UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI, CREDIS

MASTERMANAGEMENT EDUCAȚIONAL

EVALUAREA PROGRAMELOR EDUCAȚIONALE ȘI A PERSONALULUI DIDACTIC

Masterand:Ionela- Simona Dumitru

An I, Sem. II

Prof. univ. dr. DAN POTOLEA

BUCUREȘTI, 2009

1

ELABORAREA UNUI PROGRAM ȘI EVALUAREA DE PROIECT A ACESTUIA

Definirea conceptelor Evaluarea programelor sociale constituie un domeniu nou, care s-a bucurat însă de mare interes din partea cercetătorilor, practicienilor, finanțatorilor, factorilor de decizie. Interesul și nevoia crescândă de evaluare, fondurile alocate programelor sociale și educaționale și cercetării evaluative au stimulat dezvoltarea rapidă a domeniului. Un program social este definit ca un set de activități sau de proiecte orientate spre un obiectiv sau un grup de obiective, în care resursele umane, materiale și financiare sunt coerent organizate pentru a produce bunuri, servicii sau schimbări ale mediului, ca răspuns la anumite nevoi. Ciclul de viață al unui program cuprinde mai multe etape: inițierea, dezvoltarea și consolidarea sau proiectarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea. Elementele structurale ale unui program sunt: scopuri și obiective, activități, resurse umane, materiale și procedurale și de timp, beneficiari sau populație - țintă, sistem managerial, componenta de evaluare sau autoevaluare. Un termen utilizat uneori ca sinonim este acela de proiect. Proiectele sunt definite ca un set de acțiuni planificate pe o durată determinată de timp care urmăresc atingerea unor obiective. Conform accepțiunii Comisiei Europene, proiectul înseamnă „un set de activități care trebuie realizate într-o secvență logică, pentru a atinge un set de obiective prestabilite; proiectul este prima subdiviziune a programului.” Așa cum s-a afirmat, se poate evalua orice, însă ne rezumăm la evaluările de programe sociale. Programele sociale își propun să amelioreze bunăstarea persoanelor individuale, organizațiilor și societății. Este intrinsecă evaluării următoarea secvență idealizată de rezolvare a problemelor:

- identificarea unei probleme;- generarea și implementarea alternativelor pentru a-i reduce simptomele;- evaluarea acestor alternative;- adoptarea acelora a căror rezultate sugerează că vor reduce problema în

mod satisfăcător. Scopul fundamental al teoriei de evaluare de programe este să specifice practicile fezabile pe care evaluatorii le pot folosi pentru a construi cunoștințe despre valoarea programelor sociale care pot fi utilizate să amelioreze problemele sociale pentru care sunt relevante programele.

2

Evaluarea de programe presupune că rezolvarea de probleme sociale poate fi îmbunătățită prin îmbunătățiri substanțiale ale programelor existente, o elaborare mai bună a noilor programe sau terminarea și înlocuirea programelor proaste cu altele mai bune. Dacă aceste condiții nu există, atunci evaluarea nu își atinge scopul. Teritoriul relevant a fost împărțit în trei elemente:

- structura internă de program și funcționarea lui;- constrângerile externe care modelează și exercită presiuni asupra

programelor;- cum apare schimbarea socială, cum se modifică programele și cum

contribuie schimbările programelor la schimbările sociale. Structura internă a unui program include personalul, clienții, resursele, rezultatele, administrația, alocările interne de buget, normele sociale, dotări și organizare internă. Structura internă mai implică și modul cum sunt combinate lucrurile într-un program model care corelează input-ul cu activități și rezultate. Cunoașterea structurii interne ajută pe evaluatori să pună întrebări despre aspecte precum: dacă structura existentă se identifică cu structura intenționată, punctele tari și slabe din structură și funcționarea continuă.

Evaluarea programelor/ proiectelor sociale și educaționale. Scurt istoric Cu toate că în opinia unor autori ( Shadish, Cook, Leviton) „evaluarea modernă de programe sociale a apărut în anii `60, încercări aparținând acestui domeniu au fost inițiate încă din secolul al XIX- lea. C. Weiss identifică un studiu evaluativ datând din 1833, în Europa, care a încercat să demonstreze măsura în care programele educaționale au determinat scăderea ratei delicvenței juvenile. Concluzia a fost că nu există nici o corelație între program și rata delicvenței. În America de Nord, în 1845, a fost efectuat un studiu evaluativ prin care au fost administrate teste scrise pentru toate disciplinele de bază din școală (Boston Survey). Rezultatele acestor studii nu au fost însă valorificate. În ordine cronologică, un moment important în dezvoltarea evaluării programelor sociale și educaționale este localizat temporal în anii `30-`50 și este caracterizat prin dezvoltarea modelului evaluării centrate pe obiective. (R. Tyler) și prin mișcarea în favoarea acreditării unităților de învățământ. În deceniile 6, 7, și 8 scade interesul pentru obiective și pentru instrumentele de testare și crește interesul pentru conceptualizarea evaluării. Anii `80-`90 se caracterizează prin consolidarea bazelor teoretice ale evaluării programelor sociale și educaționale, prin dezvoltarea unor programe de pregătire a evaluatorilor și preocupări pentru metaevaluare, pentru definirea unor standarde de apreciere a evaluării programelor sociale și educaționale. Dezvoltarea programelor sociale, investițiile financiare și umane pe care le-au implicat au dus la creșterea nevoii de evaluare, cu scopul controlului calității serviciilor și produselor, justificării investițiilor, analizei efectelor și impactului programelor sau aprecierea măsurii în care acestea au servit la ameliorarea sau

3

rezolvarea unei probleme. La aceste aspecte se adaugă unele probleme de natură intelectuală. Criticii sociali au observat punctele slabe ale unor programe, căutând ulterior soluții pentru ameliorare. În acest sens, ei aveau nevoie de date evaluative privind organizarea și implementarea programului, eficiența, eficacitatea, punctele sale slabe sau punctele forte. În Europa, evaluarea programelor sociale s-a dezvoltat la începutul anilor `80, în contextul integrării europene. În România, domeniul evaluării programelor sociale și educaționale se află la început, deoarece obiectul său a început în urmă cu aproximativ un deceniu.

Delimitări conceptuale și metodologice Evaluatorii definesc diferit unii termeni sau interpretează diferit anumite abordări. Evaluarea este, în general, o activitate de echipă, de aceea o armonizare a accepțiunilor termenilor, strategiilor și metodelor teoretice este necesară, în vederea ameliorării comunicării și colaborării. Este important ca membrii echipei să împărtășească o viziune comună asupra procesului de evaluare, astfel încât activitățile lor să fie complementare în atingerea acelorași scopuri. Există moduri diferite de a defini evaluarea: „determinare a gradului de realizare a obiectivelor”; „ culegere de informații pentru adoptarea unor decizii”; „ apreciere a meritului, valorii unui proiect sau program”. Evaluarea înseamnă „aprecierea sistematică a operațiilor și/sau a rezultatelor unui program sau unei politici, raportat la un set de standarde implicite sau explicite, un mijloc care să contribuie la îmbunătățirea programului sau proiectului.” ( C. Weiss, 1998). Din perspectiva altor autori, evaluarea înseamnă acumularea sistematică de fapte pentru a oferi informații despre realizările unui program în raport de efort, eficacitate și eficiență, în fiecare stadiu al dezvoltării lui. (Trippodi, Fellin, Epstein). Aceeași autori consideră evaluarea ca fiind „ o tehnică managerială care furnizează feedback informativ administratorilor programelor”. Prin urmare, evaluarea reprezintă un proces de apreciere a valorii, meritului și calității unui proces, produs sau rezultat. Obiectul evaluării îl constituie: componentele programului (obiective, resurse umane, materiale, procedurale, strategii de acțiune și de conținut, populația-țintă, timpul, sistemul managerial și propriul sistem de evaluare); proiectul programului; implementarea programului; rezultatele, efectele (impactul programului). În ceea ce privește scopul și funcțiile evaluării, putem aminti câteva dintre ele: oferă informații pentru adoptarea de decizii ( utilitatea – evaluarea formativă); controlul calității (evaluare sumativă); dezvoltă cunoștințe noi (apropierea de cercetare). Rolul evaluării se manifestă în trei direcții, după cum afirma Chelimsky: controlul calității programului, ameliorarea sa și, din punct de vedere epistemic, acumularea de noi cunoștințe în domeniu.

4

În mod tradițional, evaluarea va adresa întrebări privind rezultatele unui program sau proiect educațional, dar nu trebuie să se rezume la acestea ci să se intereseze și de scopurile programului, de proiectul și strategia de implementare, de activitățile propriu-zise. Metaevaluarea poate analiza întrebările care au fost adresate, dacă sunt cele adecvate, dacă sunt complete. Este important să culegem date calitative și cantitative de la diferite categorii de beneficiari. Este, de asemenea, foarte important, echilibrul dintre descrieri, observații, judecăți și recomandări. Există mai multe categorii de beneficiari ai evaluării, iar nevoile lor de informare sunt diferite. De exemplu, evaluarea unei inovații educaționale sau evaluarea unor programe școlare interesează profesorii, părinții, elevii, factorii de decizie, politicienii, managerii școlari, editorii, sponsorii, cercetătorii și nu în ultimul rând cetățenii - plătitori de taxe și impozite. Proiectul unei evaluări trebuie să reflecte diferitele categorii de public, nevoile, interesele și așteptările lor și modalitățile prin care se așteaptă răspunsul la aceste nevoi. Dacă aceste aspecte sunt lăsate la voia întâmplării, este foarte probabil ca evaluarea să eșueze în a răspunde nevoilor diferitelor categorii de beneficiari. Un raport de evaluare proiectat să răspundă nevoilor unor beneficiari nu va fi la fel de util și altei categorii de public țintă. Teoriile practicii iau în discuție deciziile esențiale din orice evaluare (Shadish). Ele au elemente care răspund următoarelor:

- dacă este cazul sau nu să se întreprindă o evaluare;- care ar trebui să fie scopul unei evaluări;- care ar trebui să fie rolul evaluatorului;- ce întrebări vor fi puse;- ce plan va fi folosit;- ce activități se vor întreprinde pentru a-i facilita utilizarea.

În al doilea rând, așa cum afirmă Scriven, pentru a face programele și produsele sociale adecvate nevoilor sociale, evaluările pot fi elaborate și utilizate în două feluri: evaluarea poate fi făcută pentru a da feedback celor care încearcă să amelioreze ceva (evaluare formativă); sau a furniza informații pentru factorii de decizie care se întreabă dacă să finanțeze, să termine sau să cumpere ceva sau nu (evaluare sumativă). Totodată, evaluatorii pot pune întrebări despre:

- clienții reali sau potențiali, necesitățile și dorințele lor;- input-urile în program, ca buget și personal;- structura și procesele interne ale programului care schițează relațiile dintre

aceste aspecte;- variabilele din afara programului care îl afectează, ca de exemplu

legislație, regulamente sau suport politic și organizatoric local;- schimbări în rândul clienților și al societății; - costurile și beneficiile programului.

Nu în ultimul rând, evaluatorul trebuie să elaboreze studiul. Aceasta include selectarea metodelor – inspectarea documentelor programului, observare la fața

5

locului, interviuri cu beneficiarii, monitorizarea programului, analizarea nevoilor clienților, metaevaluare, analiza secundară. Elaborarea implică și identificarea variabilelor care urmează a fi măsurate – input-uri, aplicarea programului și activități sau rezultate. Continuând acest proces se pot extrage din obiectivele programului măsuri ale rezultatelor, efecte secundare anticipate, legislație relevantă, teorii ale științelor sociale, teorie etică sau așteptări manageriale.

Elaborarea de program și evaluarea de proiect a acestuia Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, am considerat că este momentul potrivit pentru a ne reaminti că, în ciuda diferențelor culturale, lingvistice și de tradiții, școala noastră se bazează pe valori comune precum libertate, democrație și egalitate, de care ne bucurăm noi, de la cei mai mici până la cei mai mari europeni. Așa cum prevede motto-ul Uniunii Europene, suntem „uniți în diversitate”, în cadrul instituției de învățământ în care profesez fiind înscriși mulți copii de alte naționalități decât cea română. De aceea, la începutul anului școlar, împreună cu celelalte cadre didactice din această unitate, am stabilit că în cadrul programului de cercetare desfășurat de-a lungul anilor de grădiniță și primari, să fie inclusă o unitate de cercetare care să includă acest proiect, de a descoperi împreună Europa. Copiii, de la cea mai fragedă vârstă, vor fi pregătiți pentru a trăi, a învăța și a munci într-o Europă lărgită, manifestând profunzime, spontaneitate și naivitate în dorința de a găsi explicații pentru toate fenomenele și evenimentele ce apar în jurul lor. Începând din anul 2000, Comisia Europeană a adoptat o serie de recomandări cu privire la promovarea în interiorul fiecărui stat european a unei educații care să cuprindă, nu numai structural, ci și în planul conținuturilor educaționale, elemente de apropiere cum ar fi: „educația pentru democrație”, „educația pe parcursul întregii vieți”, educația multiculturală”. Dimensiunea europeană în învățământul preșcolar, căci la acest segment mă voi referi în cele ce urmează, se poate realiza prin promovarea unor deziderate cum sunt:

- cunoașterea și respectarea drepturilor copiilor;- democrația (egalitate, libertate, dreptate);- realizarea integrării sociale;- formarea unui comportament tolerant care să stimuleze respectul,

înțelegerea și cooperarea;- eliminarea discriminării de orice tip;- recunoașterea și abordarea diversității culturale;- dezvoltarea capacităților de interacțiune dintre copil și mediu;- susținerea și facilitarea accesului copiilor la acțiunile comunității;- asumarea de roluri și responsabilități în viața socială;- implicarea copiilor în rezolvarea problemelor vieții cotidiene.

6

În contextul integrării României în Uniunea Europeană, învățământul preșcolar are un rol important în formarea copiilor în spiritul valorilor europene și este necesar să dezvoltăm conștiința europeană în rândul copiilor, să-i învățăm despre valorile europene, să punem bazele unor proiecte în colaborare cu aceste state europene și să integrăm dimensiunea europeană în activitatea noastră curentă, participând la activități de ordin pedagogic. Acest gen de proiect nu este nou în instituția în care funcționez, grădinița participând la proiectul „Spring Day in Europe”, o inițiativă a Comisiei Europene și European Schoolent, care promovează în instituțiile de învățământ metode de învățare și dezbatere asupra Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect funcționează un centru activ de informare, conceput ca un loc de întâlnire pentru cadrele didactice care doresc să lucreze împreună în cadrul proiectelor europene, dar și ca mijloc de informare privind noile metode de educație, prin accesarea internetului. Rolul acestui proiect este de a asigura copiilor din grădinițe și școli receptivitatea la valorile europene, șanse egale de afirmare, precum și implicarea activă a instituției în viața comunității, prin realizarea unui parteneriat permanent copii – grădiniță – părinți - comunitatea locală, prin raportare la standardele și practicile europene. Participarea la „ Primăvara Europeană” le oferă copiilor noștri o învățare și comunicare deschisă, ei putând să-și exprime adevăratele lor păreri și dorințele pentru un viitor mai bun. „Primăvara Europeană” le oferă copiilor posibilitatea de a face acest lucru de la cea mai fragedă vârstă, obișnuindu-i pe copii cu dezbaterea democratică. În acest context, am desfășurat cu copiii o serie de activități cu tematică europeană, am desfășurat acțiuni în care au fost implicate personalități locale și am organizat festivități cu tematică interculturală. Multe din acțiunile întreprinse împreună cu copiii sunt reflectate în fotografii care pot fi văzute pe site-ul „Primăvara Europeană”. Iată programul de activități:

DATA ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI

MODALITĂȚI DE REALIZARE

6.05.2008 România, o țară europeană

Discuții cu părinții invitați și cu bibliotecarul școlii

9.05.2008 Europa, la mulți ani! Jocuri și concursuri distractive organizate cu școlarii cu ocazia Zilei Europei

12.05.2008 Atracțiile Europei Vizita la Grădina Botanică

14.05.2008 România alături de alte țări

Realizarea colțului Europei în clasă

7

19.05.2008 Așa văd eu Europa Expoziție cu lucrări ale copiilor: desene, construcții, proiecte 3D

20.06.2008 Să avem grijă de Europa Plantarea pomilor în grădina școlii

5.05.2009 Învață și dezbate Întâlnirea cu consilierul pe probleme europene

7.05.2009 Daruri ecologice pentru Europa

Aplicații practice

9.05.2009 La mulți ani, Europa! Jocuri și concursuri distractive

12.05.2009 Salvați animalele Vizită la Grădina Zoologică

13.05.2009 Împreună în lume Vizionare filmulețe cu acțiunile copiilor din alte țări; obiceiuri, costume populare; steaguri

15.05.2009 Propunerea mea pentru Europa

Proiecte cu temă aleasă

18.05.2009 Dialog cu lumea întreagă Accesarea internetului19.05.2009 Toți suntem copiii

EuropeiÎntâlnire cu copiii din orfelinat

În ideea continuării acestui proiect pe parcursul anului școlar curent, am inițiat proiectul educațional „Să descoperim Europa”, pe care îl voi prezenta în cele ce urmează. Am considerat ca beneficii ale acestui proiect pentru copiii preșcolari următoarele:

- cunoașterea lumii europene;- cunoașterea și respectarea drepturilor tuturor copiilor;- posibilitatea de a compara reguli care guvernează diferite comunități

(reguli despre circulație, familie, învățământ, ecologie);- cunoașterea și înțelegerea diferențelor etnice, culturale și economice;- familiarizarea cu activități multiculturale și educative în spiritul

respectului față de diversitate;- libertatea de a-și exprima propriile opinii;- copiii învață să recunoască și să accepte diversitatea culturală;- se facilitează accesul copiilor la acțiunile comunității.

Pentru a înțelege care este nivelul de cunoștințe al copiilor referitoare la Uniunea Europeană (după activitățile pe care le-am desfășurat pe parcursul a doi ani, copiii fiind în prezent la grupa pregătitoare) și ce doresc să afle, am recurs la metoda KWL chart ( Know/ Want to know/ Learned).

8

Astfel, în cadrul evaluării inițiale am aflat următoarele informații necesare derulării proiectului, iar la sfârșitul temei universale de cercetare „ Unde mă aflu în spațiu și timp”, în cadrul evaluării sumative am constatat ce au învățat copiii:

KNOW ( ȘTIU) WANT (VREAU SĂ ȘTIU)

LEARNED (AM ÎNVĂȚAT)

- copiii știu că U.E. este o familie formată din mai multe țări;- cunosc drapelul U.E. și drapelele altor țări;- știu că țara noastră a fost primită în U.E., alături de alte țări;- că trebuie să avem mai multă grijă de natură, de animale;- că putem să facem schimb de cunoștințe, impresii prin intermediul Internetului;- că putem colabora la diferite proiecte europene.

- Ce face U.E. pentru copii?- Cum trăiesc copiii în alte țări?- Cum va arăta țara noastră când vom fi mari?- Ce schimbări se vor produce?- Cum ne putem înțelege cu alți copii?- Ce învață ei?- Ce trebuie să facă, ce responsabilități au în celelalte țări ale U.E. copiii?- Ce drepturi au?

- U.E este preocupată de protejarea mediului și de studierea cauzelor schimbării climaterice;- preocuparea U.E. privind deșeurile și reciclarea va aduce o contribuție esențială la calitatea vieții populației;- U.E. susține cooperarea țărilor membre în vederea înlăturării poluării (se caută soluții pentru ca fabricile și mașinile să nu mai polueze);- toți europenii vor ca apa din lacuri, râuri, mări să fie curată;- copiii au înțeles că au drepturi la fel ca ceilalți copii din Europa, dar și responsabilități: ocrotirea naturii, îngrijirea animalelor, un comportament civilizat, respectul pentru ceilalți;- U.E. dorește pacea în toate țările, dovadă că de 50 de ani în Europa nu au existat conflicte armate.

Plecând de la principiile de bază ale drepturilor omului, ale vieții, dreptății, libertății, echității, în cadrul proiectului educațional „Să descoperim Europa”, copiii preșcolari au învățat despre drepturile lor și au fost stimulați să reflecteze și să analizeze cum sunt ele aplicate. Printr-o paletă largă de activități: jocuri, povestiri, convorbiri, studii de caz, întâlniri cu diferite personalități, copiii au fost inițiați în drepturile și îndatoririle

9

lor, având posibilitatea să împărtășescă și altora din experiența lor prin intermediul Internetului. Prin temele abordate de-a lungul proiectului am făcut cunoscute copiilor aspecte din țările care fac parte din U.E. În acest sens, copiii au desfășurat unele activități precum:

- au ascultat povești despre copiii din alte țări;- au confecționat Drapelul U.E. și drapele ale țărilor membre, pe care le-au

așezat alături de drapelul României la colțul intercultural al grupei, la „Colțul Europa”;

- au alcătuit un album cu vederi intitulat „România alături de alte țări”;- au redat prin desene, picturi, construcții, ceea ce au înțeles despre Europa,

alcătuind o expoziție intitulată „Așa văd eu Europa”;- au confecționat din cutii de carton locuințe cu aspect specific fiecărei țări

U.E., au așezat drapelele respective pe acestea, alăturând construcției și câțiva „locuitori” îmbrăcați în costume specifice poporului lor;

- au plantat pomișori și plante în grădina școlii, promițând perpetuarea acestui obicei an de an;

- au vizitat grădina zoologică și au descoperit animalele în pericol sau pe cale de dispariție;

- au vizionat filmulețe cu acțiunile și activitățile copiilor din alte țări care au abordat aceste teme.

Argumentul proiectului Inițierea copiilor în spiritul valorilor democratice și al drepturilor omului constituie unul din fundamentele educației, începând cu cea mai fragedă vârstă.Într-o Românie, de curând parte a Uniunii Europene, cunoașterea drepturilor copilului are semnificații aparte. Prin proiectul pe care l-am derulat cu grupa am urmărit explicarea conceptelor utilizate, dezvoltarea unui anumit mod de a gândi, a unei capacități de a percepe realitatea românească și internațională, a dorinței de a întreprinde acțiuni prin care drepturile copilului să fie cunoscute și respectate. În educația preșcolarilor, cunoșterea drepturilor copilului vizează stimularea unui sentiment de încredere și de toleranță față de ceilalți, iar prin conștientizarea copiilor, a mediului educațional și comunitar, asupra faptului că sunt protejați de legi și convenții internaționale, vor fi diminuate variatele și multiplele încălcări ale drepturilor copilului.

Scopul proiectului: cunoașterea și respectarea valorilor europene (drepturile copiilor,

nediscriminarea, toleranța, prietenia, securitatea, pacea). formarea unor comportamente civice în sprijinul acestor valori.

Obiective urmărite în cadrul proiectului educațional- cunoașterea drepturilor copilului;

10

- cunoașterea și identificarea valorilor respectate în Uniunea Europeană;- dezvoltarea unor atitudini favorabile luării deciziilor și exprimării

opiniilor în diferite situații;- educarea trăsăturilor de voință și caracter prin formarea unor atitudini

pozitive față de sine și față de ceilalți;- desfășurarea unor acțiuni în spiritul respectării drepturilor copilului în

viața școlară și în activitatea lor socială;- dezvoltarea spiritului critic și autocritic;- încurajarea cooperării și comunicării interpersonale;- exprimarea propriilor opinii;- exersarea unor comportamente în grup, respectând drepturi ale copiilor.

Grupul țintă: 15 copii, dintre care 2 de naționalitate greacă, un francez , un turc și

un portughez.Beneficiari :

Direcți: copii, colectivul grădiniței; Indirecți: școlile din cadrul proiectului „Spring Day”, părinți,

societatea.Repere temporale: anul școlar 2008- 2009Locația: grădinița și alte spații impuse de calendarul acțiunilor.Resursele proiectului:

- resurse umane: 15 copii, 4 părinți, bibliotecara școlii, un consilier pe probleme europene;

- resurse materiale: spațiul de învățământ din grădiniță, dotările sălii de grupă, albume cu fotografii, 1 flip- chart, coli de hârtie, markere, lucrări ale copiilor, 1 aparat foto, 1 aparat dvd, cd-uri și dvd-uri;

- resurse financiare: bugetul proiectului este de 700 ron, constituit din sponsorizări; bugetul se folosește pentru: filme foto și înregistrări video, developare și procesare fotografii, protocol pentru invitați, vizite la gradina zoologică și la grădina botanică.

- resurse de informare: filmulețe, internet, atlas geografic, persoanele invitate.

După desfășurarea activităților din cadrul proiectului, am verificat modul în care și-au însușit copiii drepturile lor, aplicând metoda STAD ( Metoda învățării pe grupe mici). Se formează perechi prin metoda „ Mâna oarbă” – fiecare copil extrage dintr-un bol un steguleț al unei țări din Europa, apoi caută copiii care au același steguleț și formează grupe de câte patru. Se anunță tema: „Drepturile copilului” Fiecare grup primește o fișă, în mijlocul fișei fiind desenat un copil. Copiii trebuie să deseneze sau să scrie în jurul copilului care sunt drepturile copiilor sau care cred ei că sunt aceste drepturi. Copiii dintr-un grup lucrează folosind culori diferite.

11

Reguli: 1. Copiii din fiecare grup discută între ei timp de 2-3 minute tema. Fiecare

spune ce contribuție poate avea la realizarea temei.2. copiii anunță rezolvarea sarcinii prin metoda „creioanele la mijloc” (când

termină, fiecare copil pune creionul la mijlocul mesei, iar când toate creioanele sunt la mijloc înseamnă ca acel grup a terminat).

Fiecare grup realizează sarcina primită. Se analizează produsele prin „Turul galeriei”, fiecare grup prezintă ceea ce a făcut. Sunt expuse pe un carton trei criterii pe care celelalte grupuri trebuie să le evalueze, criterii prezentate în următorul tabel:

Criterii Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 41.Desenele realizate sunt semnificative pentru tema propusă2. Copiii au prezentat proiectul lor clar și explicit3. Copiii au colaborat pentru realizarea proiectului Răspunsurile pozitive sunt notate cu , iar cele negative cu x. Din fișele realizate de copii am înteles că aceștia cunosc drepturile copilului, așadar proiectul și-a atins scopul. Pentru a verifica cunoștințele însușite de copii despre Uniunea Europeană am aplicat următoarele procedee:

a. Harta conceptualăb. Analiza „SWOT”a. Harta conceptuală

Pentru a vedea dacă preșcolarii au înțeles rolul Uniunii Europene și cum trebuie să se comporte ca „adevărați europeni”, am aplicat metoda hărții conceptuale:

Am anunțat tema: „Ce am învățat de la U.E.?” Fiecare copil primește o fișă, în mijlocul căreia este desenat

drapelul U.E. Reguli: fiecare copil se gândește ce a învățat din toate activitățile

desfășurate și își fixează un anumit aspect pe care să-l prezinte pe fișă; va anunța terminarea temei prin metoda „Creioanele la mijloc”.

Copiii rezolvă sarcina primită. Fiecare copil „citește fișa”. Se fac aprecieri.

În general, copiii au redat, prin desen, că au învățat de la U.E.:- să fie prieteni cu toți copiii;- să iubească natura, animalele;

12

- să fie ecologiști;- că au drepturi;- că pot călători;- să ajute pe cei aflați în dificultate;- să planteze pomi, flori, să îngrijească parcurile.

b. analiza „SWOT” Metoda, fiind cunoscută copiilor de la alte activități, a fost ușor aplicabilă la tema „De ce este important că țara noastră a fost primită în U.E.?” copiii și-au spus ideile iar eu le-am notat în tabel:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- se respectă drepturile copiilor- putem circula în alte țări- părinții noștri pot lucra în alte țări- cunoaștem drapelele altor țări- putem colabora cu copii din alte țări- suntem apărați de război- avem Euro pe care-i putem folosi în toate țările.- toți trebuie să avem grijă de animale, de natură- trebuie să ajutăm copiii săraci și pe cei fără părinți- trebuie să ajutăm bătrânii și persoanele handicapate- avem mai multe informații.

- salarii mici, nu putem călători - nu cunoaștem limbi străine- prea puțini copii au calculator- părinții vor să plece să muncească în alte țări- nu toți oamenii care vin la noi în țara respectă legile din țara noastră: unii fură, mint, produc accidente.

OPORTUNITĂȚI PERICOLE (AMENINȚĂRI)- colaborăm cu copiii din alte țări- învățăm obiceiuri și tradiții din alte țări- învățăm limbi străine- putem locui și învăța în alte țări- avem Internet la grădiniță- putem să vedem cum lucrează copiii din alte țări și să arătam cum lucrăm noi.- putem colabora unii cu alții în diferite proiecte chiar dacă suntem din țări diferite- avem calculatoare

- oamenii, copiii, nu îngrijesc animalele, nu îngrijesc orașul, nu îi ajută pe cei săraci sau pe cei bolnavi

13

Din 15 copii prezenți, au participat activ la realizarea analizei Swot, 12 copii. Toate activitățile desfășurate cu copiii în cadrul programului au fost descrise în limba română și în engleză( limbile de predare în grădinița noastră), însoțite de imagini și au fost postate pe site-ul proiectului „Primăvara Europeană”. Astfel, copiii din alte țări pot vedea ce preocupări au copiii din România( la fel copiii noștri cunosc lucrările altor copii), implicându-se astfel într-un adevărat schimb intercultural. Beneficiul acestui proiect este că am învățat - atât noi, dascălii, cât și copiii - să fim deschiși comportamentelor democratice, să ne facem cunoscută activitatea, să cunoaștem activitatea altor copii din țara noastră sau din alte țări. Proiectul pe care l-am derulat a avut un impact deosebit asupra copiilor din grădiniță, în primul rând prin utilizarea metodelor interactive, a procedeelor și tehnicilor de lucru care le-a sporit copiilor, încrederea în forțele proprii, iar performanțele obținute au contribuit la dezvoltarea intelectuală, morală și la socializarea lor. Astfel, copiii au participat la actul învățării, trăind sentimentul de responsabilitate și de implicare în ceea ce realizează, au învățat să-și impună propriile idei și să le accepte pe-ale celorlalți, au învățat, prin cooperare, să participe la realizarea unor proiecte, asumându-și responsabilități.

Concluzii Grădinița este o mică societate, un loc unde se poate practica educația europeană, un loc unde se asigură nu numai un volum important de cunoștințe, dar se și formează mentalități moderne, deschise. Este important ca demersul nostru, al educatorilor, să aibă continuitate pe tot parcursul școlarității, astfel încât, peste ani, copiii noștri să fie cetățeni veritabili ai Uniunii Europene, capabili să înțeleagă schimbările și să ia decizii înțelepte, adaptându-și comportamentul nu numai în beneficiul propriu, dar și în cel public și colectiv.

Bibliografie:

W. Shadish, T. Cook, L. Leviton, „Fundamentele evaluării programelor. Teorii ale practicii”, 1995, vol. I și IIVlăsceanu, A. Nicolau, D. Potolea, „Școala la răscruce – Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu”, Editura Polirom, 2002, București

14