Masini hidraulice si pneumaticeAcest curs prezinta Masini hidraulice si pneumatice.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 133 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: pdf.

ExtrasCunoaşterea construcţiei, funcţionării şi exploatării maşinilor hidropneumatice utilizate la bordul navelorreprezintă obiectivul principal al cursului nostru. De asemenea, însuşirea depriderilor inginereşti privindproiectarea şi funcţionarea maşinilor hidraulice şi pneumatice ca şi pregătirea cursanţilor pentruîndeplinirea sarcinilor de inginer sau ofiţer de cart (maşină) atât la mal cât şi pe mare, pot fi consideratedeziiderate majore ale ecestui curs.

Sistemele de acţionare hidropneumatică transmit energia mecanică de la un element conducător la unulcondus prin intermediul fluidelor.

Faţă de sistemele mecanice sau electrice, sistemele de acţionare hidropneumatică prezintă o serie deavantaje:

- greutate şi gabarit, raportate la putere reduse;

- fiabilitate şi funcţionare silenţioase;

- posibilităţi importante de automatizare, tipizare, normalizare, modulizare;

- reglarea continuă a vitezei;

- intrare rapidă în regimul normal de funcţionare;

- oprirea funcţionării în timp scurt;

- posibilitatea realizării unor forţe şi momente importante, ca şi a unor puteri mari în condiţiile în carecomanda şi controlul se fac cu uşurinţă;

Sistemele hidropneumatice prezintă şi unele dezavantaje:

- grad înalt de precizie în execuţia elementelor componente ceea ce presupune o tehnologie de fabricaţiecomplexă;

- posibilităţi de obliterare (înfundare) a orificiilor;

- funcţionare la presiune cu pericolele care decurg din acest lucru;

- confecţionarea elementelor din materiale de bună calitate, deci preţ de cost destul de ridicat.

Cursul este destinat inginerilor din domeniul naval şi ofiţerilor de marină, de aceea s-a pus accent pe aceletipuri de echipamente hidropneumatice utilizate la nave.

Cursul se bazează pe însuşirea cunoştinţelor de mecanica fluidelor în care, prin prisma interpretãriifenomene teoretice, s-a încercat dezvoltarea gândirii tehnice în ceea ce priveste funcţionarea instalaţiilor.

6

1. Generalităţi

În funcţie de modul de transmitere al energiei, sistemele de acţionare hidropneumatice se pot clasifica în:

- sisteme hidropneumatice de tip hidrostatic;

- sisteme hidropneumatice de tip hidrodinamic;

- sisteme hidropneumatice de tip sonic.

La sistemele hidropneumatice de tip hidrostatic, prin intermediul fluidelor se transmite energia potenţială.

În figura 1.1 este prezentat schematic un astfel de sistem. Generatorul hidraulic GH, de fapt o pompăvolumică, preia energia mecanică transmisă de motorul electric ME, o transformă în energie hidraulicăpotenţială şi o transmite prin intermediul conductelor şi a altor aparate de comandă, control, reglare lamotorul hidraulic MH, care este tot de tip volumic. Acesta, la rândul său transformă energia hidraulică înenergie mecanică utilizată în organul de lucru OL.

Fig.1.1.

Sistemele de acţionare de tip hidrodinamic utilizează energia cinetică a fluidului. Ele se mai numesc turbo-cuplaje sau turbo-transmisii. În figura 1.2 este prezentată schema unei turbo-transmisii. Energia mecanicăprimită de la arborele 1 este transformată de pompa hidrodinamică 2 în energie cinetică. În turbina 3 estetransformată energia cinetică în energie mecanică care este preluată de arborele 4.

Acest sistem de acţionare are în afara rolului de cuplare şi un rol variator de turaţie. Inventată în 1904 decătre profesorul Fotinger, turbo-transmisia era destinată să cupleze arborele unui motor Diesel naval cuelicea realizând şi o reducere substanţială a turaţiei.

Sistemele de acţionare de tip hidrodinamic sunt sisteme de puteri mari.

7

Fig.1.2

Sisteme de acţionare de tip sonic se bazează pe propagarea undelor de presiune

furnizate de un generator sonic mono sau trifazat(un cilindru hidraulic la 120o), către un

receptor (motor) sonic mono sau trifazat.

Prin deplasarea pistonului în mişcare alternativă se creează o zonă de înaltă presiune

care se transmite de-a lungul conductei până la pistonul motor 3 (Fig. 1.3). deci, la fel ca la

sistemele precedente, energia mecanică se transformă în energie hidraulică(de data aceasta

hidro-sonică) şi apoi în energie mecanică.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 133 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Bibliografie1. Anton, V. and others - “Hidraulica si masini hidraulice”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978. 2.Benche, V. “Mecanica fluidelor si masini hidraulice”, Universitatea din Brasov, 1978. 3. Dinu, D.and Petrea,F. “Masini hidraulice si pneumatice”, Institutul de Marina Civila, Constanta, 1993. 4. Dinu D. „Mecanicafluidelor pentru navigatori”, Ed. Nautica, 2010. 5. Fatu, D. “Indrumator de exploatare si intretinere aechipamentelor hidraulice”, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1991. 6. Florea,J.and Panaitescu,V.“Mecanica fluidelor“, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1979. 7. Florea,J.and others “Mecanica fluidelor si masinihidropneumatice Probleme”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982. 8. Ionescu, D. and others“Mecanica fluidelor si masini hidraulice”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983. 9. Ionita,I.andApostolache,J.“Instalatii navale de bord”, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1986. 10. Jinescu, Gh. “Procesehidrodinamice si utlilaje specifice in industria chimica”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983. 11.Mazilu, I. and Marin, V. “Sisteme hidraulice automate”, Ed. Academiei, Bucuresti 1982. 12. Oprean, A.“Hidraulica masinilor unelte”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983. 13. Petrea, F. and Dinu, D.“Mecanica fluidelor”, Institutul de Marina Civila, Constanta, 1994. 14. Roman, P. and others “Problemespeciale de hidromecanica”, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1987. 15. Schlichting, H. “Boundary Layer Theory,(Fourth Edition) Mc. Grey Hill Book Company, Inc., New York, 1960. 16. Soare, S. “Procese hidrodinamice”,Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979. 17. Troskolanski, A.T. “Théorie et practique des mesureshydrauliques”, Ed. Dunod, Paris, 1963. 18. Turzo, G. “Mecanica fluidelor si masini hidraulice”, Universitateadin Brasov, 1981. 133 19. Uzunov, G. and others “Indrumatorul ofiterului de nava”, Ed. Tehnica, Bucuresti,1983. 20. Vasilescu, Al. A. and Andrei, V “Mecanica fluidelor si masini hidraulice”, Universitatea din Galati,1984. 21. Vasilescu, Al. A., Andrei, I. V., Petrea, F. Gh “Probleme de Mecanica fluidelor” (vol I),Universitatea din Galati, 1987.

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro