardelor pentru Clasa A includ: stabilizarea cu var, pasteurizarea, fermentarea, uscarea la caldura si uscarea la soare.



7.4.7 Configuratii preferate de statii de epurare a apelor reziduale

7.4.7.1 Optiunea 1: Statie de epurare cu contactori biologici rotativi Limitele specifice aplicabile acestei optiuni sunt conform prevederilor tabelelor 7-12 si 7-13.

Tabel 7-12: Limite de proiectare pentru statiile de epurare cu contactori biologici rotativi propuse Parametru de proiectare Limite de proiectare

Interval tipic in care sa se incadreze debitele: 1000 pana la 6000 PE (150 m3/zi pana la 900 m3/zi ) Incarcare minima vizata (ca procent din incarcarea proiectata) :

Fara limita minima

Incarcare sustinuta maxima admisibila (ca procent din incarcaeea proiectata):

110%.

Sursa: Informatii legate de tehnologia de tratare generala

Tabel 7-13: Configurarea statiilor de epurare cu contactori biologici rotativi propuse

Proces/stadiu/articol unitar Detalii si observatii privind propunerea Statie de pompare la intrarea in statie

Statie de pompare cu pompe centrifuga submersibila (o pompa, care nu este necesar sa functioneze permanent)

Rezervor septic Rezervor de echilibrare, cu capacitate de 2,5% din debitul mediu tratat.

Tratare preliminara Gratare: Gratare cu bare, actionate mecanic (1 set pentru fiecare dintre cele

doua canale) Deznisipator / Separator grasimi : Canale cu viteza constanta (2 canale, curatate manual). Masurarea debitelor: Jgeab

MASTER PLAN PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU … Section 7_Long_Term... · LOUIS BERGER SAS –...

Documents

Transcript of MASTER PLAN PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU … Section 7_Long_Term... · LOUIS BERGER SAS –...