Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

45
TEMA PROIECTULUI: CONSIDERATII PRIVIND SISTEME DE ACTIONARE HIDRAULICE SI PNEUMATICE

description

Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Transcript of Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Page 1: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

TEMA PROIECTULUI:

CONSIDERATII PRIVIND SISTEME

DE ACTIONARE HIDRAULICE SI

PNEUMATICE

Page 2: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

2

CUPRINS:

ARGUMENT

I.Actionari hidraulice (notiuni generale)

1.1 Locul hidraulicii in industrie

1.2 Tipuri de lichide hidraulice si proprietatile acestora

1.3 Masini hidraulice.Pompe si motoare

1.4 Motoare hidraulice

II. Actionari pneumatice(notiuni generale)

2.1 Caracteristicile actionarilor si comenzilor pneumatice

2.2 Domeniile de utilizare a actionarilor pneumatice

2.3 Aplicatiile actionarilor pneumatice

2.4 Motoare pneumatice liniare

2.5 Asigurarea calitatii in sistemele pneumatice

III. Lucrari de intretinere a instalatiilor si echipamentelor

3.1 Metode de utilizare la stabilirea limitelor de uzura

IV. Principii ergonomice la locul de munca

V. Masuri de protectia muncii la sistemele de actionare hidraulice

si pneumatice

VI. Bibliografie

VII. Anexe

Page 3: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

3

ARGUMENT

Mecatronica este o combinatie sinergetica intre mecanica de precizie, sistemele

electronice de control si comanda, si informatica, ce serveste proiectarii, realizarii, punerii in

functiune si exploatarii de sisteme automate inteligente... Termenul "mecatronica" a fost

utilizat pentru prima data in anul 1975 de catre concernul japonez Yaskawa Electric

Corporation , fiind o prescurtare a cuvintelorMechanica-Electronica-Informatica.

La inceput, mecatronica a fost inteleasa ca o completare a componentelor mecanicii de

precizie, aparatul de fotografiat cu blitz fiind un exemplu clasic de aplicatie mecatronica.Cu

timpul, notiunea de mecatronica si-a schimbat sensul si si-a extins aria de

definitie: mecatronica a devenit stiinta inginereasca bazata pe disciplinele clasice ale

constructiei de masini, electrotehnicii, electronicii si informaticii. Scopul acestei stiinte

este imbunatatirea functionalitatii utilajelor si sistemelor tehnice prin unirea disciplinelor

componente intr-un tot unitar.

Totusi, mecatronica nu este acelasi lucru cu automatica sau cu automatizarea

productiei.

Acestia sunt termeni care apar si in afara domeniului MECATRONICA,dar sunt si

inclusi in el. Mecatronica poate fi definita ca o conceptie novatoare a tehnicii de automatizare

pentru nevoile ingineriei si educatiei.

Mecatronica s-a nascut ca tehnologie si a devenit filosofie care s-a raspandit in intreaga

lume. In ultimi ani, mecatronica este definita simplu: stiinta masinilor inteligente.

Un important aspect al mecatronicii este acela ca masinile si utilajele mecatronice sunt

exemplu al imitarii naturii.

Principala caracteristica a utilajelor mecatronice este capacitatea de a se adapta in

permanenta la conditiile externe si de a da informatii (sub forma semnalelor mecanice,

electrice, pneumatice, optice, etc) printr-o automatizare de nivel ridicat.

Trasaturile caracteristice ale utilajelor mecatronice sunt urmatoarele:

Multifunctionalitatea, adica posibilitatea de a realiza diferite procese

tehnologice, de exemplu prin schimbarea programului;

Page 4: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

4

Inteligenta, reprezentand capabilitatea masinii de a comunica cu mediul si de a

lua decizii;

Flexibilitatea, adica posibilitatea de a modifica fara dificultati majore

constructia utilajului pe etape de proiectare, productie sau exploatare, de

exemplu prin folosirea constructiei modulare;

Posibilitatea de a fi conduse de la distanta, ceea ce impune cunoasterea si

utilizarea unor interfete complexe de comunicare;

Tot produse mecatronice sunt si camerele video miniaturale, CD-playere si alte micromasini,

dar si masinile agricole mari si cele stradale din noua generatie, sistemele cu gabarit mare si

liniile de productie automate.

Mecatronica este rezultatul evoluției firesti în dezvoltarea tehnologicǎ. Tehnologia

electronicǎ a stimulat aceasta evoluție. Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea

electromecanică. În urmatoarea etapǎ, prin integrarea microprocesoarelor în structurile

electromecanice, acestea devin inteligente ṣi, astfel s-a ajuns la mecatronicǎ

Page 5: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

5

ACTIONARI HIDRAULICE

NOTIUNI GENERALE DESPRE HIDRAULICA.

Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru si de miscare a fluidelor din punctul

de vedere al aplicatiilor in tehnica.

Denumirea de hidraulica provine din cuvintele grecesti hidra-apa si aulos-tab.Notiunea a fost

initial pusa in legatura cu orga cu apa (instrument musical in Grecia antica)unde

caracteristicile sunetelor erau realizate de inaltimea coloanelor de apa.

Hidraulica studiaza in principal lichidele care sunt fluide practice incompresibile,ele nu au

forma proprie ci sunt perfect plastice la efortul de compresiune.

Lichidele in cantitati mici iau forma sferica,iar in cantitati mari iau forma

recipientului,prezentand o suprafata libera.

Page 6: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

6

LOCUL HIDRAULICII IN INDUSTIE

Hidraulica are un vast domeniu de aplacabilitate.Apa fiind un element indispensabil

vietii,primele asezari omenesti au fost conditionate de prezenta ei.

In timp au aparut primele lucrari-hidrotehnice:diguri,stavilare,apeducte,sisteme de irigatii.

Mai tarziu,rezervele mari de apa stranse in lacurile de acumulare sau canale au putut fi

utilizate dupa dorinta pentru irigatii,navigatie,pentru scopuri industriale sau energetice.

Domeniul de aplicabilitate al hidarulicii s-a extins considerabil.La ora actuala nu exista nici

o ramura atehnicii unde san u isi gaseasca aplicabilitatea.

Exemple:

- Indistria constructoare de masini: in tehnica automobilului, locomotivei, aviatiei,

navale,in industria usoara si alimentara s-au extins hidraulice de comenzi,actionari si

automatizari,amortizoare,suspensii hidarulice etc.

- Transporturi: principiile de functionare ale color mai multe mijloace de transport sunt

bazate pe legile hidraulicii.Astfel sunt vapoarele si submarinele,avioanele,vehiculele

pe perna de aer etc.De asemenea transportul in conducte si canale ,transportul

hidraulic si pneumatic al diferitelor materiale in suspensie (pulberi, paste).

- Metalurgie: siderurgie,in industria grea,de o importanta deosebita este problema apei

de racire la furnale,laminoare,dispozitive hidraulice de turnare a metalelor si maselor

plastice,echipamente hidraulice ale forjelor si preselor etc.

- Masini hidraulice: reprezinta de asemenea un domeniu vast de aplacabilitate: turbine

hidraulice sau eoliene,turbine de foraj,pompe de diferite tipuri etc.

Page 7: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

7

TIPURI DE LICHIDE HIDRAULICE SI

PROPRIETATILE ACESTORA

PROPRIETATI:

Principalele proprietati ale lichidelor hidraulice sunt:

a) DENSITATEA reprezinta masa unitatii de volum

Ea variaza cu temperatura si presiunea,dar pentru variatii mici se poate considera

constanta. Valoarea densitatii influenteaza atat pierderile de presiune din system cat si

pierderile volumice(probleme de etansare pentru vascozitate mica).

b) GREUTATEA SPECIFICA reprezinta greutatea unitatii de volum

c) VISCOZITATEA, este proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere,datorita

interactiunii intre particulele constituente.

Vascozitatea poate fi:

-dianmica, reprezinta raportul dintre tensiunea tangentiala si gardientul de viteza al

masei de fluid.

-cinematica,reprezinta raportul dintre viscozitatea dinamica si densitatea fluidului.

Din punct de vedere fizic reprezina rezistenta opusa de fluid deplasarii sub greutatea

proprie.

Vascozitatea uluiului variaza cu temperature,fapt ce influenteaza pierderile volumice si

energetice din sistem.Influenta temperaturii trebuie luata in considerare,deoarece

Page 8: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

8

transportul de energie intre pompa si motor are loc cu pierderi ireversibile,insotite de

degajare de caldura care modifica temperatura uleiului.

d) COMPRESIBILITATEA indica variatia relativa a volumului unitary de lichid supus unei

variatii unitare de presiune. Este exprimata printr-un coeficient de compresiune relativa p sau

prin modulul de elasticitate volumica Ev.

e) PUNCTUL DE APRINDERE este temperature la care vaporii de ulei se aprind. In

sistemele de actionare hidraulica acest punct de inflamabilitate nu are importanta prea

mare deoarece temperatura agentului motor in aceste sisteme este mult mai mica decat

temperature de inflamabilitatea uleiului. In schimb la presale hidraulice pentru presare

la cald actionate cu ulei mineral este foaret importanta.De asemena in cazul depozitarii

uleiurilor in legatura cu prevenire incendiilor.

f) PURITATEA AGENTULUI DE LUCRU

Impurificarea uleiului cu substante care provindin afara (substante mecanice

ca:praf,nisip,pulbere de metal etc.) are urmari grave putand duce la deeriorarea

elementelor hidraulice in miscare.Impuritatile se determina prin gravimetrie.Uleiul se

poate impurifica si cu produsi lichizi si in special cu apa.Prezenta apei poate fi

constatata si visual,in unele cazuri,dupa culoarea tulbure pe care o da uleiurilor.

TIPURI DE LICHIDE HIDARULICE

Lichidul de lucru din sistemele de actioare hidraulica este supus actiunii indelungate a unor

temperaturi,viteze si presiuni ridicate variind in limite largi in aceste conditii,mediul

hidaraulic trebuie sa raspunda unor cerinte restrictive din care amintim:

- sa aiba bune proprietati lubrefiante;

- sa aiba rezistenta mecanica ridiacata a piulitei;

- sa aiba rezistenta chimica si termica ridicata;

Page 9: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

9

- sa nu degaje vapori la temperature obisnuite;

- sa nu fie activ chimic in raport cu elementele sistemului;

- sa aiba o variatie minima a viscozitatii in raport cu temperatura;

- sa aiba punct de inflamabilitate;

- sa nu absoarba aer si sa nu formeze spuma;

- sa aiba un continut minim de impuritati;

Lichidele de lucru utilizate in sistemele de actionare hidraulica se pot grupa in trei categorii:

apa,uleiurile minerale si lichidele sintetice.

Cele mai utilizate lichide sunt uleiurile minerale,care au o durata de viata ce este determinata

de calitatea lor,precum si conditiile de lucru.

Pentru cazul unor instalatii care functioneaza la temperaturi ridicate (metalurgie,siderurgie)

mediul hidraulic utilizat este mediul lichid care de regula este un aliaj eutectoid compus din

77% NATRIU si 23% KALIU. Punctul de topire -12 grade Celsius ,iar cel de fierbere este de

850 grade Celsius.

Page 10: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

10

MASINI HIDRAULICE .POMPE SI MOTOARE

Pompe rotative

Pompele rotative refuleaza fluid sub presiune prin simpla rotatie a elementelor care

formeaza volumele de aspiratie –refulare sau prin combinarea unor miscari de rotatie si

oscilatie a acestora. Orice pompa rotativa este compusa dintr-o paret

staionara(carcasa,stator) si una mobile (rotativa)care posedaunul sau mai multe elemente

de formare a volumelor de aspiratie-refulare.

Principiul de functionare a pompelor rotative consta in aspiratia fluidului intre

elementele interioare care formeaza volumul de lucru, transportul acestuia pe

circumferinta spre zona de iesire si refularea lui sub presiunea in reteaua de conducte a

instalatiei.

Aceste pompe nu necesita ventile pentru zonele de aspiratie si refulare, facnd astfel

posibila functionarea lor si ca motor.Lipsa elementelor de antrenare de tip arbore cotit,

permite functionarea acestora la turatii mari, de pana la 5000 rot/min si chiar mai mult.

Numarul volumelor de aspiratie –refulare care formeaza volumul unitar al pompei este

mai mare decat in cazul pompelor cu pistoane (de la 3 pana la 12 fata de 1-3 a celor cu

pistoane prezentate anterior).In plus, fluxul aproape continuu a uluiului care este aspirat

din rezervor si refulat spre circuit,le confera un grad mult mai mare de uniformitate a

debitului.

Aceste avantaje le au impus utilizarea in multe domenii, inclusive constructia de

aeronave, unde sunt utilizate la alimentarea cu combustibil a motoarelor, la sistemele de

ungere, cat si in transmisiile hidraulice de putere ale acestora.

Pompele rotative pot fi casificate din punct de vedere constructive astfel:

1. Pompe cu roti dintate care pot fi cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti (cu

angrenare exterioara sau interioara), care refuleaza fluidul la un unghi drept fata de axa de

rotatie a elementelor de formare a volumului de aspiratie- refulare.

2. Pompe cu suruburi la care refularea fluidului este realizata de-a lungul axelor de

rotatie s suruburilor.

3. Pompe cu palete in care fluidul este aspirat in spatial creat de stator,rotor si palete.

Page 11: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

11

4. Pompe cu pistonase axiale sau radiale fata de axa de rotatie a arborelui de

antrenare in care fluidul este aspirat in spatiile careate prin deplasarea pistonaselor in

rotor sau in blocul port- pistoane .

Pompe cu roti dintate

Pompele cu roti dintate sunt de regula construite dintr-o pereche de roti dintate cilindrice

cu dintii drepti etansate periferic de carcasa inchisasi lateral prin asa-numitii ochelari cu

bucse.Uleiul care intra prin orificiul de aspiratie sub actiunea presiunii atmoserice, umple

spatiile in crestere create prin iesirea dintilor din angreanre, fiind apoi tarsportat la

preiferia rotilor in goluri spre orificiul de refulare.Linia de contact a dintilor rotilor aftati

in angrenare permite izolarea celor doua zone cu presiuni diferite revenind astfel

intoarcerea uleiului dinspre zona de refulare spre rezervor.Oricum o parte din ulei este

transportat inapoi spre zona de aspiratie,deoarece spatiile dintre dinti( golurile) sunt cu

ceva mai mari decat dintile rotilor .

.

Fig.1. Pompa cu roti dintate Simbol

Pompe cu angrenaj interior

Aceste pompe prezinta, comparativ cu cele cu angrenaje exterioare, avantaje datorate în

special angrenarii interioare: angrenare mai mare, constructii mai favorabile, datorita

dispunerii centrale a axului de antrenare, etansare mai buna. Variatia debitului este de

asemenea mai mica, fapt care conduce la o functionare cu zgomot mai mic. Combinând aceste

avantaje cu metodele de compensare se pot obtine randamente foarte bune, cât si presiuni de

lucru mai mari. În figura 2 este prezentata principial constructia unei pompe cu angrenaj

Page 12: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

12

interior. Rotile dintate, pinionul 2 si roata condusa 4, sunt dispuse relativ central în corpul

pompei 1, separatia dintre zona de aspiratie si cea de refulare realizându-se cu ajutorul unui

element în forma de semiluna 4.

Fig.2. Pompa cu angrenaj interior

Pompe orbitale DANFOSS

Pompa orbitala, prezentata schematic în figura 3, poate fi privita ca o varianta

constructiva a pompelor cu roti dintate cu angrenaj interior, care însa nu mai necesita

elemente de separatie de tip semiluna sau virgula, aceasta realizându-se prin constructia

adecvata a profilelor

Fig.3. Pompa orbitala DANFOSS

Page 13: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

13

Pompe cu suruburi

Pompele cu suruburi respecta acelasi principiu functional ca si pompele cu roti dintate, însa

cinematica lor este tridimensionala. Dintre avantajele lor, se pot mentiona debitul aproape

uniform si turatiile mari la care pot fi antrenate. Pompa este compusa din trei suruburi, figura

4, cel din mijloc fiind conducator (celelalte conduse), cu raportul de transmisie 1. Profilul

acestora este cicloidal, surubul conducator având filet pe dreapta, iar cele conduse pe stânga.

Cele doua canale ale suruburilor exterioare împreuna cu surubul conducator si carcasa

formeaza un spatiu închis A, care se deplaseaza dinspre aspiratie spre refulare, fara sa-si

schimbe volumul, sub forma unei piulite de fluid. În zona de aspiratie iesirea profilului

exterior al unui surub din golul celuilalt va determina cresterea volumului mentionat, la

refulare producându-se fenomenul invers, în sensul descresterii volumului.

Fig.4. Pompa cu trei suruburi

Page 14: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

14

Pompe cu palete

Pompele cu palete sunt construite atât în varianta cu volum unitar reglabil, cât si cu volum

unitar fix, fiind des utilizate în diverse domenii. Din punct de vedere constructiv aceste

pompe constau dintr-un inel statoric si un rotor montat excentric fata de acesta, în care pot

culisa în directie radiala, în canale special prevazute acestui scop, paletele, figura5. Datorita

fortei centrifuge este mentinut în permanenta contactul dintre vârful paletelor si inelul statoric.

Fig.5. Schita principiala a pompei cu palete Simbol

Uleiul este aspirat din canalul C în spatiul aflat în crestere O, dintre palete, rotor si stator,

fiind transportat spre canalul de refulare C si fortat sa iasa din spatiul P aflat în scadere, prin

reintrarea paletelor în rotor. Distanta s între cele doua canale de aspiratie si refulare trebuie sa

fie mai mare decât distanta dintre doua palete pentru a separa cele doua zone de lucru.

Modificarea excentricitatii se realizeaza prin deplasarea statorului, rezultând modificarea

volumului unitar.

Page 15: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

15

Pompe cu pistonase

Clasificarea pompelor cu pistonase se poate face din mai multe puncte de vedere, în aplicatiile

practice fiind întâlnite doua categorii constructive mari, în functie de modul de dispunere a

pistonaselor: - pompe cu pistonase radiale; - pompe cu pistonase axiale. De asemenea

ambele tipuri constructive pot fi realizate în varianta cu volum unitar fix sau reglabil.

Pompele cu pistonase pot realiza debite mari si presiuni de lucru de pâna la 500 bar, antrenate

fiind la turatii de maxim 3000 rot/min. Pompe cu pistonase radiale

Aceste masini, în constructii limita, realizeaza volume unitare mari: V si presiuni de 160 ...

630 bar. La anumite constructii de pompe cu pistonase radiale, rotorul, este montat excentric

si este prevazut cu mai multe orificii cilindrice în care oscileaza pistonasele în timpul rotatiei

acestuia, figura 6.

Fig.6. Schita principiala a pompei cu pistonase radiale.

Page 16: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

16

Fig.7. Schita pompei cu pistonase radiale cu stator poliprofilat.

Page 17: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

17

Pompe cu pistonase ax iale

Si la aceasta categorie de pompe, principiul de lucru este acela al aspiratiei si refularii create

de miscarea oscilatorie a pistonaselor cilindrice. Miscarea oscilatorie a pistonaselor este

realizata cu disc fulant, cu disc înclinat fix sau cu tambur (bloc) port-pistoane înclinat.

Schematic, în figura 8 , este prezentata constructia pompei cu pistonase axiale cu disc fulant.

a) b)

a,bFig.8 a. Schita pompei cu pistonase axiale cu disc fulant.

La aceasta varianta constructiva aspiratia si refularea se realizeaza prin intermediul unui bloc

cu supape, figura 8 b, având în vedere faptul ca fiecare pistonas realizeaza o miscare

oscilatorie în corpul pompei, în functie de pozitia rotationala a discului fulant. În figura 3.30

este prezentata o pompa cu tambur port-pistoane rotitor si disc înclinat, la care schimbarea

sensului de curgere si reglarea volumului unitar se realizeaza prin înclinarea discului .

Fig.9. Pompa cu tambur port-pistoane rotitor si disc înclinat.

Page 18: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

18

Un al treilea tip de pompa (cu pistonase axiale) este acela cu tambur port-pistoane înclinat,

figura 10. Aici discul împreuna cu tamburul port-pistoane înclinat T, sunt antrenate în

miscare de rotatie. Volumul unitar si sensul de parcurgere cu ulei sunt determinate de

înclinarea tamburului, mai precis a corpului C.

Fig. 10 Pompa cu tambur port-pistoane înclinat

Si la acest tip de pompa se pot realiza variante constructive cu volum unitar fix sau cu volum

unitar si sens de parcurgere reglabile.

Page 19: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

19

MOTOARE HIDRAULICE

Motoare hidraulice rotative

Majoritatea pompelor sunt masini reversibile, ele putând functiona si ca motoare

hidraulice. Ca si la motoarele electrice, la care modificarea turatiei se realizeaza prin

modificarea curentului rotorului, sau a intensitatii câmpului, la motoarele hidraulice, turatia

depinde de debitul de ulei care actioneaza motorul, ea putând fi reglata prin modificarea

acestuia (corespunde reglarii curentului rotoric) sau prin reglarea volumului de absorbtie si

refulare (care corespunde reglarii intensitatii câmpului).

Motoare hidraulice liniare

Motoarele liniare servesc la transformarea energiei hidraulice în miscare rectilinie cu

ajutorul ansamblului cilindru-piston si a transmiterii de forte. Forta pe care acestea o pot

dezvolta este:

ApF 3.52 unde:

- p - presiunea maxima admisa;

- A - aria pistonului.

Viteza motorului V, conform relatiei de continuitate, este:

V 3.53

Motorul bilateral cu tija unilaterala, figura11, permite realizarea de viteze diferite, în

ambele sensuri de miscare, la acelasi debit condus în el. Cursa de iesire se realizeaza prin

alimentarea cu ulei sub presiune a camerei 1 (legatura A) si evacuarea uleiului din camera 2

(legatura B). Raportul de viteza la mersul înainte si înapoi se determina prin raportul

suprafetelor , se pot obtine pentru acelasi debit de intrare, viteze egale în ambele sensuri, cu

un distribuitor special care asigura ca uleiul iesit din camera din stanga.

Page 20: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

20

Fig. 3.45. Motor bilateral cu tija unilaterala.

Motorul bilateral cu tija bilaterala, figura11, functioneaza (ca viteze si forte dezvoltate) în

mod egal în ambele sensuri.

Fig. 11. Motor bilateral cu tija unilaterala

.

Page 21: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

21

ACTIONARI PNEUMATICE

NOTIUNI GENERALE DESPRE PNEUMATICA

Utilizarea aerului comprimat in scopul mecanizarii proceselor de productie precum si in

domeniul transporturilor este cunoscuta de peste un secol. In intelesul sau mai vechi

pneumatica era definite ca fiind stiinta care studia miscarea aerului si fenomenele atmosferice.

Odata cu dezvoltarea tehnicii,aceasta a imprimat semnificatii proprii notiunii de

pneumatica,in sensul ca efectele suprapresiunii sau ale depresiunii au capatat utilizare

practica. Varietatea larga a tehnicilor pneumatice are la baza utilizarea energiei potentiale de

suprapresiune ale unui gaz si in special,a aerului comprimat in prealabil. Rezulta deci ca

instalatiile pneumatice inglobeaza masinile si aparatele care folosesc in calitate de agent de

energie aerul comprimat.

In ultimul timp aerul comprimat a capatat o larga utilizare si in realizarea aparatelor si

sistemelor de control automat si comanda a celor mai variate sisteme tehnice si/sau procese

tehnologice.

Pneumatica se dezvolta atat pe directia rezolvarii de sine statatoare a numeroaselor

probleme tehnice in competitie cu echipamentele electronice de automatizare dar si in

colaborare cu anumite elemente ale sistemelor electronice si hidraulice de automatizare in

scopul solutionarii unor probleme de mare complexitate. In acest mod pneumatica joaca un

rol important si in sistemele combinate de reglaj automat.

Generarea energiei pneumatice se face dupa un ciclu deschis. Un asemenea ciclu

presupune aspirarea din atmosfera, comprimarea, tratarea, distributia la utilizatori si refularea

in atmosfera. Fiind un ciclu deschis,aerul care alimenteaza sistemul de actionare se

reimprospateaza continuu,fiind supus de fiecare data unui process complex de filtrare.

Avantajul acestui tip de sistem (cu circuit deschis) consta in simplitatea sa (nu mai este

necesar un circuit de intoarcere a mediului de lucru la statia de compresoare).Fiabilitatea,

durata de viata si nu in ultimul rand performantele unui system pneumatic de actionare

depend in cea mai mare masura de calitatea agentului folosit.

Page 22: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

22

Schema pneumatica in doua variante stanga-dreapta

Page 23: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

23

Caracteristicile actionarilor si comenzilor pneumatice

Actionarile pneumatice constituie una dintre caile cele mai eficiente de mecanizare si

automatizare a instalatiilor masinilor si utilajelor,dezvoltata considerabil in ultimii ani.Din

acest motiv este necesara cunoasterea avantajelor oferite de actionarile pneumatice,a

principiilor de proiectare si functionare ale acestora,cat si a intretinerii exploatarii

corespunzatoare pe baze stiintifice a elementelor si sistemelor pneumatice. In acest context

automatica a transformat actionarile pneumatice clasice in sisteme complexe de actionare si

comanda automata,oferind atat din partea de forta cat sip e cea de prelucrarea a

semnalelor,posibilitatii mult sporite,in conditii de siguranta si economicitate. Actionarile

pneumatice si-au demonstrate superioritatea in domeniul fortelor si momentelor de executie

medii, iar combinatiile electropneumatice si hidropneuatice au permis valorificarea calitatilor

fiecarui sistem in parte, largind si mai mult domeniile de aplicatie a sistemelor pneumatice de

automatizare. Deci,actionarea pneumatica automata se refera la totalitatea elementelor

pneumatice de comanda,reglare si control a presiunilor si debitelor precum si de executie

legate intre ele printr-o retea de circuite. Aceste elemente frmeaza ulul sau mai multe lanturi

de comanda si actionare care indeplinesc functii bine precizate.

Principalele avantaje pe care le ofera actionarile pneumatice in comparative cu celelalte

tipuri de actionari constau in faptul ca acestea au o greutate cera,in general,este cu mult mai

redusa decat cea a actionarilor electrice si suporta supraincarcari fara pericol de avarii. In ceea

ce priveste intretinerea actionarilor pneumatice acestea nu ridica probleme deosebite

comparative cu cele electrice care necesita personal calificat,de asemenea la acestea din

urma,campul electric atrage particulele metalice din domeniul exterior si le fixeaza fiind

necesara denontarea si curatirea lor mai frecvent decat in cazul actionarilor pneumatice.Se

remarca si faptul ca,in comparative cu actionarea electrica unde exista pericolul

scurtcircuitelor,actionarea pneumatica prezinta un pericol de accidente redus.

Actionarile pneumatice prezinta si unele dezavantaje determinate spre exemplu de faptul ca

la cele prevazute cu cilindru de forta la care se produce,ca urmare a unei cerinte tehnologice o

miscare rapida a pistonului, la finele cursei acestuia apare o lovitura puternica,consecinta a

impactului pistonului in raport cu peretele care limiteaza cursa. Acest dezavantaj poate fi

inlaturat prin utilizarea unor cilindi cu amortizor a caror viteza este diminuata actre finele

cursei.

Page 24: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

24

Un alt dezavantaj este cauzat de faptul ca destinderea brusca a aerului comprimat in cilindrii

pneumatici este insotita de scaderea tempereturii ceea ce provoaca separarea si depunerea apei

pe pereti care favorizeaza coroziunea elementelor pneumatice. Introducerea in circuit a

separatoarelor de apa,filtrelor si ungatoarelor corelata cu o alegere corespunzatoare a

materialelor pot contribui la atenuarea si chiar eliminarea acestui dezavantaj.

In sfarsit,deplasarea aerului comprimat prin conducte lungi si cu numeroase variatii de

sectiune si schimbari de directie este insotita de pierderi de presiune care reduce randamentul

total al instalatiei la care contribuie si pierderile de aer prin neetanseitati.

In concluzie,trebuie aratat ca desi costul obtinerii energiei pneumatice este relative

ridicat datorita nivelului redus al randamentului energetic al instalatiei determinat de

pierderile cauzate de ireversibilitatea proceselor de producere, stocare si utilizare a aerului

comprimat, totusi utilizarea instalatiilor cu actionare pneumatica nu conduce la costuri mai

ridicate decat in cazul altor moduri de actionare. Analizele tenico-economice scot in evidenta

faptul ca utilizarea rationala a actioarilor pneumatice in conditiile reducerii la minimum a

pierderilor enumerate face ca acestea sa fie mai rentabile,in multe si extreme de variate

domenii,decat celelalte tipuri de actionari utilizate in tehnica.

Domeniile de utilizare a actionarilor pneumatice

Utilizarea actionarilor si comenzilor pneumatice este extinsa in present practice in toate

ramurile industriale. Sistematizarea domeniilor de utilizare a acestor actionari si comenzi

poate fi facuta pornind de la clasificarea operatiilor de lucru. Pornind de la tipul de

miscare,impusa,elementele pneumatice pot fi folosite sub urmatoarele forme:

- elemente cu miscare liniara in care se incadreaza cele de avans precum si cele de tipul

unitatilor pneumohidraulice de translatie;

- elemente de miscare liniara pas cu pas din care fac parte dispozitivele de avans cu

comanda intrinseca pentru diferite lungimi de cursa,reglabile,reversibile si limitate;

- elemente cu miscare oscilatorie in care se incadreaza cilindrii oscilanti in domeniul

de pana la 180* sau chiar 360*;

- elemente cu miscare circulara pas cu pas ca de exemplu masa rotativa cu posibilitati

de fixare a unui numar corespunzator de pasi in cadrul unei rotatii complete;

- elemente cu miscare rotativa de tipul motorului pneumatic care poate dezvolta o

Page 25: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

25

putere de pana la 25CP.

Aplicatiile actionarilor pneumatice

Actionarile pneumatice si-au gasit aplicatii in domenii ale tehnicii extreme de

variate,pentru cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datoreaza avantajelor prezentate de

aceste actionari.

- datorita vitezelor de lucru si de avans mari,precum si momentelor de inertie mici,

durata operatiilor este mica;

- actionarile pneumatice pot fi foarte rapide: utilizand elemente logice sau convertoare

electropneumatice se pot realiza instalatii cu functionare in ciclu automat care ofera

prouctivitate mare;

- posibilitatea amplasarii elementelor pneumatice in orice pozitie este un avantaj

important,simplificandu-se astfel proiectarea masinilor si micsorand gabaritul

acestora;

- fortele,momentele si vitezele motoarelor pneumatice pot fi reglate usor,utilizand

dispozitive simple;

- suparaincarcarea motoarelor pneumatice nu introduce pericol de avarii;

- transmisiile pneumatice permit porniri,opriri dese si schimbari de sens bruste,fara

pericol de avarie;

- aerul comprimat este relative usor de produs si de transportat prin retele,este repoluant

si neinflamabil.

- poate fi stocat in cantitati apreciabile;

- pericolul de accidentare este redus

- intretinerea instalatiilor pneumatice este usoara daca se dispune de personal calificat.

In comparatie cu alte tipuri de actionari(hidraulice,electrice)actionarile pneumatice

prezinta urmatoarele dezavantaje:

- datorita limitarii presiunii de lucru fortele si momentele oferite de motoarele

pneumatice sunt reduse;

- compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisa a unor parametric de

functionare,de exemplu mentinerea constanta a unor viteze mici de deplasare.

- aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile,fapt ce duce la uzura unor

piese prin eroziune si abraziune precum si la coroziunea componentelor;

Page 26: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

26

- in anumite conditii de mediu si fuctionarea exista pericol de inghet;

- randamentul transmisiilor pneumatice este scazut.

Actionarile pneumatice sunt utilizate: in industrie cu pericolul de incendii,explozii:

metalurgie,chimie,minerit,prelucrarea lemnulu,termocentrale.

Page 27: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

27

MOTOARE PNEUMTICE LINIARE

Intr-o instalatie pneumatica,elemental de actionare propriu-zis este motorul pneumatic.

Motoarele pneumatice, denumite si elemente de executie, transforma energia de presiune a

aerului comprimat in energie mecanica,pe care o furnizeaza apoi instalatiei cu ajutorul a

diferite lanturi pneumatice liniare.

Cilindri pneumatici efectueaza lucrul mecanic printr-o miscare de translatie,de obicei

liniara, ei mai fiind numiti si motoare pneumatice liniare.

Exista doua tipuri de cilindri pneumatici:cu membrane si cu piston. Au aplicatii foarte

largi si se construiesc intr-o gama tipodimensionala extreme de diversificata. Se prezinta mai

jos, orientativ, cateva din performantele constructive si functionale ale cilindrilor cu piston:

diametru 6 – 320 mm;

cursa: mica de 4 m;

viteze: - cilindri de uz general;mai mici de 1,5 m/s;

forte: pana la 50000 N.

Clasificarea cilindrilor pneumatici

1. Dupa modul de alimentare cu aer comprimat, cilindri cu piston se clasifica astfel:

Cilindri cu simplu efect: - cu revenire cu arc;

- cu revenire sub actiunea unei forte rezistente.

Cilindri cu dublu efect: - cu tija unilaterala;

- cu tija bilaterala.

Cilindri in tandem: - cu amplificare de forta;

- avand cursa in doua trepte.

2. Dupa posibilitatea de franare la capat de cursa pot fi:

Cilindri fara franare la capat de cursa;

Cilindri cu franare la capat de cursa: - reglabila;

- nereglabila.

Page 28: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

28

Cilindri pneumatici

Daca racordul a este limitat cu aer comprimat la presiunea P, asupra pistonului de

suprafata S va actiona o forta F=PxS, care va determina deplasarea acestuia si a tijei spre

dreapta. Viteza si acceleratia ansamblului mobil piston – tija depind de presiune, debit si forta

care se opune miscarii tijei (forta rezistenta).

Cand racordul A este conectat la atmosfera resortul 4 determina revenirea pistonului in

pozitia initiala.

Forta unui cilindru este data de valoarea presiunii de alimentare si de suprafata

pistonului. De aceea in unele situatii este necesar un cilindru care pentru un anumit diametru

si o anumita presiune de alimentare trebuie sa dezvolte o forta mai mare decat poate dezvolta

un cilindru normal .

In cursa de avans, momentul in care mansonul 1 ajune in dreptul etansarii 2, evacuarea

camerei din dreapta nu se mai poate face prin spatial dintre tija si capac. Aerul este obligat sa

curga prin orificiul a carui sectiune este reglat de droselul 3, aceasta sectiune fiind mult

micsorata, debitul de aer evacuate este mai mic.

Configuratia duce la aparitia unei contrapresiuni in zona capatului de cursa,aceasta

contra presiune se opune deplasarii pistonului spre dreapta, deci il franeaza.

In functie de reglajul efectuat asupra droselului, se obtine un efect de franare mai

redus sau mai puternic. Regland in mod diferit cele doua drosele, se obtin efecte diferite,pe

fiecare capat de cursa

Comanda cilindrilor

Prin “comanda pneumatica” (electropneumatica) se intelege totalitatea elementelor

pneumatice (si/sau electrice) de comanda si executie conectate intre ele intr-o retea de legaturi

ce asigura un flux de informatie si forta; aceste elemente formeaza unul sau mai multe lanturi

de comanda, care indeplinesc functii bine precizate.

Page 29: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

29

Conform definitiei, elemental de comanda prelucreaza informatia,iar elemental de

executie transforma energia. In orice sistem de comanda, o marime este influentata de

prezenta sau absenta altei marimi, iar sensul acestei actiuni corespunde unui sistem in forma

de bucla deschisa numit lant de comanda .

Un lant de comanda pneumatic poate consta dintr-un ventil de distributie si un cilindru

pneumatic, situatie in care ventilul de distributie indeplineste functiile elementului

declansator, elementului de comanda ale organului de executie .

Comanda indirecta a cilindrului cu dublu efect schema de comanda contine un

distribuitor 4/2 sau 5/2 bistabil,comandat pneumatic si doua distribuitoare 3/2 monostabile

pentru comanda celui dintai. Ca si in cazul precedent, sistemul poate fi alimentat cu presiuni

diferite pe circuitele de comanad si forta.

Comanda indirecta a cilindrului cu dublu Comanda indirecta a cilindrului

efect cu distribuitor 4/2 sau 5/2 bistabil cu dublu efect cu distribuitor

directional monostabil

Comanda directa a cilindrului cu dublu efect se poate face, de asemenea, utilizand doua

distribuitoare 3/2, unul fiind inchis, celalalt normal deschis, actionate sincron .

Comanda indirecta a cilindrului cu simplu efect acest tip de comanda impune

utilizarea a doua distribuitoare 3/2 normal inchise: unul care permite alimentarea cilindrului,

Page 30: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

30

numit distribuitor directional si un al doilea pentru comanda celui dintai. Avantajele oferite de

acest tip de comanda sunt enumerate mai jos:

- distribuitorul directional poate fi dimensionat corespunzator cerintelor de forta-viteza

impuse cilindrului, in timp ce comanda acestuia se poate face cu ajutorul unui

distribuitor de mici dimensiuni, care necesita un effort de comutare minim,deci un

consum minim de energie.

- se pot utiliza distribuitoare de comanda actionate electric ,la tensiuni nepericuloase,

pentru comutarea distribuitorului directional.

- se poate utiliza comanda de la distanta

Comanda directa a cilindrului cu dublu efect Comanda indirecta a cilindrului

cu doua distribuitoare 3/2 cu simplu efect

Page 31: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

31

Comanda indirecta a unui cilindru cu simplu efect utilizand auto-mentinerea

cu dominanta “ON”, cu separarea alimentarii/ventilarii

consumatorului de auto-mentinere

Page 32: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

32

ASIGURAREA CALITATII IN SISTEMELE

PNEUMATICE

Asigurarea calitatii reprezinta ansamblul activitatilor prevenite prin care se urmareste in mod

sistematic sa se asigure corectitudinea si eficacitatea planificarii, organizarii, coordonarii,

antrenarii, si tinerii sub control in scopul de a garanta obtinerea rezultatelor la nivelul calitativ

dorit.

SISTEM DE MAMAGEMENT AL CALITATII- sistem de mamagement prin care se

orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea.

Calitatea totala – stisfacerea contunua a cerintelor clientilor in conditiile unor costuri minime.

Asigurarea calitatii reprezinta realizarea unor obiective externe si interne, astfel:

- Obiectivele interne, reprezinta activitatile desfasurate, in scopul de a da incredere

clientilor ca sistemul calitatii furnizorului permite obtinerea calitatii cerute;

- Obiectivele externe reprezinta activitatile desfasurate pentru a da incredere conducerii

firmei ca va fi obtinuta calitatea ceruta

Controlul laitatii ete determinat de:

- Supravegherea calitatii reprezinta monotorizarea si verificarea continua a starii unei

entitati, in scopul asigurarii ca cerintele specifice sunt satisfacute

- Evaluarea calitatii reprezinta examinarea sistematica, efectuata pentru a determina in

ce masura o entitate este capabila sa satisfaca cerintele specificate

- Inspectia calitatii reprezinta activitatile prin care se masoara, examineaza, incearca

una sau mai multe caracteristici ale unei entitati si se compara rezultatul cu cerintele

specificate, in scopul determinarii conformitatii acestor caracteristici

- Verificarea calitatii reprezinta confirmarea conformitatii cu cerintele specificate,

prin examinarea si aducerea de probe tangibile.

AUDITUL CALITATII – reprezinta un process systematic, independent si documentat de

evaluare obiectiva a dovezilor de audit pentru a determina in ce masura sunt indeplinite

criteriile de audit prestabilite.

In managementul calitatii, termenul de audit este utilizat in sensul de examinare a calitatii

produselor, serviciilor, proceselor unui firme sau a sistemului de mamagement al calitatii.

Page 33: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

33

Auditurile calitatii reprezinta examinari sistematice ale activitatilor si rezultatelor acestora,

refertoare la ciliate, fiind planificate si programate in functie de natura si importanta

activitatilor.

Auditurile calitatii se realizeaza in raport cu criteriile de audit prestabilite, pentru a stabili in

ce masura sunt respectate criteriile de audit.

Criteriile de audit sunt: procedurile plicabile, cerintele specificate in standarde si specificatii

tehnice, politica firmei in domeniul calitatii.

AUDITOR IN DOMENIUL CALIATII este persoana care are compenta necesara pentru a

efectua audituri ale calitatii; el trebuie sa fie autorizat pentru efectuarea unui anumit tip de

audit.

SCOPUL AUDITULUI CALITATII este de a evalua actiunile corrective necesare pentru

eleiminarea neconformiatilor si posibilitatile de imbunatatire a sistemului de management al

calitatii firmei, a produselor si serviciilor, si a proceselor.

Auditurile caliatii evaluaeaza: produsele, serviciile, procesele sau sistemele calitatii unei

firme.

Planul de audit si raportul de audit sunt documente de calitate obligatorii in procesul de

desfasuarare al unui audit si sunt elaborate de catre compartimentul de asiguarera calitatii.

Auditul calitatii produsului se efectueaza pentru evaluarea conformitatii caracteristicilor de

calitate a unui produs finit sau semifinit cu cerintele clientului sau cu cerintele specifice in

documentele de referinta.

Page 34: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

34

LUCRARI DE INTRETINERE A INSTALATIILOR SI

ECHIPAMENTELOR

Metode de organizare si executare a repararii in sistemul preventive-planificat:Sistemul

de intretinere si reparare preventive – planificat se poate efectua cu ajutorul a doua metode:

A.Metoda standard – consta in faptul ca fiecare utilaj sau instalatie intra in reparatie la

intervale de timp dinainte stabilite, fiecare din acestea in parte. Felul volumului si continutul

reparartiilor care vor fi effectuate au un character standard, potrivit unei documentatii tehnice,

indifferent de starea de functionare a utilajului in momentul intrarii in reparatie.

B.Metoda dupa revizie – consta in faptul ca volumul si continutul reparartiilor se determina

in urma unei revizii tehnice. Pentru stabilirea felul reparatiilor ce vor fi executate se

intocmeste mai intai ciclul de reparartii al fiecarei categorii de utilaje in parte.

1.Intretinerea si supravegherea zilnica – se executa de catre persoanele care lucreaza pe

utilajele din sectiile de productie, sau de catre personae specializate in executarea acestor

operatii. In cadrul activitatii de intretinere si supraveghere zilnica se urmareste inlaturarea

micilor defectiuni ale utilajului, fara a se face inlocuiri de piese.In afara interventiilor tehnice

cuprinse in sistemul preventiv – planificat, in cadrul intreprinderilor se mai executa si alte

tipuri de interventii tehnice cum sunt:

a) Reparatiile accidentale(Ra) sunt interventiile care se defecteaza la intervale de timp

nedeterminate, fiind impuse de scoaterile neprevazute din functiune a acestora datorita unor

caderi accidentale

Cauzele accidentelor pot fi:

- oboseala materialelor care provoaca schimbarea structurii materialelor si deci a

caracteristicilor mecanice

- intretinere necorespunzatoare

- reparatiile necorespunzatoare

- reparatiile neexecutate la timp si reparatiile executate necorespunzator

- exploatarea neglijenta

b) Reparatiile de renovare: se efectueaza la utilaje care au trecut prin mai multe operatii

capitale si au un grad ridicat de uzura fizica. Cu ocazia acestor reparatii, se recomanda si

efectuarea unor lucrari de modernizare a utilajului.

Page 35: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

35

c) Reparatiile de avarii se executa de fiecare data cand utilajele se defecteaza ca urmare a

proastei utilizari sau intretineri sau sin cauza unor calamitati natuarale: cutremure, incendii,

inundatii.

2. Revizia tehnica – cuprinde operatiile ce se executa inaintea unei reparatii curente sau

capitole, in scopul determinarii starii tehnice a masinii, utilajului sau instalatiei sia

principalelor operatii ce urmeaza a se efectua cu ocazia primei reparatii planificate pentru a

se asigura in continuare functionarea normala a acestuia.

3.Intretinerea planificata. Reparatiile curente si reparatia capitala

Reparatia curenta(Re) – reprezinta ansamblul de masuri luate pentru inlocuirea unor piese

componente sau subansamblui uzate ale masinilor, utilajelor sau instalatiilor in vederea

mentinerii caracteristicilor functionale ale acestora.

Reparatia curenta cuprinde lucrarile ce se executa periodic, in mod planificat in scopul

inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea, reconditionarea sau

inlocuirea unor piese componente sau chiar inlocuirea partiala a unor subansambluri uzate.

Reparatia capitala(Rk)- reprezinta gama de lucrari ce se executa in mod planificat dupa

expirarea ciclului de functionare prevazut in normative, in scopul mentinerii parametrilor

nimonali si preintampinarii iesirii masinii sau utilajului din functiune inainte de termen.

METODE DE UTILIZARE LA STABILIREA LIMITELOR DE

UZURA

Metode pentru stabilirea limitelor de uzura sunt:

- Teoretice

- Statistico – materiale

- Experimentale

Metode de determinare a uzurii pieselor se clasifica, in raport cu conditiile experimentale

de efectuare a masuratorilor in doua categorii.

- Metode discontinue care implica demontarea pieselor

- Metode continui – de masurare a uzurilor fara demontarea pieselor.

Din prima grupa fac parte: micrometrarea, metoda amprentelor, cantarirea si

profiliografierea. Toate aceste metode – mai putin metoda cantariri – permit determinarea

directa a uzurii pieselor, metoda cantaririi asigura determinarea cantitatii de material

pierdut prin uzare, pe o piesa, si deci permit determinarea globala a uzurii.

Page 36: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

36

PRINCIPII ERGONOMICE LA LOCUL DE MUNCA

Dimensionarea locului de munca se realizeaza in functie de particularitatile anatomice,

fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile

echipamentului uman, precum si de lucru, de miscarile si deplasarile lucratorului in timpul

activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare penrtu manipularea maselor,

ca si de necesitatea asigurarii cofortului psihofizic. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale,

ale corpului lucartorului si asigurarea posibilitatilor de modificare a pozitiei in timpul lucrului

se realizeaza prin amenajarea locului de munca, prin optimizarea fluxului tehnologic si prin

utilizarea echipamentelor de munca care respecta prevederile regulamentarilor in vigoare.

Locurile da munca la care se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute

corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum

si activitatii care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru.

La locurile de munca unde se lucreaza in pozitie onostatica trebuie asigurate, de regula,

mijloace pentru asezarea lucartorului cel putin pentru perioade scurte de timp (scaune, banci).

Echipamentele de munca, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu

sufficient pentru sprjinirea comoda si stabile a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu

posibilitatea miscarii acestora.Inaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica

se stabileste in functie de distanta optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristiciile

ontropometrice ale lucartorului si de marimea efortului membrelor superioare. Pentru evitarea

miscarilor de rasucire si aplicare ale corpului, precum si a miscarilor foarte ample ale bratelor,

trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fluxului tehnologic, de manipulare

corecta a materiilor prime si a produselor la echipamentele de munca la care lucratorul

intervine direct.

Page 37: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

37

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA SISTEMELE

DE ACTIONARE HIDRAULICE SI PNEUMATICE

Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care

cuprind prevederi obligatorii minimale pentru desfasurarea principalelor activitati din

economia nationala în conditii de securitate.

Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau persoanele

fizice de raspundere pentru prevenirea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a

muncii adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective.

Normele specifice de protectie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari

privind asigurarea securitatii si sanatatii în munca, sistem compus din:

- Norme generale de protectie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii si de

igiena a muncii, general valabile pentru orice activitate;

- Norme specifice de protectie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii

specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile

Normelor generale de protectie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplica cumulativ si au valabilitate nationala,

indiferent de forma de organizare sau de proprietate în care se desfasoara activitatea pe care o

reglementeaza.

Structura sistemului national de norme specifice urmareste corelarea prevederilor normative

cu riscuri comune uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de

securitate a muncii, pentru activitatile caracterizate prin pericole comune.

Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistemica a

aspectelor de securitate a muncii utilizata în cadrul Normelor generale de protectie a muncii.

Page 38: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

38

Conform acestei abordari procesul de munca este tratat ca un sistem complex, structurat,

compus din urmatoarele elemente care interactioneaza:

- Executantul: persoana fizica implicata nemijlocit în executarea unei sarcini de munca si

care are calitatea de angajat cu contract de munca ori conventie civila sau de membru

cooperator sau ucenic, elev, student pe timpul practicii;

- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de

productie si în anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca;

- Mijloacele de productie: totalitatea mijloa-celor de munca (instalatii, utilaje, masini,

aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se

utilizeaza în procesul de munca;

- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice în care,

unul sau mai multi executanti îsi realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de protectie a muncii în cadrul normelor specifice de protectie a

muncii, vizând global desfasurarea uneia sau mai multor activitati în conditii de securitate a

muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul

fiecarui element al sistemului executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de

munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii

constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea în

munca, baza pentru:

- activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;

- autorizarea functionarii persoanelor juridice;

- instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;

- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.

Page 39: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

39

În contextul general prezentat, "Normele specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si

întretinerea drumurilor si podurilor" au fost elaborate tinând cont de reglementarile existente

în domeniul securitatii muncii pentru aceste activitati, si pe baza studierii proceselor de munca

si stabilirea pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol sa existe cel putin o

masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.

Structurarea acestei norme este facuta pentru fiecare activitate, prevederile urmând o

succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantilor în procesul de munca.

Normele mai cuprind si un capitol de prevederi de proiectare care vor fi respectate la

proiectarea cladirilor, a altor constructii si a echipamentelor tehnice, prevederi care ramân

valabile pâna la acoperirea problematicii tratate prin standardele din domeniu.

În acelasi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizata la elaborare, normele mai

cuprind o anexa în care sunt explicati o serie de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale, nu numai în ceea ce priveste

continutul, dar si forma de prezentate, conform altor acte legislative si normative, s-a procedat

la utilizarea unor subtitluri, care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceasta

problematica, facilitând astfel pentru utilizatori întelegerea si gasirea rapida a textelor

necesare.

Prevederi generale

Normele specifice de protectie a muncii pentru activitatile de exploatare si întretinere drumuri

si poduri cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale sp

17317g63r ecifice acestor activitati.

Scop

Scopul prezentelor norme specifice este ca prin respectarea masurilor de prevenire cuprinse sa

se asigure desfasurarea în conditii de securitate a activitatilor de exploatare si întretinere

drumuri si poduri.

Domeniu de aplicare

Prezentele norme specifice se aplica la toate persoanele juridice care desfasoara activitati de

exploatare si întretinere drumuri si poduri, cu personal angajat în baza unui contract

Page 40: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

40

individual de munca sau în baza unei conventii civile. De asemenea, se aplica membrilor

cooperatori si ucenicilor, elevilor si studentilor pe timpul practicii profesionale indiferent de

forma de proprietate a capitalului social si de modul de organizare al acestora.

Conexiunea cu alte acte normative

1) Prevederile cuprinse În prezentele norme specifice se aplica cumulativ cu prevederile

Normelor generale de protectie a muncii.

2) Pentru activitatile auxiliare sau conexe activitatilor de exploatare si întretinere drumuri si

poduri se vor aplica prevederile actelor normative prezentate în Anexa 1.

Revizuirea normelor

Prezentele norme specifice se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de câte ori este

urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc. survenite la nivel national, la nivelul

persoanelor juridice sau la nivelul proceselor de munca.

Prevederi comune activitatilor de exploatare si întretinere drumuri si poduri

2.1. Încadrarea si repartizarea salariatilor la locul de munca

Încadrarea si repartizarea salariatilor la locul de munca se vor efectua în conformitate cu

prevederile cuprinse în Normele generale de protectie a muncii.

Salariatii care în timpul efectuarii sarcinilor de munca folosesc tehnici specifice lucrului la

înaltime sau alpinismului utilitar trebuie angajati si repartizati la locul de munca conform

prevederilor NSSM pentru lucru la înaltime si NSSM pentru alpinism utilitar.

Pentru activitati complexe (utilizarea masinii de frezat asfalt, a masinii de marcat drumuri, a

utilajului denumit "inspector poduri" etc.) sunt admisi numai salariatii care poseda calificarea

necesara, care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihice si fizice si care au

împlinit vârsta de 18 ani.

2.2. Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie (EIP)

Acordarea si utilizarea echipamentului individual de protectie se vor face conform

prevederilor din Normele generale de protectie a muncii si din Normativul-cadru de acordare

Page 41: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

41

si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei

Sociale.

Conducatorii locurilor de munca nu vor permite desfasurarea nici unei activitati înainte de a

verifica dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si de a urmari utilizarea

corecta a acestuia.

Este interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate si

certificate în conformitate cu standardele si normativele aflate în vigoare.

Echipamentul individual de protectie împotriva pericolelor de natura electrica trebuie verificat

la termenele stabilite, fiind interzisa utilizarea celui defect sau neverificat.

Echipamentul individual de protectie împotriva pericolelor de cadere de la înaltime trebuie

depozitat si utilizat în conformitate cu instructiunile stabilite de fabricant.

2.3. Protectia împotriva electrocutarii

Echipamentele tehnice actionate electric cât si echipamentele electrice trebuie sa corespunda

prevederilor din Normele generale de protectie a muncii si din NSPM pentru utilizarea

energiei electrice În medii normale .

Echipamentele tehnice electrice sau actionate electric trebuie sa fie verificate la receptie si

dupa fiecare reparare sau modificare tehnica pentru a se testa eficacitatea masurilor de

protectie împotriva pericolului de electrocutare.

Înainte de utilizarea echipamentelor tehnice actionate electric salariatii sunt obligati sa

verifice vizual imposibilitatea atingerii pieselor care se afla normal sub tensiune si legatura la

centura de împamântare.Deplasarea de la un loc de munca la altul a echipamentelor tehnice

mobile actionate electric se va face numai dupa întreruperea alimentarii cu energie electrica.

2.4. Protectia împotriva incendiilor

Persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati de exploatare si întretinere drumuri si

poduri au obligatia de a asigura echiparea si dotarea cu materiale de prevenire si stingere a

incendiilor în conformitate cu Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor.

La fiecare loc de munca unde exista pericol de incendiu se vor afisa instructiuni cu privire la

prevenirea si stingerea incendiilor si planul de autoaparare împotriva incendiilor.

Page 42: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

42

Fumatul si focul deschis nu sunt permise decât în locurile destinate în acest scop.

Caile de acces la mijloacele si instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa fie în

permanenta degajate.

Page 43: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

43

BIBLIOGRAFIE

1.Mecatronica – Manual pentru clasa aXI-a Editura Dalta 2004

2. BARSAN I. "Actionari Si Comenzi Hidraulice Pentru Masini Unelte" - Universitatea Din

Sibiu, 1993

3. TELEA D., FETCHE V., BOGDAN L. "Masini Unelte Si Agregate, Indrumar De

Laborator, Fascicola 2" - Universitatea Din Sibiu, 1991

4. IONESCU FL., CATRINA D., DORIN AL. "Mecanica Fluidelor Si Actionari Hidraulice Si

Pneumatice" - Ed. Didactica Si Pedagogica, Bucuresti, 1980

5. MARIN V., MOSCOVICI R., TENESLAV D. "Sisteme Hidraulice De Actionare Si

Reglare Automata" - Ed. Tehnica, Bucuresti, 1981

6. OPREAN A. "Actionari Si Automatizari Hidraulice" - Ed. Tehnica, Bucuresti, 1989

7. OPREAN A., IONESCU FL., DORIN AL. "Actionari Hidraulice. Elemente Si Sisteme" -

Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982

8. VASILIU N., CATANA I. "Transmisii Hidraulice Si Electrohidraulice" - Ed. Tehnica,

Bucuresti, 1988

Page 44: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

44

ANEXE

Fig. 1 Pompa cu roti dintate

Fig. 2 Pompa cu angrenaj interior

Page 45: Consideratii privind sistemele de actionare hidraulice şi pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

45

Comanda indirecta a cilindrului cu dublu Comanda indirecta a cilindrului

efect cu distribuitor 4/2 sau 5/2 bistabil cu dublu efect cu distribuitor

directional monostabil