1

MARKETING EDUCA�IONAL ID

I. Informa�ii generale • Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs:

Nume: Lect.univ.dr. C�t�lin Glava Birou: Cluj-Napoca, str. Sindicatelor, nr. 7, cl�direa Pedagogica, cb. 20 Telefon: 0264598814, int. 6113 Fax: 0264590559 E-mail: catalinglava@yahoo.com Consulta�ii: Miercuri, ora 10-12

Date de identificare curs �i contact tutori:

MARKETING EDUCA�IONAL Cod PIE 2423 Anul II, sem. IV Curs obligatoriu Tutori: Asist. drd. Delia Muste deli_todean@yahoo.com Asist. drd. Ecaterina Catîru ecaterina72@yahoo.com

• Condi�ion�ri �i cuno�tin�e prerechizite Fundamentele pedagogiei Managementul activit��ii intelectuale �i al înv���rii eficiente Teoria educa�iei Pedagogia comunic�rii educa�ionale • Descrierea cursului Obiectivele urm�rite sunt:

1. Inzestrarea studen�ilor cu un bagaj de competen�e manageriale de

gestionare a resurselor în vederea integr�rii institu�iei în pia�a liber� a

ofertelor de servicii educa�ionale c�tre comunitate.

2. Operarea cu concepte din domeniul marketingului �i managementului

educa�ional.

3. Identificarea particularit��ilor pie�ei de oferte �i produse educa�ionale.

• Organizarea temelor în cadrul cursului (orientativ - 1 pagin�) Structurarea cursului este graduala, de la simplu la complex, de la abordari teoretico-explicative la abordari ilustrative, pragmatice, realizate în maniera intra- si interdisciplinara si chiar în modalitati prospective.

2

În organizarea tuturor temelor este valorificata viziunea sistemica, astfel încât studentii sa fie sprijiniti sa realizeze corelatii, abordari globale, comprehensive, sasesizeze legaturile intradisciplinare din cadrul disciplinei, dar si pe cele interdisciplinare,realizând legaturi între diferite discipline componente ale sistemului stiintelor educatiei. Modul 1 îsi propune analiza �colii ca institu�ie furnizoare de servicii educa�ionale �i rela�iile p�rinte-�coal�-comunitate, rela�ie piramidal� esen�ial� în structurarea managementului institu�iei. Modulul 2 are în atentie imaginea institu�iei �colare. Modulul 3 vizeaz� analiza misiunii �i viziunii organiza�iei educa�ionale. Modulul 4 analizeaz� conceptul de marketing educa�ional �i strategiile de marketing educa�ional. Modulul 5 vizeaz� tipurile de campanii de marketing existente �i structura lor. Modulul 6 prezint� cele mai importante documente de politic� educa�ional� la nivel interna�ional care influen�eaz� managementul educa�ional �i evident strategiile aferente de marketing. Modulul 7 exemple de pliante necesare realiz�rii produselor finale. • Formatul �i tipul activit��ilor implicate de curs Structura cursului presupune parcurgerea tuturor temelor prezentate �i realizarea produselor finale. Tipurile de activit��i ce vor fi abordate în cadrul cursului sunt: proiecte de grup, discu�ii pe anumite teme pe forum, sesiuni de consulta�ii fa�� în fa�� �i realizarea unui produs de marketing, la alegere. Fiecare sarcin� este obligatorie �i parcurgerea lor asigur� promovarea examenului. • Materiale bibliografice obligatorii Integrated Educational Marketing Solution, http://www.edgeip.com/ims/ Educational Marketing Service, http://members.tripod.com/edmarketingsvc/ Educational Marketing Association, http://www.ema.on.ca/ Materialel se g�sesc pe Internet, la adresele indicate mai sus. P�un, E., �coala – o abordare socioprofesional�, Ed. Polirom, Ia�i, 1999 • Materiale �i instrumente necesare pentru curs Materialele utilizate în cadrul activit��ilor: retroproiector, videoproiector, bibliografie • Calendar al cursului Pe parcursul semestrului vor fi organizate doua întâlniri cu studentii, în cadrul Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Cladirea Pedagogica din Cluj-Napoca, str. Sindicatelor nr. 7. Modulele

abordate Activitati premergatoare Asteptari fata de

studenti Sarcini de lucru*

Întâlnirea I

1, 2,3, 4 Efectuarea urmatoarelor exercitii: 1. Încercati sa oferiti o defini�ie marketingului educa�ional.

Disponibilitate pentru participare activa si interactiva.

1. Exercitiu: Construirea unei misiuni �i a unei viziuni a institu�iei

3

2. Reflectati la urmatoarea problem�: Strategiile de marketing educa�ional pot influen�a considerabil num�rul �i calitatea viitorilor elevi sau studen�i. Argumenta�i r�spunsul dvs.

educa�ionale

Întâlnirea II

5, 6, 7 Efectuarea urmatoarelor exercitii: 1. Identificarea tipurilor de campanii de marketing prezentate în suportul de curs, în via�a de fiecare zi. 2. Realizati un eseu pe tema: Schomb�ri petrecute în înv���mântul românesc ca urmare a declara�iilor de la Bologna, Salamanca �i Praga.

Disponibilitate pentru participare activa si interactiva.

2. Proiect aplicativ: realizarea unui produs de marketing educa�ional.

• Sarcinile de lucru conditioneaza prezentarea la examenul scris. De aceea, ele

vor fi predate înainte de data la care este fixat acesta.

• Politica de evaluare �i notare (orientativ - 1 pagin�) Evaluarea finala se va realiza sub forma unui examen scris, în care vor fi verificate si notate achizitiile teoretice si practice ale studentilor. Intrarea la examenul final este conditionata de elaborarea sarcinilor de lucru prezentate mai sus si de predarea produselor elaborate. Aceste produse vor fi pastrate de studenti pâna la acordarea notei finale. În cadrul evaluarii scrise se vor evalua: - pentru notele 5-6: definirea conceptelor specifice marketingului educa�ional si operationalizarea lor - pentru notele 7-8: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari, analize critice, corelatii - pentru notele 9-10: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari, analize critice, corelatii, cu valorificarea creativitatii studentului. Pe parcursul semestrului, în cadrul celor doua întâlniri organizate, se va realiza o evaluare formativa continua, bazata pe observarea comportamentului studentilor, pe calitatea interventiilor lor în discutii, pe consistenta reflectiilor personale, pe pertinenta problemelor puse în discutie, pe modalitatile de rezolvare a problemelor, pe solutiile propuse. De asemenea, se vor evalua formativ produsele elaborate de studenti la finalul semestrului: un pliant de prezentare a �colii dup� modelele prezentate. Studentii vor primi feed-back la sarcinile realizate prin e-mail de la tutori, prin comunicare directa pentru cei ce solicita acest feed-back, precum si pe forumul de discutii. Studentii se pot prezenta la examen de marire a notei, în conformitate Regulamentele Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei.

4

• Elemente de deontologie academic� Cursul si activitatile aferente lui (întâlnirile, examenul, discutiile organizate direct sau pe forum) încurajeaza interactiunile umane si comportamentele colegiale, corecte, fairplay, bazate pe respect reciproc si decenta. Relatiile dintre cadrul didactic si studenti vor fi de tip democratic, astfel încât ele sa favorizeze implicarea activa si interactiva a studentilor în activitatile educationale si sa asigure premisele unei instruiri si autoinstruiri eficiente. • Studen�i cu dizabilit��i Studentii cu dizabilitati motorii sau intelectuale pot urma cursul în modalitati cât mai apropriate, identificate împreuna cu cadrul didactic, caruia i se pot trimite mesaje email. • Strategii de studiu recomandate Pentru studierea acestui curs sunt necesare aproximativ 2 ore de studiu pentru fiecare modul �i 4 ore destinate realiz�rii produselor finale. II. Suportul de curs propriu-zis Cursul este structurat pe 7 module care, la rândul lor, vor fi organizate dup� cum urmeaz�:

5

MODUL 1 �COALA CA INSTITU�IE FURNIZOARE DE SERVICII EDUCA�IONALE. RELA�IILE P�RINTE-�COAL�-COMUNITATE • Scopul �i obiectivele

- s� analizeze �coala ca institu�ie furnizoare de produse �i servicii educa�ionale; - s� fac� distinc�ia dintre produs �i serviciu educa�ional; - s� analizeze rela�ia �coal�-familie-comunitate.

• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: �coal�, institu�ie educa�ional�, familie, p�rin�i, comunitate, structura �colar�. • Schema logic� a modului

- �coala ca institu�ie educa�ional� - structura sistemului de înv���mânt românesc

- produse �i servicii educa�ionale

- familia

- tipuri de familii

- p�rin�i - tipuri parentale

- rela�ie �coal�-familie-comunitate. • Con�inutul informa�ional detaliat

1. Structura sistemului de înv���mânt

Înv���mântul românesc are o structur� formal� instituit� în perioada interbelic�. Atunci, aceast� structur� reprezenta o achizi�ie de vârf în domeniul pedagogiei, fiind în sincronie cu sistemul de înv���mânt din multe ��ri europene, cu o referire special� la Fran�a. De atunci, psihologia vârstelor �i teoriile înv���rii au f�cut pa�i uria�i în redefinirea �i reconstituirea aspectelor educa�ionale ale vârstelor �colare. În special psihologia a studiat cu mare aten�ie perioada copil�riei �i adolescen�ei, aducându-�i o contribu�ie esen�ial� în modul de percepere �i de în�elegere a copilului �i adolescentului.

Din motive cunoscute, structura sistemului de înv���mânt românesc nu a �inut pasul cu evolu�ia fireasc� a achizi�iilor din domeniul psihologiei înv���rii. Reintrarea în sincronie presupune o nou� form� de organizare a vârstelor �colare concretizat� în introducerea ciclurilor curriculare.

Ciclurile curriculare

Ciclurile curriculare reprezint� periodiz�ri ale �colarit��ii care au în comun obiective specifice �i grupeaz� mai mul�i ani de studiu, apar�inând uneori de niveluri �colare diferite. Aceste periodiz�ri ale �colarit��ii se suprapun peste structura formal� a sistemului de înv���mânt, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiec�rei etape �colare �i de a regla procesul de înv���mânt prin interven�ii de natur� curricular�.

6

Ciclurile curriculare sunt prezentate în schema care urmeaz�.

19 XIII

18 XII Specializare

17 XI

16 X Aprofundare

15

Liceu teoretic, tehnologic, voca�ional

�coala profesional�

�coala de ucenici IX

14 VIII

13 VII

Observare �i orientare

12 VI

11

Înv���mânt gimnazial

V

10 IV

9 III

Dezvoltare

8 II

7

Înv���mânt primar

I

6 Anul

preg�titor

Achizi�ii fundamentale

5

4

3

Înv���mânt pre�colar

Introducerea ciclurilor curriculare

Introducerea ciclurilor curriculare se exprim� la nivel de:

obiective care particularizeaz� finalit��ile gr�dini�ei, ale înv���mântului primar �i ale înv���mântului secundar;

metodologie didactic� specific�.

Introducerea ciclurilor curriculare devine operativ� prin:

modific�ri în planurile de înv���mânt, privind: gruparea obiectelor de studiu; momentul introducerii în planurile-cadru a unor anumite discipline; ponderea disciplinelor în economia planurilor;

modific�ri conceptuale la nivelul programelor �i al manualelor �colare; modific�ri de strategie didactic� (condi�ionate de regândirea form�rii ini�iale �i

continue a profesorilor).

Fiecare ciclu curricular ofer� un set coerent de obiective de înv��are, care consemneaz� ceea ce ar trebui s� ating� elevii la cap�tul unei anumite etape a parcursului lor �colar. Prin aceste obiective, ciclurile curriculare confer� diferitelor etape ale �colarit��ii o serie de dominante care se reflect� în alc�tuirea programelor �colare.

7

Introducerea ciclurilor curriculare vizeaz� urm�toarele efecte:

crearea continuit��ii la trecerea de la o treapt� de �colaritate la alta (gr�dini��-înv���mânt primar, primar-gimnaziu, gimnaziu-liceu) prin:

transferul de metode stabilirea de conexiuni explicite la nivelul curriculumului;

crearea premiselor necesare pentru extinderea �colarit��ii c�tre vârstele de 6 �i 16 ani �i

construirea unei structuri a sistemului de înv���mânt mai bine corelate cu vârstele psihologice.

Obiectivele ciclurilor curriculare

Întrucât activitatea la clas� ar trebui orientat� c�tre atingerea obiectivelor ciclurilor curriculare, le reamintim în cele ce urmeaz�:

Ciclul curricular al achizi�iilor fundamentale (grupa preg�titoare a gr�dini�ei - acolo unde exist�, urmat� de clasele I �i a II-a) are ca obiective majore acomodarea la cerin�ele sistemului �colar �i alfabetizarea ini�ial�. Acest ciclu curricular vizeaz�:

asimilarea elementelor de baz� ale principalelor limbaje conven�ionale (scris, citit, calcul aritmetic);

stimularea copilului în vederea perceperii, cunoa�terii �i st�pânirii mediului apropiat;

stimularea poten�ialului creativ al copilului, a intui�iei �i a imagina�iei acestuia; formarea motiv�rii pentru înv��are, în�eleas� ca o activitate social�.

Ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III-a - a VI-a) are ca obiectiv major formarea capacit��ilor de baz� necesare pentru continuarea studiilor. Ciclul de dezvoltare vizeaz�:

dezvoltarea achizi�iilor lingvistice �i încurajarea folosirii limbii române, a limbii materne �i a limbilor str�ine pentru exprimarea în situa�ii variate de comunicare;

dezvoltarea unei gândiri structurate �i a competen�ei de a aplica în practic� rezolvarea de probleme;

familiarizarea cu o abordare pluridisciplinar� a domeniilor cunoa�terii; constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratic� �i

pluralist�; încurajarea talentului, a experien�ei �i a expresiei în diferite forme de art�; formarea responsabilit��ii pentru propria dezvoltare �i s�n�tate; formarea unei atitudini responsabile fa�� de mediu.

Ciclul curricular de observare �i orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca obiectiv major orientarea în vederea optimiz�rii op�iunii �colare �i profesionale ulterioare. El vizeaz�:

descoperirea de c�tre elev a propriilor afinit��i, aspira�ii �i valori în scopul construirii unei imagini de sine pozitive;

8

formarea capacit��ii de analiz� a setului de competen�e dobândite prin înv��are în scopul orient�rii spre o anumit� carier� profesional�;

dezvoltarea capacit��ii de a comunica, inclusiv prin folosirea diferitelor limbaje specializate;

dezvoltarea gândirii autonome �i a responsabilit��ii fa�� de integrarea în mediul social.

Ciclul curricular de aprofundare are ca obiectiv major adâncirea studiului în profilul �i specializarea aleas�, asigurând, în acela�i timp, o preg�tire general� pe baza op�iunilor din celelalte arii curriculare. Acesta vizeaz�:

dezvoltarea competen�elor cognitive ce permit rela�ionarea informa�iilor din domenii înrudite ale cunoa�terii;

dezvoltarea competen�elor socioculturale ce permit integrarea activ� în diferite grupuri sociale;

formarea unei atitudini pozitive �i responsabile fa�� de ac�iunile personale cu impact asupra mediului social;

exersarea imagina�iei �i a creativit��ii ca surse ale unei vie�i personale �i sociale de calitate.

Ciclul curricular de specializare are ca obiectiv major preg�tirea în vederea integr�rii eficiente în înv���mântul universitar de profil sau pe pia�a muncii. Acesta vizeaz�:

dobândirea încrederii în sine �i construirea unei imagini pozitive asupra reu�itei personale;

luarea unor decizii adecvate în contextul mobilit��ii condi�iilor sociale �i profesionale;

în�elegerea �i utilizarea modelelor de func�ionare a societ��ii �i de schimbare social�.

Filiere, profiluri �i specializ�ri

Liceul este structurat pe filiere, profiluri �i specializ�ri, dup� cum urmeaz�:

Filier� Profil Specializare

Filologie

�tiin�e sociale

Matematic�-informatic�

Teoretic

�tiin�e ale naturii

Electronic� �i automatiz�ri

Electrotehnic

Telecomunica�ii

Mecanic

Tehnologic Tehnic

Lucr�ri publice-construc�ii

9

Textile-piel�rie

Chimie industrial�

Protec�ia mediului

Silvic �i prelucrarea lemnului

Veterinar

Agricol �i agromontan

Resurse naturale �i protec�ia mediului

Industrie alimentar�

Turism �i alimenta�ie public�

Economic, administrativ

Servicii

Po�t�

Sportiv

Arte plastice Arte vizuale

Arhitectur�

Muzic�

Teatru

Artistic

Coregrafie

Matematic�-informatic� Militar (MApN)

Muzici militare

Matematic�-informatic� Militar (MI)

�tiin�e sociale

Ortodox

Catolic

Adventist

Musulman

Penticostal

Baptist

Unitarian

Teologic

Reformat

Voca�ional

Pedagogic Bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activit��i extra�colare, pedagog �colar

2. Produse �i servicii educa�ionale

Oferta educa�ional� a �colii (institu�iei educa�ionale):

- produse educa�ionale (programe de studii, specializ�ri, curricule, programe de formare...)

10

- servicii educa�ionale (consiliere �i consultan�� educa�ional�, proiecte în parteneriat, medita�ii, recuper�ri...)

Serviciile educa�ionale sunt activit��i prestate în beneficiul consumatorilor de educa�ie, cu sau f�r� participarea lor direct�, cu scopul de a le împlini anumite nevoi �i a le produce satisfac�ii intelectuale.

Ce servicii educa�ionale pot fi oferite într-o institu�ie �colar�:

- cursuri;

- seminarii ;

- conferin�e ;

- se siuni de comunic�ri ;

- spectacole ;

- activit��i culturale în biblioteci ;

- activit��i extra�colare �i în afar� de clas� etc.

În toate aceste cazuri exist� o rela�ie de complementaritate între aceste servicii �i de stimulare reciproc�. Toate îns� ofer� informa�ii, cuno�tin�e, valori, simboluri, modele �i idealuri menite s� satisfac� o diversitate de nevoi umane ca: nevoia de cunoa�tere �i informare, de ac�iune �i participare, de relevare a propriei identit��i, de afirmare �i prestigiu în societate, nevoia de justi�ie, nevoia de imaginar, de evaluare din mediul cotidian etc.

3. Familia

Familia. Defini�ii

Kari Moxnes:

� Familiile reprezint� rela�iile dintre oameni, cum sunt cele dintre p�rin�i, dintre p�rin�i �i copii, precum �i rela�iile dintre fra�i. Familia înseamn� o institu�ie �i o ideologie – ideologii despre rela�iile dintre sexe, dragostea matern� �i intimitatea familiei. Familiile locuiesc în gospod�rii �i sunt responsabile de producere, reproducere �i consum, toate organizate în moduri diferite.

Arnlaug Leira:

� De obicei, termenul de familie se refer� la cel pu�in 2 persoane – fie adul�i care împart acela�i pat �i aceea�i mas� – conform unei expresii norvegiene – fie unul sau mai mul�i adul�i care-�i asum� responsabilitatea parental� pentru unu sau mai mul�i copii. Se poate referi de asemenea la unul sau mai mul�i copii adul�i, care

11

împart locuin�a cu p�rin�ii lor.

� Familiile se aseam�n� prin organizare, sisteme ideologice, credin�e, structur�. Modul în care fiecare familie se raporteaz� la aceste coordonate face ca ea s� devin� unic�.

Calfred Broderick:

� Familia este structura uman� evolutiv� cea mai puternic�, fiind cel mai persistent sistem social. Familia este locul unde se însu�esc deprinderile de baz� (de interac�iune social�, de comunicare, de igien� elementar� personal�, de responsabilizare), �i reprezint� un sprijin fundamental în asigurarea succesului institu�iilor de socializare secundar�, cum este �coala.

Institutul canadian pentru familie Vanier:

� Familia este definit� ca orice combina�ie de 2 sau mai multe persoane, care rela�ioneaz� în timp prin leg�turi de acord reciproc, na�tere, adop�ie sau plasament �i care î�i asum� împreun� responsabilit��i de tipul urm�tor:

� sus�inere fizic� �i grij� fa�� de membrii grupului, � ad�ugarea de noi membrii prin procreare sau adop�ie, � socializarea copiilor, � controlul social al copiilor, � producere, consum �i distribuire a bunurilor �i serviciilor, � afectivitate.

George Murdock:

� Familia reprezint� un grup social caracterizat printr-o locuin�� comun�, cooperare economic� �i reproducere. Include adul�i de ambele sexe, cel pu�in doi dintre ace�tia între�inând rela�ii sexuale aprobate social, �i unul sau mai mul�i copii, proprii sau adopta�i.

Rose Laub Coser:

� Familia este u grup, ce manifest� urm�toarele atribute organiza�ionale: î�i are originea în c�s�torie, const� în so�, so�ie, copii n�scu�i din c�s�toria lor, de�i �i alte rude î�i pot g�si un loc aproape de grupul nucleu, iar grupul e unit prin drepturi �i obliga�ii morale, legale, economice, religioase, sociale.

Adina B�ran Pescaru:

� Familia este un grup social, care poate sau nu s� includ� adul�i de ambele sexe, poate sau nu s� includ� unul sau mai mul�i copii, care pot fi sau s� nu fie n�scu�i din c�s�toria lor. Rela�ia dintre adul�i poate sau nu s� aib� originea în c�s�torie, ei pot sau nu s� împart� locuin�a comun�. Adul�ii pot sau nu s� coabiteze sexual, iar rela�ia lor poate sau nu s� implice sentimente valorizate social, precum dragostea, respectul, admira�ia.

4. Tipuri de familie

� familiile nucleare: compuse din 2 p�rin�i, unul sau mai mul�i copii biologici sau

12

adopta�i, locuiesc împreun�. � familiile extinse: compuse din p�rin�i, copii, unchi, bunici �i alte rude de sânge,

care locuiesc sau nu împreun�. � familiile amestecate (recombinate, reconstituite, vitrege), compuse din p�rin�i care

au divor�at, s-au rec�s�torit �i au format o nou� familie, care include copii atât din prima, cât �i din a doua c�s�torie.

� familiile f�r� copii: un cuplu de ambele sexe sau de acela�i sex (compuse din homosexuali sau lesbiene).

� familiile cu un singur p�rinte (monoparentale): compuse dintr-un singur p�rinte, cel mai frecvent mama, �i unul sau mai mul�i copii biologici sau adopta�i.

� cupluri care coabiteaz� (c�s�toriile conven�ionale, a�a numitele în trecut concubinaje) sunt aranjamente sau contracte familiale f�r� mariaj legalizat.

Func�iile familiei

Institutul canadian pentru familie Vanier:

� Sus�inerea fizic� �i grija pentru membrii familiei, � Cre�terea num�rului de membrii prin na�tere sau adop�ie, � Socializarea copiilor pentru rolurile de adul�i, � Controlul social al membrilor, � P�strarea moralit��ii familiei �i a motiva�iei de a face performan�� în familie �i în

alte grupuri, � Producerea �i consumul de bunuri �i servicii.

5. P�rin�i. Tipuri �i stiluri parentale

Stiluri parentale

� P�rintele protector � P�rintele interactiv � P�rintele exigent � P�rintele directiv

P�rintele protector

Caracteristici:

- Asigur� copilului securitate, - Copilul constituie prioritatea p�rintelui, - Ofer� copilului un mediu c�lduros, protector, suportiv, - Este sensibil la nevoile copilului, - Este factor stabilizator al familiei, - Se sacrific� pentru copil, - Ia în considerare doar aspectele pozitive ale copilului.

13

P�rintele protector

Servitu�i ale p�rintelui protector:

- Satisface toate nevoile �i dorin�ele copilului, - Cedeaz� u�or la rug�min�ile copilului, - Nu-i acord� responsabilitate copilului, - Are deplina convingere c� copilul s�u este corect, bun, nevinovat, cuminte,

victim�...

P�rintele protector

P�rintele protector – îngrijorare excesiv� pentru binele copilului; convingerea c� un copil r�mâne copil toat� via�a – P�rinte hiperprotectiv (permanent îngrijorat, sufoc� personalitatea copilului, face orice pentru a-l �ti “mul�umit, fericit”)

Copilul neajutorat Copilul alintat �i dependent

-f�r� ini�iativ� �i curaj; -consider� c� i se cuvine totul;

-nu î�i asum� responsabilit��i; -nu face nici un efort pentru...

(nu pot s� fac, nu sunt în stare (vreau, trebuie, îmi doresc...)

(mama/tata o s� rezolve totul,

mi-e fric�...)

P�rintele protector

Modalit��i prin care poate deveni un p�rinte suportiv mai bun:

- S�-�i exprime nemul�umirea �i dezam�girea; - S� fie ferm când vine vorba de respectarea regulilor �i a obliga�iilor stabilite; - S� încurajeze ini�iativa copilului; - S� încurajeze asumarea de responsabilit��i; - S�-l înve�e pe copil c� �i p�rin�ii au nevoi personale; - S� accepte c� �i copilul se maturizeaz� �i are nevoie de îndependen��.

P�rintele interactiv

Caracteristici:

- Îi place s�-�i petreac� timpul cu copilul �i cu prietenii acestuia; - Este cald �i în�eleg�tor, copilul apeleaz� frecvent la el când întâmpin� o problem�; - Îi place s� stea de vorb� cu copilul; - Confund� rolul de p�rinte cu cel de prieten.

14

Servitu�i:

- Nu-i place s� refuze copilul; - Are tendin�a de a vedea doar aspectele pozitive ale copilului; - Poate fi u�or manipulat de c�tre copil; - Are încredere în copil �i accept� ceea ce-i spune f�r� s� chestioneze situa�ia.

P�rintele interactiv

P�rintele interactiv – frica de a nu fi p�r�sit de copil, de a-�i pierde statutul de prieten privilegiat, de a nu fi considerat demodat sau desuet – P�rinte “amic” (adolescentin, neautoritar, simuleaz� distrac�ia cu copilul �i cu prietenii lui)

Copilul nerespectuos Copilul “amabil”

-indisciplinat, nu respect� adultul, -dore�te s� fie pl�cut de toat�

-nu în�elege regulile, restric�iile, lumea,

-nu ia în calcul consecin�ele, -rela�ii superficiale, ignor�

(�i ce dac�, important e s� m� priorit��ile spre a fi acceptat

simt bine, eu �tiu mai bine...) de grup, (cum vre�i voi...)

P�rintele interactiv

Modalit��i prin care poate deveni un p�rinte interactiv mai bun:

- S� fie con�tient de necesitatea de a spune “nu” copilului în anumite contexte, cu riscul sup�r�rii copilului;

- S� fie ferm �i consecvent în stabilirea comportamentelor indezirabile ale copilului; - S� nu se justifice tot timpul în fa�a copilului; - S� �in� cont de faptul c�, în dezvoltarea sa, copilul are nevoie nu doar de iubire, ci �i de disciplin�;

- S� stabileasc� limitele dintre rolul s�u de p�rinte �i cel de prieten.

P�rintele exigent

Caracteristici:

- Principala lui responsabilitate este s� se asigure c� fiul s�u ac�ioneaz� întotdeauna perfect;

- Dore�te ca fiul lui s� fie competitiv �i s�-�i foloseasc� la maxim poten�ialit��ile; - Preseaz� copilul s� înve�e, s� studieze permanent.

Servitu�i:

- Nu tolereaz� devierea de la “calea dreapt�”;

15

- Încearc� s� men�in� controlul prin stabilirea unor standarde prea înalte pentru copil;

- Nu-�i exteriorizeaz� sentimentele �i emo�iile fa�� de copil; - Admit foarte greu c� gre�esc; - Chiar dac� copilul face ceva bine, g�se�te ceva de comentat; - Chiar �i gre�elile minore îl deranjeaz� pe p�rinte.

P�rintele exigent

P�rintele exigent – îngrijorare exagerat� pentru performan�ele copilului, dorin�a de a avea copil model – P�rinte hiperperfec�ionist (critic, intolerant, rigid, “gre�eala e gre�eal�”)

Copil neîncrez�tor Copil rebel

-descurajat, cople�it de exigen�e, -nu accept� regulile, nu �ine

(“nu voi reu�i oricât m-a� str�dui”) cont de ceilal�i (“m-am s�turat s� mi se tot spun�”, “fac ce vreau”)

P�rintele exigent

Modalit��i prin care poate deveni un p�rinte exigent mai bun:

- S� accepte c� nimeni nu poate fi perfect �i c� e omene�te s� gre�e�ti; - S� încurajeze copilul a�a cum este �i pentru ceea ce este; - S� încurajeze copilul s�-�i exprime emo�iile �i sentimentele; - S� fie atent la întreb�rile formulate, pentru a nu transforma conversa�ia într-un

interogatoriu; - S�-�i exprime criticile într-o manier� constructiv�; - S� înve�e s� se relaxeze �i s� fie spontan în rela�iile cu familia; - S� valorizeze mai cu seam� copilul decât rezultatele lui; - S� nu ia lucrurile tot timpul în serios; - S�-�i aloce mai mult timp pentru distrac�ie �i divertisment cu copilul; - S� accepte c� �i copilul poate avea propriile opinii �i standarde.

P�rintele directiv

Caracteristici:

- Este responsabil, plin de energie �i competitiv; - Constituie un model bun pentru copil, frecvent copilul se laud� cu succesele �i

realiz�rile p�rintelui; - Ia el decizii �i în locul copilului; - Se a�teapt� de la copil s� devin� un lider; - Este autoritar îns� nu autoritarist sau coercitiv.

16

Servitu�i:

- Decide el în locul copilului; - Are tendin�a de a se folosi de for�� �i de furie pentru a controla comportamentul

copilului; - Nu accept� în fa�a copilului c� a gre�it; - Nu �tie s� asculte �i deseori copiii se plâng c� nu sunt asculta�i �i în�ele�i; - Au obiceiul de a-i gr�bi pe copii s� fac� anumite sarcini sau activit��i.

P�rintele directiv

P�rintele directiv – frica de a nu pierde controlul, teama ca proprii copii s� nu profite de el �i de sl�biciunile lui – P�rinte “dominator” (nervos, radical, rece, dur, “atâta timp cât locuie�ti în casa mea faci ce-�i spun eu”, “nu intreba de ce, �tiu eu de ce, tu f�”)

Copil supus Copil arogant

- f�r� opinii, lipsit de încredere, - dirijeaz�, impune reguli proprii,

(“nu �tiu ce s� zic”, “nu am voie”) critic� (“f� ce-�i spun”, tu nu �tii nimic”

5. Colaborarea �coal� – p�rin�i – comunitate

“În programele în care p�rin�ii sunt implica�i, elevii au performan�e mai mari la �coal� decât în acelea�i programe, în care p�rin�ii nu sunt implica�i” Henderson �i Nancy

- Gradul de implicare a p�rin�ilor în via�a �colar� a copiilor lor influen�eaz� rezultatele acestora, în sens pozitiv.

- Comunicarea eficient� dintre p�rin�i �i profesori se reflect� în dezvoltarea copiilor. - Probleme apar din cauza necunoa�terii c�ilor �i mijloacelor de implicare, atât din

perspectiva profesorilor, cât �i din cea a p�rin�ilor.

Beneficii directe ale implic�rii p�rin�ilor în via�a �colar� a copilului:

- Cre�te stima de sine a copiilor; - Îmbun�t��e�te rela�ia p�rinte-copil; - P�rin�ii în�eleg mai bine fenomenul educa�ional �i experien�ele de înv��are �i

formare prin care trece copilul; - Elevii ob�in note mai mari, au performan�e mai ridicate, înva�� mai mult �i mai

bine; - Elevii au mai pu�ine absen�e; - Elevii î�i respect� promisiunile f�cute �i duc la bun sfâr�it sarcinile de înv��are �i

temele pentru acas�; - Copii dezvolt� o atitudine pozitiv� fa�� de �coal�; - P�rin�ii ajung s� aib� a�tept�ri mai mari de la copiii lor. - Scade riscul consumului de alcool, droguri, tutun �i al violen�ei în �coal�; - Personalitatea copiilor este modelat� pozitiv; - Elevii vor suporta mai u�or trecerea dintr-o etap� de �colarizare în alta �i se vor

17

adapta mai bine la noile structuri educa�ionale; - Elevii vor fi capabili de a-�i stabili planuri �i proiecte de viitor. • Sumar Modulul 1 analizeaz� structura sistemului educa�ional, tipurile de specializ�ri, filiere �i profiluri, trece în revist� no�iunea de familie �i tipurile de familie, rela�ia �coal�-familie-comunitate precum �i tipurile de servicii �i produse educa�ionale oferite de �coal�. • Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Realiza�i o analiz� SWOT a sistemului de înv���mânt românesc. Sunte�i ruga�i s� insista�i pe constrângerile, amenin��rile �i punctele slabe ale actualului sistem de înv���mânt.

2. Da�i câte un exemplu pentru fiecare produs �i serviciu educa�ional oferit de institu�iile educa�ionale pe care le-a�i parcurs.

3. Alege�i un tip parental �i analiza�i avantajele �i dezavantajele lui. • Bibliografie modul P�un, E., �coala – o abordare socioprofesional�, Ed. Polirom, Ia�i, 1999 Telleri, F., Pedagogia familiei, Editura Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti, 2003 B�rar-Pescaru, A., Familia azi. O perspectiv� sociopedagogic�, Ed. Aramis, Bucure�ti, 2004 Andrei, C., Ciolompea, T., Niculae, I., �rban, M., Manual pentru p�rin�i, Ed. Funda�iei Salva�i Copiii, Bucure�ti, 2002 www.edu.ro

18

MODULUL 2 IMAGINEA INSTITU�IEI �COLARE. • Scopul �i obiectivele

- s� analizeze conceptul de imagine public� a institu�iei �colare - s� identifice elementele constitutive ale imaginii �colii în societate - s� analizeze rela�ia �coal�- comunitate din perspectiva imaginii institu�iei

educa�ionale. • Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: �coal�, institu�ie educa�ional�, cultur� �colar� • Schema logic� a modului

- Cultura �colar�. Fenomenul de incultura�ie.

- Câmp educativ vs. Câmp cultural. Climatul �colii.

- Valorile �colii �i rela�ia �coal� – cultur� – civiliza�ie

- Identitatea �colii

- Efectele directe ale imaginii/identit��ii asupra �colii • Con�inutul informa�ional detaliat

1. �coala – cultura, climatul �i identitatea institu�iei educa�ionale

Fenomenul de incultura�ie

Fenomenul de incultura�ie presupune c�utarea r�spunsului la urm�toarele întreb�ri:

�Cum poate �coala r�spunde, pe de o parte sistemului valoric tradi�ional pe care societatea tinde s� îl inculce tinerilor, iar pe de alt� parte schimb�rilor determinate de principiile democratice, diversitatea cultural� �i transform�rilor societ��ii contemporane?

�Cum poate rezista �coala, ca institu�ie dedicat� conserv�rii, cre�rii �i transmiterii patrimoniului cultural al unui popor, presiunii exercitate de societatea contemporan� (de factur� postmodern�), caracterizat� prin cultura de consum, satisfacere imediat� a nevoilor, kitsch, confuzie valoric�, lipsa reperelor morale, secularizare �i entropie generalizat�?

19

(ENTROPÍE s. f. 1. m�rime care, în termodinamic�, permite a evalua degradarea energiei unui sistem. � m�sur� care indic� gradul de organizare a unui sistem. 2. (în teoria informa�iei) grad de incertitudine, m�surat în bi�i, legat de mesajele pe care le emite o surs�. (< fr. entropie) sursa DEX)

Ce reprezint� “Incultura�ia": proces sau produs (rezultat)?

- procesul prin care factorii socio-culturali ai mediului de referin�� modeleaz� �i structureaz� individul din punct de vedere psiho-comportamental �i ideologico-valoric.

- rezultatul procesului de inculcare, la nivelul indivizilor, a valorilor, normelor, principilor, comportamentelor, atitudinilor culturale �i sociale ale unei comunit��i/societ��i/culturi.

(INCULCÁ, incúlc, vb. I. Tranz. (Livr.) A întip�ri în mintea cuiva, prin repetare, o idee, o concep�ie, o norm� de comportament etc. – Din fr. inculquer, lat. inculcare. Sursa DEX)

2. „Câmp educativ“ vs. „câmp cultural“

Folosind conceptul de „câmp cultural“ propus de P. Bourdieu putem analiza prestigiul unei institu�ii, �coli de exemplu în cazul nostru, ca pe un teren în care se manifest� opozi�ii culturale �i, mai mult, apare o pia�� specific� generatoare de valori, idei.

Acest câmp impune un stil, o manier� proprie de ancorare în realitate. �colile pot transmite aceste valori, pot transmite un habitus, termen propus de Bourdieu. Habitus-ul reprezint� un set specific de caracteristici încorporate �i transmise în �i prin structurile imanente ale unui câmp specific (în cazul nostru câmpul educa�ional), acestea determin�, pe de o parte, modul în care indivizii percep acel câmp, �i în acela�i timp, modul în care indivizii ac�ioneaz� în cadrul acestui câmp specific. Un anumit habitus se formeaz� în cadrul �colii, prin socializarea secundar� a tinerilor, astfel �colile utilizeaz� o anumit� violen�� simbolic� prin care transmit rela�iile de reproduc�ie social� �i cultural�, constituindu-se astfel “câmpul educa�ional” (Bourdieu, P.).

Cultura �colii

Pot fi eviden�iate, de-a lungul timpului dou� mari orient�ri ale culturii �colii.

� În primul rând amintim orientarea de tip antropocentric, ce afirm� ca valoare de

baz� libertatea elevului �i capacitatea sa de auto-adaptare �i perfectare într-un cadru educa�ional necoercitiv �i dirijat.

�În al doilea rând, orientarea sociocentric�, care consider� ca valori de baz� socializarea �i integrarea social� a elevului, într-un cadru organizat �i structurat conform nevoilor sociale. Cultura �colii este în prezent predominant sociocentric� Riscuri:

20

Adâncirea inegalit��ii sociale

Egalitatea vs. Inegalitatea �anselor sociale/�colare

Egalitatea �anselor sociale – utopie

Inegalitatea �anselor sociale – realitate

�coala – rolul de a reduce inegalitatea �anselor sociale prin egalizarea �anselor �colare. La finalizarea studiilor, indivizii pornesc în via�� cu �anse egale – alt� utopie.

În realitate – �coala adânce�te inegalitatea �anselor sociale prin crearea unor inegalit��i la nivelul �anselor de �colarizare. La finalul studiilor se p�streaz� sau chiar se adâncesc diferen�ele sociale �i indivizii pornesc în via�� cu �anse inegale.

3. Valorile �colii �i rela�ia �coal� – cultur� – civiliza�ie

Valorile generale, dominante ale �colii sunt urm�toarele:

�încredere �i respect fa�� de elev, �respectarea adev�rului, �dreptate, �onestitate, �altruism, �cooperare �i competi�ie, �toleran��, �acceptan��, �egalitate �i respect de sine �i fa�� de ceilal�i, �exigen��, �respect fa�� de �coal�, �ata�ament profesional, �excelen�� academic�, �spirit critic, deschis �i liber, �creativitate.

Exist� patru nivele pe care le putem considera puncte de reper pentru ceea ce reprezint� habitus-ul �i puterea câmpului cultural specific al �colii (Raportul UNESCO, 1996):

� a înv��a s� �tii, s� cuno�ti realitatea trecut�, prezent� sau virtual�, a înv��a s� înve�i permanent, s�-�i apropii în mod autonom valorile culturale ce exist� la un moment dat;

� a înv��a s� faci, a înv��a s� ac�ionezi ajungând la o competen�� pragmatic� într-un

anumit orizont de activitate, a înv��a s� faci fa�� diverselor �i complexelor situa�ii sociale în care tinzi s� te integrezi;

� a înv��a s� tr�ie�ti împreun� cu cel�lalt, s� fii permisiv �i atent fa�� de cel�lalt, s�

percepi optim alteritatea �i s� devii solidar cu ea în func�ie de circumstan�e, a realiza proiecte în comun �i a fi gata de a gestiona eventualele conflicte în respectul valorilor pluralismului, al în�elegerii mutuale �i al p�cii;

�a înv��a s� fii, s�-�i pui în valoare personalitatea, s� devii capabil de judecat� proprie,

21

responsabil�, s� tr�ie�ti valorile, s� le r�spânde�ti �i s� le amplifici prin propriile acte.

4. Identitatea �colii

Identitatea �colii poate fi definit� ca un construct care acoper� o realitate complex�, incluzând trei dimensiuni specifice:

- cultura (ethosul),

- climatul �i

- imaginea �colii

toate fiind determinate de modul specific în care diferite elemente (materiale �i ideale, reale �i simbolice; norme �i reguli specifice; rela�ii �i interac�iuni, expecta�ii, percep�ii, reprezent�ri, atitudini �i comportamente) se întrep�trund în mediul concret al �colii.

Aceste dimensiuni reflect� modul în care �coala r�spunde atât cerin�elor formulate de politica educa�ional� la nivel na�ional, cât mai ales nevoilor, expectan�elor actorilor (elevi, profesori, p�rin�i, comunitate) �i condi�iilor locale specifice în care aceast� �coal� î�i realizeaz� misiunea.

Cultura �colii ca organiza�ie: � Cultura organiza�ional� cuprinde ritualurile, eroii, valorile �i simbolurile care le

influen�eaz� modul de a gândi �i de a ac�iona al tuturor membrilor acelei organiza�ii.

�În cazul �colii, spre deosebire de valori, care sunt inculcate actorilor comunit��ii �colare într-un mod specific, celelalte, formeaz� o categorie denumit� „practici” institu�ionale (Hofstede 1996). Ritualurile, eroii �i simbolurile pot fi percepute �i de persoane neimplicate în mod direct în organiza�ia �colar�, spre exemplu p�rin�i, alte persoane din familiile elevilor dar �i personalului din �coal�, persoane din comunitatea local�. cei neini�ia�i, �i tocmai de aceea ele trebuiesc analizate, interpretate.

22

Valorile �colii

Valorile �colii reprezint� acele judec��i de valoare prin care se exprim� preferin�a pentru anumite sisteme axiologice. Valorile generale care pot fi puse în discu�ie la orice nivel al sistemului educa�ional ale înv���mântului pot fi structurate în patru categorii, conform abord�rii precedente a �colii ca instan�� cultural�:

�(1) valori sociale: cooperare, responsabilitate, respect fa�� de al�ii, sinceritate,

Rela�ia cultur�-climat în modul de structurare a imaginii institu�iei educa�ionale.

23

amabilitate; �(2) valori individuale: onestitate, demnitate, �(3) valori culturale ce vizeaz� comunitatea local�/na�ional�/mondial�: patriotism, con�tiin�� na�ional�, civism, respectul fa�� de alte culturi, toleran�a; �(4) valori procesuale: capacitatea de a judeca, a analiza, a evalua corect, a discerne, capacitatea de a hot�rî �i a te hot�rî, capacitatea de a te adapta etc.

Exist� îns� �i valori specifice cum ar fi cele exprimate în motto-urile unor �coli: „atitudine pozitiv�, ingeniozitate, crea�ie”, „respect pentru fiecare dintre noi” etc.

Ritualurile �colii �Ritualurile sunt acele practici colective care contribuie într-un mod semnificativ la socializarea actorilor din �coal�: elevi, in primul rând, cadre didactice dar �i p�rin�i sau chiar persoane, institu�ii apar�inând comunit��ii locale. Chiar dac� sunt percepute uneori ca fiind inutile pentru realizarea unor ac�iuni concrete, aceste ritualuri ofer� condi�ii prielnice pentru realizarea unei comunit��i în cadrul �colii. �Exemple de ritualuri sunt ceremoniile, concursurile, activit��i precum „Balul bobocilor”, „Zilele �colii”, concursurile sportive, diferite manifest�ri organizate cu ocazia concursurilor pe discipline �colare sau festivit��ile de la începutul sau sfâr�itul unui an �colar.

Eroii (modelele) �colii � Eroii �colii sunt personaje reale sau imaginare care posed� caracteristici valorizate

într-un anumit context cultural �i care au servit drept modele de comportament genera�iilor trecute, influen�eaz� în prezent actorii din �coal�, �i în timp vor deveni, probabil, personaje de referin��.

De obicei, fo�tii eroii sunt prezenta�i în imagini, povestiri, frânturi din presa unor vremuri trecute sau prezente, toate având în centru faptele lor în rela�ie cu �coala la care, fie au înv��at sau au profesat. Modelul „apostolatului” a lui Spiru Haret cu referire la misiunea profesorilor din zonele rurale, sau modelul unui profesor deosebit, cu mult har si suflet, al unui fost elev care a devenit fie om politic, om de �tiin�� sau artist renumit, toate reprezint� modele cu care �coala se mândre�te.

Exist� îns� �i cazuri de „eroi” contemporani, este vorba de modelul olimpicilor, sportivilor, a absolven�ilor remarca�i, a persoanelor publice de succes.

Simbolurile �colii �Simbolurile sunt cuvinte, gesturi, obiecte, imagini care particularizeaz� o organiza�ie �colar�. �Dintre simbolurile cele mai importante la nivelul �colii sunt motto-urile, siglele (heraldica), uniformele, anumite cântece etc.

24

Imaginea �colii

1. Categoria de maxim� importan�� I

• renumele profesorilor

• succesul social al absolven�ilor

• num�rul de absolven�i admi�i în înv���mântul superior

• promovarea ofertei/renumelui/activit��ilor �colii

2. Grupul de factori relativ importan�i II

• manifest�rile cultural artistice

• dotarea �colii

• rezultatele elevilor la concursuri

• actualitatea profilurilor

• calitatea elevilor recruta�i

3. Elemente de importan�� medie III

• sus�inerea din partea mass-mediei

• performan�ele echipelor sportive �i ansamblurilor artistice

• sprijinul absolven�ilor, p�rin�ilor, comunit��ii

• atragerea fondurilor extrabugetare

• arhitectura �colii

• rela�iile �colii cu alte institu�ii similare din str�in�tate

25

5. Efectele directe ale imaginii/identit��ii asupra �colii 1. num�r de elevi/studen�i, 2. sus�inerea material�, financiar� a institu�iei de c�tre comunitate, 3. Impactul educa�ional la nivelul elevilor, 4. impactul educa�ional la nivel de comunitate. • Sumar

În acest modul am analizat cultura �i climatul institu�iei educa�ionale, modul în care se configureaz� imaginea �colii, fenomenul de incultura�ie �i factorii determinan�i ai imaginii �colii în comunitate

• Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Eseu: În opinia dvs., care dintre cele dou� orient�ri este predominant�, în acest moment, în sistemul educa�ional românesc?

2. Care crede�i c� ar putea fi solu�iile pentru reducerea fenomenului de cre�tere a inegalit��ilor �anselor �colare/sociale în �coal�? V� rug�m s� argumenta�i r�spunsul.

3. Care sunt, în opinia dvs, elementele care contribuie la realizarea imaginii institu�iei educa�ionale în comunitate?

4. Dac� ar fi s� analiz�m totalitatea instan�elor socio-culturale care modeleaz� formarea personalit��ii unui individ, care crede�i c� ar fi ast�zi cele mai importante �i de ce? Putem lua în discu�ie orice instan�� precum: �coal�, familie, comunitate, societatea în ansamblul ei, grupurile de referin��, modelele furnizate de societate, mass-media, biserica, biblioteca (cu sensul de p�str�toare a patrimoniului cultural), valorile actuale etc.

Structurarea identit��ii �colii

26

• Bibliografie modul

*** Rapport al UNESCO de la Commision internationale sur l'education pour XXI siecle, 1996

Bourdieu, P. (1986) Economia bunurilor simbolice, Ed. Meridiane, Bucure�ti

Bourhis, R.Y., Leyens, J.F., (1997) Stereotipuri, discriminare �i rela�ii intergrupuri, Ed. Polirom, Ia�i

Cuco�, C. (2000) Educa�ia. Dimensiuni culturale �i interculturale, Editura Polirom, Ia�i

Hofstede, G. (1996) Managementul structurilor multiculturale, Editura Economic�, Bucure�ti

V�ideanu, G. (1988) Educa�ia la frontiera dintre milenii, E.D.P., Bucure�ti.

27

MODULUL 3 MISIUNEA �I VIZIUNEA ORGANIZA�IEI EDUCA�IONALE. • Scopul �i obiectivele

- S� fac� distinc�ia între misiune �i viziune - S� fie capabili s� construiasc� o misiune �i o viziune coerente - S� utilizeze în practic� cele dou� elemente de marketing - S� analizeze diverse misiuni �i viziune de la diverse organiza�ii

• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: imagine, cultur�, climat al institu�iei educa�ionale. • Schema logic� a modului

- Viziunea organiza�iei �colare

- Structura unei viziuni a institu�iei educa�ionale

- Misiunea organiza�iei

- Exemple de misiuni �i viziuni ale unor organiza�ii diverse -

• Con�inutul informa�ional detaliat

1. Misiunea �i viziunea – elemente esen�iale în marketing Delimit�ri terminologice, exemple

Viziunea �O stare ideal�, proiectat� în viitor �i care configureaz� o posibil� �i dezirabil� dezvoltare a institu�iei.

Condi�ii:

Acceptat�, comunicat� �i împ�rt��it� de to�i membrii comunit��ii �colare sau academice; Genereaz� o atitudine de încredere în institu�ie �i în for�ele proprii; Îndepline�te dorin�ele urm�toarelor categorii de factori: - managerii, directorul, conducerea institu�iei de înv���mânt,

- elevii, - cadrele didactice, - p�rin�ii. Viziunea se bazeaz� pe o puternic� motiva�ie �i angajare a personalului

didactic, elevilor �i conducerii �colii. Viziunea comunic� finalitatea organiza�iei �i motiva�ia sus�inerii acestei

finalit��i. Viziunea este o imagine prototip al viitorului spre care tinde �i pe care �i-l

imagineaz� �i proiecteaz� institu�ia.

28

2. Misiunea �Misiunea reprezint� o declara�ie a scopului unic al unei institu�ii, firme, în privin�a produselor sau/�i serviciilor pe care le ofer� �i respectiv a pie�elor pe care î�i propune s� ac�ioneze. �Misiunea descrie valorile, aspira�iile �i motivul de existen�� al unei organiza�ii. O misiune bine articulat� �i definit� constituie punctul de plecare �i baza tuturor obiectivelor �i planific�rilor ulterioare. În lipsa unei misiuni bine gândite, proiectele, obiectivele �i ac�iunile organiza�iei ar putea primi un caracter întâmpl�tor �i ar putea devia activitatea institu�iei de la direc�ia dorit�.

A determina misiunea unei organiza�ii înseamn�: -A asigura consensul asupra obiectivelor pe care �i le propune; -A stabili standarde de calitate �i repere de performan�� pentru resursele organiza�iei (umane, materiale, financiare); -A stabili un climat de munc� (predare �i înv��are) corespunz�tor; -A motiva personalul organiza�iei pentru realizarea obiectivelor propuse, recompensarea celor implica�i �i identificarea celor care, din varii motive, nu particip� eficient la realizarea obiectivelor; -A facilita identificarea obiectivelor �i transformarea lor într-o structur� de lucru capabil� s� le realizeze; -A formula obiectivele institu�iei, a le transforma în parametri de performan�� precum: activitate, timp, cost, beneficii, pentru a realiza un management eficient.

Ce cuprinde misiunea?

-Precizarea produselor/serviciilor fundamentale pe care institu�ia le ofer�. -Identificarea pie�ei de desfacere �i a virtualilor clien�i. -Specificarea acoperii geografice, a întinderii zonei de acoperire. -Precizarea principalelor tehnologii, instrumente, metode cu care institu�ia opereaz� �i care o fac atractiv�. -Specificarea priorit��ilor institu�iei, “filozofiei sale de via��”.

� Misiunea caracterizeaz� Viziunea a ceea ce o institu�ie (de înv���mânt) inten�ioneaz� s� fac� �i s� devin� pe termen mediu �i lung de timp.

�Prin Misiune sunt declarate specificul activit��ilor, produselor �i serviciilor pe care le propune �i direc�ia managerial� pe care o va lua în viitor.

29

3. Exemple de misiuni �i viziuni ale unor diverse organza�ii

Misiunea si Viziunea TNT (Agent interna�ional de curierat rapid)

Misiunea

� Misiunea noastra este de a depasi asteptarile clientilor privind transferul bunurilor

si a documentelor lor oriunde in lume. � Noi furnizam valoare clientilor nostri oferind cele mai sigure si eficiente solutii in

domeniul distributiei si al logisticii. �Suntem lider al industriei deoarece: - insuflam sentimentul de mandrie angajatilor nostri. - cream valoare pentru actionarii nostri. - ne asumam responsabilitati pentru ca lumea in care traim sa fie mai buna.

Viziunea

Ceea ce ne dorim: Sa realizam mai mult

� Sa realizam mai mult inseamna sa parcurgem mereu distante tot mai mari, sa

depasim orice obstacol, sa depasim asteptarile standard, sa schimbam paradigmele, sa fim mereu cei mai buni.

� Sa realizam mai mult inseamna sa adoptam o atitudine pozitiva, competitiva, o gandire in perspectiva, sa demonstram responsabilitate si ambitie.

� Sa realizam mai mult inseamna sa avem o atitudine optimista. Suntem increzatori ca putem depasi orice obstacol si astfel vom atinge telurile noastre ambitioase.

�Sa realizam mai mult ne determina sa ne evidentiem.

Standardele noastre

� Sa ne satisfacem mereu clientii � Sa raspundem provocarilor si sa imbunatatim in permanenta tot ceea ce facem � Sa ne pretuim angajatii � Sa actionam ca o echip� � Sa fim intotdeauna corecti � Sa masuram succesul prin profit sustinut �Sa actionam in folosul umanitatii

Misiunea Pro Vobis (organiza�ie de voluntariat)

Misiunea Pro Vobis este de a promova �i dezvolta voluntariatul ca o resurs� viabil� �i de neînlocuit în solu�ionarea problemelor cu care se confrunt� societatea româneasc�.

30

Viziunea Pro Vobis (organiza�ie de voluntariat)

Pro Vobis ac�ioneaz� pentru

- a deveni organiza�ia de referin�� în domeniul voluntariatului pentru to�i factorii interesa�i: centre de voluntariat, organiza�ii care implic� voluntari, autorit��i �i institu�ii publice, companii �i cet��eni; - a face voluntariatul cunoscut �i în�eles correct, acceptat �i recunoscut ca o abordare alternativ� pentru solu�ionarea problemelor comunit��ii; - a deveni o organiza�ie puternic� din punct de vedere al structurii, politicilor de management intern �i sustenabilit��ii, care ofer� un mediu de lucru pl�cut ce permite dezvoltarea personal� �i are personal competent, dinamic �i devotat; - a oferi servicii de consultan��, instruire, facilitarea colabor�rii, a dezvolta proiecte de cercetare �i activit��i de advocacy �i pentru a implementa programe noi la nivel na�ional �i interna�ional.

Misiunea Universit��ii Babe�-Bolyai Cluj-Napoca

Universitatea Babe�-Bolyai este o institu�ie public� de înv���mânt superior a

c�rei misiune este s� promoveze �i s� sus�in� - în comunitatea local�, regional�, na�ional� �i interna�ional� - dezvoltarea unor componente culturale specifice.

În contextul actual, aceste componente sunt: �o cultur� a ac�iunii bazate pe cunoa�tere sistematic� �i inovatoare (cultur� a competen�ei �tiin�ifice �i tehnologice, competen�ei organiza�ionale �i a competen�ei cet��ene�ti); �o cultur� a înv���rii permanente �i inovatoare; �multiculturalitate, dialog intercultural �i interconfesional; �o cultur� a dezvolt�rii personale �i morale; �o cultur� a atitudinii proactive �i particip�rii; �o cultur� a dezvolt�rii personale; �o cultur� a integr�rii în diversitate �i a globaliz�rii, în condi�ii de respect al identit��ii �i de reciprocitate.

Viziunea Universit��ii "Alexandru Ioan Cuza"

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" este o universitate care are propriul s�u

caracter. Are acea mândrie care o face diferit�: sobr�, dar inventiv�, solid�, dar �i preg�tit� oricând s� fac� fa�� provoc�rilor. Pionieratul este tr�s�tura caracteristic� a acestei universit��i. La Universitatea din Ia�i oamenii discut� între ei: cercet�torii din diverse domenii coopereaz� �i ajung la realiz�ri care sunt recunoscute la nivel interna�ional. Atât profesorii cât �i studen�ii sunt angaja�i în procesul de reînnoire; universitatea �i sectorul comercial sunt în strâns contact. Peste toate acestea, Ia�ul este un ora� cu o atmosfer� patriarhal� deosebit de pl�cut�, care atrage studen�ii ca un magnet. Ei sunt cei care confer� tinere�e universit��ii �i ora�ului. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" este o universitate clasic� ce va �ti s� înfrunte provoc�rile viitorului.

31

Viziunea Universit��ii Westminster din Marea Britanie

În noul mileniu, Universitatea Westminster va fi recunoscut� pe plan na�ional

�i interna�ional pentru: • o înalt� calitate, accesibile dar provocatoare programe universitare �i de cercetare, servicii de expertiz�; • o puternic� motiva�ie, angajare �i atitudini profesionale din partea corpului profesoral �i a studen�ilor; • climatul intelectual oferit ca suport pentru studen�i �i profesori; • rolul educa�ional de lider în regenerarea Londrei; • dezvoltarea de rela�ii mutuale benefice cu industria �i comer�ul; • experien�a educa�ional� deosebit� oferit� pentru mediul interna�ional.

Misiunea Universit��ii Westminster din Marea Britanie

Misiunea Universit��ii Westminster este s� ofere educa�ie �i cercetare la un înalt standard de calitate în context na�ional �i interna�ional pentru dezvoltarea intelectual�, social� �i profesional� a individului �i pentru îmbog��irea economic� �i cultural� a ora�ului Londra �i a unor comunit��i mai largi.

Misiunea universit��ii constituie sursa de elaborare a obiectivelor strategice. Pentru Universitatea Westminster aceste obiective strategice au fost gândite s� permit� intrarea cu bine a universit��ii în noul mileniu. Obiectivele strategice au fost grupate tematic, fiecare obiectiv fiind detaliat în cadrul Planului strategic. Vom prezenta numai formularea lor, f�r� detalierea structural� �i func�ional� care exist� în planul strategic �i care d� consisten�� �i garan�ie c� toate aceste obiective pot fi realizate.

Misiunea Universit��ii Oxford din Marea Britanie

Universitatea Oxford are ca scop s� realizeze în mod sustenabil excelen�a în

fiecare domeniu al înv���mântului �i al cercet�rii în care activeaz�, men�inând �i dezvoltând pozi�ia sa istoric� de universitate de clas� mondial� �i contribuind la îmbog��irea comunit��ilor interna�ionale, na�ionale �i regionale prin rezultatele cercet�rii �tiin�ifice �i abilit��ile absolven�ilor ei.

Pentru a realiza aceast� misiune, universitatea: • va asigura suport �i facilit��i corpului profesoral pentru a promova cercet�ri �tiin�ifice inovative, bazate pe succesele de excep�ie ob�inute pân� acum; va r�spunde cerin�elor de dezvoltare a mediului intelectual al societ��ii, în ansamblul ei; va forja leg�turi strânse cu mediul academic din întreaga lume, cu industria �i cu mediul de afaceri; • va promova un înv���mânt provocator �i riguros care s� beneficieze din interac�iunea cu cercetarea �tiin�ific�, facilitând schimbul de idei prin programe tutoriale �i înv��area în grupuri mici, beneficiind de bibliotecile, muzeele �i colec�iile �tiin�ifice, �i îi va preg�ti pe absolven�i s� joace un rol important la nivel na�ional �i interna�ional;

32

• va men�ine �i va folosi cât mai bine avantajele colegiilor ei independente, unde se stimuleaz� dezvoltarea intelectual� �i personal� a cadrelor didactice, într-o comunitate academic� multidisciplinar�, prin oferirea unor servicii-suport de înalt� calitate; • va atrage studen�i de cel mai înalt calibru, din Marea Britanie �i din mediul interna�ional, la programele oferite de licen��, de masterat �i doctorat, precum �i la cele de educa�ie continu�, prin extinderea accesului studen�ilor veni�i din diferite medii �i cu diferite preg�tiri educa�ionale primare.

Misiunea Universit��ii Cambridge din Marea Britanie

Misiunea universit��ii este aceea de a-�i aduce contribu�ia la dezvoltarea

societ��ii prin realizarea unor programe de înv���mânt �i de cercetare �tiin�ific� la cel mai înalt nivel interna�ional de excelen��. Misiunea se bazeaz� pe urm�toarele valori fundamentale ale universit��ii: • libertatea de gândire �i de exprimare; • încurajarea unui spirit interogativ; • un spectru larg de cursuri în toate programele universitare; • calitate �i profunzime în toate cursurile oferite; • leg�turi strânse între înv��are �i cercetare; • suport puternic atât pentru cercet�rile individuale, cât �i pentru cele de grup; • dezvoltarea abilit��ii studen�ilor de a înv��a, în întreaga lor via��; • cunoa�terea �i recompensarea personalului universitar, cea mai important� resurs� a universit��ii; • încurajarea dezvolt�rii carierei universitare pentru to�i membrii comunit��ii academice; • cel mai larg posibil acces al candida�ilor la universitate; • contribu�ia pe care o poate face universitatea la dezvoltarea societ��ii prin generarea, diseminarea �i aplicarea cuno�tin�elor; • valorificarea oportunit��ilor de parteneriate inovative cu mediul de afaceri.

• Sumar

Modul 3 a analizat structura viziunii �i misiunii unei organiza�ii educa�ionale �i a prezentat diferite modele de formulare a misiunii �i viziunii provenite de la diverse institu�ii, asocia�ii, organiza�ii.

• Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Realiza�i misiunea unei organiza�ii educa�ionale. 2. Realiza�i viziunea unei institu�ii educa�ionale. 3. Realiza�i o analiz� SWOT a misiunilor �i viziunilor prezentate în

suportul de curs.

33

• Bibliografie modul Br�tianu, C., Jianu, I., VIZIUNEA �I MISIUNEA UNIVERSIT��II. STUDIU DE CAZ – ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE�TI, Academia de Studii Economice, Bucure�ti, http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/60.pdf Novak, Andrei ; Demetrescu, Mihai C., cond. st., Marketingul educational : cercetari de marketing privind satisfacerea cererii de educatie , A.S.E., Bucure�ti, 1977

34

MODULUL 4 CONCEPTUL DE MARKETING EDUCA�IONAL �I STRATEGIILE DE MARKETING EDUCA�IONAL.

• Scopul �i obiectivele

- Analiza conceptului de marketing educa�ional - Analiza strategiilor de marketing educa�ional - În�elegerea mecanismului strategiilor de marketing educa�ional

• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: misiunea organiza�iei, viziunea organiza�iei • Schema logic� a modului

- Definirea conceptului de marketing educa�ional

- Analiza tipurilor de marketing educa�ional

- Analiza extensiei conceptului de marketing educa�ional

- Func�iile marketingului educa�ional

• Con�inutul informa�ional detaliat

1. Marketingul educa�ional � Marketing – concept al economiei de pia��. Concepte adiacente: pia��, oferte,

concuren��, competi�ie, clien�i, resurse. � Rela�ia public – privat � Clien�ii institu�iilor educa�ionale: - (viitorii, actualii, poten�ialii) elevi - p�rin�i

- cadre didactice

- institu�ii diverse, particulare �i de stat

Defini�ia Marketingului educa�ional

Kotler �i Fox (1985), Strategic Marketing for Educational Institution,

“Analiza, planificarea, implementarea �i controlul unor programe menite s� asigure schimbul voluntar de valori cu pia�a �int� pentru atingerea obiectivelor institu�ionale. Marketingul implic� proiectarea �i managementul institu�iei educa�ionale astfel încât s� întâmpine nevoile �i a�tept�rile grupului �int� precum �i utilizarea unor modalit��i eficiente de valorizare, comunicare �i distribu�ie de produse �i servicii educa�ionale, pentru a deservi, motiva �i informa comunitatea.

Marketingul eficient

� Nu reprezint� o chestiune de intui�ie sau de instinct, ci e un proces con�tient proiectat ca parte a politicii educa�ionale �i a managementului educa�ional al organiza�iei respective. Acest management educa�ional trebuie s� includ� strategii de marketing.

35

� Strategia de marketing: un proces ciclic de culegere �i difuzare de informa�ii �i de modificare a programelor educa�ionale �i a politicii educa�ionale ca r�spuns la informa�iile astfel ob�inute (feedback de pia��).

� Schimbare/inovare educa�ional� (în termeni de marketing): creare de produse �i

servicii în acord cu cerin�ele consumatorilor de educa�ie, cerin�e aflate într-o continu� schimbare.

� Oferta educa�ional� a �colii (institu�iei educa�ionale):

- produse educa�ionale (programe de studii, specializ�ri, curricule, programe de formare...)

- servicii educa�ionale (consiliere �i consultan�� educa�ional�, proiecte în parteneriat, medita�ii, recuper�ri...)

Ac�iuni specifice marketingului educa�ional � Aparent rela�ia de comunicare natural� care se instituie între �coal� �i comunitate

este suficient� pentru schimbul de informa�ii necesare prezent�rii ofertei educa�ionale. În realitate, cercet�rile în domeniul marketingului educa�ional dovedesc contrariul. �coala trebuie s�-�i asume sarcina de a difuza sistematic �i con�tient informa�ii în comunitate.

2. Tipuri de marketing educa�ional � Marketing centrat pe produse – �coala autosuficient�, propune ceea ce crede c� este

bun pentru virtualii clien�i, practic� a�a numitul “management al impresiei”. Clientul este obiectul ac�iunii educa�ionale, centrarea este pe predare.

� Marketingul centrat pe client – Clientul este subiectul ac�iunii educa�ionale, r�spunde nevoilor �i solicit�rilor pie�ei prin ac�iuni de comunicare, informare, sondare a pie�ei.

Tipuri de marketing educa�ional centrat pe client • Marketing de mas� – presupune omogenitatea virtualilor clien�i, mai pu�in

costisitor, mai u�or de aplicat, eficient atunci când clien�ii poten�iali nu au alternative de op�iune.

• Marketingul �intit – precedat de segmentare pie�ei – identificarea grupurilor de clien�i are la baz� ideea recunoa�terii diferen�elor interindividuale.

Marketingul �intit

Markentingul �intit presupune: - Gruparea virtualilor clien�i – segmentarea pie�ei (dup� criterii precum vârsta, statut

economico-social, nivelul educa�ional, aptitudini, nevoi speciale etc.); - Selectarea pie�ei �int�; - Dezvoltarea unui program pentru fiecare grup� de clien�i în parte (în func�ie de

politica organiza�ional� a �colii); - Construirea programului propriu-zis:

36

- obiectiv,

- costuri,

- identificarea c�ilor de comunicare/popularizare a programului.

În ceea ce prive�te marketingul educa�ional �i cultural este justificat prin aceea c� �i educa�ia �i cultura, în general, trebuie s� devin� domenii rentabile, punând în valoare ceea ce au de oferit, valorificând pentru aceasta orice oportunitate. Dac� în economie nu se pot lua decizii ra�ionale f�r� investigarea pie�ei, tot a�a nici în domeniul educa�ional nu pot lipsi studiile asupra nevoilor publicului. De aceea, trebuie definite ni�te concepte ca: pia�� educa�ional�, cerere de educa�ie, oferta educa�ional�, consum educa�ional, public consumator, strategii de marketing, sponsorizare.

Educa�ia este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de m�suri, aplicate în mod sistematic în vederea form�rii �i dezvolt�rii însu�irilor intelectuale, morale sau fizice ale tinerilor (oamenilor).

Pentru cunoa�terea publicului �int�, managerii educa�ionali trebuie s� �tie metodologia studiilor de pia��.

Educa�ia este un sistem de bunuri educa�ionale �i ca totalitate a institu�iilor �i activit��ilor implicate în promovarea �i difuzarea ei. Educa�ia prive�te valori care se refer� la nevoile umane. Cererea de bunuri �i servicii din acest domeniu este dependent� de intensitatea motiva�iei consumatorilor.

De la nevoile spirituale individuale care declan�eaz� procesul motiva�iei consumatorilor de educa�ie, se ajunge la presiunea socio-economic� global� în favoarea

La stabilirea valorii, în cazul marketingului educa�ional trebuie s� se �in� cont de calitatea actului educa�ional, de investi�iile f�cute în asigurarea unor bune condi�ii de desf��urare a activit��ii, de calitatea profesorilor care sus�in educa�ia etc.

Evaluarea calit��ii o fac consumatorii, dup� realizarea presta�iilor educa�ionale. Ei cump�r� actul educa�ional înainte de a-I percepe valoarea. Desigur, se iau în considerare �i informa�iile existente pân� la acea dat� despre o anumit� unitate �colar�, dar adev�rata valoare se stabile�te la sfâr�itul �colariz�rii, în func�ie de performan�ele de care sunt capabili absolven�ii �colii respective.

Serviciul educa�ional odat� evaluat, va determina o afluen�� mai mic� sau mai mare de “clien�i”. Serviciul în munca educativ� reprezint� orice activitate care ofer� beneficii �i are loc în momentul interac�iunii dintre prestator �i cump�r�tor.

Serviciile educa�ionale sunt activit��i prestate în beneficiul consumatorilor de educa�ie, cu sau f�r� participarea lor direct�, cu scopul de a le împlini anumite nevoi �i a le produce satisfac�ii intelectuale.

37

Termenul de „marketing” provine de la verbul englez „to market” (= a vide, a cump�ra). Sunt implicate dou� elemente: pia�a �i rentabilitatea. Conceptul cuprinde: o activitate practic�, o func�ie a managementului, un demers �tiin�ific, o art�, o latur� social�.

Cu alte cuvinte, marketingul educa�ional implic� o activitate uman� sau un sistem de activit��i, orientate spre satisfacerea cerin�elor consumatorilor actuali �i poten�iali.

Dar, marketingul este �i o concep�ie; adic� o �coal� care trebuie s� produc� �i s� ofere pie�ei ceea ce se cere efectiv; s�-�i orienteze activitatea în func�ie de a�tept�rile consumatorilor. Marketingul este un demers �tiin�ific care presupune nu numai cunoa�terea de cerin�e de consum, ci �i anticiparea lor, adaptarea permanent� la nevoile consumatorilor. Acest demers presupune un ansamblu de metode �i tehnici �tiin�ifice care s� poat� analiza cantitativ �i calitativ fenomenul precum �i previziunea pie�ei. De aceea, marketingul devine o func�ie a managementului. El este o �tiin�� care presupune asimilarea la nivelul teoriei �i ac�iunii educa�ionale, a conceptelor semnificative din domeniul educa�ional, crearea de concepte noi, generalizarea teoretic� �i reflec�ia continu� asupra ideilor generate de practic�, experimentarea unor idei noi de investigare a consumului cultural �i a comportamentului consumatorilor, elaborarea unor instrumente de previziune a pie�ei educa�ionale.

Marketingul educa�ional are unele func�ii:

- investigarea pie�ei, a consumului de educa�ie �i a mediului;

- adaptarea politicilor de marketing la cerin�ele mediului;

- dimensionarea serviciilor educa�ionale în consens cu nevoile, preferin�ele, gusturile, a�tept�rile, exigen�ele calitative ale consumatorilor, dar �i cu dezideratele politicii educa�ionale;

- promovarea unui management eficient al resurselor umane care, împreun� cu resursele materiale �i informa�ionale s� stimuleze efectele sinergice ale valorilor �i serviciilor educa�ionale �i s� asigure realizarea obiectivelor prestabilite.

Promovarea marketingului în domeniul educa�ional necesit� din partea managerilor d�ruire, perseveren��, consecven��, cinste, dragoste pentru elevi.

Demersul de marketing presupune st�pânirea informa�iilor despre mediul socio-economic �i educa�ional. Suportul informa�ional al deciziilor se asigur� prin cercetarea de marketing, definit� ca o activitate sistematic� de culegere, analiz� �i interpretare a informa�iilor necesare conceperii, elabor�rii �i realiz�rii politicilor de marketing.

Pentru ob�inerea informa�iilor se întocme�te un plan de cercetare care s� cuprind� conceptele, metodele �i tehnicile de investiga�ie în func�ie de obiectivele urm�rite. Aceste cercet�ri sunt:

38

- exploratorii, atunci când urm�resc identificarea dimensiunilor unui fenomen �i definirea conceptelor variabilelor �i ipotezelor; se poate proiecta un studiu pentru determinarea calit��ii �i dimensiunile ofertei educa�ionale în ora�e mici sau mari, în localit��ile rurale de diferite m�rimi etc.;

- instrumentale – pentru testarea �i validarea metodelor �i a instrumentelor de cercetare. Chestionarul pentru cercetarea libert��ii de acces la informa�ie poate fi aplicat pe un num�r de x subiec�i, de vârst�, profesie �i preg�tire �colar� diferite;

- descriptive �i explicative – adic� cercet�ri care î�i propun s� evalueze coordonatele unui fenomen educa�ional;

- predictive – când î�i propun previzionarea evolu�iei unui fenomen, cum este pia�a educa�ional�.

Cercetarea este explicativ� când se urm�re�te atingerea unor obiective precise, cum ar fi reconsiderarea destina�iei unui a�ez�mânt �colar �i fundamental�, dac� cercet�torul î�i propune dezvoltarea teoriei de marketing .

Cercetarea se poate realiza cu un anume prilej, cum ar fi organizarea unui târg educa�ional.

Sunt consemnate zece zone în care cercet�torul trebuie s� fie activ în ob�inerea unor informa�ii:

1. institu�ii educa�ionale – pentru evaluarea ofertei, a resurselor materiale �i umane, a managementului �i a problemelor cu care se confrunt� la un moment dat;

2. publicul (elevii, studen�ii, p�rin�ii) cu nevoile, interesele, preferin�ele, inten�iile �i comportamentul lui educa�ional;

3. publicul poten�ial – pentru a afla de ce nu este înc� interesat de presta�iile oferite �i a-i în�elege exigen�ele �i a�tept�rile;

4. concuren�ii – care vizeaz� �i ei acela�i public �i a c�ror ignorare poate costa mult, ei încercând s�-�i fure „clien�ii”;

5. domeniul propriu de activitate, cu realiz�rile �i neîmplinirile înregistrate, în alte spa�ii educa�ionale;

6. zonei geografice – circumscrise serviciului educa�ional, unde tr�iesc oamenii cu anumite mentalit��i, cu anumite obiceiuri de consum educa�ional;

7. universul publicitar – care trebuie s� se schimbe continuu, folosind noi tehnici de reclam� �i beneficiind de repere noi, bazate pe teorii psihologice ezoterice;

8. mijloacele de comunicare în mas� – tot mai dominante, dar �i accesibile;

9. viitorul – pentru a prevedea contextul în care serviciile educa�ionale vor continua s� existe la fel sau într-o alt� ipostaz�;

39

10. imaginea public� a serviciului educa�ional, ca expresie a modului cum sunt receptate presta�iile proprii de c�tre diversele segmente ale popula�iei.

Primul demrs al activit��ilor de marketing const� în cunoa�terea cerin�elor consumatorilor. Investigarea cererii este primul termen al ecua�iei ce define�te aceast� ecua�ie, întrucât marketingul const� în satisfacerea cererii �i câ�tigarea de profit.

Activitatea de marketing educa�ional începe luând în calcul mai întâi publicul-�int�. Serviciul educa�ional î�i poate defini publicul vizat pe baza informa�iilor statistice stocate în diverse publica�ii, studii, rapoarte, sinteze etc. sau prin cercetarea direct�. Trebuie s� se ia în considerare �i caracteristicile demografice �i psihosociologice ale consumatorilor, cât �i atitudinea lor fa�� de oferta educa�ional�.

Segmentarea pie�ei educa�ionale poate fi:

1. segmentul intelectual caracterizat prin nivel educa�ional ridicat �i venituri mijlocii;

2. segmentul „burgheziei” format din indivizi cu profesii liberale, venituri medii �i nivel ridicat de educa�ie;

3. segmentul aspiran’ilor format din grupuri eterogene cu venituri ;I nivel educa’ional de nivel mediu;

Investigarea cererii de educa�ie necesit� evaluarea structurii �i dimensiunilor ei, a reprezent�rii spa�iale �i a e�alon�rii în timp, a sesiz�rii unor tendin�e înregistrate. Investigarea poten�ialilor consumatori de educa�ie presupune cunoa�terea imaginilor pe care le au ei despre valorile �i serviciile educa�ionale, despre raportul educa�ie – cultur� – civiliza�ie. Omul educat este �i cult, având o capacitate deosebit� de a ob�ine recunoa�terea social� a valorii sale; el î�i pune cuno�tin�ele �i calit��ile personale în serviciul unei bune adapt�ri la via�a social�.

Sunt importante, de asemenea, �i opiniile pe care le au cet��enii în leg�tur� cu un fapt sau altul al vie�ii educa�ionale. Ei au, fire�te, o anumit� atitudine din care rezult� adeziunea sau rezerva subiec�ilor fa�� de o anumit� chestiune.

Opiniile cet��enilor pot sugera unele oportunit��i de integrare educa�ional�, printre care amintim:

- cunoa�terea fenomenelor economice �i sociale generate de reform�;

- cunoa�terea experien�elor similare din alte ��ri, ceea ce permite evitarea unor erori;

- informarea celor direct implica�i în realizarea reformei, în leg�tur� cu efectele �i costurile ei sociale;

- în�elegerea rolului ce revine diverselor for�e politice �i grupuri sociale în sus�inerea ritmului reformei;

- stimularea capacit��ii competitive a fiec�rui individ care se informeaz� s� studieze continuu;

40

- schimbarea mentalit��ii dep��ite de noile realit��i.

Cercetarea nevoilor reprezint� partea cea mai important� a studiilor consacrate cererii de educa�ie. Sociologii consider� c�, f�r� a examina nevoile publicului nu se pot evalua efectele preferin�elor �i consumului de educa�ie.

O latur� care trebuie avut� în vedere când e vorba de marketing educa�ional este satisfac�ia fa�� de serviciile educa�ionale. Subiec�ii pot fi întreba�i direct dac� sunt sau nu satisf�cu�i de serviciile educa�ionale oferite. Afirma�iile acestora trebuie raportate la nivelul de aspira�ii sau la a�tept�rile lor, dar �i la experien�ele anterioare.

Dac� se cunoa�te ce anume a�teapt� publicul de la procesul educa�ional, atunci se pot elabora strategii de marketing care s� asigure audien�a maxim� a ofertei educa�ionale.

Trebuie f�cut� o analiz� a modului cum se pozi�ioneaz� oferta în raport cu cerin�ele publicului sau cu oferta concuren�ilor. Cercetarea ofertei se axeaz� pe: dimensiunile ei, elementele ei componente, repartizarea teritorial�, calitatea produselor �i serviciilor oferite, factorii care influen�eaz� oferta, schimb�rile la nivelul volumului �i structurii ofertei, raportul dintre oferta real� �i cea poten�ial�, strategii de ofert�, efectele concuren�ei asupra structurii ofertei.

Informa�iile necesare cercet�rii structurii ofertei se pot ob�ine din surse primare (anchete pe teren, studii, rapoarte, documenta�ii, sinteze, statistici) cât �i din surse secundare cum ar fi mass-media. Pe baza acestora se pot cunoa�te dimensiunile ofertei educa�ionale pe o perioad� determinat� de timp, se pot face evalu�ri cu standardele consacrate, se pot face compara�ii în interiorul sau pe medii sociale.

La cercetarea ofertei educa�ionale cu ajutorul anchetelor de teren se impune utilizarea unui sistem de indicatori care s� permit� analiza complex� �i obiectiv� a elementelor ei structurale, dinamica lor �i varia�iile calitative.

• Sumar

În acest modul am analizat conceptul de marketing educa�ional, conota�iile sale, structura unui demers de marketing educa�ional, func�iile marketingului educa�ional. • Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Realiza�i un eseu pe tema „Eficien�a demersurilor de marketing educa�ional”.

2. Construi�i un proiect de strategie de marketing educa�ional dup� modelul dat.

41

• Bibliografie modul Kotler, Ph., Fox, F.A., Strategic marketing for educational institutions,

Prentice-Hall (Englewood Cliffs, N.J.), 1985 Stanciu, S., Marketing general - Particularitati in organizatiile non-profit, Ed.

Dareco, Bucure�ti, 2002 Juganaru, Mariana, Cercetari de marketing. Editura Europolis, Constanta,

1996

42

MODULUL 5 TIPURILE DE CAMPANII DE MARKETING EXISTENTE �I STRUCTURA LOR

• Scopul �i obiectivele

- analiza tipurilor de campanii de marketing �i a specificului lor - structurarea unor campanii de marketing educa�ional

• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior

Conceptele premerg�toare sunt: marketing educa�ional, tipuri de marketing educa�ional, func�iile marketingului educa�ional, cercetarea de pia��. • Schema logic� a modului

- Campanii de marketing educa�ional

- Strategii de campanie de marketing educa�ional

- Strategii pentru îmbun�t��irea campaniilor de marketing

- Produse de marketing educa�ional .

• Con�inutul informa�ional detaliat

1. Tipuri de campanii de marketing

� Publicitatea “comparativ�” – nu este permis�, autorizat� dar este frecvent întâlnit� (zvon, glum�...);

� Campanii “din gur� în gur�”, informa�iile sunt lansate de diverse persoane în comunitate, provin la virtualii clien�i de la persoane de încredere, care nu sunt susceptibile c� ar servi unui scop anume. Este eficient� în domeniul serviciilor educa�ionale.

� Campanii prin lideri de opinie – prin speciali�ti recunoscu�i, persoane cu impact la public;

� Campanii prin promovarea unui grup (L�z�ri�tii); � Campanii de a�â�are; � Campanii în spa�ii aglomerate.

2. Strategii de marketing nonconformiste

Publicitate comparativ� � La limita legii, presupune compara�ii favorabile institu�iei care le genereaz� �i

defavorabile concuren�ilor � Exagereaz� aspectele pozitive �i oportunit��ile �i minimizeaz� puntele slabe �i

amenin��rile (unele campanii de acest tip pornesc de la a�a-zis� analiz� SWOT, deformat� inten�ionat în favoarea institu�iei, dar care este prezentat� cu titlu de obiectivitate.

� Compara�ia include institu�ii concurente obiectiv mai bine cotate, cele sub nivelul institu�iei în cauz� nu constituie o amenin�are.

43

Zvonul în marketing: Destabilizarea institu�iilor concurente � Posibilitatea relativ lejer� de a genera “zvonuri” despre ceilal�i concuren�i de pe

pia�a educa�ional� � Cel mai neînsemnat fapt poate genera un zvon (un profesor pleac� dintr-o �coal�,

de ce pleac�?, nu e singurul... e abia începutul... ) � Presupune un sâmbure de adev�r ascuns pân� la un moment dat �i dezv�luit ulterior

ca din întâmplare � De obicei zvonurile sunt sumbre, negative, din acest motiv sunt arme ideale pentru

concuren�� neloial�

Gluma – un mod de def�imare vecin cu zvonul � Se bazeaz� pe spiritul �i sim�ul umorului (Ex. Solenza – Insolen�a, Logan - Golan) � Glumele au darul de a arunca ironii asupra unei institu�ii concurente � Obiectul glumei: numele institu�iei UBV –Universitatea Boilor V�rga�i (turnul

v�rgat al institu�iei); numele directorului, al cadrelor didactice; localizarea...

Informa�ia transmis� din gur� în gur� � Cel mai vechi mijloc de publicitate � În genere, informa�ia care circul� din gur� în gur� este cu atât mai spontan� cu cât

produsul sau serviciile educa�ionale presupun o mai mare implicare, o achizi�ie riscant� sau o inova�ie

� Mai degrab� acest tip de marketing este eficient în domeniul serviciilor, dat fiind faptul c� produsele educa�ionale sunt mai strict controlate, gestionate �i acreditate.

� Informa�ia din gur� în gur� este mai eficient� la finalul procesului decizional, a�adar este indicat s� proiectezi �i s� dezvol�i strategii de marketing complementare

Campaniile de a�â�are � De obicei prima parte a strategiei presupune plasarea în mass-media a unei

provoc�ri, o întrebare, un con�inut nedefinit, iar apoi, în partea a doua va prezenta �i produsul sau serviciul aferent.

Liderii de opinie � Este mult mai eficient s� plasezi mesajele institu�iei tale în gura unui lider de

opinie, impactul la nivelul poten�ialilor clien�i este mult mai mare � Se porne�te de la ideea influen�ei �i impactului emo�ional al liderilor de opinie

(peroane politice, persoane publice, persoane la mod�, scriitori, savan�i, profesori, în general elita Pseudo-intelectual� a societ��ii)

Strategia “petei de ulei” � Ideea central� a acestei strategii de marketing este l�rgire treptat� a ariei de

cuprindere din masa poten�ialilor clien�i precum o pat� de ulei pe asfalt. Este o strategie a pa�ilor mici dar fermi, strategie de cucerire a vecin�t��ilor (extrem de func�ional� în cazul �colilor de cartier, de la r�spândire de pliante, pân� la campanii de convingere �i întâlniri fa�� în fa��.

44

Campania prin promovarea unui grup � Promovarea grupului de studen�i, elevi, absolven�i (alumni) ai institu�iei (a fi

l�z�rist, clubul Barbie, clubul Jetix, ga�ca copiilor ferici�i...) � Ideea de apartenen�� la un club, de obicei prezentat a fi exclusivist � Simbolistica �i heraldica joac� un rol central

Publicitate negativ� � Ilegal�, presupune transmiterea cu bun� �tiin�� �i direct c�tre publicul �int� a unor

informa�ii negative (reale sau, de cele mai multe ori false) despre institu�iile concurente, informa�ii semnate mai rar de autorii reali, de obicei sub anonimat sau pseudo-anonimat (fost/actual elev, fost/actual p�rinte, etc.) pe diverse c�i mediatice

3. Strategie în nou� pa�i pentru îmbun�t��irea programelor de marketing educa�ional

� Analizarea nevoilor de educa�ie �i formare a poten�ialilor clien�i din proximitate. � Construie�te finalit��i dezirabile în vederea îndeplinirii acestor nevoi. � Identific� grupul-�int� �i orienteaz�-te c�tre ei. � Analizeaz� eventualii competitori. � Pozi�ioneaz� programul de marketing: g�se�te ni�a unic� de implementare. � Stabile�te strategia de marketing: ce mesaje, ce informa�ii vei transmite, cui �i

mai ale cum le vei transmite. � Lanseaz� programul de marketing. � Evalueaz� impactul �i rezultatele programului. � Disemineaz� �i public� rezultatele programului c�tre grupul-�int�, c�tre instan�ele

decizionale locale sau centrale, c�tre mass-media.

4. Cinci modalit��i de a convinge poten�ialii clien�i prin demersuri de marketing

� Claritatea informa�iilor. Asigur�-te de claritatea informa�iilor transmise, altfel

publicul-�int� nu va avea r�bdare s� asculte informa�ii prezentate confuz. � Calitatea informa�iilor. Ai grij� s� transmi�i informa�ii la nivelul de calitate

expectat de poten�ialii clien�i, altfel exist� riscul elud�rii lor. � Calitatea designului �i a materialelor tip�rite. Publicul este preten�ios �i va selecta

pliantele, posterele sau afi�ele atractive din acest punct de vedere. � Recunoa�tere. Nu face rabat la a-�i prezenta reu�itele f�când apel la clien�ii

mul�umi�i de serviciile �i programele tale educa�ionale. � Imagine public� puternic�. Creeaz�-�i o imagine public� puternic�, de institu�ie

de succes, de lider în domeniul t�u de expertiz�. Construie�te-�i o legend� �i lanseaz� în comunitate. Oamenilor le place s� se alieze cu cei puternici.

5. Produse de marketing educa�ional � Spoturi publicitare; � Pliante;

45

� Flutura�i; � Afi�e publicitare; � Campanii de prezentare (în institu�iile din care ar putea proveni poten�ialii clien�i); � Bro�uri de prezentare; � Pagini Web � Mesaje în pres�; � Zilele por�ilor deschise.... • Sumar În acest modul am analizat campaniile de marketing educa�ional, strategiile de marketing educa�ional �i cele mai frecvente demersuri de mareting utilizate în institu�iile de înv���mânt. • Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Analiza SWOT a tipurilor de campanii de marketing. 2. Realizarea unui proiect de campanie de marketing dup� modelele

oferite în suportul de curs. • Bibliografie modul

Kotler, Ph., Fox, F.A., Strategic marketing for educational institutions, Prentice-Hall (Englewood Cliffs, N.J.), 1985

Stanciu, S., Marketing general - Particularitati in organizatiile non-profit, Ed. Dareco, Bucure�ti, 2002

Juganaru, Mariana, Cercetari de marketing. Editura Europolis, Constanta, 1996

46

MODULUL 6 DOCUMENTE DE POLITIC� EDUCA�IONAL� LA NIVEL INTERNA�IONAL CARE INFLUEN�EAZ� MANAGEMENTUL EDUCA�IONAL �I EVIDENT STRATEGIILE AFERENTE DE MARKETING.

• Scopul �i obiectivele - Analizarea principalelor documente de politic� educa�ional� actual� la nivel

interna�ional; - Compararea demersurilor �i m�surilor impuse d cele trei documente de

politic� educa�ional� în vederea desf��ur�rii unor demersuri de management �i marketing eficiente.

• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: marketing educa�ional, institu�ie educa�ional�, politic� educa�ional�. • Schema logic� a modului

- Analiza Declara�iei de la Sorbona, Fran�a, din 25 mai 1998

- Analiza Declara�iei de la Bologna, Italia, din 19 iunie 1999

- Analiza Declara�iei de la Praga, Cehia, din 19 mai 2001

• Con�inutul informa�ional detaliat 1. DECLARA�IA DE LA SORBONA

DECLARA�IE ASUPRA ARMONIZ�RII ARHITECTURII SISTEMULUI EUROPEAN DE ÎNV���MÂNT SUPERIOR

Paris, Sorbona 25 mai 1998 Evolu�ia european� a înregistrat în ultima perioad� pa�i semnificativi. Oricât de semnificativi ar fia ce�ti pa�i, nu trebuie s� uit�m c� Europa nu este doar un spa�iu pentru Euro, b�nci �i economie; trebuie s� fie, în egal� m�sur�, o Europ� a cunoa�terii. Trebuie s� înt�rim �i s� construim bazându-ne pe dimensiunile intelectual�, cultural�, social� �i tehnic� ale continentului nostru. Aceste dimensiuni au fost într-o mare m�sur� definite de universit��i, institu�ii care joac� în continuare un rol central în evolu�ia acestora.

Universit��ile au ap�rut în Europa, unele dintre ele cu 750 de ani în urm�. ��rile noastre (n.t. cele patru) se mândresc cu câteva dintre cele mai vechi, care s�rb�toresc importante anivers�ri chiar acum, cum este cazul Universit��ii din Paris. În acele timpuri, studen�ii �i profesorii circulau liber �i diseminau cu rapiditate cunoa�terea pe întreg continentul. Ast�zi, prea mul�i dintre studen�ii no�tri absolv� f�r� s� fi beneficiat de o perioad� de studii în afara grani�elor na�ionale.

47

Ne îndrept�m spre o perioad� de schimb�ri majore în educa�ie �i pe pia�a muncii, spre o diversificare a evolu�iei carierelor profesionale, în care educa�ia �i formarea de-a lungul vie�ii devin un imperativ clar. Dator�m studen�ilor �i societ��ii un sistem de înv���mânzt universitar în care s� beneficieze de cele mai bune oportunit��i pentru a c�uta �i a g�si propriul lor domeniu de excelen��. Un spa�iu european pentru un înv���mânt superior deschis comport� un spectru larg de perspective, desigur, cu respectarea diversit��ii noastre, dar reclam�, pe de alt� parte, eforturi sdus�inute pentru a înl�tura barierele �i pentru a dezvolta un cadrui pentru predare �i înv��are care va promova mobilit��ile �i o cooperare �i mai strâns�. Recunoa�terea interna�ional� �i atractivitatea sistemelor noastre sunt în direct� leg�tur� cu accesibilitatea lor pe plan intern �i extern. Este vizibil� apari�ia apari�ia unui sistem cu dou� nivele importante – universitar �i post-universitar – care se impune pentru compatibilizare �i echivalare interna�ional�. Un grad mare de flexibilitate �i originalitate în acest sistem se a ob�ine prin utilizarea creditelor (de felul ECTS) �i a structurii semestrial. Aceast� schem� va permite validarea creditelor pentru cei care au optap pentru educa�ie ini�ial� sau continu� în diferite universit��i europene �i care doresc s� poat� acumula credite în perioade stabilite de timp, pe parcursul întregii vie�i. Studen�ii ar trebui s� poat� s� acceseze lumea academic� la orice moment al vie�ii lor profesionale, indiferent de trecutul lor socio-economic �i cultural. La nivel universitar studen�ii ar trebui s� aib� acces la diverse programe, inclusiv studii multidisciplinare, de dezvo9ltare a competen�ei lingvistice �i a abilit��ii de a utiliza tehnologii informa�ionale. La nivel post-universitar ar trebui s� existe posibilitatea de a lege între un curs de masterat cu durat� redus� sau un curs doctoral de lung� durat�, cu posibilitatea de treansfer de la unul la celalalt. La ambele cursuri accentul va fi pus pe cercetare �i munc� independent�. Atât la nivel post-universitar de studii masterale, cât �i la cel doctoral, studen�ii vor fi încuraja�i s� petreac� cel pu�in un semestru în universit��i din alte ��ri. De asemenea, un num�r sporit de profesori �i cercet�tori vor trebui s� activeze în alte ��ri europene decât cea natal�. Sprijinul crescând din partea Uniunii Europene pentru mobilit��i ale studen�ilor �i cadrelor didactice ar trebui exploatat pe deplin. Majoritatea ��rilor, �i nu doar cele europene, au devenit con�tiente de nevoia de sprijini o astfel de evolu�ie. Conferin�ele rectorilor universit��ilor europene, precum �i a grupurilor de exper�i la nivel academic din ��rile noastre au consacrat angajamentul larg pe direc�iile men�ionate. O conven�ie care recunoa�te specializ�rile în domeniul înv���mântului superior în aria academic� european� a fost acceptat� cu un an în urm� la Lisabona. Conven�ia stabilea un num�r de cerin�e de baz� �i recuno�tea faptul c� ��rile se pot angaja în scheme mult mai complexe. În conformitate cu aceste concluzii universit��ile pot construi pe aceste scheme �i pot s� le chiar dep��easc�. Întotdeauna va exista un teren

48

comun pentru recunoa�terea reciproc� a specializ�rilor din domeniul învî�îmântului superior în scopuri profesionale prin directivele Uniunii Europene. Cu toate acestea, guvernele noastre continu� s� joace un rol semnificativ pentru atingerea acestor scopuri prin sprijinul acordat modalit��ilor prin care cuno�tin�ele acumulate pot fi validate, iar specializ�rile ob�inute pot fi recunoscute pe o scar� mai larg�. Sper�m ca acest fapt s� conduc� la acorduri interuniversitare �i în viitor. Armonizarea progresiv� a cadrului general de atribuire a specializ�rilor �i titulaturilor poate fi ob�inut� prin consolidarea experien�ei existente a diplomelor integrate, a ini�iativelor pilot, precum �i a dialogului cu toate p�r�ile implicate. Prin prezenta ne angaj�m s� încuraj�m un cadru de referin�� comun, care vizeaz� îmbun�t��irea recunoa�terii externe �i faciliteaz� atât mobilit��ile studen�ilor cât �i posibilitatea de a ocupa un loc de munc�. Acum la aniversarea Universit��ii din Paris, în Sorbona, ni se ofer� o oportunitate m�rea�� de a ne angaja pe calea cre�rii unui spa�iun universitar european, unde identit��ile na�ionale �i interesele comune au posibilitatea de a ac�iona �i de a se înt�ri spre benefiuciul Europei, al studen�ilor s�i �i, în cadru mai general, al cet��enilor s�i. Adres�m chemarea c�tre alte state membre ale Uniunii �i alte state europene de a ni se al�tura pentru a atinge aceste obiective �i c�tre toate universit��ile europene s� consolideze statutul Europei în lume prin îmbun�t��irea continu� �i educa�ia permanent� oferit� cet��enilor ei. Claude Allègre Minister of National Education, Research and Technology (France) Luigi Berlinguer Minister of Public Education, Universities and Research (Italy) Tessa Blackstone Minister of Higher Education (United Kingdom) Jürgen Ruettgers Minister of Education, Science, Research and Technology (Germany)

49

2. DECLARA�IA DE LA BOLOGNA

SPA�IUL UNIVERSITAR EUROPEAN

Declara�ia Mini�trilor Educa�iei din Europa Bologna, 19 iunie 1999 Evolu�ia european�, mul�umit� extraordinarelor realiz�ri din ultimii ani, a devenit o realitate din ce în ce mai concret� pentru Uniune �i cet��enii ei. Extinderea �i aprofundarea rela�iilor cu alte ��ri europene care se prev�d confer� o dimensiune �i mai larg� acestei. Concomitent, suntem martorii unui proces de con�tientizare crescut� de c�tre mediile politice, academice �i publice mondiale a nevoii de a avea o Europ� mai complet�, mai ales construind pe �i înt�rind dimensiunile: intelectual�, cultural�, social�, �tiin�ific� �i tehnologic�. Europa Cunoa�terii este ast�zi larg recunoscut� drept un factor de neînlocuit pentru dezvoltarea capitalului social �i uman, precum �i drept o component� indispensabil� pentru consolidarea �i îmbog��irea cet��eniei europene, capabil� s� ofere cet��enilor s�i competen�ele necesare pentru a face fa�� noului mileniu, precum �i con�tientizarea valorilor comune �i apartenen�ei la un spa�iu social �i cultural comun. Importan�a educa�iei �i a cooper�rii educa�ionale pentru dezvoltarea �i consolidarea unei societ��i democratice, stabile �i pa�nice este universal recunoscut� ca fiind extrem de mare, mai ales în privin�a situa�iei din Sud-Estul Europei Declara�ia de la Sorbona, din 25 mai 1998, care a fost fundamentat� de aceste considera�ii, a subliniat rolului central al universit��ilor în dezvoltarea dimensiunii culturale europene. De asemenea a eviden�iat �i ideea cre�rii unui spa�iu universitar european, ca o modalitate cheie pentru a promova mobilit��ile �i posibilitatea de a ob�ine locuri de munc�, precum �i pentru dezvoltarea continental� general�. Mai multe ��ri europene au acceptat invita�ia de a se angaja pe direc�ia atingerii obiectivelor stabilite în declara�ii, semnând-o sau exprimându-�i acordul de principiu. Direc�ia spre care s-au orientat câteva dintre reformele educa�ionale universitare a dovedit angajamentul guvernelor respective de a ac�iona. Institu�iile de înv���mânt superior din Europa au acceptat provocarea �i �i-au asumat rolul principal în construirea spa�iului universitar european, de asemenea în lumina principiilor fundamentale cuprinse în Bologna Magna Charta Universitatum (1988). Cerin�ele societ��ii �i progresul în cunoa�terea �tiin�ific� sunt de cea mai mare importan�� dat fiind c� independen�a �i autonomia universitar� asigur� posibilitatea ca sistemele de înv���mânt universitar �i cercetare s� se adapteze permanent la imperativele impuse de schimbare. Cursul ac�iunii s-a stabilizat pe o direc�ie adecvat�, urm�rind un scop fundamentat. Cu toate acestea, atingerea unui grad crescut de compatibilitate �i comparabilitate a sistemelor educa�ionale universitare presupune efort sus�inut pentru a fi îndeplinit în

50

totalitate. Trebuie s� sprijinim acest efort prin promovarea unor m�suri concrete pentru a realiza pa�i înainte. Întâlnirea din 18 iunie s-a bucurat de participarea unor exper�i �i autorit��i în domeniu din toate ��rile �i ne-a oferit o serie de sugestii valoroase asupra ini�iativelor de urmat. Trebuie mai ales s� urm�rim acele obiective care vizeaz� cre�terea competitivit��ii interna�ionale a sistemelor educa�ionale universitare din Europa. For�a vital� �i eficien�a oric�rei civiliza�ii poate fi m�surat� prin atractivitatea pe care acea cultur� o exercit� asupra altor ��ri. Trebuie s� ne asigur�m c� sistemul european de înv���mânt superior va atinge un nivel mondial de atractivitate egal cu tradi�ia noastr� cultural� �i �tiin�ific� de excep�ie. Exprimându-ne sprijinul fa�� de principiile generale cuprinse în Declara�ia de la Sorbona ne angaj�m pe direc�ia coordon�rii politicilor noastre pentru a atinge în termen scurt, oricum în prima decad� a celui de-al treilea mileniu, urm�toarele obiective pe care le consider�m de prioritare pentru constituirea spa�iului universitar european �i pentru promovarea sistemului de înv���mânt european pe plan mondial: � Adoptarea unui sistem de specializ�ri u�or de accesat �i de compatibilizat, precum �i introducerea Diplomei Suplimentare, cu scopul de a promova posibilitatea ocup�rii unui loc de munc� pentru cet��enii europeni �i de a promova competitivitatea pe plan mondial a sistemului de înv���mânt superior european;

� Adoptarea unui sistem bazat în esen�� pe dou� nivele importante: universitar �i

post-universitar. Accesul la cel de-al doilea nivel va presupune completarea cu succes a primului nivel de studii cu o durat� minim� de trei ani. Titulatura acordat� la finalul primului nivel va fi recunoscut� pe pia�a european� a for�ei de munc� ca un nivel de calificare adecvat. Al doilea nivel se va finaliza cu titlul de master �i / doctor la fel ca în majoritatea ��rilor europene.

� Stabilirea unui sistem de credite – sistemul european de credite transferabile

(ECTS) – ca un mijloc adecvat pentru a sprijini mobilit��ile studen�e�ti pe o arie cât mai extins�. Creditele pot fi, de asemenea, ob�inute �i în contexte educa�ionale non-academice, inclusiv în sistemul de înv��are pe tot parcursul vie�ii (life-long learning) cu condi�ia ca acestea s� fie recunoscute de c�tre universit��ile în cauz�.

� Sprijinirea mobilit��ilor prin dep��irea obstacolelor în vederea realiz�rii liberei

mi�c�ri cu accent pe: o Pentru studen�i, acces la oportunit��i de studiu �i formare �i la servicii

conexe o Pentru profesori, cercet�tori �i personal administrativ, recunoa�terea �i

valorificarea perioadelor petrecute într-un context european de cercetare, predare �i formare f�r� prejudicierea drepturilor lor statutare.

� Promovarea cooper�rii la nivel european pentru asigurarea calit��ii cu scopul de a

dezvolta criterii �i metodologii similare � Promovarea dimensiunii europene în înv���mântul superior mai ales în ceea ce

prive�te dezvoltarea curricular�, cooperarea inter-institu�ional�, schemele de mobilit��i �i programele de studii integrate, form�rile �i cercet�rile.

51

Prin prezenta, ne angaj�m s� atingem aceste obiective – în limitele competen�elor noastre institu�ionale acordând deplin respect diversit��ii culturale, lingvistice, sistemelor na�ionale de educa�ie �i autonomiei universitare – pentru a consolida spa�iul universitar european. Ne a�tept�m ca universit��ile s� r�spund� din nou pozitiv �i cu promptitudine �i s� contribuie activ la succesul ini�iativei noastre. Convin�i c� realizarea spa�iului universitar european solicit� constant sprijin, supervizare �i adaptare la imperativele schimb�rii permanente, decidem s� ne reîntâlnim peste doi ani pentru a evalua progresul �i a stabili noi m�suri. Caspar EINEM Minister of Science and Transport (Austria)

Gerard SCHMIT Director General of French Community Ministry for Higher Education and Research (Belgium)

Jan ADE Director General Ministry of the Flemish Community Department of Education (Belgium)

Anna Mmia TOTOMANOVA Vice Minister of Education and Science (Bulgaria)

Eduard ZEMAN Minister of Education, Youth and Sport (Czech Republic)

Margrethe VESTAGER Minister of Education (Dermnark)

Tonis LUKA Minister of Education (Estonia)

Maija RASK Minister of Education and Science (Finland)

Claude ALLEGRE Minister of National Education, Research and Technology (France)

Wolf-Michael CATENHUSEN Parliamentary State Secretary Federal Ministry of Education and Research (Germany)

Ute ERDSIEK-RAVE Minister of Education, Science, Research And Culture of the Land Scheswig-Holstein (Permanent Conference of the Ministers of Culture of the German Länders)

Gherassimos ARSENIS Minister of Public Education and Religious Affairs (Greece)

Adam KISS Deputy State Secretary for Higher Education and Science (Hungary)

Gudridur SIGURDARDOTTIR Secretary General Ministry of Education, Science and Culture (Iceland)

Pat DOWLING Principal Officer Ministry for Education and Science (Ireland)

Ortensio ZECCHINO Minister of University and Scientific And Technological Research (Italy)

Tatiana KOKEK State Minister of Higher Education and Science (Latvia)

Kornelijus PLATELIS Minister of Education and Science (Lithuania)

Erna HENNICOT-SCHOEPGES Minister of National Education and Vocational Training (Luxembourg)

Louis GALEA Minister of Education (Malta)

52

Loek HERMANS Minister of Education, Culture and Science (the Netherlands)

Jon LILLETUN Minister of Education, Research and Church Affairs (Norway)

Wilibald WINKLER Under Secretary of State of National Education (Poland)

Eduardo Marçal GRILO Minister of Education (Portugal)

Andrei MARGA Minister of National Education (Romania)

Milan FTACNIK Minister of Education (Slovak Republic)

Pavel ZGAGA State Secretary for Higher Education (Slovenia)

D.Jorge FERNANDEZ DIAZ Secretary of State of Education, Universities, Research and Development (Spain)

Agneta BLADH State Secretary for Education and Science (Sweden)

Charles KLEIBER State Secretary for Science and Research (Swiss Confederation)

Baroness Tessa BLACKSTONE of Stoke Newington Minister of State for Education and Employment (United Kingdom)

53

3. DECLARA�IA DE LA PRAGA

SPRE SPA�IUL UNIVERSITAR EUROPEAN Comunicat al �edin�ei mini�trilor europeni responsabili cu înv���mântul

superior

(19 mai 2001) La doi ani de la semnarea Declara�iei de la bologna �i trei ani de la Declara�ia de la sorbona, mini�trii europeni responsabili cu înv���mântul superior, reprezentând 32 de semnatari, s-au întrunit la Praga pentru a analiza progresul realizat �i pentru a stabili direc�iile �i priorit��ile pentru urm�torii ani. Mini�trii au reafirmat angajamentul lor fa�� de obiectivul de a înfiin�a un spa�iu universitar european (EHEA – European Higher Education Area) pân� în 2010. Op�iunea Prag�i de a g�zdui aceast� întâlnire este un simbol al determin�rii ei de a implica întreaga Europ� în acest proces în lumina extinderii Uniunii Europene. Mini�trii au aclamat �i analizat raportul “Continuarea procesului de la Bologna”, realizat la solicitarea grupului de lucru �i a formulat concluzia c� scopurile definite în Declara�ia de la Bolgna au fost acceptate pe o scar� larg� �i utilizate ca baz� de dezvoltare a înv���mântului superior de c�tre majoritatea semnatarilor, precum �i de universit��i �i alte institu�ii de învî�îmânt superior. Mini�trii au reafirmat c� este nevoie de promovarea mobilit��ilor pentru a oferi studen�ilor, profesorilor, cercet�torilor �i personalului administrativ �ansa de a beneficia de bog��iile spa�iunlui universitar european, inclusiv de valorile democratice, diversitatea de culturi, lingvistic� �i a sistemelor de înv���mânt superior. Mini�trii au luat la cuno�tin�� Conven�ia institu�iilor de înv���mânt superiro europene desf��urat� la Salamanca în 29-30 martie, precum �i recomand�rile Conven�iei studen�ilor europeni desf��urat� la Göteborg în 24-25 martie �i au apreciat implicarea activ� a EUA (European University Association – Asocia�ie Universit��ilor Europene) �i a Uniunilor Na�ionale ale Studen�ilor Europeni (ESIB) în procesul de la Bologna. Au remarcat �i apreciat faptul c� au existat mai multe ini�iative de a continua procesul. Mini�trii au luat la cuno�tin�� sprijinul constructiv oferit de Comisia European�. Mini�trii au remarcat c� s-au luat m�suri în direc�ia realiz�rii activit��ilor recomandate în Declara�ie privind structura specializ�rilor. Ei au apreciat îndeosebi modalitatea în care se respect� principiul asigur�rii calit��ii. Pe mai departe au recunoscut nevoia de colaborare pentru a aborda provoc�rile generate de educa�ia transnaional�. În plus au recunoscut nevoia de abordare a unei perspective educa�ionale de înv��are pe tot parcursul vie�ii. ALTE AC�IUNI CARE DECURG DIN CELE �ASE OBIECTIVE ALE PROCESULUI DE LA BOLOGNA Dup� cum afirm� textul Declara�iei de la Bologna Mini�trii au declarat c� construirea unui spa�iun universitar european este o condi�ie a cre�terii atractivit��ii �i

54

competitivit��ii institu�iilor de înv���mânt superiro europene. Ei au venit în sprijinul ideii c� înv���mântul superior trebuie considerat drept bun public �i c� acesta este �i va r�mâne o responsabilitate public� (reglement�ri etc.) �i c� studen�ii sunt membri cu drepturi depline ai comunit��ii universitare. Din aceast� perspectiv� mini�trii au comentat la adresa continu�rii procesului dup� cum urmeaz�: Adoptarea unui sistem de credite transparent �i compatibil Mini�trii încurajeaz� în mod sus�inut universit��ile �i celelalte institu�ii de înv���mânt superior sp� profite pe deplin de legisla�iile na�ionale în vigoare, precum �i de instrumentele europene ce vizeaz� facilitarea recunoa�terii academice �i profesionale a unit��ilor de curs, a specializ��rilor �i titulaturilor, astfel încât cet��enii s� poat� uza de claific�rile, competen�ele �i abilit��ile lor oriunde în interiorul spa�iului universitar european. Mini�trii au adresat o întrebare organiza�iilor �i institu�iilor exsitente precum NARIC �i ENIC de a promova la nivel institu�ional, na�ional �i european recunoa�terea simpl�, eficient� �i deschis� ce reflect� diversitatea existent� a specializ�rilor. Adoptarea unui sistem bazat în esen�� pe dou� nivele principale Mini�trii au remarcat cu satisfac�ie faptul c� obiectivul unei structuri de specializare bazat� pe dou� nivele ce diferen�iaz� între înv���mânt superior la nivel universitar �i post-universitar, a fost abordat �i discutat. Unele ��ri au adoptat deja aceast� structur�, iar numeroase alte ��ri se gândesc la ea cu mult interes. Este important de men�ionat c� în multe ��ri titlul de licen�iat, respectiv magister sau alte specializ�ri similare pe dou� nivele pot fi ob�inute la universit��i precum �i în alte institu�ii de înv���mânt superior. Programele care ofer� specializarea pot �i ar trebui s� aib� orient�ri �i profiluri diferite pentru a acomoda diversitatea cerin�elor la nivel individual academic �i al locurilor de munc�, a�a cum s-a decis la Seminarul de la Helsinki referitor la titulaturile universitare (februarie 2001). Stabilirea unui sistem de credite Mini�trii au eviden�iat faptul c� pentru o mai mare flexibilitate în înv��are �i în procesul de calificare este necesar� adoptarea unui trunchi comun de calific�ri, sus�inut printr-un sistem de credite precum ECTS sau sisteme de credite compatibile cu ECTS, care s� ofere atât posibilitatea de transfer, cât �i pe cea de acumulare. Împreun� cu sistemele reciproc recunoscute de asigurare a calit��ii astefel de structuri vor facilita accesul studen�ilor pe pia�a de munc� �i vor spori compatibilitatea, atractivitatea �i competitivitatea în���mântului superior european. Generalizarea utiliz�rii unui astfel de sistem de credite �i a Diplomei Suplimentare vor contribui la progres pe aceast� direc�ie. Promovarea mobilit��ilor Mini�trii au reafirmat c� obiectivul urmarind îmbun�t��irea mobilit��ii studen�ilor, profesorilor, cercet�torilor �i personalului administrativ, a�a cum s-a stabilit prin Declara�ia de la Bologna, este de maxim� importan��. De aceea ei �i-au confirmat angajamentul de a milita pentru surmontarea tuturor obstacolelor care stau în calea liberei mi�c�ri a studen�ilor, profesorilor, cercet�torilor �i personalului administrativ, subliniind dimensiunea social� a acestor mobilit��i. Ei au luat la cuno�tin�� despre posibilit��ile de mobilitate oferite prin programele Comunit��ii Europene �i despre progresul înregistrat în acest domeniu, de exemplu lansarea Planului de Ac�iune al Mobilit��ilor stabilit prin Consiliul European de la Nisa, în 2002.

55

Promovarea cooper�rii europene în domeniul asigur�rii calit��ii Mini�trii au recunoscut rolul vital pe care sistemele de asigurare a calit��ii îl joac� în asigurarea unor standarde înalte de calitate �i în facilitarea compatibiliz�rii calific�rilor în întreaga Europ�. Ei au încurajat o cooperare mai strâns� între re�elele de recunoa�tere �i de asigurare a calit��ii. Ei au subliniat necesitatea unei strânse cooper�ri europene �i încrederea mutual� în acceptarea sistemelor na�ionale de asigurare a calit��ii. Pe mai departe au încurajat universit��ile �i celelalte institu�ii de înv���mânt superior s� disemineze exemple de bun� practic� �i s� proiecteze scenarii pentru acceptarea reciproc� a mecanismelor de evaluare �i acreditare/certificare. Mini�trii au solicitat universit��ilor �i celorlalte institu�ii de înv�-�mânt superior, agen�iilor na�ionale �i Re�elei Europene de Asigurare a Calit��ii (ENQA -European Network of Quality Assurance in Higher Education, în colaborare cu foruri similare din ��rile care nu sunt membre ale ENQA, s� coopereze în stabilirea unui cadru comun de referin�� �i în diseminarea bunelor practici. Promovarea dimensiunii europene în înv���mântul superior Pentru a consolida pe mai departe importanta dimensiune european� a înv���mântului superior �i posibilitatea oferit� absolven�ilor de a ocupa un loc de munc�, mini�trii au adresat sectorului de înv���mânt superior chemarea de a intensifica dezvoltarea de module, cursuri �i curriculum la toate nivelele care s� aib� con�inut, orientare �i organizare “european�”. Aceasta înseamn� în mod particular module, cursuri �i programe de studii oferite în parteneriat de c�tre institu�ii din diferite ��ri care vor duce la o specializare integrat� recunoscut�. PE MAI DEPARTE, MINI�TRII AU ACCENTUAT URM�TOARELE ASPECTE: Înv��area pe tot parcursul vie�ii Înv��area pe tot parcursul vie�ii este un element esen�ial al spa�iului unicversitar european. În Europa viitorului construit� pe o societate �i economie a cunoa�terii, strategiile de î�nv��are sunt necesare pentru a face fa�� provoc�rilor �i competititvit��ii �i pentru a utiliza noi tehnologii, a îmbun�t��i coeziunea social�, a oferi oportunit��i egale �i calitatea vie�ii. Institu�ii de înv���mânt superior �i studen�ii Mini�trii au accentuat c� implicarea universit��ilor �i a celorlalte institu�ii de înv���mânt superior, precum �i a studen�ilor competen�i, activi �i constructivi în crearea �i definirea spa�iului universitar european este de dorit �i este binevenit�. Institu�iile au demonstrat importan�a pe care o acord� cre�rii unui spa�iu european universitar compatibil �i eficient, diversificat �i flexibil. Mini�trii au sus�inut calitatea ca o condi�ie fundamental� pentru încredere, relevan��, mobilitate, compatibilitate �i atractivitate în spa�iul european uniersitar. Mini�ltrii �i-au exprimat aprecierea fa�� de contribu�iile în dezvoltarea programelor de studii care combin� calitatea academic� �i relevan�a pentru a extinde posibilitatea de a ocupa locuri de munc� �i au solicitat continuarea atitudinii pro-active a institu�iilor de înv���mânt superior. Mini�trii au afirmat c� studen�ii ar trtebui s� participe în �i s� influen�eze organizarea �i con�inutul educa�iei din universit��i �i celelalte institu�ii de înv���mânt superior. Mini�trii au reafirmat imperativul resim�it de studen�i de a �ine seama de dimensiunea social� în procesul Bologna. Promovarea atractivit��ii spa�iului universitar european

56

Mini�trii au c�zut de acord asupra importan�ei sporirii atractivit��ii spa�iului universitar european pentru studen�ii din Europa �i din alte p�r�i ale lumii. Transparen�a �i compatibilitatea specializ�rilor din înv���mântul superior european în întreaga lume ar trebui s� fie crescut� prin elaborarea unui cadru comun de calific�ri, precum �i prin mecanisme coerente de asigurarea calit��ii �i de acreditare/certificare �i eforturi sus�inute de informare. Mini�trii au subliniat în special calitatea educa�iei �i cercet�rii ca fiind �i trebuind s� fie un factor important care determin� atractivitatea �i competitivitatea interna�ional� a Europei. Mini�trii au fost de acord c� este necesar s� se acorde mai mult� aten�ie modului în care spa�iului universitar european beneficiaz� de pe urma institu�iilor �i programelor de diferite profile. Ei au solicitat o colaborare crescut� între ��rile europene în ceea ce prive�te implica�iile �i perspectivele unei educa�ii transna�ionale. CONTINUAREA ÎNTÂLNIRILOR Mini�trii s-au angajat s� continue cooperarea pentru atingerea obiectivelor stabilite în declara�ia de la Bologna, construind pe asem�n�ri �i beneficiind din diferen�ele culturale, lingvistice �i de sisteme na�ionale �i bazându-se pe toate posibilit��ile cooper�rii interguvernamentale �i dialogului permanent cu universit��ile europene �i celelalte institu�ii de înv���mânt superior, cu organiza�iile studen�e�ti �i cu programele Comunit��ii Europene. Mini�trii au invitat noi membri s� se al�ture procesului Bologna, dup� aplicarea acestuia de c�tre mini�trii reprezentând ��ri pentru care programele comunit��ii europene Socrates �i Leonardo da Vinci sau Tempus-Cards sunt accesibile. Ei au acceptat propuneri din partea Croa�iei, Ciprului �i Turciei. Mini�trii au decis c� o nou� întâlnire va avea loc în a doua jum�tate a anului 2003 la Berlin cu scopul de a analiza progresul �i de a stabili direc�ii �i priorit��i pentru urm�toarele stadii ale evolu�iei c�tre spa�iul universitar european. Ei au înt�rit nevoia de o structur� pentru întâlnirele de lucru ulterioare, constând într-un grup de follow-up �i un grup preg�titor. Grupul de follow-up ar trebui s� includ� reprezentan�i ai tuturor semnatarilor, noi participan�i �i Comisia European�, �i ar trebui s� fie condus de c�tre pre�edintele Uniunii Europene din acea perioad�. Grupul preg�titor ar trebui s� includ� reprezentan�i ai ��rilor care au g�zduit întâlniri anterioare ale moini�trilor sau vor g�zdui urm�toarele întâlniri ale mini�trilor, precum �i dou� ��ri membre ale UE �i dou� ��ri ne-membre ale UE; ultimii patru reprezentan�i vor fi ale�i din grupul de follow-up. Pre�eden�ia Uniunii din acea perioad� �i Comisia European� vor fi de asemenea parte a grupului preg�titor. Grupul preg�titor va fi condus de reprezentan�i ai ��rilor care vor g�zdui urm�toarele întâlniri ale mini�trilor. Asocia�ia Institut�iilor de Înv���mânt Superior Europene (European association of Institutions in Higher Education – EURASHE), Uniunile Na�ionale ale Studen�ilor din Europa �i Consiliul Europei ar trebui s� fie consulta�i în privin�a activit��ilor ulterioare. Pentru a continua procesul mini�trii au încurajazt grupul de follow-up s� organizeze seminarii în urm�toarele domenii: cooperare în privin�a acredit�rii �i asigur�rii calit��ii, recunoa�terea �i utilizarea creditelor în cadrul procesului Bologna, dezvoltarea programelor de studii integrate, dimensiunea social�, cu o aten�ie deosebit� acordat� obstacolelor în calea mobilit��ilor, precum �i l�rgirii procesului Bologna, înv���rii pe toat� durata vie�ii �i implic�rii studen�ilor.

57

• Sumar Modulul 6 a propus analizare celor trei Declara�ii, de la Sorbona, de la Bologna �i de la Praga privitoare la politica educa�ional� a Europei în ultimul deceniu.

• Sarcini �i teme ce vor fi notate 1. Realiza�i un scurt eseu pe tema „Schimb�rile majore care au loc în structura înv���mântului european”. • Bibliografie modul Declara�ia de la Sorbona, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/sorbona.html Declara�ia de la Bologna, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/bologna.html Declara�ia de la Praga, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/praga.html Comunicatul de la Berlin, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/berlin.html Comunicatul de la Bergen, http://www.bologna-bergen2005.no/Docs/00-Main_doc/050520_Bergen_Communique.pdf Comunicatul de la Londra, http://www.ond.vlaanderen.be/hogeronderwijs/bologna/

58

MODULUL 7 EXEMPLE DE PLIANTE NECESARE REALIZ�RII PRODUSELOR FINALE.

• Scopul �i obiectivele 1. Realizarea pliantelor finale pentru portofoliul studentului 2. Analiza pliantelor realizate

• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Studen�ii vor avea nevoie de urm�toarele prerechizite: strategii de marketing, campanii de marketing, tipuri de marketing, produse de marketing.

• Schema logic� a modului

Pliantul destinat campaniei de marketing • Con�inutul informa�ional detaliat Vom prezenta dou� tipuri de pliante. Structura lor este deja stabilit� �i se poate construi un model precum cel prezentat mai jos.

Fa�a recto a unui pliant de prezentare a unei institu�ii educa�ionale

59

Fa�a verso a unui pliant de prezentare a unei institu�ii educa�ionale

Fa�a recto a unui pliant de prezentare a unui eveniment dintr-o �coal�

60

• Sumar

Acest modul prezint� modele de pliante necesare portofoliului studentului.

• Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Realizarea a câte un pliant din fiecare dintre cele dou� modele prezentate mai sus.

• Bibliografie modul

Fa�a verso a unui pliant de prezentare a unei institu�ii educa�ionale

61

III. Anexe • Bibliografia complet� a cursului *** Rapport al UNESCO de la Commision internationale sur l'education pour XXI siecle, 1996 Andrei, C., Ciolompea, T., Niculae, I., �rban, M., Manual pentru p�rin�i, Ed. Funda�iei Salva�i Copiii, Bucure�ti, 2002 B�rar-Pescaru, A., Familia azi. O perspectiv� sociopedagogic�, Ed. Aramis, Bucure�ti, 2004 Bourdieu, P. (1986) Economia bunurilor simbolice, Ed. Meridiane, Bucure�ti Bourhis, R.Y., Leyens, J.F., (1997) Stereotipuri, discriminare �i rela�ii intergrupuri, Ed. Polirom, Ia�i Br�tianu, C., Jianu, I., VIZIUNEA �I MISIUNEA UNIVERSIT��II. STUDIU DE CAZ – ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE�TI, Academia de Studii Economice, Bucure�ti, Comunicatul de la Bergen, http://www.bologna-bergen2005.no/Docs/00-Main_doc/050520_Bergen_Communique.pdf Comunicatul de la Berlin, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/berlin.html Comunicatul de la Londra, http://www.ond.vlaanderen.be/hogeronderwijs/bologna/ Cuco�, C. (2000) Educa�ia. Dimensiuni culturale �i interculturale, Editura Polirom, Ia�i Declara�ia de la Bologna, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/bologna.html Declara�ia de la Praga, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/praga.html Declara�ia de la Sorbona, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/sorbona.html Educational Marketing Association, http://www.ema.on.ca/ Educational Marketing Service, http://members.tripod.com/edmarketingsvc/ Hofstede, G. (1996) Managementul structurilor multiculturale, Editura Economic�, Bucure�ti http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/60.pdf Integrated Educational Marketing Solution, http://www.edgeip.com/ims/ Juganaru, Mariana, Cercetari de marketing. Editura Europolis, Constanta, 1996 Kotler, Ph., Fox, F.A., Strategic marketing for educational institutions, Prentice-Hall (Englewood Cliffs, N.J.), 1985 Materialel se g�sesc pe Internet, la adresele indicate mai sus. Novak, Andrei ; Demetrescu, Mihai C., cond. st., Marketingul educational : cercetari de marketing privind satisfacerea cererii de educatie , A.S.E., Bucure�ti, 1977 P�un, E., �coala – o abordare socioprofesional�, Ed. Polirom, Ia�i, 1999 P�un, E., �coala – o abordare socioprofesional�, Ed. Polirom, Ia�i, 1999 Stanciu, S., Marketing general - Particularitati in organizatiile non-profit, Ed. Dareco, Bucure�ti, 2002 Telleri, F., Pedagogia familiei, Editura Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti, 2003 V�ideanu, G. (1988) Educa�ia la frontiera dintre milenii, E.D.P., Bucure�ti. www.edu.ro • Glosar – preciz�m faptul c� vom trece în revist� doar termenii specifici nu �i defini�iile acestora, care se reg�sesc în textul suportului de curs Marketing educa�ional, pia�� de oferte educa�ionale, campanii de marketing, strategii de marketing, tipuri de marketing, tipuri de familii, tipuri parentale, servicii �i produse educa�ionale, clien�i, resurse, management educa�ional, management institu�ional.

62

• Scurt� biografie a titularului de curs

CURRICULUM VITAE

1. Nume: Glava 2. Prenume: C�t�lin Cosmin 3. Data �i locul na�terii: 28.12.1972, Brad, Hunedoara 4. Adresa: Str. Grigore Alexandrescu,Nr. 55 ,Cod postal 400560,Localitatea Cluj-Napoca 5. Telefon 0745141157, Fax +40 264 590559, E-mail catalinglava@yahoo.com 6. Studii: Institu�ia Liceului

Industrial “Avram Iancu” din Mun. Brad, Jud. Hunedoara,

Nivel: Licen�� Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie si Filosofie, Specializarea: Pedagogie – Limb� �i literatur� român�

Nivel: Doctorat Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei, Specializarea: �tiin�e ale educa�iei

Perioada: de la (luna, anul) pân� la (luna, anul)

Sept. 1987 – Iul. 1991

Iul. 1992– Iul. 1997 Nov. 1999 oct. 2006

Grade sau diplome ob�inute

Diploma de bacalaureat

Diploma de Licenta Diploma de Doctor

7. Titlul �tiin�ific: Doctor în �tiin�e ale Educa�iei 8. Experien�a profesional�: Perioada: de la ….. (luna, anul) pân� la ….. (luna, anul)

Oct. 1997 – Sept. 1999 Oct. 1999 – Sept. 2003 Oct. 2003 - Prezent

Locul: Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cluj-Napoca Institu�ia: Universitatea „Babe�-

Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i Stiin�e ale Educatiei, Catedra de Stiin�e ale Educatiei

Universitatea „Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i Stiin�e ale Educatiei, Catedra de Stiin�e ale Educatiei

Universitatea „Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i Stiin�e ale Educatiei, Catedra de Stiin�e ale Educatiei

Func�ia: Preparator univ. Asist. univ. drd. Lect.univ.dr. Descriere: Postul a fost ocupat prin

concurs. În aceast� calitate am asigurat seminariile la disciplinele: Teoria �i metodologia instruirii, Introducere în pedagogie, Teoria �i metodologia formarii comportamentului psiho-moral , Pedagogie general�. Am organizat �i condus activit��i practice, întâlniri, dezbateri cu studen�ii sec�iei în cadrul Cercului �tiin�ific Studen�esc al studen�ilor pedagogi. Am fost în fiecare an coordonator de an pentru studen�ii specializ�rii Pedagogie-Limb� �i

Postul a fost ocupat prin concurs. În aceast� calitate am asigurat seminariile la disciplinele: Teoria �i metodologia instruirii, Pedagogie general�, Teroria educa�iei. Am fost membru al Consiliului Profesoral al Facult��ii de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei din 1999 pân� în 2003. Din noiembrie 1999 sunt înscris la doctorat în �tiin�ele Educa�iei având ca �i conduc�tor �tiin�ific pe d-l profesor universitar doctor Miron Ionescu. Tema tezei de doctorat este “Modelarea didactic� �i înv��area

Postul a fost ocupat prin concurs. În aceast� calitate prestez activit��i didactice aferente cursurilor Platforme educa�ionale on-line, Antropologie educa�ionale, Teoria inform�rii �i comunic�rii, Pedagogie comparat�, Fundamentele culturale ale personalit��ii, Teoria �i metodologia instruirii precum �i activit��i de curs �i seminar aferente disciplinelor pedagogice ale Modulului Pedagogic la Facult��ile de Litere �i de Studii Europene: Fundamentele pedagogiei, Teoria �i metodologia curriculumului, Teoria �i metodologia instruirii, Teoria

63

literatur� român� �i, ulterior, Pedagogie. În anul �colar 1998-1999 am preluat �i activitatea de secretar al Catedrei de �tiin�ele Educa�iei, activitate pe care o desf��or �i în prezent.

�colar�”, ulterior modificat� în „Modelarea didactic� a unor medii virtuale de înv��are �i contribu�ia ei la formarea competen�elor didactice”.

evalu�rii didactice. Din septembrie 2006 am fost numit Responsabil de specializare pentru Pedagogia Înv���mântului Primar �i Pre�colar. Din ianuarie 2008 am fost numit Director al Centrului de Formare Continu� în cadrul CFCID al Universit��ii Babe�-Bolyai Cluj-Napoca.

9. Locul de munc� actual �i func�ia: Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Lector universitar doctor, Director al Departamentului de Formare Continu� în cadrul CFCID al Universit��ii Babe�-Bolyai Cluj-Napoca. 10 . Vechime la locul de munc� actual: 11 ani 11. Brevete de inven�ii: - 12. Lucr�ri publicate (nr.total):

• 1 carte de autor (doi autori)

• 1 carte de autor ( 13 autori)

• 2 volume editate (coordonat)

• 2 capitole în lucr�ri ap�rute în str�in�tate (doi autori)

• 15 capitole în c�r�i ap�rute în �ar� (din care 12 de unic autor �i 2 cu doi autori)

• 1 manual de bune practici (doi autori)

• 14 studii în reviste de specialitate indexate BDI

• 18 comunic�ri �tiin�ifice la manifest�ri �tiin�ifice na�ionale �i interna�ionale. 12.1 Lucr�ri stiintifice relevante pentru specializarea �tiin�e ale Educa�iei(max.5 lucrari): “Introducere în pedagogia pre�colar�”, volum de autor elaborat în colaborare cu Glava C�t�lin, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002 “ICT in Education: Reflections and Perspectives”, nr. Special al Revistei “Educa�ia 21”, volum editat impreun� cu Gorghiu, L.M., Gorghiu, G., Glava, C., Kalnina, S., Lindfors, E., Grigore, V., Llavona, P., Thorsteinsson, G., Editura Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca, 2007. „Pedagogia �i didactica înv���mântului primar �i pre�colar”, volum editat impreun� cu C�t�lin Glava �i Odarca Bout, Editura Echim, Sighetu Marma�iei, 2008. „Development of general and specific teaching competencies through the educational use of ICT”, în colaborare cu Adina Glava, în volumul interna�ional "Current Developments in Technology-Assisted Education (2006)", M-ICTE, Spania Premise privind utilizarea educa�ional� a tehnologiilor informa�iei �i comunic�rii. Implica�ii în formarea ini�ial� �i continu� a cadrului didactic”, publica�ie în volumul colectiv „Tradi�ii, valori �i perspective în �tiin�ele educa�iei”, volum coordonat de Chi�, V., Boco�, M., Stan, C., Albulescu, I., Editura Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca, 2008 12.2 Lucr�ri didactice relevante pentru specializarea�tiin�e ale Educa�iei(max.5 lucrari): „Think, Construct and Comunicate, ICT as a Virtual Learning Environment”, publica�ie interna�ional� electronic� pe CD, publicat� într-un colectiv de autori la Valladolid Spania, Editura CFIE Valladolid 2 Coautor. 2005 „Consideration Related to face-to-face and Web Based Learning Methods in Romania”, în colaborare cu Adina Glava �i Gabriel Gorghiu, articol ap�rut în revista „Scientific Bulletin of Electrical Engineering Faculty” – 2008 ISSN 1843-6188, Bucure�ti, 2008. „Results of the Analysis of Students’ Opinions Regarding the Educational Use of Virtual Instrumentation. The case of VccSSe / Virtual Community Colaborating Space for Science Education Project”, în colaborare cu Adina Glava, articol ap�rut în revista “Educa�ia 21”, coord. M. Boco�, editori: V. Chi�, M. Boco�, C. Stan, I. Albulescu, Institutul de Preg�tire Didactic�, Centrul de Cercetare �i Inova�ie în Curriculum, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, - Studiu indexat în BDI Fachportal Pädagogik din Germania, nr. 6, 2008 „BSCW as a Virtual Classroom. Results of a research based approach regarding the educational features of the platform”, articol ap�rut în num�rul special al revistei “Educa�ia 21”, coord., Gorghiu, L.M., Gorghiu, G., Glava, A., Glava, C., Kalnina, S., Lindfors, E., Grigore, V., Llavona, P., Thorsteinsson, G.Institutul de Preg�tire Didactic�, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, - Studiu indexat în BDI Fachportal Pädagogik din Germania, 2007

64

„Rolul profesorului într-o clas� virtual�. Platforma BSCW ca spa�iu virtual de înv��are �i cooperare”, în volumul colectiv „Schimb�ri paradigmatice în instruc�ie �i educa�ie”, coordonator prof.univ.dr. Miron Ionescu, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2006 13. Membru al asocia�iilor profesionale:

• Asocia�ia Na�ional� Lectura �i Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice • Ad-Astra, Proiect On-line pentru o Comunitate �tiin�ific� Româneasc� http://www.ad-astra.ro/

14. Limbi straine cunoscute: engleza, franceza 15. Alte competen�e: Formator in cadrul programelor de formare initiala si continua - Competente de comunicare cu grupul de formabili adulti - Abilitati de organizare de seminarii si ateliere - Competente de coordonare proiecte internationale - Competente de lucru cu computerul: Microsoft Office, XP – Word, Internet Explorer, platforme de comunicare on-line - Competente de munca in echipa multispecializata 16. Specializ�ri �i calific�ri: - expertiza didactica - cooperare si interdisciplinaritate in invatamantul universitar - antrenament metacognitiv Institu�ia Perioada Specializarea Open Society Foundation Cluj-Napoca, Baisoara, Cluj-Napoca

1999 –2001

“Reading and writing for critical thinking” workshops

Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii Education Development Center SUA

3-8 iulie 2001

Stagiul de preg�tire a metodicienilor din universit��i. Calific�ri: - Modalit��i de înbun�t��ire a înv���rii elevilor; - Utilizarea programului Power-Point.

Socrates national Agency, International Symposium Comenius 2 Projects

24 - 27 Nov. 2001

Competen�e în: -Coordonarea proiectelor Comenius

Babes-Bolyai University, International Reading Association

August 2002 Noiembrie 2002

Critical Thinking Across the Curriculum Critical Thinking for Faculty and University students

�coala de var�, organizat� de Facultatea de Psihologie �i �tiin�ele Educa�iei, Babes-Bolyai University Cluj-Napoca

5 – 17 aug. 2002

“Cooperare �i interdisciplinaritate în înv���mântul universitar”

�coala de var� organizat� de Facultatea de Psihologie �i �tiin�ele Educa�iei, Babes-Bolyai University

11-17 iulie 2004

“Utilizarea scrisului în predare �i înv��are

Conferin�� interna�ional� organizat� de Facultatea de Psihologie �i �tiin�ele Educa�iei, Babes-Bolyai University desf��urat� la Cluj-Napoca

5-8 mai „Quality Teaching for Quality learning”,

Curs organizat de Universitatea Babe�-Bolyai Cluj-Napoca în colaborare cu CEPES UNESCO

4 februarie

23 mai

„Programul de preg�tire managerial� a cadrelor de conducere”

17. Experien�a acumulat� în programe na�ionale/interna�ionale (max.5 ): Programul/Proiectul Func�ia Perioada:de la... pân� la...

Proiectul Comenius 2.1. Action : FISTE – A Future Way of In-

Coordonator local Oct. 2004 – oct. 2007

65

Service Teacher Training in Europe, project nr: 118766-CP-1-2004-1-RO-COMENIUS-C2 Proiectul Comenius 2.1. Project No.128989-CP-1-2006-1-RO “VccSSe – Virtual Community Collaborating Space for Science Education”

Expert si formator Oct. 2006 -sept.2009

Proiectul Comenius 2.1. VCCSSe – Virtual community Collaborating Space for Science Education (2006-2009), proiect nr. 128989 – CP – 1 – 2006 – 1 - RO.

Expert si formator Oct. 2007-prezent

„EduExpert”, proiect acreditat la nivel national de formare continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar

Formator 2007 - prezent

Proiectul Phare Phare 2003/005-551.01.02 (Lot I) – Contract #013 Program de formare pentru calificarea profesorilor rromi Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar – IDD

formator 2007-2009

Proiectul Phare 2004-016-772.01.01.02 SUB C37 Program de formare pentru calificarea profesorilor rromi Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar – IDD

formator 2007-2010

18. Alte men�iuni (premii,distinctii ,etc): • Participare in calitate de cursant si formator la scolile de vara internationale, organizate de

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei: - Cooperare si Interdisciplinaritate in invatamantul universitar (2002) - Noua paradigma universitara: centrarea pe client (2003) - Utilizarea scrisului in predare si invatare(2004) 2008 Premiul „Comenius” al Universit��ii Bae�-Boyai.

19. Prezentarea activitatilor didactice anterioare (max.3/4 pag.) � Cursuri �i seminarii la disciplinele: - “Pedagogie” din cadrul modulului pedagogic (respectiv “Fundamentele pedagogiei”, “Teoria �i metodologia curriculum-ului”, “Teoria �i metodologia instruirii”, “Teoria �i metodologia evalu�rii”), la câteva facult��i ale Universit��ii “Babe�-Bolyai”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Pedagogie pre�colar� �i a înv���mântului primar“ la specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Dezvoltare curricular� �i înv��area bazat� pe proiecte“ la specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Managementul activit��ii intelectuale �i al înv���rii eficiente”, a specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - “Strategii de dezvoltare a gândirii critice”, a specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Educa�ie incluziv� – teorie �i aplica�ii“ la specializarea “Pedagogie”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD �i la specializarea“Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, curs op�ional . - “Consiliere pentru inova�ie �i dezvoltare curricular�”, la nivel masterat - “Consiliere �colar� �i asisten�� psihopedagogic�”. - “Teoria curriculum-ului”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca.

66

- “Pedagogia comunic�rii”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca. - „Marketing educa�ional”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca. - „Ergonomie didactic�”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca. � Lector la �coli de var�:

- �coala de var� „Utilizarea scrisului în predare �i înv��are”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 11-17 iulie 2004.

- �coala de var� “Noua paradigm� universitar�: centrarea pe client”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 21-27 iulie 2003.

- �coala de var� “Cooperare �i interdisciplinaritate în înv���mântul universitar”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 4-17 august 2002

- Iunie 2007 – participare în calitate de formator la �coala de var� a Facult��ii de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei: “Expertiza si calitate in activitatea didactica universitar�”, 27-30 iunie 2007

- �coala de var� „Valori �i perspective în pedagogia �i didactica universitar�”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Institutul de Preg�tire Didactic�, Centrul de Cercetare �i Inova�ie în Curriculum, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 14-17 mai 2008

- Activitatea �tiin�ific�: Repere ale activit��ii �tiin�ifice - Proiecte de cercetare: • Participant în calitate de second reprezentative, membru al echipei de tutori implica�i în

proiectul „THINK, CONSTRUCT AND COMUNICATE, ICT AS A VIRTUAL LEARNING ENVIRONMENT”, project no: 106469 – 2002 – ES – Comenius 2.1 Proiect Socrates-Comenius 2.1., 2001-2004, coordonator local al proiectului Lect.univ.drd. Adina Glava.

• Coordonator local al proiectului în derulare „FISTE - A FUTURE WAY FOR IN-SERVICE TEACHER TRAINING ACROSS EUROPE, Proiect nr. 118766-CP-1-2004-1-RO-COMENIUS-C21”, Proiectul Socrates – Comenius 2.1., 2004-2007.

• Participant în calitate de second reprezentative, membru al echipei de tutori implica�i în proiectul „VCCSSE VCCSSE – Virtual community Collaborating Space for Science Education” (2006-2009) COMENIUS 2.1. Project 128989-CP-1-2006-1-RO, coordonator local al proiectului Lect.univ.drd. Adina Glava.

• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip A, cod 1522, intitulat “Cercetarea valen�elor formativ-informative ale seminarului universitar", perioada 2007-2009, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, suma solicitat�: 170000 RON, suma solicitat� �i acordat� în primul an: 80000 RON

• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip A, cod 1527, intitulat “Formarea competen�elor de cercetare �tiin�ific� ale studen�ilor prin aplicarea modelului curriculumului bazat pe luarea de decizii în studiul integrat al �tiin�elor naturii în înv���mântul incluziv", perioada 2007-2009, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca.

• Membru în echipa proiectului CNCSIS „ASIGURAREA CALITAT��II ACTIVIT��II DIDACTICE DIN UNIVERSIT��ILE DIN ROMÂNIA”, nr. 17/1374 demarat în 2006, proiect coordonat de Conf.univ.dr. Adrian Opre.

• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip C, cod 3, intitulat “Standarde na�ionale de evaluare a nivelului de preg�tire a elevilor din înv���mântul liceal”, perioada 1997-2002, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, valoare: 20.000 RON (director: prof. dr. Miron Ionescu).

• Realizator al aplica�iei �i membru în echipa proiectului CNCSIS, cod 1726, intitulat “ MANAGEMENTUL CONFLICTELOR ÎN �COAL�. INTERVEN�IA

67

EDUCA�IONAL� PENTRU PREVENIREA �I REDUCEREA VIOLEN�EI”, perioada 2002-2004, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, (director: prof. dr. Chi� Vasile).

Declar pe propria r�spundere c� datele prezentate sunt în conformitate cu realitatea. Data complet�rii:

09.01.2009 Semn�tura