~-,:~

NICOLETADUMITRESCU

MIHAl'MANEA

CRISTIANNITA,

ADRIANPASCUAUREL

TRANDAFIRMAD ALINA

·TRANDAFIR

~,)

ISTORIAA

ROMANILORMANUAL PENTRU CLASA A XII-A

)\'I, (I ,1P, .

.}jU (VJJ,).••"u,,~ l--.}Jj0~ ..-l71tA~

-~G

/

.' h_ '(.J. '_~' ,

-~. ''--</,,--:-. ;:::bIGOJ '<c., ., .

. '7, " '/7(.... V I(,', l/hA/ Q:... r(~J?(J/J , I

.J~/"", V I<IA(>, 1.O. _Of!, -:

""/.("~: .J / / y c/J'/,.-I

I

)-7 J / '• ~-rfl , r ..I

~' !/1 /~ .Ie,

-C'

::r1HUMANITAS::uEDUCATIONAL,

tmilorisiarie de

.;;::.-::;:"';;,iiqii nerezoiuaie."Cvherine Durandin

In troducere

ROMANII IN EUROPA

- inseli, dragul nostru elev din clasadaca speri ca,in acestmanual,

.~ toate "contradicjiilenerezol-~<I la care se gandeste autoarea

~a.

z, primul rand, pentru ca manualul.:- fata prezinta numai douasprezece

e din Istoria romanilor, Catevain vedere geneza etnica, cea

__ tala si cea nationala; celelalte -zaarile familii de idei social-politico~~ secolele al XIX-lea si al Xx-lea.

~, asadar, un manual care relie-:caza numai "tensiunea ivita din

e contradictii" nerezolvate, cumsoune istoricul citat la inceputul

tui Avertisment. 0 tensiune iz-Ata din faptul ca fiecare generap.e

.vaja/ scrie Istoria romanilor inort cu propriile aspiratii. Roman-

,-,-cll, cu credinta ca discursul lor:amane decisiv pentru afirmarea- Ientitatii nationale. Cei cu spiritcritic, pragmaticii, in general, cusperanta ca "povestirea" trebuie- . eiata, adevarul despartitde mit.,

in clasele anterioare, la istorie am invatat ce este Europa. Cumau evoluat limitele aeestui spaiiu istoric de la Europa vechilor greci siEuropa romanilor la Europa romanicd si la Europa goticii, la Europacatedralelor, in general. Am cunoscut apoi prima descriere a Europei,cea a lui Erasmus, precum si modul in care a aparut ideea unitiiiiieuropene. De asem:enea, am aflat care sunt principalele modele eicurente politice ale Europei moderne, ce reverberatii au acestea, pemasura ce, ~ ultimele decenii, se discuta despre noua construciieeuropeana. In sfarsit, am aflat in ce consia cultura europeand,indeosebi cultura politicii a democraiiei, denumita azi culturii civicii,tocmai pentru reliefarea pregnanta a principalelor valori europene[D1]·

Manualul de Istorie pentru clasa a XII-a incearca sa raspundala noi intrebari: Ciind au apdrui romanii in Europa? Cum? Unde? Careeste locul lor geografic? Dar eel istoric? Mai precis, 'in ce epocd suntcunoscuti de europeni? Pe masura "inventarii" lor ca popor ori aconstituirii propriei ideniiidii? Ce imagini contradictorii au ei inEuropa? Care sunt vechile stereotipii pe care este alcatuitaimaginea moderna a europenilor despre romdni? Dar imaginea europe-nilor in constiinia rcmdneascii?

De ee, la cumpana secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea, carturariiromani scriau despre dubla aparienenid a poporului lor? Si de ceaceastd dubld trimitere, la cioilizaiia Orientului si la ciinlizaiia Occi-dentului, a pregatit "prima intrare a romdnilor in Europa" in a douajumatate a ultimului veac mentionat?

Astazi, in schimb, de ce este necesara 0 noua paradigmii? Asadar,pentru apropiata dar dificila reintegrare europeana, de ce numai Occi-dentul ofera modelul socieiaiii democratice? in acest context, cinetrebuie sa opteze in societatea romaneasca pentru acest model?Care sunt implicaiiile politice ei culturale ale unei asemenea optiuniferme, lipsite de ambiguitate?

Evident, sirul intrebarilor poate continua [D2].

a insemnatate deosebita au raspunsurile. Acestea suntcuprinse in capitolele si lectiile prezentului manual. Asupraunora dintre ele atragem atentia in aceasta Introducere.

Astfel, pretutindeni in manual, este subliniata dimensiuneaculturala a incercarilor romanilor de a se inscrie in istoria Europei.La inceput, prin scolile latinesti instituite pe langa vechile resedin-te episcopale si mitropolitane de la Milcov, Siret, Arges, Severin,Apoi, timp de mai multe veacuri, prin convietuirea cu membrii.unor comunitati central-europene stabilite la Orastie, ~., .Brasov, Bistrita, Baia, Suceava, Campulung Muscel, Tfugo .Concomitent, in cancelariile voievodale este folosita cl:rrlV"C'

.aceasta limba politica si sacra" a Europei sud-esti.ce,domnii 0 "invatasera [...] in casa la ei, de la mame1e de ori~

tu, inainte de a te alatura ultirni-~probabil,sa incercisa-p.limpezesti

¥ndurile, pentru a intelege ca "ten-- ea."amintita este menita sa pro-

ce ,,0 nevoie de seninatate".

:..a aceasta claritate, la propria linisteeteasca nu pop.ajunge decat dacalegi ca manualul 'de faja isi pro-e sa prezinte locul romanilor inpa. Para alte amanunte, el tre-

_ aie sa-p.reaminteasca ce a insemnatprima intrare" a romanilor in

:::::"!lIopa,ce reprezinta integrarea de...stazi- mult mai complexa, contra-

orie,poate. 0 integrare imposibilaparticiparea ta ...

Bafta!

4 ROMANI! iN EUROPA

ro:"Europa inseamna drepturile omului;apartenenta la 0 cultura europeanaeste indicata de faptul ea dreptulpromoveaza individul ea seop si subiect[...], iar Iibertatile individuale sunteoneepute ea garanpi ale autonomiei.Prin autonomie, individul nu se izo-Ieaza, ci iese din barierele soeiale siinteractioneaza eu alti indivizi. Prinautonomie, individul isi poate stabilisingur soarta, libertatea, dar aeeastain eadrullegii."

Eduard Hellwig,Unificarea se constaid, nu se inuenteaza

ro;"In cunoastere, in general, importantainainte de toate este intrebarea."

Andrei Marga,Filosofia unificarii europene

D3..•.Domnul este un om foarte intelept,vrednie de multa Iauda si iubit desupusii sai, (la randul lor) oameni viteji(palenti homini),. oameni de fapte(homini deJatti) si nu de stat pe saltea(so li pimazi), ci in razboi."

Matei de Murano,Raportul din 7 decembrie 1502

~'

,,[...] Gospodari rai, aplecati spre hopesi rautaciosi [...], invaluiti intr-o cum-plita nestiinta si dispretuiti de toatalumea (romanii sunt) oameni vrednicide compatimire [...]"

Carl Josef Eder,Adnot4ri la Supplex Libel/us Valachorum

Transsilvaniae

D5

,

slava, bosniace in Tara Romaneasca (sotia lui Alexandm-\~t-:care s-a nascut Vladislav-Vlaicu), rutene In ~1oLatcu, cu numele asa de rusesc). Stefan eelin aceasta limba cu solii rusi trimisi de rege1ePoIorria..'Istoria inviifiimantului romdnesci. Despre ultimul voienrisai"vorber;;teun cunoscut medic venetian [D3]'

In Evul Mediu, cand apar ca popor, apoi in timpuriJe ~=--:e,cand se afirma ca natiune, romanii sunt prezentati ci~pe continent de numerosi calatori si demnitari straini. In Imemorialistice si rapoarte oficiale, scrise in latina, neogresct,italiana, franceza, germana sau engleza, aprecierile sunt ~In unele, romanii sun! descrisi pe temeiul elementelor defuri::.t!:::B..,pozitive si negative. In altele, defectele au prioritate, lID

fiind exagerate [D4' Ds]'Raportul identitate-alteritate devine eel firesc pe masura

unor mari boieri romani invata la universitati din CracoviaPraga, Padova si Roma, Viena sau Paris, Berlin ~i Bonn.Indeosec;in ultimele trei centre culturale mentionate se formeazaintelectuala careia Ii datoram "prima intrare in Europa". Scgandim la generatia lui Mihail Kogalniceanusi la cea a [unimii,

Cei mai multi urmasi ai acestor generatii de carturari au privir"Europa" dintr-o perspectivii romdneasca. Punctul lor de vedere"european" corespunde momentelor istorice pe care Ie parcurgesocietatea romaneasca.Jn mod civilizat, indiferent de polemidlevremii, ei au propagat ideile active ale continentului: la modu,figurat au adus "Europa acasa" la romani, in asa fel inca-constiinta acestora a asimilat valorile si atitudinile democratice,

$i tot elitei intelectuale romanesti, iar prin ea, celei politice, -revine astazi indatorirea de a implini cele patru conditii ale rein-tegrarii europene, despre care vorbeste Adrian Marino (PentruEuropa. Integrarea europeand. Aspecte ideologice si culturale):

"l.ier;;irea definitiva din izolare, pe toate planurile, a Romaniei:2.orientarea decisa spre Vest si spre toate structurile

euro-atlantice;3.integrarea europeana progresiva si iesirea bine calculata din

sfera de influenta rusa, profund negativa:4.formarea unei paturi rnijlocii urbane si rurale. Ea singura

poate avea aspiratii si convingeri efectiv europene." _Cei care inteleg acest mesaj nu au altceva de facut decat sa

constituie impreuna aceasta "patura mijlocie" si sa paseasca inlumea civilizatiei europene potrivit exigentelor acesteia.

AUTORII

Kiadinitia luiatelege.Iorga,supusii

xlerne,ilor delucrarigreaca,li£erite.nitorii,ori ele

:i ce fiiiovia sileosebia elita1". Nemimii.1privitvedereifcurgeemicilemodull incat:ratice.itice, iile rein-:Pentru

naniei:cturile

ata din

ingura

ecat saasca in

ITORII

__. ....k--,,:, "" ~.~;- ~~r: ,",(, r ",';:- . ~. .~_ ~lir _ '..-~ '!t. '9.i.:. ,Is' ~!MI!kzd/ h .~ a r 'ad"- 3rt !." I. ....;-.~~

\DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

GETO-DACIIt STitAMOSI" I

~!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!AI POP 0 RVLVI ROMAN

D1"Inainte de a ajunge la Istru, regele persi-lor birui [... ] Ee getii care se cred nemuri-tori. Cad tracii-;1OCUitoridin Salmydessossi cei care ocupa pnutul asezat mai sus deorasele Apollonia si Mesembria - penume scirmiazi si nipseeni - s-au predatlui Darius (fara lupta). Cetii, insa, pentruca s-au purtat nechibzuit au fost indatarobiti, macar ca ei sunt cei mai viteji si maidrepti dintre traei."

Herodot, Istorii

D2--',,[Getii loeuiesc] dineolo de Haemus, intrefluviul Istros si Pontos Euxeinos, mai multspre mare. [Ei] si populatiile aeestui tinutse invecineaza cu scitii, au aceleasi armesi sunt top. arcasi calari."

. Tucidide, Istoria rdzboiului peloponesiac

• Identifleati caracteristiclle globale ~i dedetaliu ale celor doua fragmente doou-mentare. Pe acsasta baz!, reliefati me-todele diferite prin care autorii respectivicerceteaza aspectele istorico-geografice.Sesizati, in acest context, care este ra-portul identitate - alteritate.

rrt~

03-,,[Romanii] numeau Danubius partea su-perioara a fluviului si eea dinspre izvoarepana la eataraete. Tinutul de aid se afla, ineea mai mare parte, in stapanirea daeilor.Partea inferioara a fluviului, pana la Tyras,de-a lungul careia traiesc gepi, ei 0 numeseIstru. Oacii au aceeasi limba ca si getii,Acestia sunt mai bine cunoscuji de eleni,deoareee se muta des de pe 0 parte pe altaa Istrului si totodata multumita faptului eas-au amesteeat cu tracii si eu misii."

Strabon, Geographia

D4-.Este [... ] clar ca prin notiunea de «geto-daci» trebuie subintelese toate aeestefarfunitari teritoriale si nu 0 unitate isto-rico-sociala si politica, nu 0 limba comunasi nici neaparat 0 cultura materiala si spi-rituala comuna."

Alexandru Vulpe, Geto-dacii?

Semnificatia denumirilor

Getii sunt mentionati indeosebi in izvoarele grecesti. In secolul~LS~::ltl_a...Q!.r"Sofocle nu-i raporteaza insa la un spa!!E geografic.In aceasta privinta, mai utile sunt informatiile transmise de Herodot[I419i Tucidid.~JD2J:Nici ei nu precizeaza daca respectivul ethnonimestc eel prin care insisi getii se desernneaza. La fel stau lucrurile cualp traci de la nord de Haemus. Moesii, al carer teritoriu este stra-batut de Istru. sunt considerati de catre Sallustius, istoric roman dinsecolul I a. Chr., ca fiind "tot una cu vechiul «neam aprig al getilor-"..Spresfarsitul erei vechi, termenul "gep", dat initial unei grupari detriburi dintre Balcani,Dunare si Marea Neagra, este deja extins si pen-tru zona din stanga fluviului.

Un fenomen asemanator are loc probabil si in cazul dacilor. 0prima stire despre ei este atribuita tot unui autor grec. Menandru,poet comic din a doua jumatate a secolului al N-lea si de la inceputulsecolului al Ill-lea a. Chr., acorda unui personaj (sclav)numele de Daoe("lup", in limba traco-frigienilor). Pare indreptatita, astfel, afirmatiade mai tarziu a lui Strabon, referitoare la numele initial al daci1or,daoi("lupi", "cei care sunt asemeni lupilor", cum explica Mircea Eliadeacest ethnonim cu semnificatie religioasa arhaica). In acest caz, ter-menul Dacii trimite la originea totemica a numelui unei confrerii derazboinici.

Exista si alte opinii. Potrivit uneia dintre ele, la inceput termenul.xlacii" reprezinta denumirea unui trib local. Alp istorici si lingvisticred ca este un nume pe care vecinii (illirii, celtii)11dau unui grup detriburi inrudite. Acest nume este preluat de autorii latini din secolul Ia. Chr., incepand cu Caesar. Pe atunci, dacii si getii alcatuiau douagrupuri diferentiate teritorial, fiecare cu propriul prestigiu istoric [D3J.Pentru Trogus Pompeius, un contemporan allui Octavianus, "daciierau un vlastar al getilor"-. In decenii1e urmatoare, Pliniucel Batranscrie ca getii sunt "numip daci de catre romani".

Denumirile regionale ale geto-dacilor se pastreaza si in izvoare(epigrafice, narative) din prima jumatate a mileniului I p. Chr. Intrealtii, sunt atestati dacii apuli, biefii, buridavensii, carpii, costobocii,piefigii, ratacensii, sucii, tyragetii [D4].

Pentru unii istorici de azi, geto-dacii reprezinta 0 denumire con-ventionala [DsJ.Ea reprezinta sintagma sub care sunt cunoscute tri-burile nord-tracice, adica locuitorii autohtoni care traiesc la Dunare,Pont si Carpati, incepand din Hallstatt-ul mijlociu.

Geneza cioilizatiei. Premise interne ~i influente externeIndividualizarea geto-dacilor in cadrul populatiei tracice de la

miazanoapte de Muntii Ba1cani este raportata adesea la culturaBasarabi. Vestigiile acestui ansamblu material si spiritual provin in-deosebi din Banat (inclusiv eel sarbesc), Campia Romana, Moldova

n secolul~eografic.Herodothnonim

rurile cueste stra-fman dinzetilor-" .:> ,upari de

si pen-

adlor.Oznandru,nceputule de Daosifirmatiailor, daoi

Eliade~az, ter-ifrerii de

b;~~Igrup desecolul Iau douamc [D3]'" "daciiBatran

lire con-te tri-

Dunare,

te de laI~t~raovm m-oldova

t, ''\'vI/1i ,-.~ -

GETO-OACII, STRAMO$I AI POPORULUI ROMAN 7~

meridionala, Basarabia centrala si de sud, bazinul Muresului. Indelet-nicirile agricole si pastorale, produsele metalurgice si ceramica,obiectele de cult si podoabele din aur trimit la forme si omamente_din epoca ,bronzului si din Hallstatt:.uhimpuriu. - -

La aceste aspecte locale sunt asociate influente venite dinspre sud.Astfel, pe langa necropolele de incineratie, cum sunt cele semnalateIaBleiesti (jud. Teleorrrian) si Soldanesti (R. Moldova), sunt atestatesi cimitire de inhumatie din sud-vestul Olteniei. Ele denota patrun-derea in zona a unor comunitati de illiri (secolul al VIII-lea a. Chrl-

Din veacul urmator, influente meridionale resimt mai ales getii dinspatiile dobrogean si nistrean. Prin intermediul coloniilor grece~ti, eivin in contact cu civilizatia Antichitatii clasice.Tnraurirea este confir-mata prin cercetarile efectuate in teritoriul agricol (ch6ra) al oraselorHistria si Tyras: sate ale vremii (identificate la Tariverde, Tiraspol):fortificatii indigene (serrmalate la Babadag, Beidaud-Tulcea); necro-pole (Enisala, Satu Nou etc.). Unele dintre acestea dateaza de la sfar-situl secolului al VI-lea a. Chr., cand are loc expeditia condusa deDarius I.

Cam in acelasi timp, un grup scito-iranic patrunde in Transilvania.Din aceasta cauza, puternicul centru tribal autohton de la Teleac (jud.Alba) l~i inceteaza brusc activitatea. In schimb, la est de Carpati, invederea apararii getilor din zona, apar "cetatile" de la Cotnari, Stan-cesti-Botosani. In ultimul caz, suprafata fortificata era de 22 de hec-tare.

'Geto-dacilor le este atribuit si eel mai insemnat complex arheolo-gic din H4:11statt-ul tarziu. Atestat cu precadere in regiunile subcarpa-tice, el cuprinde mari necropole de incineratie. Inventarullor funerarilustreaza influente scitice (indeosebi piese de metal, decorate in stilulzoomorf), ca la Ferigele (jud, Valcea), dar si grecesti (ceramics Iucratala roata, podoabe din aur ~i-argmt aurit, monede), Ia Barsesti (jud.Vrancea) si ill alte locuri.

Obiectele grecesti denota 0- orientare accentuata a autohtonilorcatre Dunarea de [os, zona.unde patrund elemente de civilizatie dinregatele Macedoniei si Traciei. La Anadol au fost recuperate peste 0

mie de monede de aur din secolele al IV-Iea-al III-lea a. Chr., de pro-venienta elenistica. Incepand'cu secolul al III-lea a. Chr., getii din ba-zinul inferior al Prutului realizeaza primele monede, adaptari dupaemisiuni greco-macedonene.

De 'pe la mijlocul aceluiasi veac, continuand cu prima jumatate asecolului al II-lea a. Chr., are loc trecerea "spre cultura geto-daca «cla-sica»" (M. Barbulescu). Aflati deja ill cea de-a doua "varsta" a fieru-lui (epoca Latene), autohtonii ridica primele asezari de tip dava. Ele suntasemanatoare centrelor protourbane ale celtilor, Patrunsi anterior pevaile raurilor Tisa, Somes, Crisuri, Mures, Bega, apoi in sud-vestulOlteniei pe amble maluri ale Dunarii de [os si in bazinul Nistrului,acestia ofera geto-dacilor si 0 serie de "cuno~tinte tehnice", indeosebi"inAmetalurgie si ill olarit".

In secolul al II-lea a. Chr., cand rolul civilizator al celtilor seade peaceste meleaguri, ~ .Jumea geto-daca" patrund primele elemente decivilizatie romana ..

para] lnforrnatllle din citatele [D31~iCare sunt diferentele evidente dintreele de vedere ale celor doi autori?

ce credeti c~, la sfAr~itul studiului ssu,lea autor; membru corespondent almiei RomAne, folose~te semnul in-

rii?

" barea este: pana unde termenulaci- reprezinta doar 0 conventie

e unde incepand, utilizarea lui poateimplicatii nedorite. Desigur, imixtiu-

politicii in domeniul istoriei reprezintampala cauza. Dar este si vina istoricilor- arheologilor de a fi subestimat conse-

.epe care le prezenta stradania de amereu in evidenta trasaturile de in-

- e, in special pe plan material si spiri-ma 0 analiza critica: de asemeneasi chiar istoria «comuna- ale dife-grupari tribale din spatiul carpato-

- an. Fie din naivitate, fie chiar inconstient, multi cercetatori romani ai

'70 si '80 au raspuns solicitarilor~ acelor vremi si au scris in sensulx.: rnai sus. Subsemnatul nu este nici el cu

o exceptie, desi s-a straduit sa evite"a syntagmata absurde ca «statul

~c, centralizat si independent» etc."Alexandru Vulpe, Geto-dacii?

'ati aprecierile de mai sue, in maxi·ei propozitii referitoare la raportul- tstorta oa I?tilnt~,

~A OAMBIERA) DIN ARGINTrnn, I A. CHR., DESCOPERITA

iN DOBROGEA

LimbaStrabon nu argumenteaza afirmatia sa referitoare la limba « •••••• ' w

si getilor. De altfel, opinia cunoscutului geograf grec

t rZ~~7:- -- -'---------------~~::::::::~~:-:-:.::::::::::::::~--:::=- -'~=====~- '==-=-""C~_ - =se: &A

rt, prszenta in "spatiulasemenea obiect .de metal,

de solda~i greci.r

DE LA GENEZA ETNi'cA LA GENEZA STATAL.A8

Religia". Geto-dacii credeau in mai multe divinitati. Numai catevaacestea sunt nominalizate in izvoare literare antice.

Astfel, numele lui Cebeleizis (sau Nebeleizis) este amintit doarHerodot. In afara de aceasta initiala divinitate suprema, urano-soa traeilor nordici, "parintele istoriei" scrie si despre Zalmoxis, inperioada (secolul al V-lea a. Chr.), deja un alt mare "zeu de prin -tile Getiei".

Pus in relatie cu Pitagora si cu medicina psihosomatica, p__,de Platon, Zalmoxis ar fi propagat ascetismul si "existenta f, -dupa moarte". Ritualul sau, care cuprinde initierea taini.minunea, este organizat intr-o pestera din .Muntele Sfant" (Kogl .la un autor ulterior). Reformator religios si taumaturg, potri -Socrate si contemporanilor acestuia, Zalmoxis - "omul" - -leaza moartea si invierea [D6]'Treptat, aristocratii geto-daci "inif=:.-il apoteozeaza, suprapunandu-l zeului suprem initial. Cu nouanitate, al carei cult devine preponderent, ei comunica, la fiecareani, prin mijlocirea sufletului unui razboinic sacrificat.

Alte divinitati din spatiul carpato-istro-ponticsunt amintipoetii latini din perioada secolelor I a. Chr.-I p. Chr. Vergiliu,oara, scrie despre "Gradivus tatal,/ Cel ce vegheaza geticele I

.Ovidiu il remarca pe "g~tul care se inchina'lui Marte". Sunt, pro:e:::n.corespondente locale pentru divinitatile agrare si razboinice ,_~Marte) din lumea greco-romana. Similitudinile pot continua-si fale-gatura cu Bendis-Artemis-Diana, fara 0 nominalizare certa.

In timp ce Strabon reia legenda zalmoxiana si confirma G--;i.-tarea getilor din Moesia, care se hranesc numai cu branza,miere, istoricul Flavius Iosephus evidentiaza ,,,sfintenia au:: Ladaci", pe care Ii denumeste pleistoi. Acesti purtatori de bonete _raportati la nobilii daci (tarabostes, pileati), eare poarta 0 caciula""'- -tJ dupa cum arata Dio Cassius Cocceianus si Iordane~~ ( ~

--\ " Ultimul istoric amintit, un got romanizat, nascut in spatiul ~~.X.9..-\t apreciazain mod deosebit preotimeageto-daca. a considera ps, toarea tainei scrierii, detinatoarea unor date stiintifice (mate::;::;;ct !

astronomie) incifrate in piatra sanctuarelor, propagatoarea ~ifilosofico-morale si juridice ale Antichitatii.

VESTIGII ALE INCINTEI SACREDE LA SARMIZEGETUSA BASILEION

D6..•.Inierpretatio graeca a lui Zalmoxis il pla-seaza pe acesta in categoria speciala a vi-zionarilor si vindecatorilor apollonieni [... ].Principiile religiei lui - nemurirea sufle-tului, vegetarianismul etc. - sunt intr-ade-var apropiate de pitagorism. La origine,Zalmoxis pare sa fi fost un profet si unasociat a1regelui get. Legenda sa comportsun scenariu de ocultare si de epifanie careseamana vag cu acela a1zeitatilor care morsi invie, precurn Attis, Osiris si Adonis."

M. Eliade, P: Culian:u, Diciionar al religiilor

• Corelati informatiile din citat cu cele dinlectie. Pe aceasta baza, definiti termenii"epifanie" l?i"acultare".

.:'t\}.., Ci (' 1 j'

'1 ,. ( -'-\ .;i).~V-J. \ C' ~)'i\f.tV\)v .

.~~ ~~

romana nu este confirmata de alti autori antici. In consecinta, dlimba geto-dacilor stim destul de putin.

Cateva nume de plante tamaduitoare ale dacilor sunt consemnatede medicul grec Dioscoride (secolul I p. Chr.); hidronime si topo .de catre geograful Ptolemeu din Alexandria, ill veacul urmator, Aniponime ale celor mai indepartati stramosi ai poporului roman ~indeosebi in inscriptii latinesti din primele secole ale erei cresti

De "origine geto-daca" sunt considerate circa 160-170 de cuvinzeale limbii romane. Etimologia lor nu este insa explicata.

Conventional, "geto-daca" este considerate 0 limba indo-epeana din grupa satem. Ea se inrudeste, astfel, cu limba tracilor,cea a illirilor, cu limba vechilor loeuitori baltici si eu idiomurile slaxmai mult, cu limbairaniano-persana ~icu cea iraniano-scitica, psi cu sanscrita. A~a se explica, de altfel, asemanarea unor cuvinte,substrat, ale limbii romane, cu termeni din limbile albaneza, lelituaniana, din diferite limbi vorbite in Caucaz si, mai departe,in valea Indusului.

a, despre

isemnate)ponime,lr.Antra-nan aparcrestine.!cuvinte

do-euro-tcilor, cuileslave:,precumzinte, del, letona,te, pana

ra dintre

doar de»solara,, in aceatrin par-

pretuitafericita

inica sigaionon,rivit lui- simu-!nitiati"ua divi-repatru

rtite deL, buna-tarini".robabil,~(Ares,si in Ie-

rumpa-lapte sirumitor

pot fi, 'Ueus),

rJ '

pontic,pastra-rnatica,cipiilor

,.\

GETO-DACII, STRAMO~I AI POPORULUI ROMAN 9

Logie

~-4D5 a. em.Sofocle, mare tragedian atenian,opera Triptolemos mentioneaza

=OJCducltor politic al getilor,339 a. Chr.

c.. ltroUa lui Atheas in Dobrogea, laa silo) careia conducatorul scitilor

- de oastea lui Filip al Il-lea,_._cedoniei.·290 a. Chr.

~ dintre ostile lui Lysimachos si-:,;•..:::c:Jchaetes; ultimul conducea gepi

- ga Dunarii, cu resedinta la

2IJO a. Chr.t Rhemaxos.

186-150 a. Chr.~ Iui Oroles (;,Vulturul") cu

-44 a. Chr.~ conduce eel mai intins stat

ea geto-daca".!k-106 p. Chr.

~l este rege al formatiunii politiceN. Iorga 0 numeste "noua

I~.erape daca".

• \. l..I'r-·-/\,'" ,

ka r t~·'"-t. I.CJ...

fl\Ci~\)r

Sinteza politicii: de la uniunile tribale getice, la regatul dacilorInca din "secolul de aur allui Pericle", Sofocle 11pomeneste intr-o

tragedie pe Chamabon, care "donme;;te peste geti". Alt conducatorpolitic si rnilitar al acestora poate fi considerat acel anonim "rexHistrianorum" ("rege al istrienilor", al autohtonilor de pe malurile Du-narii de [os, intrucat Histria era condusa, in secolul al IV-lea a. Chr.,de magistrati). Acest "rex" se confrunta cu scitii condusi de Atheas.

Sefii militari ai uniunilor tribale din "spatiul getic" sunt confirmatiarheologic prin "morrninte prineiare" si tezaure datate in secoleleal IV-Iea-al III-lea a. Chr. Exemplelor cunoscute din gimnaziu le adau-gam pe cele de la Craiova si din imprejurimi, pe eel de la Bunesti-Averesti (jud. Vaslui); in ultimul caz, este vorba despre 0 "diademaprinciara" din aur. Unele obiecte pretioase, de parada, provin dinatelierele grecesti: altele sunt realizate de mesteri itineranti, care lu-creaza la comanda aristocratiei geto-dace din zonele influentate ante-rior de persi ~i sciti. .

Mari uniuni de triburi getice sunt raportate si la tipuri monetaremai importante, ernise in secolele al III-lea-al II-lea a. Chr. Una dintre .acestea uniuni 11are in frunte pe Dromichaites, un "basileus al tra-cilor" din secolul al Ill-lea, mentionat in izvoare narative ulterioare.Din acelasi veac este si Zalmodegikos, mentionat intr-un decret his-trian. EE-sileos Masko.t!-os apare pe 199t!n~r !!lone~ grecesti des-coperite in judetele Constanta si Tulcea.

Din secolul al II-lea a. Chr., dateaza Rhemaxos si fiul sau,Phra[damon], care despresureaza cetatea Histria, atacata de traeiisudiei condusi de Zoltes: Episodul denota 0 posibila continuitate di-nastica, intr-o perioada cand "simbioza geto-celta" pare posibila inspatiul carpato-nistrean. Un alt "rege" get - Oroles, la TrogusPompeius - se lupta, !n doua randuri. eu bastarnii, germanici de peambele maluri ale Prutului.

In secolul I a. Chr., bastarnii sunt aliatii ~tiIQr. Impreuna aparaHistria si celelalte or~e grecesti vest-ponIice in fata unei armatetrirnise de Roma sub comanda proconsulului provinciei Macedonia.Dupa victoria asupra romanilor, Burebista este indemnat de Deceneusa unifice triburile geto-dace.

Potrivit lui Strabon, Burebista este un "barbat get". Iordanes, carementioneaza sosirea lui Deceneu la una din resedintele (inca neiden-tificate) ale conducatorului rnilitar ce avea sa devina "cel dintai sicel mai mare dintre regii din Tracia" (potrivit unei inscriptii de laDionysopolis), nu precizeaza etnia marelui preot. Acesta apartine,probabil, celeilalte mari grupari politice din Dacia, la fel de insemnataca aceea a lui Burebista.

Monarhie militara intinsa, statullui Burebista se dovedeste efemer.Dupa moartea conducatorului, el se destrama in patru, apoi cinciformatiuni politice. Cea mai insemnata este situata in zona MuntilorSureanu, unde continuitatea eonducerii este reconstituita pe temeiulizvoarelor narative si epigrafice. Datorita prestigiului lor ca maripreoti, Deeeneu, Comosicus '$i-Coryllus)de{r'M~uccesiv, regi ai aces-tui "nucleu statal".

In jurul acestui .riucleu". cu capitala la Sarmizegetusa Basilei:Decebarreuneste celelalte formatiuni politice din teritoriile neocupra!einca de romani. Dacia redevine un stat mai putemic [0,]. Domnilui Decebal reprezinta perioada de "apogeu" a procesului isforiccare N. Iorga il considera "pxima_smteza' autohtona - ~.!fla~il.Qt' .

•.iiL.~l daco-getic, unificat din nou prinr:::::::.::::::a cutezatoare a 1ui Decebal, ame-~i::I-numaLpozitia Romei in bazinul

c, ri §i provinciile noi din Balcani sic5::.tE:cnpa Centrala. rn fruntea unei coa-

~or razboinice, tracice, sar-- ~ germanice, e1 ar fi devenit in

=.=:: ~ un nou Mithridate; deja victo-repurtate asupra legiunilor lui

~ zdruncinasera linia de aparareis!g, :;;;s - si 0 pace nesigura Ii lasa ragaz

~Ieascii, cu mijloacele pe carei le furniza, un atac inca si

Ghl. Bratianu, Marea Neagra

condus de Decebal cutimpuJ lui Bure-

- vedere intinderea l?i sta-e.

.~~~~~~~CIVILIZATIA ROMANAIN SPATIUL DACO·MOESIC, .

1\

10 DE LA GENEZA ETNIC.A. LA GENEZA STATAL.A.

Cronologie

229-228,219a. Chr..Razboaiele illirice"

215-205,199-196,171-168,149-148a.Chr. Cai ~i etape.Razboaiele macedonice", la sfarsitul D v x b . 1 illir ". . al 1 doni "carora este constituita prima provincie V' uRa raz oaie e." ~ce si, ~al es, ce e "mace oruce : toateromana din Peninsula Balcanica, vaile din vestul Peninsulei Balcamce sunt cunoscute de romam. De-a

158a. Chr. lungul acestor vai, agricultori, pastori si negustori porniti din preajma"Razboiul dalmatin" metropolei ajung la Dunare. Inaintea armatei romane, unii dintre ei

129a. Chr. trec la miazanoapte de fluviu [D ].Roma cucereste orasul Pergam, care AIn_. v • d 11 "I ul lului al II 1 Chrdevi it 1 .. . A . tr 0 prima etapa, care tine e a filJ oc seco U1 - ea a. .evme capi a a provmClel sia. A VI' .. 1 . d 'al d il . . ial109a. Chr. pana a mstituirea ce U1 e- 0 ea triumvirat, aspecte maten e ro-

Dacii si scordiscii (celti din sudul Du- mane patrund In Dacia pe 0 cale neoficiala, ill general pasnica. Totnarii)atacagarnizoaneleromanedin ves- mai intens, schimbul de prod use cu reprezentantii civilizatiei Romeitu1 Peninsulei Balcanice; s.~t respinsi este insotit de 0 noua preocupare a autohtonilor - tezaurizarea de-de guvernatorul Macedoniei. narilor republicani de argint.

89-84,83-82,76-66,66-63a. Chr. Alt bi t d . tV v tit d I . lnici .Rv b . 1 R . Mith id t 1 eo iec e e proveruen,a romana sun pre ua e e oca CI1?l

az oaie e omei cu I ri a es a ale vi 1 v AIn ial d I v •• d . . ib IVI-lea, regele Pontului. pe c e VlO enta. specI, e catre une e capetenn e urnurn tri a e,48a. Chr.· care organizeaza campanii de "pradaciuni In Sudul mai bogat".

Acornion din Dionysopolis, sol al lui A doua etapa a lungului proces istoric de patrundere a elemen-B~ebista, ~ose$tein cartierul general al telor civilizatiei romane In spatiul daco-moesic incepe In jurul anuluilui Pompei, . 43 a. Chr. si se incheie In timpul imparatului Vespasian. Alaturi de

29-28a. Chr.,lama I till . d laborare economi v • d 1 li . .La Corint, Octavian 11 declara pe Roles re .~, e pa~ruce, ~ co a ~rare econo~ca, se extin ce e p? tice 91socius et amicus populi Romani; teritoriul militare. Acestea din urma sunt uneon de ~ooperar~, ~lteon de con:dintre Dunare si Marea Neagra este or- fruntare. Cele de cooperare sunt atestate pnntr-o errusiune monetaraganizat preprovincial, intr-o praefectura, de aur cu legenda Ko[ti]son, dar si de alianta lui Octaviancu Roles,trecuta sub controlul roman de catregu- capetenie getica din Dobrogea actuala. Expeditiile initiate sub acelasivematorul Macedoniei M. L. Crassus. conducator al Romei impotriva lui Dapyx~t(1)~si Zyraxes ilus-

cca9-10p. Chr. v • ' • • : ~---. -; ~ ..'

E te Int . tV .. P . treaza al doilea mod de mamfestare politico-militara amintit.s e m emera a provmCla annorua. P' d anil 69 106 Chr incid . vcca.15p. Chr. enoa a or - p. . comer e cu a treia etapa a procesu-

Este constituita provincia Moesia. lui istoric care ne intereseaza. Pentru autohtonii din dreapta DunarifA 46p. Chr. aceasta etapa suprapune primele decenii din "opera de romanizareImp~a~ Claudiu transform~ Traciain oficiala" (N. Iorga), In cadrul careia getii din "Dacia scitica" Invata~r~~Cl: romans: zona danubl~o-pon-. limba latina si "se fac romani" (cum scrie Vasile Parvan). Noi ele-tica6~~.fgas~~~avechea orgarnzare. mente de viata materiala si spirituala romana patrund, concomitent.invespasia:. conduce Imperiul Roman; el stanga Dun~. As~el, In tim.rul ~uiDecebal,.lnc:pe u~~~a scz:ie~"instaleaza durabil" cele dintai trupe cu alfabet latin, de catre ,,0 mmontate foarte firava a societatii dacice ,auxiliare intre Dunare si Marea Neagra, care cuprinde "preop.mea, functionarii cancelariei regale, constructorii,fapt care indica anexarea zonei respec- sefii de ateliere" (M. Barbulescu). ~tive la Moesia. ' In anul Iflo incepe ultima etapa, decisiva, de patrundere a civili-Im;~~~h~Omitian reorganizeaza spa- zatiei romane In Dacia, indeosebi In teritoriile cucerite de Traian.tiul moesian;teritoriuldanubiano-ponticeste indus in provincia Moesia Inferior.

87-89p. Chr."Razboaiele dacice" declansate de Do-mitian.

101-102,105-106p. Chr..Razboaiele dacice" initiate de Traian.

Triisiituri genera le ~iparticularitdtiInca din epoca principatului, pretutindeni unde teritoriile sunt

transformate In provincii, statul roman propaga ,,0 civilizatie In esentaurbana".

~ reprezinta, asadar, 0 trasatura a noului mod, superior,de organizare a societatilor din spatiile incluse In sistemul administra-

,'\

CIVILIZATIA ROMANA IN SPATIUL DACO-MOESIC

_~pe cestalalt mal adriatic [... ] orasele~....erli, fara ordin de colonizare, 0 in-

:=? populatie romana. In muntii vecini,_ .-un paralelism preistoric, aceeasi<=::sfunnanta li,iiperinda an de an misca-

ulare. Scriitorii romani cari vor-e agricultura ii descriu pe acesti- din Pind intocmai ca pe semenii

penini.. " _ aJaturi de aceasta penetratie de ele-nee ,toate -e=e agricole si pastoresti, initiativa ne-mani. De-a _::s:a:easca [ ] a fast semnalata pana [... ]!in preajma '-I ~c [ ]. Ea vine si din alt Apus,ni dintre ei ~ pana in Moldova monedele de

- Iorga, Istoria Romiinilor, 12' Sigiliul Romei

[-lea.a. Chr. :':::.a.;i cronologia cu [D,]. l~entifiCa~!atenale ro- ::.:::..;le interne /?iexterne ale patrunderuasnica. Tot : ~i romans in spatiul daco-moesic.lp.ei Romeirizarea de-

.=.:::onumentele comemorative sau fune-Iocalnici si ~ =:asitein deosebite localitati din Daciauni tribal~ =.rIa 0 multime de nume d~ barbati sib t" '.J:. i::oei care nu sunt nici latine, nici gre-

oga. ~ care aduc cu numele ilirice si pe care~a elemen- """"::riesa le privim ca purtate de daciurul anului :=±:::uri ~ morti in Dacia sub stapanireAlaturi de ~ lata [una dintre] cele mai insem-~politice si ...::::::eiin aceste inscriptii: «Aia lui Nando

. d ' ~ 5U de ani, Andra lui Bituva a trait 80ori e con- ..z. ~ Bricena a trait 40 de ani, Justa ae monetara -=-='.:L de ani, Bedar 12. Dupa moartea ei,n cu Roles, -~ libertul a pus [aceasta piatra]sub acelasi -=:::Enei sale drept recunostinta».axes, ilu~- =r!..••oontinute in aceast~ insc~iptie ~~

. tit ~ !!I\-ederat pe membrn unei familii~. ..:.z....,. zzre adoptase moravurile romane,t a procesu- ""!2::::Z reise intai din punerea insil.iJia pie-rta Dunarii, ::'!!.::i::Xei roman, apoi din imprejurarearomanizare ·1- ~em posedand liberri [ ... ]."lica" invata AD. Xenopol, "Colonizarea Daciei", in

) N . l' Istoria Romdnilor din Dacia Trauman.Olee-comitent, in:area scrierii~pi dacice",onstructorii,

~

Lere a civili-e Traian.

itoriile sunt...: ~ tV =:--~ fL~t:RAR DIN DACIA ROMAN A'tle ill esen,a ---------------

Ki, superior,I administra-

J paragraf al lectiel, numaila aspectele mentlonateI 9i la eele rezultate din

tiv al Romei. Trasatura aceasta este evidenta si in spatiul daco-moesic.Exi~ta insa 0 diferenta intre provinciile Moesia si Dacia.

In primul caz, traditia urbana este anterioara cuceririi romane. Ora-~ele grecesti vest-pontice isi pastreaza autonomia interna, institutiile,magistraturile colegiale si teritoriile rurale.

Dupa ce Vespasian instaleaza in zona unitati auxiliare, in jurulacestora apar propriile asezari civile (canabae, vici). Cum vechile formede habitat autolitone au statut de vicus, dar ~icivitas, noile comunitatiau caracter dublu: civitates / canabae. Epigrafic, eel mai bine documen-tat este, in aceasta privinta, Troesmis, care, dupa ce legiunea a V-aMacedonica este dusa la P.otaissa, devine municipiu. Acelasi statut 11dobandeste Noviodunum, principala baza fluviala.

Un alt oras nou din Moesia Inferior, Tropaeum Traiani, tot muni-cipiu, este la origine 0 asezare civila. Populatia lui este alcatuita dinro~ani, din greci si din autohtoni.

In timp ce, intre Dunare si Marea Neagra, noile autoritati extindurbanizarea, in provincia Dacia, civilizatia orasului incepe numai da-torita cuceritorilor. 0 contributie importanta are factorul militar.

Sub imparatul cuceritor, este intemeiat un singur oras - ColoniaUlpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Urmasul sau, Hadrian,adauga trei municipia: Napoca, Drobeta si Romula. Ulterior, MarcusAurelius organizeaza Apulum ca municipiu, devenit colonie subCommodus.

Activitatea edilitarg. constituie 0 alta trasatura generala a civilizatieirom~ spatiul daco-moesic. Forul de la Ulpia Traiana are aproa-pe 3 000 m2. Amfiteatrul din acelasi oras, dar si cele de pe litoralulpontic, apeductele, sistemul de canalizare si cel de incalzire. termelecastrense, depozitele de grane, instalatiile miniere, mestesugaresti sicomerciale of era 0 imagine cat mai completa a progresului generalinregistrat dupa cucerirea romana in spatiul daco-moesic.

~i!!-~QJJJ9IJ. este ilustrat si prin reteaua de drumuri.De asemenea, podurile construite in Dacia. In schimb, in Moesia In-ferior, semnificative sunt amenajarile portuare.

Impactul asupra autohtonilor~V\\fI .

Anterior cuceririi spatiului daco-moesic, autohtonii "lmprumuta"aspecte de viata materiala si spirituala romana. Acestea sunt lesnede urmarit in arhitectura, armament, ceramica. instrumente medicalesi monetare, obiecte de podoaba si de cult, vase de sticla, ritualuri,scnere.

Adoptarea modului de viata roman dupa cucerirea treptat~ a unorparti ale spatiului daco-moesic este usor de demonstrat. Imbraca-mintea si incaltamintea din Imperiu, noile indeletniciri ale autohto-nilor, vechile -activitati economice realizate eu noi elemente tehniceconstituie dovezi convingatoare in acest sens. Autohtonii celor douaprovincii dispun de resurse financiare pe baza carora se integreazain noile structuri sociale si confesionale [D2l.

Acelasi nou mod de viata este ilustrat de existenta unor necropolebirituale, altare si alte monumente funerare, sarcofage din piatra,

Autohtonii isi asuma in mod constient procesul asimilarii civiliza-tiei romane. Pe acest temei isi insusesc aspecte ale culturii cuceririlor si, mai ales, limba latina. Cum vom vedea in lectia urmatoere,se ajunge astfel nu numai la IImodificari comportamentale", - -"schimbari esentiale etno-lingvistice".

12 \DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

, ETNOGENEZA ROMANEASCA:SEMNIFICATIA SINTEZEI, .

EPIGRAFEcare confirma adoptarea de catre dad

a spiritualitatii romane: Integrarea sau "prima asimilare": dacii fnvata limba latina,~ar lasii mostenire cuvinte propriiPe masura ce civilizatia romana patrunde in toate domeniile de

activitate dintr-o provincie, autohtonii invata limb a latina si "uita'treptat propriul idiom.

La tel se intampla in Moesia, in Dacia Augusti Provincia, in struc-turile politice vecine, unde dacii continua sa vietuiasca in epoca ro-mana. Miile de inscriptii latinesti - £ata de cele cateva zeci in grecestesi alte foarte putine, de ordinul unitatilor, in limba siro-palmireana(ultimele semnalate, mai ales, la Tibiscum) - dovedesc "preponde-renta absoluta" a limbii oficiale.

lntr-adevar, latina este limba administratiei si justitiei, a armateisi a veteranilor, a comertului si fiscului. Este utilizata de colonistiiadusi ex toto orbe Romano. Cu timpul este invatata de daci.initial, decatre cei tineri, inrolati in unitatile trupelor auxiliare (ala sau cohors) depe limes-ul danubian si de pe eel alutan (ulterior, transalutan).

Inscriptiile dovedesc unitatea limbii latine vorbite in Moesia, Dacia,Pannonia. Abaterile de la latina clasica, observabile in textele epigra-£ice, sunt comune cu cele constatate si in alte provincii ale ImperiuluiRoman: confuzii intre vocale, intre cazuri, intre declinari etc.

Stiutorii de carte sunt numerosi. Problema a fiecarei £arni1ii, instru-Cititi cu atentie urmatoarele cuvinte: irea copiilor este realizata cu invatatori si pro£esori privati. Monu-

mentele funerare descoperite la Germisara, la Micia si in alte locuridin bazinul Muresului infatiseaza copii cu stili in mana. La Tomis,un sarco£ag de copil contine, printre altele, un penar perttru stili sio tablita cerata. Mai multe tablite cerate recuperate la Albumus Maiordovedesc existenta unor scribi de pro£esie, care redacteaza contractepentru activitatile minerilor din cunoseuta zona aurifera. In sfarsit,la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la Tomis, la Romula, la Apulumexista dovezi epigrafice in versuri (epitafuri in hexametri), unele in-chinate divinitatilor. Semnificativ este in legatura cu acest ultim aspect

• Regrupati euvintele de mai sus avand si un altar intru cinstirea lui Hercules Invictus, deseoperit la SendreniTnvedere: (judetul Galati). El este ridicat de Lucius Iulius Iulianus, primar timp• elemente naturale ~i de habitat; de cinci ani intr-un sat din nordul Moesiei Inferior; inscriptia confine• o~ul~ obiectel~ ~~relatiile sale; numele (Rundacio) purtat de acest autohton anterior primirii ceta-• "partl de ,"orblle. . . teniei romane.• Toate cuvlntels de mal sus au aceea91 ' . A'" A'

origine. Cunoscand din gimnaziu sorgin- Da~ romamza~ este, neindoielnic, Valenus. ~arcu~,.ost~ ~ Legio XItea termenului m09' precizati care este Claudia (cu ganuzoana la Durostorum). Ongrnea lui etnica este ates-aceasta origine. tata de prenumele celor trei baieti nascuti de sotia sa Faustina; primul• Ce alte euvinte prelatine, rnostenite in este botezat Decibalis, a1 doilea, Seiciperis, iar al treilea, Mumutzis;limba romana, mai cunoastetl? eei trei fac parte dintr-o a treia generatie de daco-romani, care le• Cum explicali faptul ca in limba romana cuprinde si pe cele doua surori ale lor, Macaria si Matidia, evident,eel mai important oronim are 0 asemenea cu prenume greco-romane. Exemple asemanatoare sunt atestate inorigine? Dar eel mai cunoscut hidronim? zona castrelor de la Tropaeum Traiani si Troesmis.

\r' \ \ -l- . \.~ '~~, r-I\~ I, D-'\'V'\"\~L)

"Zeilor Mani: T. Aeliu Ariort quattourviranual al municipiului Drobetilor, ucis detalhari, a trait ani 57. Digna, preaiubituluiei sot, Publ. Aeliu Valente, fiul, si Udal',nepotul, spre recunostinta i-au pus[aceasta piatra de mormant].".Juliu Secundinul, veteran rechemat inslujba (evocatus), al cohortei III a salariori-lor, care a trait ani 85, de nape dac, AtticiaSabina, sojia lui, si Iul. Costas, fiul si mos-tenitorul, spre recunostinta."

Dupa A.D. Xenopol,lsioria romaniior din Dacia Traiana

• Motivati suecint sublinierea antroponi-melor ~i a reterintei etniee din celedoua inscrlptii reproduse mai sus.

• (a) anina • aprig • balta • barza •bordeiu • brad • branza • (a) bucura •Carpati • caciula • capusa • catun •codru • crang • (a) cruta • (a) dezmierda• Dunarea • (a) gata • (a) intarca • mire• mistret • mO$ • (a) necheza • vitel •prunc • pururea • (a) rabda • soparla •tfirana • undrea • urda •. vatra •(a) viscoli.

}.\

ETNOGENEZA ROM.A.NEAScA: SEMNIFICATIA SINTEZEI 13

I~ spiritual exista 0 sinteza.••~ aIaturi de cea a limbii."

~ Nicolae Iorga.L.ocul romiinilor in istoria unioersalii

. =_ t:;;;milecrestinismuluinord-danu-:=..i::::::Cependentde poporulla care s-a~-c- prezinta,atiltca fenomende is-~ -,~ catsi cametodade cercetare,

.. ::z', ~ depl:i:na analogie cu chestiuneaomeniile de _ . -cy natiunii noastre."ina si uiHi"-' - Vasile Parvan,

r " Contribuiii epigrafice la istoriacrestinismului daco-roman

aLatina,

ria, in struc-----------------~~~in epoca ro-: =~ lnsernnatateanoiireligiipentru

::iin greceste ~ ~i poporuluiroman~ia limbii-palmireana ..:.-:-=:::a=-=:e=~ ~ _"preponde-

~,a armatei::Iecolonistiici; initial, deill cohors) deilutan).oesia, Dadxtele epigra-2 Imperiuluiri etc.milii, instru-vati. Monu-n alte locuna. La Tomisentru stili ~urnus Maior!z3 contractera. In sfarsit_la Apulurr.ri), unele in-ultimaspet la Sendreru, .' timiPnmar F ~ - disc idal db'ipp.a contine :'~ ~._~ ?l A e !o~ p~ove:ut

. ... tV - - ~ (Italla),avandm interior,aJu-mrruru ce a- - ul 1 . Ch . d! I 'JgIdITl ill nstos, re at cu

A • :l~~: X (=H) si P (=R).~ m Legio XI;. ~ .:E. ambelepiese, provenind pro-!icaeste ates-:::-...:Iec2. un candelabru, au apartinutstina: p~ul--=::~ de cult ~ lemn..E!e.dem?n-

Muri:lUtzis'~' ::2!sfa$ unei comurutaticrestine. I 'J: ~.-~ pe valea TarnaveiMari,

naru, care € z: ~ al V-Jea . Chr.dia, evident. pt atestate ir.- ;;;:'........3:::atie are descoperirea unei

- asemanatoare Ia Porolissum?

~OCRESTINE DESCOPERITI) ,:A BIERTAN (JUD, SIBIU)"

£ "- .:...:.formatdintr-otabula ansata,i::s:::f;:;;ie in limba latina, din litere

trei randuri: EGO ZENO /I UM POSVI("Eu,Zenovius,

00anda1J);

La Drobeta si in alte vechi asezari dacice devenite centre urbaneinfloritoare dupa triumful antonin, inscriptiile latinesti confirmsexistenta unor autohtoni (barbati si femei) care adopta cognomene,credinte si obiceiuri romane. Unii patrund in noua elita sociala. Altiiindeplinesc functii administrative.

Integrarea autohtonilor in amplul proees de intrepatrundereculturala si etno-lingvistica desfasurat in Dacia si Moesia sub stapa-nirea romana explica persistenta in limb a romana a unor cuvinte pre-latine (circa 160-170, cu peste 1400 de derivate, majoritatea in dialectulnord-dunarean). Aceste cuvinte alcatuiesc substratul dacomoesic,care - alaturi de adstratul slav - asigura limbii romane un caracterindividual mai pronuntat intre celelalte limbi neolatine.

Sinteza spirituala: crestinismul la daco-romaniInca din primele ei etape, sinteza romaneasca cuprinde un aspect

spiritual semnificativ: trecerea de la credinta in vechile divinitati lao noua religie, crestinismul [D1, D2]. Din pacate. pentru inceputulacestei treceri, izvoarele arheologice, epigrafice si literare sunt maiputin concludente [D3]'

Astfel, atat in Dacia, cat si in Moesia, ca de altfel in majoritateaprovinciilor romane, obiectele paleocrestine din secolele II-III p. Chr.sunt rare. Inca numeroase sunt monumentele pagane. Explicatia estesimpla: pentru a evita persecutiile puse la cale de autoritatile imperiale,crestinii din perioada respectiva i~i manifesta credinta cu precautie.

Vreme indelungata, ei apeleaza la simboluri din mitologia greco-ro-mana. Intre acestea, delfinul, care IItransporta mortii in insulele fe-ricite" si "preinchipuie pe Iisus Christos", Cel ce "duce spre limanulmantuirii carabia Sa (Biserica crestina)": tridentul, care strapungedelfinul si, asemenea crucii, mai tarziu, este ,,instrumentul mantuiriicredinciosilor": vita de vie, care prin incrucisarea vrejurilor indica 0

cruce florala; paunul, care pentru primii crestini devine simbolulinvierii trupurilor. Asemenea simboluri, datate in veacul al III-l~a alerei crestine, apar pe un coronament de altar funerar de la Poiaissasi pe alte monumente asemanatoare semnalate la Apulum si la Micia.Descoperite in preajma castrelor, aceste vestigii ilustreaza contributia

" .soldatllor la raspandirea crestinismului in Dacia romana. Pentru<', Moesia Inferior, aceeasi semnificatie au obiectele paleocrestine desco-

perite la nord-vest de Dinogetia, indeosebi cruciulitele semnalate inzona castrului de la Barbosi (judetul Galati). Cat priveste rolul colo-nistilor si al negustorilor din orasele pontice in prozelitismul crestin,acesta este confirmat de alte obiecte specifice, opaite, mai ales, exis-tente la Tomis.

o perioada favorabila propagarii monoteismului crestin in pro-vinciile romane din spatiul carpato-dunarean coincide cu domnia im-paratului Severus Alexander (222-235), un spirit sincretist si tolerant.Unii crestini i~i fac publica apartenenta la nouareligie, asa cum dove-deste, printre altele, 0 inscriptie funerara provenita tot de la Tomis.Potrivit acestei inscriptii, in cadrul diferitelor familii unii membriraman pagani, iar altii devin crestini.

Concomitent, in nordul Daciei romane apar obiecte paleocrestinecu imagini si texte tot mai sugestive. Astfel, 0 gema de la Potaissaprezinta scena cu Bunul Pastor, care 11simbolizeaza pe Iisus . .Al • -obiect este prevazut cu acrostihul IX8YC, insemnand in limba greacapeste, care atesta inlocuirea, in simbolistica crestina, a deJfur:-:::rl

,\

14 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

TRAIANUS DEeIUS,IMPJ\RAT ROMAN(249-251)BRONZ DE LAULPIA TRAIANASARMIZEGETUSA

~"In legatura cu raspandirea crestinismu-

lui la nordul Dunarii de Jos, este in partecunoscut faptul ca informatiile transmisede unii scriitori laici sau bisericesti din pe-rioada veacurilor II -VI d. Hr., ca de exem-plu Origene, Tertullian, Justin Martirul,Comodius, Hipolit Romanul, Epiphaniudin Salamina, Eusebiu din Caesarea,Auxentius din Durostorum, Paulin deNola, Nicetas din Remesiana, Hyero-nimus, loan Gurii de Aur, loan Cassian,lordanes, Procopius si multi altii, precumsi alte scrieri ca Pdiimirea Sf. Andrei, Mar-tiriul Sf. Sana Cotul, Faptele Apostolilor,Acta Sanctorum si altele de mai tarziu,desi aparent numeroase, nu ofera totusistiri directe si suficient de conc1udente de-spre inceputurile acestui amplu fenomende spiritualitate. Cu toate acestea, ele lasasa se intrevada existenta, la nordul Dunariide Ios, a unei opere de propovaduire aEvangheliei, inca din primele secole aleerei crestine, iar ulterior, chiar din secole1eIIIsi IV d. Hr., 0 crestere progresiva a acesteiactiuni, adesea prin misionarism rigurosorganizat, 0 sporire a numarului celor con-vertiti si 0 tot mai temeinica organizare avietii religioase, dupa modelul celei dinalte pi\rti ale Imperiului Roman, pe masurace si Biserica, devenita oficiala, se organi-zeaza si se intareste tot mai mult in nume-roase centre ale lumii romane.'

Dan Gh. Teodor,Cresiinismul In nordul Dunani de los,

In mileniul Id. Hr.

Urmeaza 0 lunga perioada de reprimare a crestinilor. Initiate dimparatul Decius, ea atinge punctul culminant ill timpul domniei 1Diocletianus. Dupa ce acesta organizeaza ill anul 2~4)0 nouprovincie, Scythia Minor, cu capitala la Tomis, cre;;trrui din zonpontica sunt din nou persecutati. Mai mult, prin edictele din anii 30si 304, imparatul condamna la munca silnica sau la moarte mai multmisionari. Sepastreaza inscriptii cu martiri de la Axiopolis (CemavodaHalmyris (Murighiol), Noviodunum (Isaccea) si din alte locuri.

In anul313, imparatii Constantin eel Mare si Licinus acorda Iibertate de cult crestinismului, dar accepta, pe mai departe, practicile p v

gane. Astfel se explica de ce ill continuare sunt martirizati alti pamisionari amintiti in inscriptia de pe monumentul funerar descoperit 1Niculitel (judetul Tulcea).Cateva deceniimai tarziu, pe valea Buzauleste martirizat Sava Cotul.

Interzicerea cultelor pagane, ill vremea imparatului Theodosi(379-395),este urmata de organizarea Bisericii Crestine, la Dunarede [os. Episcopii de la Tomis se remarca pe plan local si universCel mai cunoscut este Teotim I, de origine "scit", deci localnic, diScythia Minor. Scriitor de limba greaca, "abil dialectician si prietedevotat al lui loan Gura de Aur", arhiepiscop apoteozat la Costantinopol, Teotim I apara opera lui Origene, propaga crestinismprintre goti si huni, ultimii supranumindu-l Zeul Romanilor.

Tot in secolul al IV-lea,este atestata basilica.de la Slaveni (judetuOlt). Noul loc de cult, specific crestinismului, N~~!ica.L_poar9_UInume provenit dintr-un termen latinesc. Aceeasi sorginte 0 au si al]termeni de baza ai noii religii: altar (din altafium), a boteza (din baptizare), cruce (din crux, crucem), Duminica (din dies/ dominica), Inger (00angelus), Pasti (din Paschae), Scriptura (din scriptura) s.a.

Noua organizare bisericeasca se extinde in secolele al V-lea ~al VI-lea, la Sucidava, la Drobeta-Theodora si in alte centre nord-dunarene recucerite de Iustinianus si inaintasii sill. -

• Corelati afirmapile de mai sus cu celedoua citate din scrierile istoricilor N. lorga~i V. Parvan.

Romanici ei migratori in Dacia: "a doua asimilare"Dupa retragerea aureliana, in afara hotarelor imperiului ramaru

un prim grup de populatie romanica - locuitorii fostei provinciDacia. Acestia sunt fauritorii unei noi entitati etno-lingvistice ~culturale, romanitatea nord-dunareana. In stanga fluviului, asadarviata romana continua dupa incetarea autoritatii imperiale. Rupturede "intreg" este numai de natura politico-administrativa, fiscala sipartial, militara. Legaturile indeosebi comerciale,dar si cele spiritual!cu locuitorii romanizati din dreapta Dunarii sunt dovedite arheologicepigrafic, numismatic, istoric si literar. Cu atat mai mult cu cat 1<miazazi de limesul danubian sunt constituite treptat noi provinciiScythia Minor, Moesia Secunda, Dacia Ripensis, Dacia MediterraneaDardania, Mcesia Prima.. In spatiul nord-dunarean, incepand cu ultimele decenii ale secolului al III-lea si intreg secolul al IV-lea, exista 0 diversitate de culturi arheologice, care reflecta intr-o anumita -masura situatiretno-demografica complexa. a realitate "polietnica" denota, dexemplu, cultura Santana de Mures-Cerneahov (dupa statiuniheponime din Romania si Ucraina). La formarea ei contribuie influentele romanice (transmise de daco-romanii de la Dunareade Jos 9din zona carpatica), dacice (prin costoboci), sarmatice, nord-ponti

15,-\

ETNOGENEZA ROMANEASCA: SEMNIFICATIA SINTEZEI

~.Initiate d.domniei lui~84)0 nouaii din zondin anii 30te mai multiCemavoda)curi.icorda liber-rracticile pa·lti alti patrieseoperit 1ea Buzaul .

;i universlocalnie, dinn si prietezat la Cor-.restinismunilor.eni (judetui

oarta ur---------20 au si altza (din bap'I), inger (clir

~al Vdea sre nord-du

ilui ramaneei provincingvistice -,rlui, asadarde.Ruptuna, fiscala ,!Iespirituak~arheologiclit eu cat l,Ji provinciiifediterrane£.

nii ale see[tate de cITa situatidenota, da statiunikribuie inflrea de [os sord-ponti

AVIFORMA DIN TEZAURUL_~U.APAHIDA (JUDETUL CLUJ) /

si germaniee (gotiee). Dupa anul330, cand Athanaric, regele gotilorde apus (thervigi sau vizigoti), domina Campia Dunarii, purtatoriieulturii Santana de Mures-Cerneahov patrund in sud-estul si ineentrul Transilvaniei.

in seeolele al Vdea si al VI-lea, sunt atestate centre de putere ger-maniee (ale ostrogotilor si gepizilor, in Transilvania) si turaniee (alehunilor, in nordul Moldovei, apoi in Pannonia). in secolul al VI-lea,locul aeestora este luat de eentrele de putere ale avarilo! (nomazi venitidin Mongolia) si longobarzilor (de neam germanic). In ciuda distru-gerilor pe care le provoaca, romanitatea nord-dunareana se mentine.

Tot in seeolul al VI-lea are loe migratia slavilor, care tree prinMoldova, ajungand in Campia Romana (Vlasca - "tara romanilor").Patrund in sud-estul Transilvaniei, iar in veaeul urmator in restulspatiului intracarpatic, apoi in Banat si Oltenia. Pretutindeni, intal-nesc 0 cultura materiala de factura romanica relativ uniformizata. Peacest temei, sunt asimilati de catre romanici, mult mai numerosi, inschimb, slavii imbogatesc voeabularul bastinasilor eu termeni referi-tori la institutii, viata religioasa, hidronimie, toponimie, forme dehabitat, viata economica. Asemenea exemple sunt cunoseute dingimnaziu (vezi Leciia de evaluare).

• Explicatt sueeint ee Inlelegeti din anrrnana istoricului 9i arheologului RaduVulpe: ,,[...J suntem romani fiindea suntem crestini l?icrestini fiindea suntemromani".

• Comparati rolul slavilor in etnogeneza romanitor cu eel pe care II au germanieiiIn aparitia popoarelor roman ice ~i a limbilor neolatine din Apus.

• Stabilili legatura dintre rnormantul princiar de la Apahida ~i centrul de puteregermanic din nord-vestul Transilvaniei.

16~\

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATAL.A.

"Statul dac pierise si pe ruinele lui era sase inalte unul roman. Daca msa elementulnou care venea sa se altoiasca pe vecheastirpe tracica din poalele muntilor Carpatiera superior acesteia in cultura si inteli-genta, in caracter nu putea sa 0 intreaca,incat radacina poporului roman e prinsain paturile istorice prin doua vite tot atatde energice, de trainice si pline de virtute.Sa nu ne fie deci sila, daca si sangeledacilor se va gasi amestecat in nationali-tatea noastra."

A.D. Xenopol,Istoria romdnilor din Dacia Traianii

ALEXANDRU D. XENOPOL(1847-1920)

FILOZOF AL ISTORIEI, CARE A COMBATUTTEORIA ROESLERIANA

CIIITI 51 "REDE5CQPERITI" principalelteorii istoriografice referitoare la etnogenezromanilon teza continuitatii si teza•• • • \J 1 ,imigrationista

.Limba romana este lirnba latina vorbita neintrerupt in partea orienta Imperiului Roman, cuprinzand provinciile dunarene romanizate (DadPannonia de Sud, Dardania, Moesia Superioara si Inferioara) din momenpatrunderii lirnbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre ['0Aceasta limba a suferit insa transformari neincetate, atat prin evolutianormala, cat si prin influenta exercitata de lirnbile cu care a venit in contact.

AI. RoseIstoria limbii ro •

"Cre9tinismul daco-romanilor, ca si limba lor, este de caracter latinadoptarea lui a avut loe treptat, prin difuzarea in masa locuitorilor, niddecunprintr-o hotarare a unei autoritati centrale (rege, principe), ca si in alte paT!:

Prezenta crestinilor in teritoriile nord-dunarene ca si in Dobrogea 'secolele al IV-lea-al VI-lea este atestata printr-o serie de obiecte: opaitelut si de bronz, geine, cruci, statuete, ceramica cu fragmente de inscriptitip are de turnat cruci, vase de cult, ex-votouri, aflate, prin sapaturi arhelogice, la Biertan, Porolissum, Napoca, Apullum, Ampellum, CherlBudum, Potaissa, TIbiscum, Diema, Drobeta, Romula, Bumbesti, Racari, I~Botosani, Bacau, Davideni etc. etc. La Niculitel, intr-o cripta, s-au descopeosemintele a patru martiri binecunoscuti in istoria inceputurilor crestinismului, fara sa se stie - pana de curand - unde fusesera inhumati. Ei suntZoticos, Attalos, Romasis, Philippos." Dinu C. Giures

Istoria ilustratd a romdni.

.Jnfluenta elementului slav la formarea nationalitatii noastre este asaevidenta, incat putem zice, fara exagerare, ca nici nu poate fi yorba de poproman inainte de absorbirea elementelor Slave de catre populatia bastinasromana in cursul secolelor VI-X." 0

Ion BogdIstoriografia romana ?i problemele

"Fara a pierde din vedere 0 clipa existenta populatiei bastinase romanizate (daco-romane) ar trebui studiata problema daca procesul de formana slavilor de rasarit a avut loc Partial, sau nu a avut loc, si pe 0 parte a teritoriului tarii noastre [...]. Existenta in vecinatatea tarii noastre a puterniculstat feudal din Kiev, cu 0 civilizatie inaintata, care se rasfrange asupra intregului rasarit al Europei.Iuptele duse de statul din Kiev impotriva citadele •••••reactionare pe care 0 reprezenta in acea vreme Bizantul si apoi cuprindenunei parti din teritoriul tarii noastre in cadrul statului feudal din Kievcontribuit la dezvoltarea relatiilor feudale si au grabit procesul de organizan _feudala in tara noastra. Intinderea statului feudal bulgar in secolul al IX-l,si al X-lea pe teritoriul patriei noastre este un fapt de necontestat si a aurmari asupra dezvoltarii tarii. Aceasta influenta a slavilor de Sud copleteaza pe cea a slavilor de Rasarit, care i-a premers si care totodata ~---urmeaza in secolele XI-XII, cand 0 parte a teritoriului tarii noastre a fcuprinsa in cnezatul de Halici."

Mihai Rolls •••••Cu privire la unele probleme din domeniul cerceiarilor istoni •••••

\\DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 17

tncipalelogenez

partea orientianizate (Daci

dinmomen~e noastre [...~rin evolutiabut in contact.I AI. Roselstoria limbii TO A

taracter latinb icidruor, ruci ecun:1si in alte pillp' •r Dobrogea A

iecte: opaite 'I de i :.le e inscriptisapaturi arheellum, GherlF'Racari, I~s-au descoperiblor crestinismmati. Ei s

PETRU MAlaR (1756-1821)i:IFEU AL $COLII ARDELENE,ADEPT AL LATINISMULUI

::IFK __ " care este teoria din care fac~'oarele idei:

da - :; <IT :fi fost distrusi ca popor instre este asa ll!__ ~elor cu romanii.rorba de popa -,..- - - .. d . v fi di v tllatia bastinas - e::f"? aJPOmnue acica ar sparu

• • • -rc:::;::;. 6:iorita acestei exterminari.a putut fi romanizata in 165

Dinu C. Giureslustratd' a romam

Ion Bogdrin4 ~iproblemele

~a$eromam5Ul de forman~0 parte a teri : ~a::"": roman si limba romana soar fia puterniculu ~ ]a sad de Dunare (argumente:

asupra intre &- ~ a.:mentelor germanice din limbabtriva citadele 1 + -:- : :- existenta unor elemente lexi-Iicuprindera ~ ::x =:- Pin limbile albaneza si romana:

W. din Kiev ai ::. ..is'''' ;;; :area dialectelor dac~roman sil de organizan 0 ••• , --~~) influenta slava primitaecolul al IX-Ie.-n:=:=ol2. .-;-;j;mlV de fluviu, unde romanii!estat si a avu ~~ 9i preiau limba slavona,!de S~d com no oc: ,.:. L::tg limp in Biserica lor). .erre totodata i~.~ ar fi un popor de pastori no-noastre a f

Mihai Rolli'cercetarilor isto

"::::2 eri5ia izvoare istoricecare sa ateste~ :mnfurilor la nord de Dunare,z:e:i:x sa:oIuIui al Xlll-Iea.

,,[...] neputand scapa dinaintea romanilor, ei [dacii] in de ei se omorara."Petru Maier,

Istoria pen tru incepu tul romiinilor in Dachia

,,[...] foarte multi lacuitori au adus in Dachia din toata lumea romanilor,dar mai ales din Roma si din Italia [...]./1

Gheorghe !;>incai,Hronica romdnilor ~i a mai multor neamuri

IlMisiunea noastra, a romanilor, in arheologie este mai cu seama sadefinim ce au fost dacii? care a fost inceputul lor? care au fost credintelelor? in ce grad de civilizatiune ajunsesera ei cand i-au cotropit romanii sile-au luat tara? ce au adoptat ei de la romani si ce au adoptat romanii dela dansii?"

Cezar Bolliac,Despre daci

.Daca, dupa asa-zisa teorie a lui Rosier, romanii ar fi venit abia in secolulal XIII-lea din Peninsula Balcanica, cum se face di nume~de_localihlti side rauri nu le-au luat de la unguri, [...] ci de la slavi?''--- . .,

E. Petrovici,Dovezile filologiee ale continuiiaiii

"I-a trecut cuiva prin minte sa nege sau sa conteste continuitateapoporului francez in Galia, a celui spaniol si portughez in Peninsula Ibericasau a celui italian in Italia? A admis oare vreun istoric ca galo-romanii si-auparasit locuintele plecand din Galia, peste Alpi sau peste Pirinei, pentru ase intoarce mai tarziu, dupa secole, indarat acasa? Sau ca spaniolii au trecutstramtoarea Gibraltar, in Africa, pentru a reveni, dupa sute de ani, in vechiulteritoriu? Simpla formulare a unor asemenea intrebari arata lipsa lor detemei, totala lor inanitate."

Constantin C. Giurescu,Formarea poporului roman ~i a limbii romane

"Insistenta deosebita asupra «formam poporului» particularizeaza isto-riografia si constiinta istorica romaneasca. Chestiunea este insa dublata siamplificata prin intrebarea privitoare la spatiul formarii poporului romansi limbii romane. Aici se inscrie faimoasa chestiune a continuitatii care, ata-sata «etnogenezei», a contribuit la crearea unei adevarate «obsesiinationale», intretinuta prin jocul ideologic si politic. Problema continuitatiinu este de altfel decat manifestarea extrema a unei nelamuriri mai generaleprivind inserarea geografica a inceputurilor poporului roman. Ne aflam, dinnou, in fata unei situatii particulare in istoriografia europeana. Potrivitmultiplelor teze divergente romanesti si straine, romanii soar fi format saupe teritoriul corespunzator Romaniei modeme, sau intr-o zona limitata aacestui spatiu, chiar foarte limitata, in unele variante, sau intr-o regiunedepasind cu mult extinderea actuala a poporului roman, pana la cu-prinderea unei bune parti din Europa centrala si sud-estica, sau, in sfarsit,undeva la sud de Dunare [...]."

Lucian Boia,Istorie Iii mit in constiinia romiineascii

• Care este explicatia faptului ca pana la 1600 autohtonismul rornanllor nu esteo contestat?

• pe variante ale .autohtontsrnuiur' cunoastetl?• In ce consta .Jattnisrnul pur"?• Dar "dacismul"?• Cand au aparut exagerarile panslaviste?

• Explicati de ce teoria roesleriana are caracter politic.De ce Dimitrie Onciul spune despre acsasta tsorie ca neste, ilui Sulzer, expusa intr-o forma mai 9tiintifica 9i completata cula argumentele istorice ~i lingvistice"?

t---...-- ,,:p~. ----;-•.. ~: ~ -':,4c-" _" ••••••wc:: £"........",

J~(~t,'\

18 DE LA GENEZA ETNICA. LA GENEZA STATALA.

Ft· ~~~[tlJ~~~~~~~, ORMAREA STATELOR MEDIEVALE

rTRANSILVANIA~R~ Ro~ANEASS"

D1....-,,[... ] 0 povestire istorica de genul epic,sensa la jumatatea veacului al XII-lea,care ar adauga [... ] fapte 91imprejuraridin veacul al X-lea si al XI-lea la istoriapropriu-zisa a cuceririi Ungariei din ul-timii ani ai secolului al IX-lea. Anacronis-mele Anonimului 19i afla astfel 0 limitacronologica: ca terminus ad quem, ele nu ardepasi in acest caz inceputul veacului alXII-lea. A9a eel putin ne indrumeazaIogica [... ] d-lui Balin H6man [din] contri-blltille sale istorice la Caniecul Nibelungilor:«Impletirea anacronica a evenimentelordeosebite si de legenda in cadrul poves-tirii istorice, respectiv poetice, e 0 caracte-ristica a literaturii epocii cavaleresti. Dartrebuie sa accentuez in aceasta privintaca, in literatura istorica si poetics a intre-gului Ev Mediu, nu se gaseste un singurexemplu ca vreun scriitor, oricate libertatiar fi luat fata de cronologie, sa fi transpusintr-un trecut departat pe contemporaniisai sau intamplarile vrernii sale.»"

Gh.l. Bratianu,Traditia isiorica a intemeierii stateIor romdnesii

De la IIducatele romiino-slaoe"la voievodatul Transilvaniei, vasal regelui UngarieiConvietuirea romano-slava din secolele VIII-IX are loc in cadr

unor formatiuni politice medievale timpurii. Asemenea state incipiente, sase dueate din jurul anului 900, sunt atestate in "regiunedaco-pannoniana" (1. A. Pop). Trei din ele, situate la est de Tisa, scele mai cunoscute:• ducatul lui Menumorut, intre Tisa si Portile Mesesului (Munti

Apuseni), de la gura Somesului pana in valea Muresului inferio(eu eentrul in Crisana de azi);

• ducatul lui Glad, marginit de Tisa, Mures, Carpati si Dunare CBanatul de mai tarziu):

• ducatullui Gelu, de la Portile Mesesului si valea Somesului pan,la cursul mijlociu al \Muresului jpartea apuseana a Depresi .Transilvanieil.Xji ',/c. ;:.:' ,~,t\ " TI~,·\VtlvEtnia primilor doi "ducil/'nu esfe mentionata de Anonymus. D

spre al treilea "duee", Gelu, aflam ca este "un anumit roman" (quidaBlacus). Supusii sill sunt romani si slavi (Blasii et Sclavi), pe care crnicarul ungur IIconsidera "eei mai sarmani oameni din toata lumea'Ei traiesc insa intr-un spatiu ("tara de dincolo de paduri") caracterizprin "bunatatea" sa (bonitatem terre Ultrasilvane); un pamant fertil, Iroadele caruia Anonymus adauga bogatia in aur si sare [D1].

In fata frecventelor atacuri initiate de perenegi, armata lui Gel19iapara traditionalele fortificatii (cetati de pamant) numai cu arcet sagettas. Situatia ramane aceeasi si in vremea luptelor cu unguriipana cand "ducele romanilor" (dux Blacorum) este ucis langa raCopus (Capus), in drum spre castrul sau (castrum suum) de pe valeSomesului. Cand vad moartea conducatorului lor (videntes mortdomini sui),loealnicii fraternizeaza cu inamicul. n aleg ca nou .riomnallor pe "Tuhutum, tatallui Horea".

Acceptat de romani si de sIaVl,Tuhutum preia conducerea "tar'de peste paduri" pentru sine si urmasii sai. Constituie un dominiupropriu si 0 dinastie separata de cea a ducelui Arpad dill PannoniAutohtonii II jura credinta intr-un loc numit de atunci EsculeuAschileu (de la cuvantul maghiar eskiindi - "a jura").

Timp de aproape un veac, Tuhutuni. si urmasii sai stapanesc partea apuseana a Transilvaniei in "pace si fericire" (pacifice et feiiciien,cum serie Anonymus. Insa la inceputul secolului al XI-lea,un stranpot allui Tuhutum, ducele Geula eel Tanar (Gyula, Gylas, Iula, Iulusse impotriveste misiunilor apostolice ale regelui Stefan eel Sfannimeni altul decat nepotul de sora al ducelui "ultrasilvan". Ultimcapturat de suveranul ungur, este inchis pe,viata, intrucat refuza lIS.fie crestin". Potrivit aceluiasi Anonymus, regele Stefan ocupa intreag"tara" de peste padurea Igfon; totodata, el desfiinteaza episeopiortodoxa (situata probabilla Alba Iulia), ~meiata de Hierotheus--- .

c;J

• ldentlflcati .povestirea lstorica" la carese retera istoricul roman.

• Redati aspectul critic care prilejuiestecitarea autorului ungur.

• Stabihti locul ocupat de Gesta Hunga-rorum In cadrul izvoarelor istorieiEuropei medievale.

• Hecltiti partea din lectie referitoare la"bunatatea UltraITran/silvaniei" si lalocuitorii sai .sarmani", Care este ra-portul identitate-alteritate, In acest caz?

~~~/'\~ ~\ -()IJ,)-

FORMAREA STATELOR MEDIEVALEI~~(~

c:r::s[ell

I~pBAS~A

~vrtl~

19

K: in cadrulI state inci-

"regiuneae Tisa, sunt

Dunare (in PAGINA DE TITLU A SCRIERII tHAGIOGRAFICE INTITULATEVIATA SFANTULUI GERARDesului pana

Depresiunii

:.;e aspecte ale vietii economice, mil~Y;r:'lus..De· ?a, politice ~i religioase din voievodatan (quuiam _ -Vdum va amintiti din gimnaziu?pe care cro- ' I!!l

am lumea".caracterizat - '1 A T il .~ . .::.:.:pta ungUrl or in rans varna nu s-aant fertiI, la s::;::sit repede. ~JQ.02,Stefan, mare1erege[DIl· =x [cre9tinan~)e unguri] 19isalvaserta lui Gelu ~ 9i-1facuse sa intre in concemulnai cu arcus :::;:oarelor europene, a trebuit sa lupte cucu ungurii, =.unchi al sau, Gyula, care o~upaAtro~ul, langa raul ..::::e:zdeTuhutum de la Gelu, 91l-a mvms;I z:xi s-a intors impotriva unui anume Keande pe valea .;...am Balachorum et Sclavorum», care-sintes mortem .::!r::::se un.ducat in regiunile sua-orientaleIOU "domnll

~ Transilvaniei si in locul lui a pus. 0.~pe nume Zoltan; a trebuit de aseme-sa se lupte si cu conducatorul voievo-

. care fusese inainte allui Glad, unAhtum, de religie ortodoxa: l-a

si pe acesta si astfel a recuceritteritoriul dintre Cris 9iDunare.] ... ]romana [... ] ne releva, cu numarul

anesc par- -::::t: de cuvinte maghiare, lucru aratat~et feliciter), .:.era de insusi Roesler,ca in epoca invazieiI, un strane- -:;:ne;;ti, romanii din Transilvania aveauIula Iulus) .:.cE.oculturaa lor,la care ~fea prea putine{ {sr t ..;.c3laugat limba invadatorilor; impru-n, ce an I rrile luate de la unguri sunt putinn '. Ultimul, -=::::!eIOase,dar de 0 certa valoare cultu-itl fuza vre a "sa -::..lm ansamblullor si se refera in gene-,,tipa intreaga "L.Z vocabularul militar, administrativ siia episcopiaHierotheus,

cere a "tariiin dominium~ Pannonia,Esculeu -

Mario Rufini,~,lstoria romiinilor din Transilvania

~dcare fusese hirotonisit de patriarhul Theofilactos din Constantinopolin timpullui Geula eel Batran, fiullui Horca [D2l.

Sub urmasii lui Stefan cel Sfant incepe organizarea Transilvanieica entitate politica vasala regelui Ungariei. ~stfel, in 1075, cancelaria&i2adiana emite un document referitor la cetatea Turda, menita sastavileasdi atacurile pecenegllor ~l romarulor.

Dupa anUI1100;""in teritoriUI intracarpatic, regalitatea maghiara in-cearca sa impuna modele religioase, politico-administrative si socio-eco-nomice apusen~.", ~!lJJ.11t e~te ate stat un episc0t!.us Ultrq.§.i1P.a'1It~Simion, catoHy. Itu~£eli!;;1..9ll1 da.r.S}rf lIU~ocu1JJ.entde.amintesc~ pr~s UltrasjIvanus, Mercurius. Se pare ca, in ambele cazuri, ceidOl nu locuiau efectiv lfl Transilvariia.

in a doua jumatate",a secolului al XII-lea, regii unguri daruie oame=nilor lor de ineredere noi-Getati si feude din Transilvania. Administra->-tiv, acestea sunt incluse in noi comitate, institutii politico-teritorialeaduse de cuceritorii care incearca, insa fara deplina reusita, sa infocuiasca vechile tari, voievodate si cnezate.

Pe la 1164 este atestat un comite de Dabaca. Din 1176, acesta devinecapetenia tarii, sub numele de Leustachius Voyvoda. Pentru conduca-torul Transilvaniei, r~venir.e<Ll~~le_ traditional de voievod __est.g9 Qp"yada a existentei E9PY.:!~tiei romanesti. De altfel, din toate tarilecucerite si incadrate in regatul Ungariei, numai Transilvania pastreaza"formula voievodala ca institutie politica cenfrala" (I. A. Pop), panacatre jumatatea secolului al XVI-lea.

Voievodul Transilvaniei este un vasal al regelui Ungariei. Initial,autoritatea sa era exercitata asupra a sapte comita!e: S~ocul Interior,Dabaca, Cluj, Turda, Alba, Hunedoara, Tarnava, In celelalte zone-ale'Transilvamei, cuceritoru i'icolonizeaza pe secui ~i pe sasi, organizatiin scaune, ai caror c~nducatori sunt subordonati direct regeluiUn$ariti: 4 ~

In secolul al XIII-~, cucerirea si organizarea Transilvaniei de catreunguri par a fi incheiate. Asezarea noilor veniti conduce, desigur.Iao noua structura etnico-demografica. Romanii raman insa locuitoriicei mai numerosi. Prin 1210, alaturi de sasi, secui si pecenegi, ei facparte din oastea comandata de c!2-mitele Ioachim din Sibiu. In 1241,impreuna eu seeuii (Olaci et Siculi), aparau trecatorile CarpatilorOrientali in fata tatarilor, "Tarile" romanilor - Maramuresul, Lapusul,Zarandul, Hategul, Fagarasul, Barsa s.a. - l~i pastreaza traditiilevoievodale si cneziale .

Spre sfarsitul veacului al XIII-lea si la inceputul celui urmator,voievozii Transilvaniei Roland Borsa (1282, 1284-1285,1288-1293) siLadislau Kan (1294-1315) l~i asuma prerogative sporite. Primul, innumeleunui regnum Transilvanum, ~on~aca la Qgy& in 1288. prima_Adunare ob~teasca (Congregatia generala), la care participa nobill dIDcere sapte comitate, clerul superior, orasenii si reprezentantiitararumii libere. Ultimul voievod amintit l~i constituie in cetatea Devao adevarata curte, unde primeste soli ai suveranilor straini, Kartprofita de criza politica declansata de stingerea dinastiei Arpadupentru a-;;i exercita atributele de ~dal unui stat autonom: ~cetati, erase si domenii interne si incheie intelegeri cu jaristatatoare. Curand, AngID'"inii:-readuc Transilvania la stat.uf!l!voievodat vasal regelui Ungariei. ----

(if

20,"-\

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

'{Regele Bela al IV-lea, Cavalerii Sf. loanI~i structurile politice dintre Carpati ~i Dundre {~~l-~.u.6'

La inceputul secolului al XIII-lea, cand armatele apusene cucereConstantinopolul, regti unguri incearca sa-si extinda stapanirea asupregiunilor extracarpatice. Pentru realizarea acestui obiectiv, ei apleaza la~cavalerii teutoni, care primesc vremelnic in sti:ip~e J:,'-Barsei. Invingatori ai cumanilor, teutonii actioneaza inci(dmpriani pe cont propriu atat la miazanoapte de CarFrafi;taC~nal11iazaCa urmare, pe la jumatatea celui d-e-al treilea deceniu al veaculal XIII-lea armata regala ii alunga din Transilvania.

Dupa marea invazie tataro-mongola din 1241-1242, regii ungreiau planurile de colonizare in vederea apararii zonelor meridion.ale stapanirii lor, indeosebi Banatul si sud-vestul Transilvaniei. Mmulf, formuleaza tot mai clar obiectivul principal al politicii extemstapanirea drumului spre Dunarea de [os si Marea Neagra.

Prin diploma din anul 1247, Bela al IV-lea daruieste Cavalerilo:Ordinului Sf. loan de la lerusalim Tara Severinului pana la Olt, mputin acea parte at,tarii" respective, organizata anterior in Banatude Severin. Colonizarea Ioanitilor este efemera, dar "contractul" cano consacra ramane un izvor istoric semnificativ [D3l. Intre altele,atesta existenta, unor formatiuni statale romanesti din spatiul carpato-dunareari, doua voievodate si doua cnezate:• voievodatullui Litovoi, care cuprinde Tara Hategului (in sud-ve

tul Transilvaniei) si nordul Olteniei (Depresiunea Targu Jiului• voievodatullui Seneslau, care include Tara Fagarasului (in sudu

Transilvaniei) si nordul Munteniei (Arges, Muscel, Dambovita• cnezatul lui Farcas, situat intre cele doua voievodate, la sud d

"Iar cand au fost la cursul de la Adam munti (in Valcea):6798 (1290), fund in TaraUngureascaun • cnezatul lui loan localizat ipotetic intre [iu si Olt aproape dvoevod, ce l-au chiemat Radul-Negrul D v (~ • d tul' R ti d . t~ ')' ,

- • v unare ill JU e, omana,! e mal arZlU.[ ... J, mare herteg pre Almas$1pre Faga- C .. d tul . 1 . S I . denumiras radicatu-s-aude acolocu toata casa U exceptia voievo a ill UI enes au, vecm cu zona enUffilLe.-.::::::J:IIiIlui'$icu multimede noroade:rumani,pa- Cumania, celelalte formatiuni politice mentic:nate sunt controlate dpistasi, sasi,de tot fielulde oameni,pogo- -regalitatea ungara, prin lIpanul" de Severin.~yoi va in-randu-sepre apa Dambovitei,inceput-au cercasa~est raport de vasalilate--tata de Coroana Arpadiariaa facetara noao." Dcis in lupt~ armafil regara; el este urrrraf'la conducerea voievo-

, Cronica anonima romaneasca,' reda,ctata datului de fratele sau Barbat. Aceasta transrnitere ereditara a pute-=-~III secc:lul al XVII:lea, lsioria ram. Roman~~t,l denota existenta unor structuri politico-sociale medievale bine contu

de cand au descalecat praooeiaonicii crestini; . v' • v v V v • ,

letopiseiul cantacuzinesc rate, 0 viata econorruca prospera (dovada suma foarte mare plahtt~de Barbat pentru rascl.JIDparare~din prizonierat), armata condusa d

I!~~od, biserici coordonate de 0 episcopie ortodoxa. ,~~ ~~~~~.Descalecatul lui Negru- Yoda" - - 'v. \ -

In iama dintre anii 1284 si 1285, statul mongol al Hoardei de Aorganizeaza 0 noua invazie in Regatul l)ngariei. Criza politics, evi-denta in ultimii ani ai domniei lui Ladislau Cumanul, se agraveazaVasalii sai din fruntea structurilor teritoriale, inclusiv voievodul 'Iran-

Josef Teutsch, silvaniei, manifesta tendinte de independenta. Ultimul reprezentart--=:!XIJahr-Geschichte al dinastiei arpadiene, Andrei al III-lea (1290-1301), incearca sa evi

destramarea regatului in principate de sine statatoare.Astfel, in primavara anului 1291, noul rege soseste in Transilvania

pentru a readuce sub ascultare pe voievodullocal. Cu acest prilqconsolideaza privilegiile nobililor unguri, ale secuilor si sasilor, daranihileaza autonomia romaneasca din Pagaras.

ro;,,0 precizarefacutade regein diplomadedanie acordataIoanitilorse refera la ger-manii din Transilvania.Regeleinterziceintregului ordin sa-siasezepe domeniulsau taranidin regat,indiferentde originealor etnica,precum si sa colonizezeacolo[lasud de Carpati]sasisi teutoni.Acesteas-arputea facenumaicupennisiuneaspe-cialaa regelui." h . .. I

Tomas Nag er,A~ezarea sasilor In Transilvania

D4'

Ij5"P.!s

,,[ ... J multi sasi si unguri au insotitpe unvoievod roman pe numele de RadulNegru-Voda in drumul sau din regiuneaFagarasuluisi s-au stabilitcu locuintein~allachey,asacumscrieintr-oWalachischeHistorie,"

• Corelati cele trei citate cu tntorrnatlilecorespunzatoare cuprinse in lectle, Ceaspecte contradictorii sesizati?

WQ~~FORMAREA STATELOR MEDIEVALE

~

~

~-~~sene cucereinirea asupectiv, ei ape-,apanire Tar,ca dmpririllililniazazirl al veaculul

regii ungur,.meridionalealvaniei. Maticii externeagra,~ Cavalerilomla Olt, ma)r in Banaturtractul" canntre altele,patiul carpa·

DIN PRONAOSUL BISERICII PRINCIARE-:ANTUL NlCOLAE (CURTEA DE ARGE$)

~l~'a, care nu are acest nurne decat la

. (A d :;:-care straine, nurne cu totul necunos-l ill SU -V - A' •~ . e~ -":':::1 Jara, e desemnat m gura locuitorilorargu JmIUl); ..-.:..-:-rin doua alte nurne: Tara Munieneascailui (in sudul ~ a muntilor). Valahia fiind 0 tara deDambovita] ~ ~ cea mai mare intindere a ei, nurnelete, la sud de :.r:c zrli a Muntilor nu-si poate avea obar-

relieful pamantului ei. EI n-ar puteamrit decat prih--c~ea locuitori-muntii Transilvaniei, adica a Munte-

in regiunea sesului. Dar cum romaniiiau, inainte chiar de intemeierea sta-- muntean, povarnisurile Carpatilor,

wmitele dinspre miazanoapte ale tarii,-dusera nurnele poporului lor: Tara

A easca. Muntenii sosind si ridican-ca stapiinitori'ai regiunii si-au impuse: Munteneasca. Tot prin aceasta

eiere a statului muntean de catre• rill din Transilvania se lamureste unpt, cu totul neexplicabil, daca nu

~ aceasta origine: voim sa vorbimsdumbarea succesiva a capitalei tarii,incepe prin a fi Campulung, aproape

ul Ardealului, pentru a cobori pe- tot mai jos, intai la Arges, pe urma

oviste, pentru a se opri in sfarsit inie la Bucuresti. Dad romanii ar fide la miazazi de Dunare si daca ar. sa cautam acolo originea statului

este evident ca intaia lor capitala ar fi'Itsa fie asezata pe tarmul fluviului,

-- acolo sa se urce mai pe urma spremalta a tarii. E insa tocmai con-care a avut IOc./I

Gheorghe I. Bratianu,- tiitia istoricii a intemeierii statelor romdnesti

aproape de

na denumitcontrolate d:..itovoi va in-;-A;padi~a::erea voievo-bra a puteri

bine contu-mare platit~

a condusa d

A

ardei de A ill

politica, evi-;e agraveaza,ievodul 'Iran-reprezentantearca sa evite

ITransilvani!l acest prilej~ sasilor, dar

~o/clf' (32,

A ~ N~~ll - ~tI,In acest context, voievodul se:fu1Iegendar RaHu ~gru trece Carpatii.

Se instaleaza la Campulungsediul unei comunitati catolice, fermatadin sasi si unguri. Prosperitatea acestei comunitati este explicata prinsituarea ei e drumul comercial ce Ie a Transilvania de ~Jos ~i Marea Neagra, D£ D, . '- "Desca1ecatuf'la Campulung este urmat de intemeierea tarn.Formatiunile politice existente se unesc treptat in jurul "descalecato-rului". Actiunea pomita din Campulung cuprinde Argesul, apoi cape-teniile din teritoriile de la apus de Olt se inchina puternicului voievod

~ stanga raului':-~~~-"-=~ NLSo' ~Basarabii - mari voievozi, domni r' J

$i singuri stapiinitori in "toatii Ungrovlahia" -TahA..,~

La incewtu1 sfC,ciyJJ.!i..,gI2<IVlea este atestata ca stat Valahianorct-dunareana. Izvoarele menticlteaza titlurile conducatoruluiacestui stat: J:?Jg~e ygieJ,od (c,o.tld.l.tcatot W,@aILsi ,gomn (lat.Dominus), stapan al t~ii. ._. Denumifea statului romanesc apare in izvoare diplomaticeexteme. Cele mai multe provin din .cancelaria noilor regi ai Ungariei,Angevinii. De orig~e franceza, aceasta dinastie restaureaza unitateaRegatului Ungar. Inceputul procesului dateaza chiar din timpuldomniei lui Carol Robert de Anjou (13~.: 1342), care este sprijinit depapalitate. ' ~,~ -l~6~

Cu ocazia luptelor purtate in Banat, armata noului rege al Unga-riei are de infruntat si ostilitatea statului romanesc din apropiere, alcarui conducator, Basarab (?-1352), se dovedeste nu numai un pri-ceput sef militar, ci si un bun diplomat. In 1324, el incheie un acordprin care regele Ungariei recunoaste unitatea statului condus de.Bazarab, voievodul nostru transalpin". La randul sau, voievodul recu-noaste suzeranitatea regelui Ungariei, dar si faptul ca Terra Transalpina(Terra Bazarab) este inclusa "in aria spiritualitatii catolice" (SerbanPapacostea).

Nemultumiti de conditiile acordului, nobilii unguri il conving perege sa suprime statullui Basarab. Este organizata campania dintoamna anului 1330. Soldata cu infrangerea armatei lui Carol Robertde Anjou, la o.PflSMiii,aceasta campanie nu aduce restaurarea domi-natiei regatului Ungariei la sud de Carpati. _denta statului condus de Basarab. -'. fu vrei.'fte:a-re~rui Ludovic I de Anjou (1342-1382), Ungaria si ceamai apropiata .Vlahie" de langa ea, Tara Romaneasca, actioneazaimpreuna impotriva dominatiei tatare exercitata la gurile Dunarii sila est de Carpati. Urmasul lui Basarab, Nicolae Alexandru (1352-1364~i~i ~suma un rol insemnat in aceasta lupta.

In 1359, Nicolae Alexandru Basarab isi ia titlul de domn autocra(de sine stapanitor) si intemeiaza Mitropolia Ungro-VlahieYFiUl ~Vladislav I (Vlaicu-Voda, 1364-cca 1376) trece cu pricepere peste con-flictele militare, politice si religioase cu regelt:;,1:7f-ovie I, respinge unprim atac otoman la Dunarea de [os, orgaih~aza institutiile civilesi ecleziastice ale statului, in final intitulandu-se ,,10 Vladislav,voievod, domn ~i s~gur stapanitor a toata 11.9~ovlahia" [OJ-

!toll J... \\oUOblN\ ~ AutL rH AO.~• Ce semnificatie au denumirlle statului medieval al ~an

l?i Dunare? ~~v>,,-I\~, Oar titlurile Basarabilor? -

\~~{).,'~\Jl ~e~~,

22,\

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

~~~~~~!!!!!!!!! ':VLAl!~LCANICE, DOBROGEA~~6LpOVA

D1

,,[... ] poporatia romana fusese, in timpulImperiului Roman, un corp intins si nein-trerupt, de la Marea Adriatica pana laMarea Neagra si din nordul Transilvanieipana dincolo de Hemus; insa [... ] inaceasta continuitate a poporatiei romanese introduse, ca un cui despartitor, nava-lirea slavo-bulgara, care repezi poporatiade capetenie a Moesiei catre muntii su-dului: Balcanii si Pindul, absorbi ramasi-tele ce mai zabovira In sanul navalitorilor sidezbina trupul poporului roman din rasaritIn trei trunchiuri deosebite: daco-romanii InDacia Traiana, macedo-romanii In sudulBalcanului si istro-romanii In peninsulaIstriei."

A.D. Xenopol,Istoria romiinilor din Dacia Traiand

\~

D2--'.Pe cand ungurii se consolidau, prin colo-nizari de straini, carora deocarndata nu lise dadea nici un statut, asa de nesigur sineordonat era totul pentru regaIitateaintrata in «tara» populara, taraneasca, aromanilor, In Ardeal, elementul romanescdin Balcani se punea in miscare prinrascoala fratilor: Petru, cu tendinte irnpe-riale: Kalopetru, Asan, cu nurne pecene-go-cuman (acelasi cu Hasan), si loan, zis,dupa datina ciobaneasca din Tesalia a luiNiculita: Ionita."

Nicolae Iorga,Istoria romdnilor

D3•.....•,,[ ] punctul de vedere al istoricilor bulgari[ ] despre confuzia ctintrenurnele vlahilor I?icele ale altar popoare balcanice: acolo undesursele bizantine si relatarile cronicarilorvorbesc door de vlahi, noi trebuie sa inte}egernbul i v.. If

gan Gheorghe I. Bratianu,Originile $i f~!marea unitaiii romanesii

Bizantul ~i vlahii din BalcaniVlahii din Peninsula Balcanica sunt urmasii vechii po~api rom

nizate [Dtl. Ei sunt mentionati ill izvoare dupa ce, ill ~ Bizan]recucereste intinsul spatiu din dreapta Dunarii inferioare. CronicaK~drenos II aminteste pe j,vlahii chervanagii" (carausi) din aprl'Pferea laCului Prespa. La sfarsitul aceluiasi deceniu, alt cronicar bizantin, anonim, arata ca imparatul Vasile al II-lea acorda lui Niculi]conducerea (un comandament - arhe; peste "vlahii din Elada" (~thema bizantina care include Thessalia si Eubeea). Dupa desfiintare;:----1primului Tarat Bulgar, acelasi imparat bizantin da ill 1020 un edicprin care "vlahii din intreaga Bulgarie" sunt trecuti sub ascultanarhiepiscopului ortodox de Ohrida. Putin mai tarziu, ill dieceza' dOhrida este atestat chiar un episcop al vlahilor.

Cu timpul, tinuturile locuite de vlahi sunt cunoscute sub numede Vlahia; cele maisemnificative sunt cele de Vlahia Mare \(Meg,Vlahia) ill Thessalia, Vlahia Mica (ill Etolia si Acamania), VlahiaSus (ill Epir).

La inceputul secolului al XII-lea, vlahii sunt atestati si ill~Calcidica, langa Muntele Athos; de asemenea, ill zona Skutari-Ipe(I ill regiunea Nl?UlUl; ill;rrad..a de apus, Ee v~ea raului Mcirit~precum si ill Muntii Haemus (Balcanii actuali). In jurul Sofiei, uneloc~litati poarta nume romanesti (Cercel, Pasarel, Va~. '

In schimbul privilegiilor econoillice si al statutulul at; autonoadministrativa si bisericeasca, vlahii din Muntii Balcani prestea~servicii militare Imperiului Bizantin. Stransa cooperare osta$"e-as~_culmineaza ill timpul imparatului MJlIl\JSlI Comnenul (1143-118§XDupa acesta illsa, fil91i1iaAnghelos.[ care intemeiaza 0 nouadinasti ...bizantina, practica 0 fiscalitate apasatoare. Mai mult, incearca ~anihileze autonomiile romanesti din Peninsula Balcanica; Amenintasa dispara, acestea reactioneaza. Efortul de aparare marcheaza, d----fapt, trecerea vlahilor sud-dunareni de la cadrul politic traditionaL-.eel de tara, la stat [D2J. i

grin rascoala din 1185, condusa de fratii Petru si Asan, vlahiidin Muntii Balcani 19imanifesta tendinta de independenta fata dEBizant. Cu sprijinul cumanilor si al romanilor nord-dunareni, ulteriorcr.-:;.ill asociere cu bulgarii, ei rezista asalturilor repetate ale armatelobizantine.

In cele din urma, autoritatile de la Constantinopol incheie paacu statul vlaho-bulgar format ill nordul Peninsiilei Balcanice. Mo-mentul este prezentat de cronicarul Nicetas Choniates, participant laevenimente [D3J.

Cur and, ill timpul cruciadei a III-a sl al cruciadei a IV-a, noul stbalcanic 19iasuma chiar 0 functie internationala. In timpul celui de-treilea conducator al sau, Ionita eel Frumos (Calojoannes, 1197-120?),acesta recunoaste superioritatea spirituala a Romei. Ca raspuns

I-

l2~p'~( '-

rc > 64'lA-~O 4~~ fOJU~\ I ~ \\ ' o ~, v l

t t 'If -- ,,~LAHIILE" BALCA~ICE, DOBROGEA $1 MOLDOVA

papa Inocentiu al Ill-lea 11numeste pe Ionita "rege al vlahilor-sibulgarilor" [D4]' I

Statul vlaho-bulgar atinge apogeul sau sub loan Asan al Il-lea(1218-1241). Expansiunea teritoriala si largirea influentei sale interna-tionale 11adue illsa ill conflict eu Imperiul Latin 'de la Constantinopol,dar si eu regatul ungar. Legatura eu Roma este rupta. Revenirea laeonfesiunea orientala si restabilirea relatiilor cu Patriarhia ~izantuluifavorizeaza renasterea traditiei politiee a taratului bulgar. In MuntiiBaleani, rolulpolitic al elementului vlah seade. Unii vlahi tree la nordde fluviu. Ceixmai multi raman illsa ill peninsula, indeosebi ill spa-tiul situat intre Macedonia, Achaia si Thessalia, unde sunt atestati siill veacurile urmatoare. 12J2--114 ~

De la "tara" la stat, intr. Duniire si Ma e, (';'Il. A:••••. l-

.• ...' -'I.t..J (!,~~.'i -.U-ENGOLPION DESCOPERITA izvor e i rafic _1:': in . a JU a a e a seco wui al X-lea seLA DINOGETIA (SEe. X-XI) ~ f a Ia ! D'" A d A' • ~ ..e- .... , ,: wte era a }Upan1m1tn I sa ar, maintea instaurarii stapa.mrll

'""_ . ." " t~ ~~zantn:e la D~narea de J?S, ~!r: ~uv~u. si !armul ve~t-p0t;ti~ .~ ~ificatle are?~ c&l\~, fiinteaza eel putin 0 structura pohtica $1rehgroasa (ortodoxa), a carer

wiWA:~ «~utonOmie este recunoscutade conducatorii rimuJ i Tarat BuJ .:~ ~'~~~~ In anii 971-1204, p~ pamanfii intre Dunare si Mare este atestata

~ f'J ~ ~ tfJiiii;a Pariwiim (sauJ)arac[unavon), circumscriptie militaro-adminis-•.~r~~~ ~ ~",\ trativa condusa de un strate~~n Theodor "strateg de Distra" -~ ~ /\fo~ ~ste confirmat de un izvor sigilografic de la sfarsitul secolului al X-lea.~*~ In acelasi timp, este mentionat conducatorul unei formatiuni politice

~(\\ ;J,.' d~~heorghe. Numele acestuia apare pe 0 inscriptie probabil ro-!iJP - M maneasca, descoperita ill inventarul celei de-a pa~ra bisericute din

. \ complexul arheologicde la ~i-Murfatlar., s:d~ ~~ Timp de aproape trei veacuri, spatiul istro-pontic este invadat ere

AJ~~~ y pe~en:gi, ~zi, c~I?ani, ta.tari..l!nitati milit~re de granita apara a~est~\L,i.~~/ ~ tenton~ din ce!aple ve~ulu~ hm~s danu~lan: Dorost.olon (regedm:~a~ conducatorului themei), Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis,

Dinogetia, Noviodunum, refacute si repuse ill functiune de bizantini.Acestia construiesc noi cetati, fie pe diferite ostroave dunarene, cala Pacuiul lui Soare, fie indeosebi pe tarmul marii, la Mangalia carea fost cercetata recent. In interiorul regiunii, alti sefi loeali - Thtos dela Darstor, a oi Seslav de la Vicina si Satza (Saccea) de la Preslav -contribUle la apararea themei Para un " , . ef"BUrgaria,organizata spre sud. Mentionati de Ana Comnena, ill Alexiada, cei treiilustreaza, toto data, pluralismul etnie 9i multiculturalismul zonei lasfarsitul secolului af'"'Xl::Wa4Jentru anul1094, acelasi izvor na:tativmentioneaza si un fruntas al vlahilor, pe Pudila.-A~ ~~

Dupa cruciada a IV-a, cand la Constantinopol este constituit Im-periul Latin, teritoriul danubiano-pontic trece sub stapanirea vremel-nica a Asanestilor, apoi a conducatorilor celui de-al doilea Tarat Bulgar.Chiar si ill aceste conditii, continua existenta unor strueturi politicelocale. Astfel, 0 traditionala "tara" este mentionata de pe la 1230, in1:EMangalia 9i V~

Sub imparatul Mihail al VIII-lea Paleologul (1261-1282), stiipa-nirea bizantina este reinstaurata la Dunarea de [os. In primii trei .ai domniei amintite, sunt acceptati in zona primii turci selgiudzi, ~.biliti ill partile Babadagului. Agezarea noului grup etno-confesiare 9i)0 semnificatie militara, El contribuie la limitarea domina:Peisi a infiltrarii negustorilor italieni, venejieni si geno~ezi. A';PZOf,-

lOGEA

~~atii romel~ Bizantare. Cronicarul

si) din aprlalt cronicar bitia lui Niculi]din Elada 1/ (IT)a desfiintarez,1020 un edisub ascultarez, ill dieceza d

ite sub numel Mare \(Meglaia), Vlahia d

si ill Peninsula, -----------a Skutari-Ipeaului Maritza11 Sofiei, 00cl~el:2.de autonomicani presteaza· ~ I.'sarea l~ Ionita ca «rege» ~- .atatare ostaseiiS~· ,. '='" Inoeentiu III (care vedea ill titlulIII (li4~1180) ~' ~ prim~dioasa ~retenti~ de st~-- ~. .: =. ....=mversala - de catre Vasile, «pn-no~a dm~s~ ~~ :nsencii bulgarilor si vlahilor»~, meear~a sa - %.H« 'Pul de Tarnovo, consacrat astfel:a-:-Amenintate :..::'d-.. cardinalul Leon la 7 februarie, ,

marcheaza, de --.::: •..avut loc la 8 noiembrie, noul regetic traditional ~! ~t cu steagul papal, cu cheile

r '~Petru, cu coroana si sceptru.InIi Asan vlahii ~ f:3.. statul dualist al lui Ionita era

d tx f t~ d '""-,: :a; pe plan international, in ciuda1 en a a ,a E ~ elui U .. ~~ ', '. . ~ reg ill nganel, care urmareanareru, ulterior .: ~:~ posesiunile in Balcani."ale armatelor Constantin Rezachevici,

Istoria popoarelor vecine ~ineamul romdnesc in Evul Mediu,1 incheie pa,

3alcanice. 11~----------------------------participant IE =etEza celor patru texte adiacente lee·

, ~, iCsr1ffica\ipunctul de vedere al lsto-ani sl cel al istoricilor bulgari,

..::J:!t::uare la ~Statul Asanestilor".= cere doua parert contradictorii,

~~va, pe rand, rolul unui istoric. respectiv,al unui istoric roman. ,

IV-a, noul sta;pul celui de-ae5,1197-120.' Ca raspuns

,~

\

(,"1\.

·.-

(7

24

D1-.Dintre toate porturile enumerate deportulane pe coasta pontica apuseana,Anchialos, Mesembria, Caoarna, Consianza,din Tracia pana in Bulgaria si Dobrogea,eel al Vicinei, situat, dupa toate probabili-taple, pe cursul bratului inferior al Oelteidunarene, pare sa fi fost atunci unul dintrecele mai importante. Superioritatea navalaconferita imperiului lui Mihail Paleologulde intretinerea unei flote redutabile de raz-boi ii permisese sa-si continue opera derestaurare a puterii bizantine pana. la ho-tarele Imperiului mongol. Evident nu maiputea fi vorba de reineorporarea Bulgarieiin posesiunile Bizantului: lipsind rezis-tenta locala, influenta Ungariei, pe de 0

parte, si a Hoardei de Aur, pe de altaparte, se intindea asupra statelor dinPeninsula Balcanica. Oar la fel ca la ince-putul dominatiei rornane, 0 hegemoniemaritima putea sa-si asigure puncte desprijin de-a lungul coastelor si sa controlezeastfel principalele directii ale comertului[... ]. Elogiul retorului Manuel Holobolos,din 1273,precizeaza ea dupa victoriile saledin Moreea si Albania asupra latinilor sia despotatului grecesc din Epir, prestigiulbazileului restaurator s-a impus ungu-rilor, alanilor (ce ocupau pe atunci 0 partedin Moldova) si in «tinutul nesfarsit aldacilor», prima aluzie la micile formatiunicare au precedat intemeierea viitoarelorprincipate romanesti [... ]. Aceste impre-jurari ne fac sa intelegem mai bine de cemoneda folosita in tranzactiile comercialeale genovezilor la Vieina este hyperperulbizantin, si nu asprul tatarasc, ca in portu-rile de pe coasta nordica a Marii Negrecare depind de Imperiul mongol. Exis-tenta unui arhiepiscopat grecesc in acestori!-$dunarean confirma relatiile deplinrestabilite intre Constantinopol si vechilesale posesiuni de la «Pontul stang»."

Gheorghe I. Bratianu,Marea Neagrii

¥~~/DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

Chilia, ultimii 11recunosc pe princeps Demetrius beneficiar -alcometului lor.

Majoritatea populatiei din teritoriul dintre Dunare si Mare esortodoxa, pentru care se or anizeaza la Vicina,lnce and cu 1285,a~ie, apoi 0 mitropolie. Puternicu centru c a -religilde la Vicina este atestat indeosebi illa..ctelesjDQduluiecumenicdi~ 1305-1306. In jurul anulllj ~'2Q Patriarhia din Constantinoprtumeste ~ilin M'lrropolit de Varna ~i de Carbona [Ds]'

Potrivit umligeograf stram, Ia 1321,lsaccea (Is-akgi)face parte di~Alualak (Tara Vlahilor). Integrarea acestei regiuni in statullui Basarare menirea sa asigure controlul romanesc asupra gurilor Duni'ir:i~Nicolae Alexandru Basarab continua sa stapaneasca spatiul nord-d~rogean de mai tarziu, unde se desfasoaramai multe conflictecu tatarilllilIn aceste imprejurari, mitropolitul lachint de Vicina este transferla ~rge~. '

Intre timp, in sud, spatiul istro-pontic este condus de Balica. Pterea politica si militara a acestui fruntas local este confirmata de pariticiparea sa la luptele pentru tronul de tinopol dinPaleologi si Cantacuzini. Astfel, A,<="anul1346,Balica rimite un code ostasi, condusi de Dobrotici si Teodor, pentru a 0 ajuta pe Ar----.de Savoia, mama imparatului loan al V-lea Paleologul. Dobrotici •remarca in lupte, obtine titlul de strateg si se casatoreste cu fuca undemnitar bizantin. Cand loan al VI-lea Cantacuzino devine imparaacesta ataca zona istro-pontica, in nordul careia ii trimite pe turci. A

cursul acestei campanii Balica si Teodor sunt ucisi.Ramas singur stapanitor, Dobrotici se impaca cu imparatul ,

redobandeste rangul de strateg, ca supus vremelnic al Bizantul .Dupa ce este nurnit despot, unifica "tarile" dintre Dunare si MareNeagra. Noul stat medieval, Dobrogea, se afirma pe plan interntional gratie conducatorului sau. In 1366respinge 0 actiune cruciacondusa de Amedeo de Savoia. Trei ani mai tarziu, 1m reuna -Vlaicu Voda, 11ajuta pe Sracimir sa ocupe tronul Vi inului. -.,- In 1386,la co~ereastmcrlui dobrogean autonom urmeaza filui Dobrotici, lvanco. Doi ani mai tarziu, acesta moare in lupteleturcii. Dobrogea este inclusa in statul condus de Mircea eel Batra

~ "Tiiri", "Campuri", "Codri" fi alte structuri-politice romdnesti din "Cumania" $i .Tartaria"La est de Carpati, intre Milcov,Putna, Siret,Dunare, litoralul ponti

si aproape intreaga vale a Nistrului, sunt atestate variate strucpolitice traditionale. Firesc,cele mai cunoscute sunt formatiunile te .toriale denurnite "tari". In izvoare narative externe, locuitorii acest"tari" sunt numiti volohi (ca in asa-zisa fronicii a lui Ne§!£!) sau ula!es(in Legenda despre Ogiiz han). Ambele denumiri etnice reprezintIDmaciriale termenUIUlvlatti, utilizat £reeventin izvoarele bizantinLa fel se intampla si in cazul unei "tad" locuite de vlahii est-carpati .Ulak ili ("tara Vlahilor", in aceeasi veche cronica turca, OguznamePozitia geografica a acestei "tari romanesti" rezulta din asocienlocuitorilor cu rusii si alte popoare est-europene, care se opun unnou val migrator asiatic de la cumpana primelor doua milenii ale encrestine.

Pentru anul1000, traditia istorica localizeaza la est de Carpati TaraSipentiului, care - impreuna cu structura politico-teritorialadenumi

'-y)~v.P

L~~~'\-t,/

\\

-. /1 -iciar a comer-

ie si Mare este - -i~ episcopatul cumanilor sunt, dupa~ 'd 1285 ~ ..~ multe popoare care, desi se so-an cU,e ... Addif ...~ .; ;zs:~, totusi, avan ente ntun~tural-re~lgI<:,; :..=::Umri. comit fapte necrestinesti. Caci,l ecumeruc din :....-s:..amnd biserica romana, nu primesc:onstantinopa -:::::e!e :liserice~ti de la venerabilul frate alJ. - ...:5;;;;;;:::. episcopul cumanilor, care are die-~face parte din ---, ~'. ci de l~ oare.cari.'ps~udoepis-ttul lui Basaral =-:=-::E 5n ntul grecilor. $1 unn din Regatuluril D v·· - -~ atat unguri cat si germani, 10-or unarll ~ - . tre . tr 1 ' din 1 .. --= :?IIIl ei, ec a ere ta or ~1,patiul nord-do ~ una cu acei Walati (valahi), pri-iflicte cu tatarii ~~ taine despretuind pe episcopuleste transferat - --~-- "

Papa Grigore al IX-lea,Diploma din 14 noiembrie 1234

de Balica. Pu-firmata de par-dinopol dintrerimi te un cOIf) ajuta pe Aii.ail. Dobrotici Sf

te cu fiica urunevine impar~tlite pe turci.

in ultimele decenii ale secolului:Jea incepe sa se faca diferentierea

constant intre terra Tartarorum si'.;;;JJzdwrum."

Victor Spinei,Moldova In secolele XI-XIV

(}) '~?'k;-,~,!J)/ I . ~ ,r AI

/1·{\1~ imparatul .,al Bizantului

mare si Mare~plan internaqiune crucia• impreunainului. -n urmeaza fireIn luptelerea eel Batrf

litoralul pontimate strucrmatiunile tentuitorii acesto~r) sau, ula~rice reprezintaarele bizantine,ill est-carpaticita, .Ogiizn~me).. - -'=<:.:-_-f:-,.--a----lec----t-u-::ril-o-r,-s-:-ta--:-b-:-:il::-:iti-:-:----i dill asocierea _ :::::::fI s: roIulVicineiIn viata econornica~se opun unu: ::;;:2~-.Ialitatea dinspatiilecarpato-du-milenii ale ere! -:--e: si ponto-balcanic; .

:"='3..,;;Ie dintre denumirileinterne ~Islructurilorpoliticedinspatiile

____ CA DE LA RADAUTl,.::::JIOKJt..A OOEMEIETORlLOR MOL DOVEl

de Carpati Taramala denumits -------------------------

BALCANICE, DOBROGEA $1 MOLDOVA 25Codrii Cosminului - grupeaza agez~rile intarite din secolele IX-XI,cercetate In jurul orasului Cernauti. In imediata apropiere, este pla-sata alta formatiune traditionala, Codrii Hertei, cu centrul in fortifica-tia de pamant, intarita cu valuri si palisade, cercetata de arheologi laFundu Hertei. Aceasta "cetate" este asemanatoare celor identificatela Alba lulia, Arad- Vladimirescu, Cluj-Manastiur, Dabaca, Moresti.

La randul lor, Codrii Lapusnei si Codrii Orheiului reprezinta for-matiuni politice romanesti de la inceputul Evului Mediu situate inspatiul dintre Prut si Nistru.

o semnificatie asemanatoare au diferitele "cfunpuri". Dintre acesteaeel mai cunoscut este Campul lui Dragos. Pentru tinuturile Doroho-iului, Neamtului, Bacaului, Vasluiului, traditia istorica se refer a la"cobale", in timp ce alte state incipiente, denumite "ocoale", sunt loca-lizate la Campulung, In Vrancea si alte zone est-carpatice.

in schimb,literatura bizantina din secolul al X-lea denumeste spa-tiul de la rasarit de Carpati Paizinakia. Evident, dupa numele pecene-gi1<}r,care migreaza atunci pe aceste meleaguri.

Insa din secolul al XIII-lea izvoarele externe se refera adesea laCumania, chiar la Cumania Nea~ apoi la TJl!taria, tot dupa numeleprincipalilor migratori ai perioadei, cumanii si tatarii.

De pilda, termenul Cumania apare intr-un act papal din 1227, carese refera la raspandirea catolicismului la est de Olt si de Carpati. Pen-tru crestinarea in rit roman a cumanilor este organizata 0 episcopiea acestora la Civitas Milcoviae (Odobesti). 0 diploma papala ulterioaraconfirma rezistenfa pe care Iocalnicii, denumiti Walati (valalri), 0 ma-nifesta fata de catolicism. Acesti localnici au propriile structuri bise-ricesti de rit grec [D6].A Romanii de la est de Carpati 19imentin insa si structurile politice.l!lJ27;:t prin fruntasii lor, ei l;;i apara interesele In .fata TI1~i1or d!!!!ialici. In ultimii ani ai veacului al XIII-lea, impreuna cu romanii ma-ramureseni, locuitorii est-carpatici lupta impotriva tatarilor. Acestelupte continua si in prima jumatate a veacului urmator, adesea in cola-borare cu lituanienii, rusii si unguriiHx].

.j Dublul .Descalecat": Drago;>;>iBogdan;{Moldova pana la sfar;>itul domniei lui Roman I

In timpul celei mai insemnate campanii contra tatarilor, desfa-surate la est de Carpati din initiativa regelui Ludovic I de Anjou, areloc .Descalecatul Iui Dragos". Fruntasul romatuIor maramureseni trecemuntii insotit de "ceata" propriilor razboinici si preia In stapanirevoievodatul de pe valea unde curge raul Moldova. Cu timpul, tinu-turile nordice ale spatiului est-carpatic, altele decat marc~ organizatape valea amintita, preiau hidronimul. ~cl:t ~

Stapfulirea Moldovei de dHre DragQ.9_~9ii saL Sas si Balc,mentine dependenta fata de regele Ungariei, dar acest statut nu esteacce12tat de locaWa, eafe'"'Se-raseeal.a-m-1359--..Lise alatur3. BOgdandmCuhea, renumit pentru ostilitatea manifestaili"fata de politica luitUdOVlClaemgradire a autonomiei Maramuresului, structura poli-tica traditionala a romanilor din nordul Transilvaniei.

,,~escalecatullui Bogdan" este urmat de nroclamarea ~oldomca stat independent. In perioada 1364:--1305, regele Onga:Iiei este ~

-gard~iurWe interna!ionale sa recunoasca ind~ec· ,.ae:aTdoilea stat romanesc cu capitala Ia Baia.----- ~------- ..-----""'-."'"".-=:;;:;;.--

\

\

26 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATAL.A

Succesorul lui Bogdan, fiul sau, Latcu, intra in legatura eu paptatea. In 1370 el accepta eonstituirea unei episeopii eatoliee la S'Drept raspuns, i se recunoaste titlul de "duce" al Moldovei, tara cosiderata "parte a natiunii romane" (dux Moldavie partium seu natioWlachie).

In schirnb, Petru I intemeiaza 0 rnitropolie ortodoxa cu sediulSuceava, unde muta capitala Moldovei. Acorda un irnprumut .portant suzeranului sau, Vladislav Jagello, conducatorul uniunii plitice polono-lituaniene. lrnprumutul este garantat de Jagello p .eedarea temporara a orasului Halici si a teritoriului inconjurat

Urmeaza Roman I care, in 1393, se intituleaza "mare singur stpanitor", domn "al Tarii Moldovei, de la Munte pana la Mare".

Stat riveran la Marea Neagra, Moldova este recunoscuta in Euroca 0 tara romaneasca. In unele izvoare ale epoeii, ea este nurniValahia Minor, pentru a fi deosebita de Valahia Maior, statul romanedintre Carpati, Dunare si Marea Neagra.

• Identificatl statele medievale tn caretraiesc romanl.

• Care dintre aceste entita.ti politice me-dievale uustreaaa dualismul statal ro-msnesc, despre care serie istorieulacademician $erban Papacostea?

• Desenati contururlta spatlllor carpa-to-cunarean sl ponto-balanic; pe .hartaalba", obtinuta astfel, plasatl eels maicunoscute state incipiente ale rornannordin.stAnga ~idin dreapta fluviului.

c:::I Taratul Bulgaro· Vlah sub Petru ~iAsanc:::J Cueerirl in vremea lui Caloian (Ionila)I:::J cucenrt In vremea lui Ivan Asan at u-leac:::J Imperi.ul Bizantinrn Teritorlul bizantin la 1355D Teritoriul sarbesc la 1355D ImperlulOtoman_ Posesiunl venetiene

- Granita Imperiului Bizantin la 1265_._._ Granila dlrtre Bulgaria, Serbia

~llmperlu Blzantin la .355

°41S"<;f r

u(.

~\!)

~~~~

~

Avkm

"

STATELE DE LADUN AREA DE JOS,SECOLELE XII-XIV

\ ... ...DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 27

ELADE JOS,XII-XIV

ltura cupapatolice la S':lovei, tara co'urn seu natio

,xa cu sediulirnprumut'IIUluniuniide Jagello p .ri inconjuratiare singur sIii la Mare".scuta in Euroea este nstatul roman

.c. Briitianu, cunoscutu1 om=.:i la Iasi, Cernauti fji Paris.

~ -' a:siIar 1aIasi (1924-1940), apoieste concomitent director

--- - -- ~ _". Iorga" pentru studiu1~ ~e (1940--1947). Membru a1I ~- .•••~ (corespondent in 1928,=-, si al mai multor foruri stiin-

- _7IlOale. In 1941, se inroleaza ca.,~- b campania pentru eliberarea

a Bucovinei de Nord. Doispre-~ ifuziu i9i pune capat zilelor

=:-"::SEre comunista. A lasat posteri-- istoriografica.

:::::.'1Iri, in ordinea aparitiei:l.?~ gtnoiS de Pera et catfa de la

- ie steele (Bucuresti, 1927);le commerce gtnois dans laXIIJ-e siecle (Paris, 1927);

[mnchises municipales dansc~_'iljll (Bucuresti, 1936);

-:;:::zc-- un miracle historique: Ie peuple~ --= ~:::a:m~ti, 1937);I.--=--:. ,,,_ =-_7nes d'histoire economique et1938);

~ '::::.-wirede l'Europe au Mayen"':' , -sti. 1938);

:1ims 111 Mer Noire au XIV-e:::~.Iedu Senai en 1332-1333 et

=-:==.2CDri1e (Bucuresti, 1939);i~ de I'unite roumaine

SruDm DECAZ: Gh. I. Bratianu despretraditia intemeierii state lor romanesti

I ,

Despre geneza statala in spatiul carpato-dunarean exista mai multelucrari semnificative. Una, intitulata Originele Principatelor Romdne,apartine lui Dimitrie Onciul si impresioneaza prin metoda "de cri-tica severa a izvoarelor [... ] inceputurilor existentei noastre ca stat"(Gh.1. Bratianu). Cu timpul insa concluziile acestei lucrari sunt rap or-tate la noile descoperiri, la noile interpretari aparute "m domeniiinvecinate sau de aproape inrudite" istoriei. a asemenea raportarerealizeaza insusi Gheorghe 1.Bratianu. E1 este eel dintai istoric romancare reuseste sa aseze, in lumina curentelor si preocuparilor modemeale studiilor istorice, problema insasi a .valoarei traditiei ea izvoristoric".

Prin trimiteri la aspecte universale, atat din Antiehitate, cat si dinEvul Mediu, Bratianu reconsidera raportul istorie-legenda referitorla statul est-carpatic, Adauga "studii despre Roman ei Vlachata in ira-diiia istorica a Descdlecaiului Moldovei si 0 noua miirturie (1277) despreun voievadat moldovenesc in veacul al XIII-lea".

Mai mult, aceasta intregire a traditiei eu "contribupuni noua" estepastrata si in eazul intemeierii statului sud-carpatie. Cum, pana laacea data, scoala noastra istorica accepta traditia respectiva numaipentru Moldova, Bratianu ofera "temeiuri noi", indeosebi cele rezul-tate din "cercetari linguistice", si pentru Descalecaiui Tarii Romdnesii.Pentru a desavarsi paralelismul dintre cele doua state, istoricul relie-feaza existenta unor formatiuni politice locale anterioare .

Cercetarea lui Gh. 1.Bratianu are in vedere, totodata, Tradiiia is to-rica despre voievodatele romdnesii din Ardeal. Para cunoasterea acesteianu poate fi inteleasa "originea ardeleana a intemeierii statelor noastredunarene" .

Anexa lucrarii cuprinde Izvoarele istarice ale tradiiiei intemeierii sta-telar romdnesti. In final, un Rezumat cranologic readuce in atentie prin-cipalele momente ale atestarii organizarii statelor romanesti, incepanddin secolul al X-lea pana in eel de-al XVII-lea cand eronieile munteneconsacra traditia istorica a Descalecatului. a traditie istorica pre-ponderent politica, pe care Gh. 1.Bratianu 0 imbogateste tocmai pentrua suplini lipsa unor date economice si sociale certe. A;;a cum se in-tampla, de altfel, peste tot unde izvoarele narative si diplomatice suntsarace in asemenea inforrnatii.

• ldentificati studiile care se refera. la geneza etnica. ~i statala,Precizaf semnlficatia freeventelor referiri la Bizant ~i Marea N~

• Baportati eele doua lectii despre principalele state medievaiernanl la argumentsle tilologice, lingvistice !?i istorice formulate cE

\28 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

LECTIE DE SINTEZA: Institutii si structuetnice in voievodatul Transilvaniei

Dl

"Mentiunea unor voievodate sau «ducate»,romanesti sau slavo-romane, in partilede apus ale Transilvaniei si in Banat, inmomentul in care ungurii au patruns inArdeal, este una din problemele cele maidiscutate [... ] ale istoriografiei [... ]. Ea seintemeiaza pe afirmatiile unui scriitoranonim, vestitul Notar al regelui Bela,singurul care da in aceasta privinta ama-nunte, de care celelalte izvoare istoricen-au cunostinta: este drept ca gasim 0 con-firmare - nu in privinta numelor si da-telor, ci a faptului in sine, a prezentei«valahilor» in epoca cuceririi - in ceamai veche cronies ruseasca, atribuita calu-garului Nestor. Discutia are in mod firescun indoit obiect: critica izvorului insusi sia increderii ce 0 poate inspira sau nu cer-cetatorilor si aceea a faptelor ce le rela-teaza, in masura in care se potrivesc cuinformatiile de ordin general, pe care leavem despre imprejurarile din vremeadenumita de istoricii unguri: Honfogiaiae,ocuparea ta.rii."

Structurile institutionale, etno-demograficesi confesionale din Trsilvania sunt raportate de obicei la doua perioade istorice [D1l.

lnainte de "ocuparea tarii" ...Pana la cucerirea tam de catre unguri, realitatile politico-a

trative sunt cele specifice convietuirii romano-slave. Ele corespperechilor de termeni (duci-voievozi: juzi--cnezi/jupani) care deseneaza elita societatii locale din jurul anului 900.

Termenul duci (singular, duca) provine din latinescul dux, -c·Transmis de populatia romanica, el este asociat, treptat, termenulvoievozi, prin care slavii desemneaza capeteniile cu atributii predminant militare.

Voievozii (din Tara Hategului, din Maramures) sunt alesi dincnezi (knezii - vechi cuvant german, preluat de romani prin intermdiul slavilor). Cu timpul, cnezii care ctitoresc lacasuri de cult ortodo~i9i spun jupani (influenta bulgara, resimtita si in Banat, si in Dobroge

Pentru cnezi, termenul similar este eel de juzi. Ultimul, moste .din limba latina (iudices; la singular, iudex = "jude"), este perpetuin Transilvania chiar prin coexistenta jude - cnez. Dobandeste in]lesul de primar al asezarii (sat, oras), de membru al unui for de judcata traditional. Corespondenta judecie--cnezat se mentine in toaperioada de organizare a formatiunilor politice medievale timpuririll"""'--'·precum si dupa cucerirea maghiara, insotind intreaga evolutiistorica a unei alte institutii traditionale, voievodatul.

Dupd Honfoglalds ..."Ocuparea tarii" aduce schimbari in toate structurile populatu

Crisanei, Banatului si Transilvaniei, care au loc inca din prir!la etaa cuceririi unor parti ale acestor teritorii. in secolul al X-lea. In Bihde exemplu, alaturi de romani - "vechi stapani ai locurilor" -de aIte populatii (avzzari, bulgari, moravi), unele ramase diperioada migratiilor, se stabilesc noi grupuri etnice, printre care sectn.......-..lsi khazarii, sositi in Pannonia inainte de unguri, pe care ii insotein actiunile de eueerire organizate la est de Tisa.

Crestinarea ungurilor sub egida Romei este urmata de modifiesconfesionale in Banat si Transilvania. In prirnul caz, sub Ahtum, ca fost botezat dupa ritul grecesc in cetatea sa de pe Mures iur.Morisena), este atestata 0 manastire eu "hramul fericitului loan Bozatorul", condusa de un staret (abbatem).

Incepand cu secolul al XI-le'a, datorita lui Stefan eel Sfant si usilor sai, ocuparea Crisanei, Banatului si a Transilvaniei intra intrnoua etapa. Regi apostolici, conducatorii Ungariei medievale ornizeaza noi structuri politico-administrative si religioase. Repreztanti ai Coroanei Arpadiene sunt numiti in fruntea unor "comitaeastrense" (comitatus castri). 0 asemenea structura este atestatajurul fortificatiei Byhor, devastata de pecenegi dupa Marea SchisConcomitent, la Oradea este intemeiata 0 episcopie romano-catoli

Gheorghe I. Bratianu,Traditia istoridt despre iniemeierea state/or romiinesii

• Corelaf aflrrnatiile din citatul de mai suscu cele din fragmentul redat, din ace-easi lucrare, la inceputul lecliei Transil-vente ~i "Ungro-Vlahia",

CATEDRALA CATOLICA DE LA ALBA IULIA

onale din Tr:orice [D1l.

ditico-ad . .Ele corespni) care dese

escul dux, - .tat, termenulitributii pred

mt alesi dintr _ .. . : t ,ow -- ~ grupun sau persoaneIIprm m erm~,.~=~_ "'---"'1-. . A V A • dcul d I l!:.~varua, inca in penoa ae t orto 0 -,t:::. mai era un lucru neobisnuit.~ in Dobroge '"-~, anexate mai usor [... ],:imul, moste ~ Ce organizat si de suprave-este perpe .z:::! 3Z: efectiv in atentia acestor)bande~te in, ,~,~~. Numaica populatiarui for de jud "::,~ destul de rara si de putinaentine in toa ~ -= campia Pannonica. Pentruev~le timp . ~bri era nevoie de noi im-, I" .;..:::%:grafke care, datorita impre-reaga evo u ~ ~ bui v' v dil '- •.:.c ~, tre uiau sa vma m. ~ :naghiar a fost inca de la

.R!::=::::::-:':=""xJe un mozaic etnic."Ion Aurel Pop,

lstoria Transilvaniei medievaleirile popularlin prima etaPor--------------X-lea. in Bih ::.~pescurtafirmatia dinfinalultex-locurilor" - ~..= c· de IA. Pop. In ce masurale ramase .c=::='5...:.·atie corespunde realitatiiintre care se :E ~:;.;..-.....::;din Transilvania?care iiinsote

a de modifiesub Ahtum, coe Mures (u:ului loan Bo

lSfant si uniei intra intraedievale oriase. Reprezunor "comitaeste atestataMarea Schisomano-catoli ~.:: =:1.JL'\GHELICA. DIN SIBIU

/,\

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 29

Cuceritorii maghiari incearca organizarea Transilvaniei ca prin-cipat. Dupa cateva decenii, regele Ungariei desemneaza un voievodal Transilvaniei. Avand atributii administrative, judiciare si militm:,.e,voievodul Isi organizeaza 0 cancelarie alcatuita din apropiatii SID.Inlipsa sa, treburile pub lice sunt conduse de vicevoievod.

Pe masura colonizarii secuilor si sasilor, regalitatea limiteazaputerea voievodului. Regele desemneaza periodic un comite pentrufiecare din aceste doua grupuri etnice (comes Siculorum si, respectiv,comes Saxonum). Primul, avand rol administrativ, politic, militar sijudecatoresc, reprezinta autoritatea central a in terra Siculorurn.Aceasta "tara" a secuilor cuprinde cele sapte scaune (sedes) alelocuitorilor respectivi. In fiecare scaun, un capitan (capitaneus sedis)conduce armata, dar are si atributii administrative si judecatoresti,iar in subordinea lui activeaza doi juzi scaunali. .

Comunitatile autohtone secuiesti (universitates) se grupeaza intr-un, corp teritorial-etnic, dependent de regele care iirecunoaste statutul de

"stare" (entitate privilegiata). incadrata in Congregatia Transilvaniei.Deschise la 1288, aceste adunari de "stari" ale Transilvaniei (con-

gregationes) cuprind treptat si pe reprezentantii sasilor, Organizati inscaune, dar si in districte, ei obtin dreptul de a avea 0 "prepozituralibera" independenta de episcopia Transilvaniei inca de la sfarsitul seco-lului al Xll-lea. Prin Andreanurn (Bula de aur a sasilor, din 1224), eiprimesc ca d,~r "padurea romanilor si pecenegilor" (silva Blacorurn etBissenorum). Insa numai spre sfarsitul secolului al XV-lea este re-cunoscuta deplin Universitas Saxonum, institutie politico-administra-tiva superioara, corespunzatoare modelului lor specific de organizare.

Deposedati de proprietati funciare, retrasi spre zonele marginaseale Transilvaniei, in traditionalele "tari", romanii i:;;ipastreaza uneleinstitutii anterioare. Este cazul celor din terra Blacorum (1222), situataprobabil in zona Fagarasului, ori al celor din Tara Hategului, alecarer Adunari districtuale sunt confirmate in intreg Evul Mediu.

PLURALISM ETNIC SI INSTITUTIONAL IN TRANSILVANIA (SECOLELE XII-XV)

Principalele Cele mai importante lnstitutllcomunltatl etnice politico-administrative religioase

- Tari BisericaOrtodoxa (subI • VOIevodate! ROMAN II • Cnezate (iudecll) egida MitropolieiI Unqro-Vlahiel), • Aaunaridistrictuale....---...-~. • PrincipatI UNGURII • CQIllltate, , • Congregationes BiserieaHornano-CatolicaI

• Scaune (sedes) (EpiscopiaTransilvaniei)• • UniVersitates"

SECUII (grupareacomuni-.' tatilorautonome)• SJ:.aune. BisericaEvanqhelica

SA$II • Districte ("Prepozituraliberaj.--.-tJniversitas Saxonum

Motivatl urmatoarele asocieri in cadrul eliteisocletatii transilvaneutterioareseeoluluial IX-lea:duei - voievozi: juzi- enezi (luparu).Precizati semnificatia expresiilor: cspiteneus sedis • comes Saxr:lmJmcomes Siculorum • episcopus U/trasilvanus • silva Blacorum et Bisser.Dru:::1• terra Blacorum • terra Siculorum.

,'\

30 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

Argumentati ell fepte ...• caracterul "vizibil" al actiunii armatei si a

veteranilor ca .factori necesari" ai roma-nizarii spatiului daco-moesian;

• contributia crestinismului timpuriu, ras-pandit in limba latina, la sinteza etno-con-fesionala romaneasca:

• rezistenta romaneasca fata de realizareaunui secular obiectiv al politicii externe aRegatului Ungar - stapanirea drumuluispre Dunarea de [os si Marea Neagra.

Deosebiti adeviind istoric de mit ...• dacii conviejuiesc cu romanii; Traian este

considerat "descaIecator" de "TaraRomaneasca":

• poporul roman are .radacini istorice depatru ori milenare": romanii sunt cunos-cuti in istoria Europei la inceputul EvuluiMediu;

• prin .Descalecat", este afirmata unitateamedievala a poporului roman; la ince-putul istoriei lor, romanii traiesc in maimulte state medievale.

Explicati, pe scurf, ce intelegetiprin afirmaiiile ...

• "in domeniul spiritual exista 0 sintezareligioasa alaturi de cea a limbii" (N. Iorga);

• "influenta elementului slav la formareanationalitatii noastre este [... J evidenta"(1. Bogdan);

• "daca romanii ar fi venit de la miazazi deDunare [... J intaia lor capitala ar fi trebuitsa fie asezata pe tarmul fluviului"(Gh. 1. Bratianu),

Exprimati-ud punciul de uedere.referitor la ...

• titIul lucrarii lui Adolf Armbruster,Romanitatea romdnilor;

• parerile lui Mihai Roller despre rolulBizantului si Kievului in evolutia socie-tajii romanesti, la inceputul Evului Mediu;

• indepartarea treptata a romanilor de lalucrarile Congregatiilor din Transilvania.

Identificati ~i analizatiopiniile diferite referitoare la ..•

• consecintele razboaielor daeice;• "retragerea aureliana":• veridicitatea afirmatiilor lui Anonymus.

"Motivati" urmatoareledemersuri istorice ...

• preluarea de catre comunitatea autohtonaa elementelor de cultura materialii i?lspiri-tuala ale romanilor;

• rugiimintea lui Ionita eel Frumos, pentruca Papa sa-l recunoasca "imparat alvlahilor si bulgarilor":

• "trecerea" lui Radu Negru din TaraFagarasului in zona Muscelului de maitarziu.

Nota: pentru fiecare raspuns corect, pri-miti 0,50 puncte; total 9 punete; un puncteste aeordat din ofieiu.

LECTIE DE EVALUARE: Primele sinteze,romanesti - etnica, spirituals, statala

I. Alegeti raspunsul corect privind:l.factorul romanizarii atestat prin termenul evQC~S: a. dreptul; b. reli

c. ~eteranii; d. viata economica: \'~ - ~2.faetorul neeesar al romanisarii, eonfirmat prin utilizarea unui sti

a. aetivitatea economics: (b.')eultura scolara: c. urbanizarea; d. viromana in sine;

3.cadrul politic traditional romanesc, existent pe ambele maluriDunarii: a. camp; b. ocol; c. tarat; d. tara;

4. conducatorul politic eel mai eunoscut in nord-vestul Olteniei, dmoartea lui Litovoi: a. Barbat: b. Farcas: e. loan; d. Seneslau;

5.regeclinta celei dintai mitropolii ortodoxe dintre Carpati si litorMarii Negre: a. Arges, b. Siret; c. Tomis; d. Vicina.

(5 x 0,10 p.) = 0,50 punII. Corelati izvoarele cu personalitatile:

A. Alexiada; B. Croniea bizantiria anonima: C. Diploma loaniiilD. Gesta Hungarorum; E. Leiopiseiul cantacuzinesc; a. Gelu; b. Litoc. Niculita: d. Pudila: e. Radu Negru. (5 x 0,20 p.) = 1 P

Hl.Comentati afirmatia urmatoare: "Romana este 0 limba neolatina": ailvedere: l. structura gramaticala (morfologia, sintaxa); 2. lexieul (fonprincipal de cuvinte). (2 x 1 p.) = 2 pun

Iv. Regrupati urmatoarele cuvinte de origine slava: Bistrita; boier; cocnezat; DambDVifa;gasca; jupan; masiu; plug; precupet; secard; Snagov; staret;utrenie; vamii; vecernie; Vlasca; Vlasia; voievodat, folosind criteriile mentiola sfarsitul lectiei a doua. (20 x 0,10 p.) = 2 pun

V. Cititi cu atentie enunturile de mai jos; notati cu A afirmatiile carelegatura de cauzalitate sau conditionare; cu B, afirmatiile care nulegatura de cauzalitate/conditionare, dar sunt simultane; cu C, dprimul enunt este corect, iar al doilea falsi cu D cand primul enuntfals, iar al doilea corect; cu E, cand ambele enunturi sunt false.I.Hidronimul Timis a patruns in limba romana prin "flliera slava":

Antichitate, acest rau era numit Tibiscum.2.Hidronimul Olt are 0 evolutie asemanatoare; numele initial, Alu

atesta continuitatea daco-romanilor. --3.Centre de putere germanice existau in Transilvania in see. N-V;

acea perioada dateaza tezaurul de la Apahida.1\4.Geula eel Batran accepta misiunile apostoliee ale regelui Stefan

Sfant: la fel procedeaza Geula eel Tartar. \::5. .Descalecatul" lui Negru Voda nu avea legatura cu situatia roma .

din sudul Transilvaniei; in schimb, el influenteaza evolutia eomunimaghiare de la Campulung.

6.Cel dintai comitat organizat Ib: est de Tisa este atestat in zona vecetati romano-slave de la Biharea; mentionat pentru prima data in 1.principele" Mercurius se pare ca nu a rezidat in Transilvania.(

7.Rascoala fruntasilor moldoveni contra regelui Ludovic Ia fost de9ata in 1359; mitropolitul lachint a fost transferat de la Vicina la Ar

(7 x 0,50 p.) = 3,50 punDin oficiu 1 punct, total 10 pun

sinteze'"a

..•

-32 CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEA~CA IN CONTEXT EUROPEAN

o"Domnia nu este ill tarile noastre unfactor izolat ill conduce rea statului,neschimbat in relatiile sale cu lumeadinlauntru si din afara [... ], ea trebuiecercetata in timp, ca orice fenomen istoric,si in raporturile, de intelegere sau delupta, pe care conditiile generale ale vietiide stat i le impun, cu ceilalti factori deraspundere politica: «boierii» si «tara»."

Gheorghe I. Bratianu,Sfatul domnese si Adunarea stiirilor

fn Principatele Romfine

O2

,,10, Mircea, mare voievod si singur sta-panitor, domn a toata Tara Urigro-Vlahiei,si a partilor de peste munti, inca si sprepartite tataresti si herteg al Amlasului siFagarasului si domn al Banatului Severi-nului si de amandoua partite peste toataPodunavia, inca pana la Marea cea Maresi singur staparutor al cetatii Darstor,"

Titulatura lui Mireea eel Batrtin,inir-un document din 23 noiembrie 1406

jJ=======INSTITUTII MEDIEVALE iN

TARILE ROMANEI

In literatura de speeialitate exista 0 vasta dezbatere privind stura lumii medievale. Desigur, !llildeluLdask-este-Europa Oe~~~'tal~,-.!!llge pot fi intalnite doua elemente fundamentale: domef@dal, aflat in proprietatea nobilului si lucrat de taranii depend~ignsamblul raporturilor feudalo-vasalice din eadrul clasei eongutoare!. Istoricii romani au evidentiat faptul ca in Tara Romaneascin Moldova nu au existat formele clasice ale feudalismului europEvul Mediu romanese s-a afirmat, asadar, in ~ud-estul Europ.ri.s,atiE..ap~e-'llmodelYlui bizantin. Domeniul boieresc era detinuicl~e.9nducatoar.e~eare datora, in. principal, ascultare si supunautoritatii centrale, adica domnului.

up~ parerea lui Serban Papacostea, statul romanesc medievfost lIexpresia unei natiuni in devenire". Moldova, Tara Romanesi Transilvania s-au eonstituit in Evul Mediu in voievodate. In seeal XVI-lea, Transilvania a devenit principat. Struetura institutioa Tarilor Romane a fost, in cazul Moldovei si al Tarii Romanesti,inspiratie bizantina, dar forma de manifestare si atributele sale aVIputerniee trasaturi autohtone.

)

'l.lDomnia f .I~~Institutia centrala ..o reprezenta domnia [D1l.Aceasta a luat.nas

data eu formarea statelor feudale. Ea a eunoseut forma absolutemomentw in care to~ datorau aseultare dornnului. Dol!1!1i.a.s,:attimat Ptj,n_Qrigine<!..§.?divina_~i prin credinta ca puterea vine deQggmezeu. De aceea, domnitorul trebuia sa fie milostiv, cumpadrept si generos,-.&st£el,-.dDnmitonll~i jUpJifieapute:r:eiLlldin:milaQtiinmize1L,~.cesiun.ea la eondueerea tam s-a facut fi~pe e~.e:ditara.fie.electiva- Domnul eraalespe viata, trebuia sa fi~ barbat'?A.§~bucure de integritate.fizica. El i9i aroga si titluri legate de sta~a de teritoriiJl?zl. Astfel, ~_b,oi_erime alegea pe domnitor@nduLmembr-ilor familiei Basarabilor, in Tara Romaneasca, ~ipectiv a Musatinilori.in Moldova. 5-a practicat in mod frecventcierea la domnie a fiului eel mare, inca din timpul vietii domnitoAlegerea nu apartinea rnsa exclusiv boierimii, deoareee uneori unimportant avea si Adunarea Tarn,

Dornnitorul dobandea insemnele puterii dupa ceoera uns cude MitrQPolit si confirmat de Poarta. Numele sau apare in docurrutgle slave sub forma gospodar si in eel~ latine, dominus. Puterea saa~solJ1ta~~ravea~earacter personal, El era proprietarul.intreguluimant, comandant suprem al armatei, conduceaintreaga administie, Qatea moneda.si stabile a_im~te,_ r~p~e~~stanta su12!!=judecatoreasca.Se bucura de 0 autoritate nelimitata si avea dreptviata si de moarte asupra supusilor §Lindife_rent d_erangullorcial. Boierii asteptau, "din mila Dornnului", danii de pamanturfdregatorii.

,\

EUROPEAN , INSTITUTII MEDIEVALE iN TARILE ROMANE 33

ere privind sEuropa Occidentale; dompmiidepend~ clasei condura Romaneascsmului europ~ E1JfQl2..eicasc era detinultare si SUplID

anesc medievlara Romane~odate. In secnra institutiorii Romanesti,butele sale aVI

~-C DIN SECOLUL AL XVI-LEA

ista a luat.nasorma absolutaDomnia .~a I,Iiterea vine geilostiv, cumpaI di mil-;Tea." rn Jtit fie J2ecal~ia sa fie barbat, legatede stV

pe ctQmnitormaneasdi, si~od f~;c~e~t• ii d .$ omnrto

Domnitorul

_?ATUL DOMNESC

ROPOLITUL

Marele Ban al Olteniei(Tara Romaneasca)

oqotatut

istiernicul

Spatarul

ostelnicul

aharnicul

..-" 1)statuLdo1t!:n.es~Doctrina politidi mediey..ala_arata ca dQIDIlitQIllLmLp_ute.e..l:..9l).du~

singur si ca In toate_problemele trebuia s~ consulte Sfatul domnesc.~cesta eraformat din marii boieri, care ulterior au inim..JJ;lriegat9rt1_principalele instrumente ale administrariitarii de catre domnitor, Nu-marul membrilor sai a variat In jurul cifrei de doisprezece. ~a prin-cipala In Sfat era Mitropolitul, care era urmat, In Tara RomaneasCK,de Marele Ban.al.Olteniei.Jar.in Moldova de Portarul Sucevei. Dintre- - --_. -principalii dregatori sunt de amintit logofatul ~-~eful cancelariei.,:yOrilicul ~ seful administratiei, vistiernicul tr: responsabilal finan-telor, spatarul ~ purtatorul spadei domnitorului si apoi comandant alostirii, paharnicul ~ responsabil cu pivnitele domnesti, postelnicul-r~sp0I1sabil cu camerele domnesti [SI]' Sfatul domnesc avea atributija.dminj.~trative,_ politica.si.judecatoresti, jar jn _politica externa era.~Qnsultat la incheierea.aliantelor si la declararea razboiului. lntarireaSfatului a fost 0 cale de limitare a puterii domnului de catre boierime.

(\ Adunarea tiirW

La elaborarea politicii interne si externe.au.participat si AdunareaTarn si Adunarile obstesti. Acestea au reprezentat a treia institutie fun-damentala a structurii politice feudale. Ele rE:;un~au de obicei starile.prlyjlegiate,.din care.taranimea ..era.exclusa.

Convocate periodic, aceste adunariau adoptat.hotarari importanteIn_<Jomeniul vietii politice, al fiscalitatii, al vietii religioase. Astfel, $!~

discutau probleme legate de stabilirea impozitelor, aplicarea corectaajustitiei, problemele pacii si ale razboiului. In Transilvania, dupadiplomele din 1366 emise .de Ludovic.cel Mare si mai ales dupa In-cheierea In 1437 a Unio trium nationum, romanii au fost exclusi In modcolectiv din viata politica si religioasa si au fost acceptati doar In ca-litate de indivizi.

/Organizarea administrativii $i judeciitoreascii

Adminis~tia era s~~ata In tinuturi In Moldova.judete In TaraRomaneasca, districte, scaune si comitate In Transilvania, La condu-~~rea acestora se aflau dregatori domnesti care aveau atributii impor-tante In domeniul administrativ, judecatoresc si militar. Ace9tia vegheaula pastrarea linistii In tara, strangerea impozitelor, aplicarea corecta ad~reptatii, mobilizarea In caz de pericol extern. Sasii din Transilvania,care erau grupati mai ales In districtul Brasovului ~i al Bistritei, auconstituit 0 forma de organizare politica si administrativa proprie,numita Universitatea Sasilor.

1n plan juridic, pentru 0 lunga perioada de timp, obiceiul nescrisal pamantului, jus valachicum, a constituit principalul izvor de dreptpentru romanii organizati In obsti libere, Din secolele al XIV-lea-al~l.e.aJ!.!nceput uniformizarea Iegislativa, influentata pe larg de scri-erile juridice bizantine - de exemplu, codullui Ji!stinian -, iar inTransilvania de unele coduri de legi maghiare. Astfel, In 1517, juristulStefan Werboczi a public at codul Tripartitum. Un rol important - .cau In justitie scaunul de judecata al nobilului si eel de la nn-elul.unitatii administrative. Cea mai inalta instanta era cea a vaievodnluisau a' principelui, care a~dea verdictul final:

'I?

1,

34 CIVILIZATIA MEDIEVALA. ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN

MANASTIREA PUTNA,CTITORIA LVI ;iTEFAN CEL MARE

(1466-1469)

CETATEA HOTINA AVUT UN IMPORTANT ROL STRATEGIC

IN AP ARAREA MOL DOVE I

Dictionar

PRINCIPAT, teritoriu condus de un suve-ran care are titlul de principe.VOIEVODAT, formatiune statala condusa deun voievod in Moldova si Tara Romaneascain Evul Mediu.ln Transil~~ ea a fiintat dinsecolul al XIII-lea pana in 1541.

I _._. ~-,

XYiseJici~~Bisericaa, ~01?tun aliat de nadejde al voievozilor romani ill E

Mediu .•A&itsta .$i-a afirmg,t_pro12riadoctrip.[J:u.priyge la reg!.llluncii si al proprietatii, la rolul Iegiiifi societate, l?isE:'ric(lortodera supusa, dirlpi!nct de vedereaogmatic, P'ltriflJ'J:iieLdeJa,Col}Sljpop6l.Jvfitropoliilt~-.d:iu.Moldova_$i+axa-Romaneasca_-"11tr~Q.p,'A

orice amestec al acestei autoritati ill chestiunile .administrajive,, 12omnjt().rol-ll-llun:l(~ape,mih:~p.nli!$L12ee12isco.ri.Ace$tia au sjinit politica ,domneasca de protejare a ortodoxiei $i'au combatut asiva cafolicismului, declansata cu pld.tere19finele secolului al XN-Astfel, ii.1359./ Nic<?!.e.~~c;p?-i1!~~sarah- a or£anizgt~oRQlia!? CU~~~L~e_Arg~~-:~nii l~Ol $i 140~triarbia~~stlll1fI161a recurtoscut Mitropolia deJQ..S.l:!c~v~~DomrutoIlJ,care.eprimii ctitori.ai, tarii,-.-ai:LCQiiS:fr.u-il=f1:u,rji'"ffoaseJJjs.eri.cisi mAnasprecum Vodita, Cozia, VOIQ!let,llumor,Yutna, Hurez, Amota. Atea au deveriif iillpoftante centre ale vietii culturale. -. ~

»! Armata'-- - .~

Importanta razboiului ill Evul Mediu s-a re£lectat si ill inter,domnitorilor romani pentru organizarea militara. In.caz .de.pe .!!lfljor, la chemarea domnului, se reunea Oastea ceaMare.jordin poporul inarmat. Astfel au procedat ill1462 Vlad Tep~$_$iin~Stefan.eel Mare. Lln important rol operativ.avea.si.Oastea ceasa!!.Curtea, care cuprindea cetele boierilor si garda domneasca._Atea erau antrenate pentru tactic a "pamantului pariolit". Transforrile din domeniul strategiei $i al tehnicii militare nu au oeoIit T!lRomane ill Evul Mediu. Armele de foc au adus un plus de fortaconfruntarile militare din secolele al XIV-lea-al XVI-lea ill sud-eEuropei. Iancu de Hunedoara, Stefan eel Mare si Mihai Viteazulfolosit ill armatele lor mercenari.~Tari~ ~man. e erau aparate de .~.meroase fortificatii ridicate la hotare, precum 'cetatile Turnu, Giur~si Braila ill Tara Romaneasca, Orhei, Soroca, Hotin, Neamt, C .Cetatea Alba, m Moldova, Timisoara, Oradea, Pagaras, Arad, in Tr • •silvania.

/

1.Definiti termenii: dinestle, mitropo/it, dreqeton, ertitette.2. Explicati raporturile dintre domn si Sfatul domnesc.3.Alcatuiti un eseu (nu mai mare de 25 randuri) cu titlul: Biserica $i stat In

Mediu.

:UROPEAN

\TA.RILE ROMANE $1 POARTA 35

at si in inter,fn-~az de.pe .~·Mare'.foL'~ •••_-A..'i eEL MARE, 1475-1504~Tepes .f?! it).~ it:;' DIN TETRAEV:ANGHELIARUL DINOastea cea.Mi .;..-::-~ DE lEROMONAHUL NICODIM

lonmeasdi. Alit". Transfor1au oeolit rlplus de fortal-lea in sud-efihai Viteazul

~ aparate~f:;:mareaNoastramilostivire,Noie Turnu, Gl . - ca principatul din nou supusL, Neamt, C .~ Noastra putere sa ocar-as,Arad, in 1J -'I'~ chiarlegilesale si domnul

'~::eptulde a face razboiu saude vieata sau de moarte

It"'=::::s;:~l'!:~ilorsm.-crestiniicari,imbratisandreli-

et, vor trece in urma.din~=-='-=C puterii Noastrein Romania

acolodin nou crestini,nu- niciintr-un chip reclamatisi

~rica $; stat In

:i. mmanii,carivor trecein vreo~:~or Noastre,vor fi scutiti~ ~ -?i de oricebir.. ':l:mnii lor crestinivor fi alesidefIFe _-=--~de boeri.

din pricinaacesteiinalte cle-pentru ca Noi am inscris pe

~-,-lista celorlaltisupusi ai Nostri,sa plateasca pe fiecare an

e imparatesci trei mii de•.••.. -=-.:;e ai tarU,sau cincisutebani de

eda Noastra."Capiiulatia tncheiaia In 1391 (1393)

Mircea eel Batran si sultanul Baiazid

JARI~ ;M~ SIPOARTA :, '

Cadrul generalin secolele al XIV-Iea-al XVI-lea, statutul international al Tarilor, ,

Romane a depins in mare masura de raporturile dintre marile puterivecine si de obieetivele politicii exteme romanesti. Mijloacele domni-torilor romani au fost, la inceputurile Evului Mediu, militare, iar apoi,eu precadere dupa 1600, diplomatice.

Esentiale in raporturile internationale au fost relatiile dintre TameRomane si Poarta. Istoricul Florin Constantiniu le-a asemanat cu "unconflict asimetric". La baza sa s-a aflat disproportia de forte dintre celedoua tabere, rezistenta deseori tenace a romanilor, centrul de greutatetrecand de multe ori din planul militar in eel politic si diplomatic.

Raportul de forteTarile Romane nu aveau resursele neeesare unor actiuni ofensive

de durata in teritoriul inamic. Strategia lor militara era in principaldefensive si urmarea sa impiedice Poarta sa instaureze la nord deDunare regimul de pasalac. Toti voievozii romani, de la Mircea eelBatran si pana la Mihai Viteazul, au cautat sa evite bataliile cu turciiin camp deschis si au aplicat 0 tactica militara proprie.

Aceasta a purtat numele de "tactica pamantului pfujolit". Astfel,populatia se retragea in zonele mai ferite, distrugea reeoltele si atacadetasamentele turcesti trimise dupa prada, punand in pericol apro-vizionarea turcilor. A9a a fost in cazul campaniei din 1462 a luiMahomed al Il-lea impotriva lui Vlad Tepes sau a eelei din 1476im-pot,;riva lui Stefan eel Mare.

Ineercarea voievozilor romani de a obtine sprijinul puterilor crestinerareori a avut succes, cad deseori erau in joc orgolii si intereseconflictuale, mai ales dinastice.

Atitudinea boierimii a fost inconsecventa in aceasta perioada. Infunctie de obieetivele politicii Portii si de evolutia luptei pentru pute-re dintre domnitor si boierime, clasa conducatoare a adoptat fie solu-.tia sprijinirii domnitorului atunci cand aparea pericolul transformariiTarilor Romane in pasalac si pierderea privilegiilor sale, fie, de indatace aparea posibilitatea unei intelegeri cu Poarta, abandonarea lupteisi recunoasterea suzeranitatii tureesti., in toata' aceasta perioada, un rol decisiv l-a jucat lupta pentru con-trolul gurilor Dunarii si al principalelor drumuri comerciale.

Statutul politico-juridicTame Romane au facut parte, conform dreptului islamic, din Casa

Pacii, care reprezenta aeea zona strategica in care erau plasati amiciiPortii. Tarile Romane nu se aflau pe directia strategica de inaintarespre centrul Europei, ci la margine a sa. La baza raporturilor romano-turcesti in epoca medievala s-au aflat Capitulatiile, 'ohdudme, care re-prezentau diplome de privilegii acordate de sultanii otomani dOIII!l.i1romani [D1].Ele prevedeau respectarea autonomiei Tarilor Romane,

,'\

36 CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA iN CONTEXT EUROPEAN

~"XIV. De cand ostile othomane s-au aratatla malurile Danubiului si pana in vremealui Stefan eel Mare, moldovenii si-auaparat vitejeste libertatea si n-au putut fimomiti sa-si puna grumazul sub jug strain,nici prin ademeneli sau mari fagaduieli,nici prin exemplul valachilor, vecinii lor.Si lucrurile stau asa in ciuda faptului diprincipii Moldovei, spun analele tarii, audatde cateva ori 0 suma de bani turcilor.Caci principii mai prudenti ori de cate oriputea rascumpara cu bani vreo asuprire,preferau, pe buna dreptate, dupa exem-plul ilustrilor conducatori prin faima inte-lepciunii lor ai republicii venetiene, sa facapaguba pungii, decat tarii si supusilorlor; totusi un tribut care sa fie continuusi statornic nu s-a putut impune nicicand,pana pe timpul lui Stefan mai sus po-menit."

Dimitrie Cantemir,Descrierea Moldovei

~

Sultani otomani contemporanicu voievozii romanl

BAIAZID I TRAzNETUL(1389-1402)

MURAD AL II-LEA(1421-1444)

MAHOMED AL II-LEA(1444; 1444-1446; 1451-1481)

BAIAZID AL II-LEA VELI(1481-1512)

DictionarAUTONOMIE, situatie caracterizata prindreptul recunoscut de autoconducere siautoadministrare a unui teritoriu prinorganisme politice proprii.CHILER, camara, loc de depozitare.INDEPENDENT-A, dreptul exclusiv al unuistat de a lua hotarari si a solutiona proble-mele sale interne si externe fara nici unamestec din partea altor state.SUZERANITATE, autoritate politico-ju-ridica a unui stat suveran asupra unui statvasal care are guvern propriu, dar care des-fasoara 0 activitate externa limitata.VASALITATE, raport contractual in EvulMediu intre senior si vasal bazat pe fideli-tatea personala,

care isi pastrau propriile institutii. Prindpele era un domn pamanales de boieri. in schimbul recunoasterii autonomiei, Tarile Roplateau un tribut (haraci), care a reprezentat initial un fel de impiar apoi, in forma sa clasica, rascumpararea pacii [D21. Cu timpul,raciul a crescut la sume foarte mari. Se adaugau numeroasele dcu prilejul reconfirmarii domniei si obligatiile constand in mari c!ati de cereale, turme de oi, lemn, ce se indreptau spre ConstantinoIn plus, Tarile Romane erau obligate sa sprijine Poarta pe timpul cpaniilor militare cu soldati si salahori pentru intretinerea drumsi repararea cetatilor,

in schimb, turcii nu aveau voie sa stationeze la nordul Dunariisa ridice moschei in aceste zone, lucru remarcat de altfel si de ctorii straini. Astfel, s-a mentinut autonomia Tarilor Romane. si .celei de care s-au bucurat Ragusa si Hanatul Crimeii.

Totusi, in conceptia turcilor, Tarile Romane nu se aflau pe dinstrategica de inaintare spre centrul Europei, care era Viena, ci uncila margine a acesteia.

Conflictele dintre romani si turd au inceput la 1388 in DobroAu urmat cele cu Tara Romaneasca in 1388 si 1391, Moldova in 1Transilvania in 1420-1421. Marile confruntari militare, precum cela Rovine (17 mai 1395), Vaslui (10 ianuarie 1475), au fortat Posa recunoasca realitatile politice de la nord de Dunare si, in dcatorva incercari de a instaura regimul de pasalac, sa accepte etenta politica a Tarilor Romane [Sd.

ARMATA TURCEASCA. IN MAR$STAMPA. DIN SECOLUL AL XVI-LEA

1.Enurnerati In ordinea cronologica corecta patru voievozi rornanl din seal XV-lea care au purtat lupte cu turcii.

2. Cititi cele doua documente. Cum exptlcati pozitia pounca deoseblta a Pfala de '[arile Romane?

3. Pe baza cunostintelor de pana acum, imaqlnatl-va 9i descrief scena pretributului Tarii Hornanesti catre sultanul otoman.

EUROPEAN ••• 37

domn pamanei,Tarile RoI 'unfel de imp~.,].Cu timpul,~eroasele dandinmarice Constantinta pe timpulnereadrum

re, precum cea, au fortat Pomare si, in ci, sa accepte

rornanl din s

erieti scena pr

i deoseblta a p,

.POLITICA EXTERN$. A VOIEVOZILOR IN SECOLELE XV-XVI

P -jOLITICA EXTERNA. A VOIEVOZILOR

ROMANI IN SECOLELE XV-XVI I

In Evul Mediu, domnitoni.din, Tarilg Romfu"tese b!!Qlrau_d~!!vi-~ul de a cuordona.politica.extema-uneori dupa-constritari-cu-Sfatul·....Qmn.§c..pjrectia Rdngpalain politica externa a reprezentat-o-luptaF-entru menpnerea.....ill:!tonQmieisi aindependentei politice.a Tarilor~omane, a statutului 101juridic deosebit in.raport eu-Marile.Puteri,$i anume Ungaria, Imperiul Otomanrl?010nia.~.a., aparasee-teritcriu;lui si a hotarelor tarii.

Semnificativii ~ fast pentru Evul Mediu insistenta cu care toti voie-vozii si-au afirrnat dorinta de a apara frontierele istorice ale tarii, refu-zul de a accepta 0 pierdere teritoriala, anexiunile sau incalcarile dehotare.

Desi Ungaria si Polonia erau puteri crestine, in cercurile voievo-zilor munteni si moldoveni se stia foarte bine ca intre tendintele deexpansiune ale puterilor catolice vecine si cele ale Portii nu era, defapt, 0 mare deosebire.

Inca de la intemeiere, Tarile Romane si-au manifestat in mod.des-. chis spirituLdeJ:ruciad~i-veinta~de a 'fiun bastion -avansat-al-eres-tit.:~ti!lnJata.Eor.tii· Voievozii romani au fost constienti de acest faptinca de la inceput si au actionat ca atare. ~ura e~l2ozitiile Portiis':!1.ujmariUnsud-estulEuropei iar epoca deglorie ayo.iev.ozilor ro:mani care s-au impotrivit Portii cu mijloace militare a luat sfarsit, osti-litatea fala de otomani s-a afirmat mai putin raspicat It: Tarile Romane;-i~loeUI mijloacelor militare a fost luat de diplomatie. Capitatele cr~-tine. Viena,.Craeovia, au.fost tintaunui flux de informatii purtate demesagerii caFe-veneau-clID-'farile.Romane"I2up.a expansiunea vertigi- -noasa..in-P-e:rti:n:snla-Balamiea;-turcii-au atins, in ultimul deceniu. alsecoluluialXIV-lea, linia Dunarii si au intrat in contact direct cu Tarile~omane. AstfeLs-a deschiaindelungata epoca a confruntWij.cuP~ai1a.D~e~a ..constituit pentru Imperiul Otoman principalul front euro-"pean, unde Tarile Romane, uneori in alianta eu Paloma !}1Dngana,i-au opus rezistenta.. lJrile Romane s-au.integrat ca..unJactp.rJJ:D12ort!!nt in cruciadatarzie si prin actiunile lor militare au intrat in atentia opiniei publiceeuropene. Porta lor militara a fost luata in calcul in mai toate proiec-'tele de cruciada.

-c, (/~ireea eel Batra~g~b- h}~)~ dintre cei mai importanti voievozi ai Tarn Romanesti la ince-

puturile expansiUnii otomane in Peninsula Balcanica a fost Mirceaeel Batran (1386-1418).-. . ~ .

In fata amenintarii turcilor el a luat sub autoritatea sa Dob:rogeasi, conform parerii ~or istorici, a trimis un corp de oaste sa Iupte,in 1389;Ta-Campia Mierlei (Kossovopolje). Totodata, Mircea a incen:atsa eontraeareze relatiile incordate eu Sigismund de L~regele Ungariei, al carer obiect era Banatul de Severin, inchci:intermediul Moldovei, 0 alianta cu Vladislav lagello, regeIePo~'

38\..

CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA TN CONTEXT EUROPEAN

D1-"Mireea, strangand oastea tarii, nu !;ii-afacut planul sa vina asupra lui Baiazid sisa dea lupta, ci cu multa grija si-a pus laadapost in muntele Brasovului femeile sicopiii. Dupa aceea insa se tinea si dansuleu armata pe urma lui Baiazid [... ] si, ti-nandu-se pe urmele lui, savarsi ispravivredniee de amintit, dand lupte, cand vreounitate dusmana, rupandu-se, se indreptaundeva spre tara, dupa hrana sau la pra-dat vite [... ]." .

Croniearul Laaonic Chaleoeondildespre lupiele lui Mireea eel Biftran

cu turcii

..2'

In fata perieolului tureese irninent,-MiJ:G@as-a-apropiat.de.Sigismeu_C'area.incheiat.un ....tratat.de alianta la Brasov -In-7-maF-tie-1

. O_Q9steoto!llil!la_condusa....de sultanu!.Ba~!~ (zis lldlrlm2 a tr,Dunarea si a .:W~intatcatre capitala Tarii Romanesti. Lupta decs~c;lat-ln-1¥'~\G~bria13951a....unJQG-mla:;;tinos;-dupaurui auturiincU._$Ellh.!!:.i,gellumit Rovifie, §,is-a-.?S?!s!"!..t.9:!lnfrangerea.arma.~!.IUane [D1]. In anul urmator, spiritul cruciadeicrestine a fost r,eyigJo ttata C':1 expem1ia organizatage Sigi§mup.dJa Dunare-eusprijinMircea si al cavalerilor burgunzi. Atacul celor din urma de la-Nico(25septeinbrie 1396),desfasurat dupa tipicul luptei.cavalerilor.feu.s....asfar:;;it-cn--un-dezastn:rcumplit, ill care crestinii au fost masa

LEo moartea sultanului Baiazid, infrant la Campiile Ankarei ill 1de haniil turcmen Timur Lenk, Imperiul Otoman.a devenit scenah~lor pentru putere intre fiii sai, Mircea eel Batran a profitat dezie pentru a se amesteca aceste ill lupte, spriiinind pe Musa si Musimpotriva lui Mahomed.

La moartea lui Mircea, ill 1418, ofensiva otom....9:!!a_afost.opriDunare, lupta impotriva tureilor devenind un element obisnuit in BMediu.

_~ Alexandru eel BunP-.Q!rivit}2.ill:.eriiJuiGrigore Ureche, Alexandru cel Bun (1400-:-1

a intreprins 0 importanta opera de organizare politica si ecleziasa Moldovel.

Lunga ....£a~domnie a-corespuns, In-general, unei perioade de prezultat al.politicii ....extrem de abile a voievodului moldovean, cmentinut echilibrul intre Ungaria si Polonia. Astfel, recunoscandzeranitatea lui Vladislav lagello, Alexandru s-a asigurat de spriji'PolDnternrfcrfa-orjcarei incercari a Ungariei de a controladncomercial eare lega sudul Poloniei, trecand prin Moldova; de-Dunarii, mai precis de cetatile Chilia si Cetatea Alba.

~Acordul dintre Polonia si Ungatia, incheiat.la Lublau la 15 m1412,reprezenta un ....mare pericol pentru Moldova, fiind primul a'de impartire a unui teritoriu romanesc ill.§.f~~de influenta. Aconu a fost aplicat datorita-faptului ca Alexandru :;;j:Aon.oratintotdeaobligatiile rezultate run acceptarea suzeranitatii regelui polan si daticontradictiilor polono-maglaare. Astfel.Voievodul moldovean amis corpuri de oaste care s-au alaturat polonezilor ill luptele irtriva cavalerilor teutoni de la Grunwald (1410) si Marienburg (1

Vlad Tepe~Una dintrecele.mai importante §i vestite figuri .de voievozi

dievali din.Tara-Romaneasca a fost Vlad Tepes (1456-1462; 1476).allui Vlad Dracul, Vlad Tepes a ramas vestit pentru duritatea peselor, cum era, de pilda, tragerea ill teapa. Singurul tablou care ilIfiC

tiseaza provine de la Castelul Ambras din Tirol. Multi specialisti 1-identificat cu Dracula, personajul din romanul cu acelasi name alBram Stocker, mai ales sub impactul povestirilor sasilor din Sibiu,Ii erau total nefavorabile.

Preluand steagulluptei antiotomane, Vlad Tepes a dejucat un 0

p~ot turc~~c ce urmarea sa n prinda la.Giurgiu si apoi a--trecuts;ini~tre ann 1461-1462,la atacarea ganuzoanelor otomane de la D&In-varaJuL1462, o.importanta armata ....otomana condusa de sultMahomed al Il-lea a patruns in Tara Romaneasca si a inceput irtarea spre TID:g.Q¥.~Vlad Tepes a aplicat tactica pamantului pA

'/ " ~ f\ ~''''\... :hr'.· "', 'u,';''\j' h<'\.Qj S~\,w.~- \# ';-~A'''-:.v .) ,~.., ..;:..t' ~.M 1t \A\.i ~ l' ~

-.~,-..• <

'~

UROPEAN\\ 39•• POLITICA EXTERNA A VOIEVOZILOR iN SECOLELE XV-XVI

It-dg..5i-gism7-maftie-l{

UdJrim) a tr~ ""_-:--_ .=-se5e 0 spaima~ar~, desi_Lupta.-€lee~~rornan ave~~o~aste~IlUcasi pes;e=""":;;"""t'>"'in·-4'n.L~ •••.' en mare gnJasi ne mgropam inlllUl au .UJ _Lutal; ~..

t . ~- ::::oaptein santun, totusi nu pu-T.eaarm~_ ...:=~. Ne..'auiovit mtr..'onoapte,:! qJo~tr~\[lgQk:::.B::~orat oameni,cai,camile.[...]~spnJ~u1 ~:cs: bIrcii,fuginddin fata lor,au ve-ta de la-Ntco~ :'::-:::i,1a ieniceri,ieniceriii-au alungatvalerilor.feudsa :::~ si-iucideau,casanu fie cotro-II fost masacr-a.;:::-"~, asa incat au facut marepa-~Ankarei in l~::::==aratului."~vertiiscena lu: - Constantin Mihailovici din Ostrooiia

fit t d - despre campania otomanii din. 1462.pro a. e OC in Tara RomdneasciiMusa siMus '

a 511.QsLopritat obisnuitin E

Bun (14QO-l43.ca si ecleziasl

erioade de paoldovean, carerecunoscand;urat de sprijicontroladru)ldov~de-gun)a.blau la 15 manind primul aofluenta, Acoriorat iritotdeaipolo~~i datomoldovean ain luptele imarienburg (142!

de voievozi),-1462;1476).duritatea pedablou care 11irIti specialisti I-W ..,..z.:o.;zelasiname allor din Sibiu, I • '-:2ti. ~

a dejucatuni-a-trecut-in iane dela~tidusa (iesultfa in~~plit ircilllantului ph

~':~t~i

~~tr-u-a--IDft)meta-armata otomana, lncapabil.sa-Linfranga.pe Vlad"Tepee, sultanul s-a r~tr~~ si l-a Iasat ca domn pe frate!e v.QieYQqllhU,RaOuTel Frumo.1L!D2]'~bandonat de boje!t_\O.ad_Iep~9 aluat.dru-mul p.rihegieL9u..pJ~.s:at~ ]~~si1viffiia, underegele.Ungariei, Mat~iCorvin, dand as~uJtare.!-!l1eltiril9rsasilor, gpgrWlcit irltemnitgrea.yo-ievodului muntean la Visegrad, langa~:p,.eptq~~. --Y!ilii-Tepe9 .a.revenitpe .tron in _1476_cu-sprijinul-lui-$tefan-eelMare. Ostilitatea boierimii in fata stilului sau de conducere autoritar

. a C!et~I~at-~rgaI!!z~~;9--lJl1uL~oinpiOt-carci~-i~~ca~ut\rictLm~.dl!padear oJ1l!1A.9~_q9!J1ni~:... '\

tt Ianeu de Hunedoara•Descendent al unei familii de mici nobili rom3ni din Transilvania,

IarlCu de H~ea-ocrr~inl~g:r<!Lprin stiluL..de-viata-9Lreliifa~Oif:Q-lica",noQj.limiLmaghiare-. .

In 1438_a fost numit ban de Severin, iar trei ani maLtarz!ut'yoie-vod aU@nsH,,-ani~i..A fosLunul dinrre.cei.mai.straluciti.exponenti

-~r.glidadei tarzii. In acest scop, a actionat pentru a rgJJJ'lLin_cadrul<;cest~ aliante, Mpldoya si.Muntenia.Apoi l-a invins.pe beiuLV1di-In!l!!i,J2atruns ill.Iransilvanla.Lllterlor a intrat in Tara -Remaneasea

_2ili1nfranLp~efleg.e~in7~~ilerhei ul-Rumeliei, intr-o lupta_da@_p~r~l Ialomi!R-.__ J' t t.

flIntre 144;3-1444a intreprins 0 importanta expeditie in Peninsula~illcanica,_cffi'~_s-ain~~i9-t cu p~<ukJCLSeghedi..Q. In.c..urajaideacestsucces, reg~le Vladi~laY-laLUngariei EliPoloniei a inceput in toamnaa:n:iiIlifI444 0 noua aetiune militara in Balcani.care s-a .terminat insadeza?.!Il!os, piiidi1frfulgerea:-armatei cre9tine si moartea regeluiin

J..!l..Etade la .Yarna-din-·noiembrie 1444,·Ianeu a fost ales guvernatorge~eral al Ungariei.: - _ .

In 1456, la numai trei ani dela caderea Constantinopolului in mai-nilelui ahomed al IHea,-at:lcu:aorgahizat "9i'a condus .apararea Bel--'gradului, considerat 0 veritabila f/chei~".a Ungariei. Rapus de duma,a murit in {abara d~ la Z.-ell1im~PapaCalixt.al.Ill-lea considera ca vie-toriaoopnuta aelancu de Hunedoara in 1456 la Belgrad a fost "eve-riimentul eel maifericital.vietii sale~- /

'I?tefan eel MareConsiderat eel mai important voievod al secolului al XV-lea,Stefan

eel Mare a mareat apogeul Moldovei medievale. In timpul domnieisale (1457-1504), voievodul a reusit sa restabileasca autoritatea cen-trala si a impus Moldova in randul statelor importante ale Europei,angajate in lupta impotriva turcilor [D3].

In politica sa a tinut seama de raporturile de forte EliA a dorit saevite angajarea tam in lupta cu mai multi inamici deodata. In fata Un-gariei a preferat suzeranitatea personala fata de regele Poloniei. A fostvoievodul care s-a eonfruntat eel mai mult eu Poarta, avand si spri-jinul unor aliati, precum Venetia, hanul turcoman Uzun Hassan.

Stefan eel Mare a actionat pentru a aduee Tara Romaneasca in ta-bara inamicilor Portii Eli,de aceea, a purtat lupte cu Radu eel Frumos,pe ~are l-a infrantEli l-a alungat de la domnie. _

In 1475, Stefan a obtinut 0 stralucita vietorie impotriva turcilor laVaslui. Soliman, beilerbeiul Rumeliei, primise ordin de la sultan sascoata Moldova din lupta. Oastea otomana, prinsa in cursa lntr-Qingusta la Vaslui, nu 9i-a putut folosi superioritatea numeridi ~ ainfranta, Constient de perieolul unei noi expeditii, in iannarie

1-

\40 CIVILIZATIA MEDIEVALA. ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN

MIHAl VITEAZUL, 1593-1601GRAVURA DE EPoeA DE lOAN ORLANDI

Capitani ~ipersonalitati din timpullui Mihai Viteazul

BABA NOVAC RUDOLF AL II-LEAAGA LECCA GHEORGHE BASTA

BANUL ~A SIGISMUND BATHORYUDREA BALEANU _RADU CALOMFIRESCU ANDREI BATHORYPREDA BUZESCU IEREMIA MOVILARADU BUZESCU SIMION MOVILASfROE BUZESCU MAHOMED AL ill-LEA

Stefan a inceput sa pregateasca noua faza a luptei antiotomane.au fost trimise soliiin Poloni?, Ungaria,la Venetia, Roma, in HCrimeii~ la Caffa>f&~~f5!fiiO~ a largi alianta antiotomana. Inurmator, 0 importanta armata otomana a patruns Am Moldova,condusa chiar de catre sultanul Mahomed al II-lea. In confruntla Razboieni, Stefan a suferit grele pierderi, dar cetatile Moldorezistat. Armata otomana a resimtit din greu efectele tactidi p~tului parjolit si a fost nevoita sa se retraga.

Pierderea cetatilor de la Gurile Dunarii, Chilia si Cetatea AIdeterminat sa reinnoiasca in 1485juramantul de fidelitate fata deranul sau, regele Poloniei, la Colomeea. Aceasta nu l-a impiedilupte impotriva polonezilor, care, sub conducerea lui loan Albert,din fiii lui Cazimir al IV-lea, au intrat in 1497 in Moldova, dar cfost infranti in lupta de la Codrii Cosminului. Pacea a fost sein 1499.

Asadar, la sfarsitul domniei sale, Stefan a reusit sa puna cap ~carei forme de dependenta fata de Ungaria si Polonia si a impusrecunoasterea autonomiei Moldovei, care se afla la apogeul preslui si puterii sale.

r Mihai ViteazulMihai Viteazul este considerat primul unificator al Tarilor Ro

El ramane un personaj controversat, caracterizat de unii cand unturier, cand un condotier.

Mihai Viteazul s-a afirmat in conditiile cresteriiinfluenteiin spatiul romanesc, mai ales dupa infrangerea din anul157.4 a luiVoda in Moldova. In acelasi timp, contextul international era mrasaritul si sud-estul Europei de adancirea contradictiilor dintre Psi Habsburgi ori Polonia, fiecare cu interesele sale politice si sgice. Domnia lui s-a desfasurat in conditiile unor importanteforman politiee si eeonomiee, urmarind limitarea cresterii Pboierimii si revigorarea puterii domnesti pe fondul sporirii 0

tiilor fata de Poarta. Insusi Mihai Viteazul se numara printre cemari proprietari fundari din Tara Romaneasca.

Actiunea politics si militara a lui Mihai a constat in unireasilvaniei, Moldovei si Tarii Romanesti si in crearea unui edifidlitie eapabil sa se opuna turdlor si intereselor marilor puteri.voievodul muntean devine un reprezentant al erudadei tarzii,mandru ca: .Principatul insusi a fost readus la vechea libertate

Lupta antiotomanii

Do~a lui Mihai a coinds cu constituirea de catre papa Cleal VIII-lea a unei aliante eu Spania, lmperiul Habsburgic, duToseana, Mantova si Ferrara. Polonia si Anglia s-au dovedit retifata de acest proiect.

Actiunea sa politica a inceput in noiembrie 1594 cu ucidereatorilor turco-levantini si masacrarea garnizoanei turcesti din BueAstfel, Tara Romaneasca s-a alaturat LigiiSfinte initiate de HabsAu urmat luptele cu turdi de la Harsova si Silistra, iar apoi ctatarii de la Putineiu.

S-a constituit 0 alianta antiotomana ale caret baze fuseseradeja de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, In tratatul cuVoda, domnul Moldovei. Organismul politico-militar era atasatSfinte, fiind capabil sa lupte cu Poarta. La 20 mai 1595 s-a incheu

EUROPEAN POLITICA EXTERM A VOIEVOZILOR IN SECOLELE XV-XVI 41

tratat intre Tara Romaneasca si Transilvania; practic, Mihai Viteazul,devenea membru in alianta antiotomana. Exprimand raporturile ten-sionate intre domnitor si marea boierime, tratatul il dezavantaja peMihai, care devenea loctiitorul lui Sigismund Bathory, Puterea realarevenea Sfatului Domnesc, compus din doisprezece boieri mari. Tra-tatul satisfacea interesele boierimii muntene, care, asumandu-si prero-gativele domniei, i~i manifesta intentia de a se integr~ starilor socialeprivilegiate din Transilvania reprezentate in Dieta. In acelasi timp,tratatul prevedea ca biserica ortodoxa din Transilvania sa fie asezatasub jurisdictia Mitropoliei de la Targoviste.

In vara anului 1595, in£idelitatea lui Mihai a determinat reactiaPortii.Inca de la 14 mai, sultanul declarase Moldova si Tara Ro~a-neasca provincii turcesti si numise la conducerea lor pasale. Campa-nia lui Sinan Pasa la nord de Dunare a atins apogeulla 13/23 august1595 in batalia de la Calugareni, terminata cu victoria lui Mihai ID4].

Mihai se retrage spre munti si asteapta ajutorullui Sigismund. Intretimp, Sinan ocupa Bucurestiul si ifli numeste reprezentanti in admi-nistratie. Cu ajutorullui Bathol)! Mihai reia ofensiva si ii alunga peturci p.ana..d.l.l:lrolG-ae-Giurgi u. ~~ tara pustiita de raZboi r?icu 0 boierime convinsa de importantaactiiiriilof sale, Mihai a adoptat 0 masura nepopulara. Este yorbadespre legarea taranilor de gli~, ca~ asigura astfel.resursele militarer?Tf!scale ale=jarii~ absoiut necesare dupa 0 campanie militara. --

In aniIT597=I598, in cadrul unor importante actiuni politice, Mihaii influentei Po~~!.A SFAR$ITUL s-a eliberatc1e-suB tutela luiSigismund Bathory, Astfel in 1597 a in-nul 1574 ~ lui I &::::::::.uLUI AL XVI-LEA

onaleramarca~ ";J'~ f ~E .•• GAT 0 'C~ 0 LON k.E I I~or dintre Po,politice si straimportante tra cresterii put,ul sporirii obliIra printre cei

ize fusesera Pn tratatul cu

ar era ,?ta9a~ Li~ )'\ r=:« U ' L, -;-'~"c ~ 1fT r 'j'" I95 s-a incheiat l ! ~/ /' I '

ltiotomane. AsRoma.In Haniotomana. In anl .= :?:a:ai inimos sa-I intalnesc [pein Moldova fiiI-z:, ::::t acei putini oameni ee-i aveam,In confrun~ g~I. Calugareni, aflai ca totiatil M ld . - ~ de lupta, deci eu, chemanda e 0 ovel - ~ Dumn x A X' • ,~' ••• v # •••••••• ezeu, mc:l.mec:l.lermeu el> e tacticii pa~_~ -;:Wie, in asa fel ea tinu toata ziua,_ v ' i mare paguba tureilor, spre1Cetatea Alba, L e.!:ui Sinan-pasa [... ); asa ca in aeeaIitate fata de snatg:e;m fast omorati patru pasi si sapte1l-a impiedicatss §A' •~ am castigatcincisprezecetunuriiloan Albert, tl.l1J ;l; :s;;a:g verde al Profetului Mahomed,ldova, dar care"':':' =-Eiuit de dansii si foarte Arespeetat,:ea a fost se:rrul::::<:::::l-am trimis MarieiSale Imparatul

z: a1 II-lea).aMihai Viteazul

despre bi1ti1lia de la Calugarenisa puna capata si a impus Potspogeul prestigr

11 Tarilor Romanmii cand un av

at in unirea Trunui edificiulor puteri. As!ciadei tarzii, fiiilea libertate".

ire papa Clemburgic, duciidovedit retice

ill uciderea enesti din Bucunate de Habsb1, iar apoi cele

.-r-~-

o

MAREA

NEAGRA

o

I

"II

,\

42 CIVILIZATIA MEDIEVAL'; ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN

cheiat pacea cu turcii, care i-au confirmat domnia; in anul urmatorincheiat cu Rudolf al II-lea, imparatul Austriei, tratatul de la Matirea Dealu. Asadar, voievodul muntean se impunea drept factor .portant al coalitiei crestine in sud-estul Europei.

Ds-,,10, Mihail voievod, cu mila lui Dumne-zeu domn al Tarii Romanesti, al Ardea-lului si al Moldovei, dat-am si am inoitrugatorilor nostri, monahilor de la sfantamanastire Agapia, prin aceasta [carta deprivilegii] sa fie imputerniciti si slobozi atine hotarul lor din Negresti, Nimeni san-aibe acolo nid un lucru, si nid cu poieni1ece vor fi acolo in hotarul acestui sat [... ]."

Mihai se intiiuleazd damn alcelar trei Tari Romtmesti (29 mai 1600)

Uniunea politicdPrin campaniile din anii 1599-1600, Tarile Romane si Transilv

s-au reunit intr-un sistem politic coordonat de voievodul deBucuresti. Nici 0 sursa documentara nu confirma existenta unuiprestabilit de unificare politica. De aceea, unii istorici pun sub seintrebarii unirea infaptuita de Mihai. Mihai Viteazul a incercat astfinlature primejdiile aparute la Alba-Iulia si Iasi, datorate inscalui Andrei Bathory si Ieremia Movila, sustinatorii politicii PoloDesigur, un rol important l-au jucat legaturile economice, cultsi dinastice intre Tarile Romane care detineau cetati in TransilvA ' "

Intr-un atare context, Mihai Viteazul poate fi considerat pe bunatate un reprezentant de seama al "planului dacic". Prin cuce .Transilvaniei si a Moldovei, cu sprijinul marii boierimi, s-a nascuistoria Tarilor Romane 0 noua optiune politics, in sensul oriencatre Transilvania, in contradictie cu planul de uniune politica p .din perspective balcanica. Niciodata pana atunci un domnitor ronu intreprinsese 0 actiune de cucerire a Transilvaniei, cu toate cl' •secintele ce decurgeau din acest fapt.

In vara lui 1599, 0 solie trimisa de Mihai Viteazulla Praga ii~cita lui Rudolf al Il-lea permisiunea unei campanii in Transilv~Lupta de la Selimbar, unde l-a infrant pe Andrei Bathory, a facut cdomnitor stapanul Transilvaniei. Poarta l-a recunoscut ca atare, ~paratul l-a socotit doar guve~ator, iar Dieta principatului l-a accert---.lca .Joctiitor" al imparatului. In Transilvania, voievodul a urmariprincipal, imbunatatirea situatiei taranilor romani si statutul de ~ ~gie recepta pentru biserica ortodoxa, Au fost reconfirmate privile~secuilor, iar mica nobilime romaneasca din Transilvania si-a vazurandul ei privilegiile reconfirmate. in vara anului 1600, politica 0a lui Ieremia Movila, instigat de Polonia, l-a determinat pe Mihaiintreprinda 0 expeditie in Moldova. Dupa 0 campanie fulgeratotara i s-a supus [Dsl.

Activitatea politica a voievodului a starnit ostilitatea Marilor pu~Polonia nu accepta pierderea Moldovei si dorea reinscaunarea M .lestilor, Nobilimea maghiara din Transilvania era ostila lui Mihai,Rudolf al Il-lea nu vedea cu ochi buni prezenta voievodului in Tsilvania, unde generalul Basta, reprezentantul irnparatului,marele adversar al voievodului.

in aceste conditii, la 16 septembrie 1600, Mihai a fost mfrant'" •Miraslau si a pierdut Transilvania. Infrant de poloni in Tara Roneasca, voievodul a plecat la Praga sa ceara ajutorul lui Rual II-lea, in virtute a acordului incheiat in 1598. La 3 august 1601'11 •sprijinul imparatului, Mihai a castigat batalia cu Sigismund Bathde la Coraslau. Evenimentele pareau sa ii fie favorabile si in pri .Moldovei si Tarii Romanesti. Insa la 9 august, voievodul a fost ~pe Campia Turzii de mercenarii valoni platiti de generalul Basta.

r<?olitica de cruciada a voievozilor romani din secolele xv-xv'constituit 0 pagina glorioasa in istoria Evului mediu romanesc,acelasi timp, ea a permis mentinerea individualitatii politice a pnRo~~ul sud-est european dominat de otomani.c

'i

DictionarBEILERBEI, guvemator general al uneiprovincii din Imperiul Otoman.CONDOTIER, conducatorul unei trupede mercenari.SANGEAC BEl, guvematorul unei provin-cii din Imperiul Otoman.PA~ALAc, provincie in Imperiul Otoman.

t.Definititactica pamantului parjolit.2. De ce considerarnca Moldovaa atins

apogeul puterii sale sub domnia lui$tefan cel Mare?

3.Explicati de ce este comparat VladTepe9 cu Dracula.

4. Preclzati condltiileinterne ~i externeale preluarii puterii de catre MihaiViteazul.

5.EnumeratimomenteleconflictuluidintreMihai i?iturci pana la batalla de laCaluqareni.

6.Cititicu atentie [OJ]. Explicatlde cedupa batalia de la Calugareni MihaiViteazul a trimis lui Rudolf al ll-leasteagul Profetului.

7. Precizati in doua fraze preliminariilecampaniilorlui MihaiViteazuldin anii1599-1600dinTransilvania9iMoldova.

8.Aratalitreicauze ale eseculuiactluniiluiMihaiViteazuldin anii 1599-1600.

EUROPEAN DIPLOMATIA, 0 R~ALlTATE POLITICA IN SECOLUL AL XVII-LEA 43

anul urmatoratul de la Mil:I. drept factor .

ne si Transilvvoievodul deastenta unui pipunsub se:I. incercat astfel:orate inscaunapoliticii Polo .romice, cultuni In Transilvrat pe bunar. Prin cuceriimi, s-a nascutsensul orientsme politica pridomnitor ro

tiei cu toate ec:r••••.l:~cii;;i boierii Tarii Romanesti si, ~ mirean si ecleziastic al tarii,

.1 la P A· ~z nreastralucitului domn a1nostru,II raga n SOl . ":::rcrtuJ.. . d d M·• A 11 il .P- Ulvoievo e acum atei1 ill rans vanIA - fa []" .

v .-~-. -. cern cunoscut ... cum ca not,thory, a facut ~ -;:re preastralucitul si prea inaltulscut ~a atare, l11::-~Gheorghe Rakoczy,din gratia luiatului l-a accepl:k~ principele Transilvaniei, [... ]xlul a urmarit, a = .5. avut oarecare neintelegeri de~ statutul de re);-·-·- ell preastralucitul principe dom-rmate privilegiis-. :::cstru si cu noi insine, deci pentru aania si-a vazut ~ x::::;:minvenina si creste supararea, cioo. politica os~ rratatul d~ !:t~sa se ~enti~aninat pe Mihai ~--==-aw:el"vecmat~ti, [... ] pro~ten: m•..,.; ful v t c:... cedinta, pe· sfanta treime S1 man-nue gera oan sufi' 1 dim ' "~ ete or noastre, preuna cu

. .::::::::::::oartulprincipe Matei Basarab, [... ]ea ~arilor Puter ~2ra nici 0 dauna si zabava, incepandsscaunarea MO\~ ;::::ul de fata in toti anii la ziua dettlla lui Mihai,~, adici la ziu~ de 6 martie stilevodului in Tram: sau la 24 februarie stil vechi, suma deimparatului, eIi\:: Horini de argint bani buni din

f'!"'""::'!ala oilor transilvanene ce pasc ini a fost infrant panoastra [ ].~ in Tara RorrJt- ~ea, [ ] ca tot la ziua de 6 martiettorul 'lui Rudo,t:...:::3JU,dimpreuna cu banii de mai sus,3 a t 1601 = trimite preastralucitului principe. ugus d B / th G..~!IIl bun cal turcesc de rasa cu scan de

~m~ a. .or!. - :. cu pretios pieptar de sarma dedle si ill pnvrnfC:. en toate omamentele demne de un

evodul a fost uGc:ripe, precum si un cal castrat. Dacaeralul Basta. L -:urn indeplini acestea in tot sau intr-o

ecolele XV-XVI.E::::2cat de mica, atunci preastralucituldiu romanesc. ~ a1Transilvaniei, Gheorghe Rako-ipolitice a Tarilo=- Oil fi si elliber de orice obligatiuni deomani.f :i~Tara Romaneasca [... l"

'r ~ incheiai intre Matei Basarab si GheorgheRakoczy la Bucuresti, /a 23 octombrie 1638.

DIPLOMATIA, O-REALITATEPOLITIC..\" -.--:- -,I~SECOLUL AL XVII-LEA .:

Consideratii generaleSecolul al XVII-lea a reasezat raporturiIe intre Maril~ Puteri. In ace-

lasi timp, in rasaritul Europei au aparut noi pericole. In lupta pentrusuprematie politica s-a afirmat 0 noua putere, Rusia. Astfel, teritoriulromanesc intrase In zona de influenta a patru mari puteri: ImperiulHabsburgie, Polonia, Poarta si Rusia.

Dupa dornnia lui Mihai Viteazul, Poarta a inteles ca pentru men-tinerea stabilitatii In Tarile Romane se impunea respectarea statutuluilor de autonomie. Desi initial obligatiile Tarilor Romane au fost redu-se simtitor, catre sfarsitul secolului ele au sporit din nou. In 1658,cetatile Lugoj, Ineu si Caransebes, Tinutul Halmagiului si zonamuntoasa a Banatului au fost anexate pasalacului Timisoarei, iar doiani mai tarziu lua fiinta pasalacul Oradei.

Domni si principi in Tdrile RomdneIn aceasta perioada, domnii Tarilor Romane nu sunt, cu cateva ex-

ceptii - Vasile Lupu, Matei Basarab, Radu Mihnea, Dimitrie Cante-mir, Constantin Brancoveanu -, personalitati proeminente. ContinuaIn mod flagrant amestecul Portii in nurnirea domnitoriIor romani. A

Diplomatia a ramas cea mai importanta activitate a domniei. Intimpul domniilor lui Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczi I si IT, Transil-vania a initiat cateva incercari de alianta eu Moldova si Tara Roma-neasca In c~drul unui proiect numit Regatul Daciei. In timpul guvemariiprincipilor Rakoczi, relatiile Transilvaniei cu Moldova si Tara Roma-neasca au fost din ce In ce mai stranse, fiind favorizate si de impor-tante legaturi culturale. In acelasi timp, dupa domnia lui Radu Serban,Poarta a renuntat la orice incercare de transformare a Tarilor Romaneill pasalac.

Moldova si Tara Romaneasca treeeau printr-o perioada de fra-mantari politice si sociale determinate de conflictul, devenit traditio-nal, dintre boierimea autohtona si elementele grecesti si Ievantine:acestea s-au pus la dispozitia domnitorilor, au cumparat pamant, aufacut afaceri sau au obtinut dregatorii, Grecii erau socotiti cauza tuturorrelelor: de aceea, reactia autohtona a imbracat forme violente, mer-gand pana la alungarea lor. Exemplul eel mai conc1udent este Aseza-mantul din 15 iulie 1651 allui Leon Tomsa, domnul Moldovei, careprevedea expulzarea greeilor.

In Tarile Romane a crescut puterea politica a clasei conducatoaresi s-a intensificat lupta dintre gruparile sau familiile boieresti - depilda cele dintre Cantacuzini si Baleni (Tara Romaneasca), Costinestisi Cuparesti (Moldova).

Domnia 1ui Matei Basarab In Tara Romaneasca si cea a lui VasileLupu In Moldova au fost un exemplu de lupta impotriva grecilor.Cei doi domnitori au sprijinit eultura si, In ciuda relatiilor uneoritensionate, au pus bazele unei aliante panromanesti impreuna eu

1.,44 CIVILIZATIA MEDIEVAL.A ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN

principii Transilvaniei [D1]. Mai mult, Vasile Lupu, considerandun continuator al imparatilor bizantini, a sprijinit financiar Patride la Constantinopol [D2].

D2, I

.,,[... ] Alaiul de intrare si iesire a domnuluieste plin de atata stralucire, incat eel care11vede pe acest domn nu se poate miraindeajuns, cand ia seama la starea Mol-dovei, la orasele si satele sale nu preadese si la faptul di nu se sapa in aceastatara mine de aur si argint; domnul daturcilor in fiecean 0 suma imensa de bani;si totusi el tine 0 curte atat de mareataincat pentru 0 descriere mai exacta artrebui sa zabovesc mai multo Ma voimargini sa insemn cate ceva in legaturacu ea. Si pentru ca sa poata fi infatif?atamai bine, voi arata mai intii dregatoriilemarilor boieri numiti in slujbe, apoi voiindica in purine cuvinte pompa cu careobisnuia sa iasa si sa vina, sa celebrezesarbatorile si sa implineasca solemnitatilecele mai insemnate [. ,,]."

Calatorul strain Marco Bandinidescriind la [umittatea secolului al XVII-lea

curtea domnitorului Vasile Lupu

Sfar~it de secolIn perioada 1673-1678/1683, Poarta a ineereat sa introdu

Tarile Romane 0 noua formula politica dupa evenimentele din1673, cand polonii au capturat Hotinul. Stefan Petriceicu, doMoldovei, si Grigore Ghica, domnul Tari; Romanesti, au treepartea eueeritorilor. De aeeea, sultanul a impus slujbasi gredregatoriile Tarilor Romane. Aceasta masura a premers re .fanariot, instaurat oficial abia la inceputul secolului al XVIII-Ie

Numeroasele actiuni militare desfasurate in a doua jumatseeolului al XVII-lea - eampaniile otomane impotriva PolonuRusiei, asediul Vienei (1683) - au influentat regimul polilTarilor Romane. Considerat p~buna dreptate unul dintre ceibogati boieri ai Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu s-afestat, in cadrul domniei sale, drept un adept statornie al principieehilibrului politic, manevrand eu dibacie intre Habsburgi si PoTotodata, a actionat intens pentru promovarea culturii si dandmele sau unui veritabil stil artistic. Principele-carturar al MoldDimitrie Cantemir, a incercat in timpul seurtei sale domnii 0 apiere de Rusia, gandindu-se la formula unei guvemari autorittarii. Infrangerea de la Stanilesti a pus insa capat acestei ince

Asadar, la finele secolului al XVI-lea s-au produs importantetatii politice si in Tame Romane. Transilvania a intrat sub do-:-"-"-'habsburgica, iar la sfarsitul domniilor lui Constantin Braneoved.l~Dimitrie Cantemir, in Tara Romaneasca si in Moldova s-a insta~regimul fanariot.

DictionarLEVANTIN, locuitor al Levantului, regiune care desemneaza litoralul r-....ritean al Marii Mediterane.TUI, insemn al puterii si rangului demnitarilor in Imperiul Otoman.

CONSTANTIN BRANCOVEANU,DOMNUL TARII ROMANE!;)TI (1688-1714),

$1 CEI PATRU FIl AI SAI1.Motivatlde ce Poarta a renuntat la transformarea Tarnor Romi'me in pas

la inceputul secolului al XVII-lea. •2. Precizati trei teritorii romanesti pierdute in favoarea Portli la mijloculse

lui al XVII-lea.3.Cititicu atentle [01]' Arataticare sunt obligatiilepe care ~i Ie asuma Gheo,~

Rakoczy 9i care sunt cele pe care ~i Ie asuma Matei Basarab in acest tr~Precizati cauzele care au determinat incheierea acestui tratat.

4.Argumentati noua formula politlca pe care Poarta a dorit sa 0 introdu~deceniul al optulea al secolului al XVII-lea.

EUROPEAN,

SOCIETATEA $1 ST~'uCTURILE COTIDIANULUI IN EVUL MEDIU 45

considerandiianciar Patriar

. sa introducementele dinrtriceicu, domresti, au trecutslujbasi grecipremers regirrri al XVIII-lea.doua jumatartriva Poloni~ul politicIII dintre ceirveanu s-a mtic al principiisburgi si POaLturii si dandrrar al Moldo~domnii 0 ap;man autoritacestei inceri importanteat sub domina;n Brancoveanova s-a insta

::r.lgrrLentul VI.Si iarasi, voi, fiii mei,- hri Dunmezeu, dupa cate am putut- inteleg, cum se cuvine domnului

easca pe dregatorii sai. Daca- puna pe cineva in dregatorie, sa-I

fieeare dupa cum i se potrivesteia. A~a se cuvine, daca vreji sa

. pe dregatorii vostri in dregatoriaii, nu dupa partenire si pentru

. . Pentru ca daca var avea unii ade rude, sau daca vor fi unii si

rudele voastre, atunci sa le dati mai-=. putere, pentru ea sunt rude sau

ce var fi rudele domnilor vostri?ea eel ce este domn adevarat, nu

:::uvine sa aiba rude, ci numai slugiIar pe slugile care sunt sarace si sedi pentru vai eu slujba dreapta si

. iar voi sa-i dati inapoi si sa avetizmmai de aeei eu rudenie? Sau astfelsi altii: nai suntem fii de boieri, nurine sa ne dai sa fim in urma celor

. Dar daca yeti avea a multime de. var fi plini de neamenie si de ne-sau daca va var fi si rude, dar vor

~ci? sau si dintre fiii de baieri,daca parintii lor au fast buni si ei

_ aevrednici si netrebnici la ce yetiIe as~ma Gheor4--,",::levaie de ei? Stii ca nu te-au uns pearab In acest trCl\... :3 damn ei, ci te-a uns Dumnezeu, ca

atat. .I .••.drept fata de tati II

'. sa 0 introduce - . . . .Basarab despre cum trebuie sa se comporte

domnitorul cand acorda dreglitorii

eaza litoralul rV

riul Otoman.

Hornane in pas

i la mijlocul sec

X:SOCIETATEA 51 5TRUCTURILE :, 1\

COTIDIANULUI IN EVUL MEDIU~~~1i~

Boierii ---Puterea boierilor din Tarile Romane provenea din stapanirea pa-

mantului, Boierimea se diferentia in functie de marimea proprietatiisi de modalitatea in care aceasta a fost dobandita. Boierii datoraudomnitorului slujba sau credintd ei slujba. In schimbul acesteia, erauinzestrati cu pamant. Pentru Evul Mediu romanesc nu exista marturiiprivind desfasurarea unor ceremonii in care boierul depune omagiulsau domnitorului, dupa modelul clasic occidental. Boierul, devenitmai tarziu si dregator, datora ascultare voievodului si primea "dinmila sa" numeroase dregatorii si pamanturi [D1].

Boierii erau obligati sa-I urmeze pe domnitor in campaniile mi!i-tare, sa-I asiste la impartirea dreptatii si in administrarea tarii. Inschimb, ei se bucurau de numeroase scutiri fiscale si de privilegiulde a nu permite agentilor domnului sa intre pe proprietatea lor, pen-tru a strange taxele. Aceasta favoare, care poarta numele de imunitatefeudala, a constituit, deseori, baza puterii unor familii boieresti.

Raporturile dintre domnitor si boieri au fost adeseori incordate, sinu de purine ori domnitorul si-a pedepsit sangeros supusii. Astfelau actionat Vlad Tepes si Stefan eel Mare. Pentru Tepes, principalamodalitate de a tine boierimea sub ascultare era tragerea in teapa.DespreStefan eel Mare Grigore Ureche scria ca era "degraba varsa-toriu de sange nevinovat" .

Tdranii

in Evul Mediu, munca taranului era principalul izvor de bogatie.Astfel, valoarea unui domeniu boieresc se calcula nu in functie desuprafata, ci de numarul de sate. Fenomenul de destramare al obsti-lor satesti si de aservire a taranimii s-a desfasurat lent in spatiul ro-manesc. Astfel, pamantul era lucrat de taranii liberi lipsiti de oriceproprietate si care incheiau un acord cu boierii, in care se obligau lao seama de redevente, dar mai ales de taranii dependenti, care purtaudenumirea de rumdni in Tara Romaneasca, vecini in Moldova, serbiin Transilvania.

Ansamblul obligatiilor tarMlimii fata de stapanul feudal purta nu-mele de renta feudala. Formele sale principale erau: renta in munca(robota), renta in produse (dijma), renta in bani (censul). Un momentimportant pentru aservirea taranimii l-a reprezentat legarea de glie,care simboliza pierderea libertatii juridice individuale a taranului,care a avulloc in 1517 in Transilvania, in 1595 in Tara Romaneascasi in 1628 in Moldova. Acest fenomen social-economic se explica, pede 0 parte, prin transformarile in domeniul economiei europene dinsecolul al XVI-lea si, pe de alta parte, prin cresterea permanenta afiscalitatii. Taranul era astfel obligat sa-I?ivanda pamantul si libertatea.Rascoalele taranesti din Evul Mediu romanesc - precum cele din

~!.

46,\

CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN

NEAGOE BASARAB $1 FAMILIA SA,TABLOU VOTIV DIN BISERICA EPISCOPALA

DE LA CURTEA DE ARGE$

1.Cititi cu atsntls [D1]. Prsclzatl care eraconditia esentiala dupa Neagoe Basaraba conducerii unei dregatorii. Argumen-tati cu citate din text.

2.Aratati care era elementul esential Instabilirea valorii unui domeniu.

3. Explicati pe baza lnforrnatillor din lectiecare a fost elementul determinant carea condus la legarea taranilor de glie.

1437 si 1514 - s-au sincronizat cu violentele conflicte din ECentrala si Occidentale care au reprezentat primele semne alesocietatii medievale.

Ordeenii

Orasenimea, nu foarte bogata in Moldova si Tara Romaneascamai prospera ill Transilvania. Era fermata din oarneni liberi, mesgari si negustori, ce se indeletniceau uneori si cu agricultura. Orerau legate in marea lor majoritate de comertul de tranzit, iar A

meierea lor era, ill principal, un privilegiu al domniei. Despre 0tere demografica a lumii urbane ill tarile extracarpatice se poatemai ales pentru secolul al XVll-lea, lucru remarcat si de eaIatorii s

Locuinia

Intr-o atare societate s-a desfasurat viata cotidiana a oameobisnuiti. Marea majoritate a populatiei locuia in mediul rural,se indeletnicea cu agricultura si cresterea animalelor. Aici tipulcipal de locuinta era bordeiul semiingropat sau locuinta simplsuprafata, cu doua incaperi. In Moldova si Tara Romaneasca, a,rile urbane se compuneau din locuinte ridieate din piatra si CMaCurtile domnesti de la Targoviste si Suceava erau relativ modesabia in a doua jumatate a secolului al XVI-lea s-au petrecut amjarile edilitare semnifieative, ~emarcate, intre altii, de Georg Reistorffer sau de Franco Sivori. In schimb, ill Transilvania, lumeasi urbana era mult mai asemanatoare cu aceea din Europa Censi Occidentala,

Cotidianul si cultura

Bogatiile naturale si rezervele de alimente, in special cereal,fost dintotdeauna apreciate. Ele ofereau hrana necesara locuitodin Tarile Romane, granele destinate aprovizionarii Constantinopolrezervele pentru fortele armate. N-au lipsit msa perioadele de foprecum cele din vremea lui Radu Paisie si Stefan Lacusta, agravate cLvaziile straine si de campaniile militare desfasurate pe teritoriul ro A

Informatiile de care dispunem, cu precadere de la calatorii strne infatiseaza un tablou viu asupra vestimentatiei. Astfel, marearitate a populatiei i9i lucra hainele din in, canepa sau aba. Meclasei conducatoare, si ill principal familia domnitorului, au caufie ill pas cu moda. Pentru 0 lunga perioada, vesmintele au focrate dupa modelul bizantin, msa unele accesorii erau inspirate demintele occidentale. In secolul al XVI-lea, costumul pentru meclasei dominante a suferit influente orientale. Era facut din mapostav, velur, eatifea sau atlas. llustrative ill acest sens sunt pordomnitorilor Mireea eel Batran, Stefan eel Mare, Neagoe Bas

Domnitorii romani s-au afirmat ea excelenti patroni ai acti .culturale, pe care au stimulat-o si au sprijinit-o pe diferite cai. Ata reprezenta 0 modalitate importanta de consolidare a puterii cLnesti ill raport eu marea boierime. Principalele creatii ale culmedievale - eronici, letopisete, anale, scrieri hagiografice, codlegi s.a. - purtau amprenta traditiei romanitatii si exprinfluenta spiritualitatii slavo-bizantine. y

,~CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA TNCONTEXT EUROPEAN 47

~ lZa a Moldovei este indeajuns" '2Si cu sesuri si vai pretutindeni,

z ~ si felurite sate, insa fara decetiip. intarite prin iscusinta

~ u .,.I:J:SEs.••••_~".,ilg, afara doar de Cetatea~~m~easc~a. _ care este asezata pe un munte.liberi, mest I::!...: si ineonjurat de ziduri, [tara]cultura. Or . :iTInd]aparata doar de rauri eatranzit, iar ~ -,--arituri daruite de natura.l. Despre 0 _ v" • •

:e se poate:E.- tara ~c nu ~pse~:e dill~eel:alat .. - • 'ox> folosi oamenilor; S1 pe langa

e caiatoru s bo VA' de .~~ gata ill mille e aur, argmtze asemenea e eu mult eea mai:Dcuride aratura, vii si vite, pre-:.acun si helesteie, preeum si in

-::.e pesti alesi: intr-un cuvant e~g de toate bogatiile."

Georg Reicherstorffer,Chorographia Moldovei

ma a oamediul rural,. Aici tipul Printa simp la,naneasca, asatra si cara .Iativ modespetrecut am R5.T.c..."rf a Transilvaniei:~Georg Rei -, :a:riieste asa de inconjurata deria lumea r - f-7aJ!i si de netrecut incat nu suntE~opa Cen ~~.ri trecatori pentru a pa~~~e in

:=2 0: 0 face foarte puterruca ~1de~~~-~. In interior se afla 0 vale bogata

.:;,:ci:nDiede 30 de mile lungime si 6.e, impodobita eu sase _orase

t-rr.:;se. Cel mai de seama dintre elervul,apoi Alba Iulia si Sibiu. In

.~ pevamisurile muntilor se inaltapana la varf, ceea ce face ca tara

aratoasa si placuta ochilor sile~ sa fie eel mai bine randuit, in

\m;)~a sa, din Europa. Caci pea incununata de munti nu creste;rful, secara,orz, mazare si fasole. Si

H""~ din dealuri sau pe poalele l~riai vii si sate nesfarsite iar spre

Il.L.~rile inconjuratoare .cele maise afla numai pasuni pentru

- capre si cai si desisuri de paduri.astfel oranduita, inciit fiecaremdestuleaza pe cealalta, caci ceiindestuleaza celelalte doua parp.

te si aeestea la randul lor le::::eaza cu vinuri, vite, unt si branza:

£rimba intre ele toate eele de:~, dupa nevoile lor.

gasit pretutindeni 0 populatie- latoritoare si prietenoasa si am

enii de rand vorbind adeseorii~-"'" si tot astfel fac in mod obisnuit,

gtIrii.uWilliam Lithgow,

.:F:s=zt& cdiatorie: prin Transilvania ei Moldova

JROPEAN

SrUDIU DE CAZ: Ca1atori straini desprecivilizatia medievala romaneasca

I

Aflate intr-o pozitie strategica deosebita pe drumul dintre Orientsi Occident, Tarile Romane au suscitat si in Evul Mediu un interesdeosebit din partea Occidentului. Deoarece izvoarele erau deseorilacunare, relatarile unor calatori straini au capatat valoarea unor im-portante surse de informatie.

Calatorii straini se pot clasifica in cateva categorii: a) dili1tori erudiii- Antonio Bonfini, Georg Reicherstorffer [D1], Paul de Alep, EvliaCelebi, Anton Maria Del Chiaro, Franco Sivori; b) caliuori captivi -Johann Schilttgruber, Giovanni Maria Angiolello; c) aventurieri -Pierre Lescalopier, William Lithgow [D2]i d) misionari - Bandini,episcop de Marcianopol. ~

Toti acestia si inca multi altii au devenit cunoscatori directi. airealitatilor romanesti remarcand climatul, solul, bogatiile naturale,viata de toate zilele, arhitectura, ceremoniile oficiale, vestimentatia,personalitatile politice. Astfel, acesti contemporani au lasat documen-tare de prima importanta din care se poate desprinde 0 interesantaimagine asupra Tarilor Romane in Evul Mediu.

ENEA SILVIUS PICCOLOMINI (PIUS AL II-LEA)TRANSILVANIA $1 VALAHIA fN HISTORIA AUSTRIALIS

\CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN48

LECTIE DE EVALUARE:f

Civilizatia medievala romaneasca,

I. Cititi afirmatiile de mai jos si incercuiti litera corespunzabraspunsului corect:1. Florin Constantiniu numea conflictul romano-turc: a. r

b. conflict asimetric; c. tactica pamantului parjolit.2. Logofatul era: a. seful cancelariei; b. conducatorul 0:;;

c. sfetnicul domnitorului.3. Mahomed al II-lea a intreprins 0 campanie contra lui

Tepes in: a. 1480; b. 1469; c. 1462.4. Vladislav I a fost ucis in lupta de la: a. Nis; b. Varna; c. C~

Mierlei.5. Singurul portret -al lui Vlad Tepes este pastrat la cast,

a. Hunedoara; b. Bran; c. Ambras.6. loan Albert a incheiat pace cu Stefan eel Mare in anul: a. 1

b. 1499; c. 1496.7. Mihai Viteazul i-a infrant pe tatari la: a. Silistra; b. Rus

c. Putineiu.8. Universitatea Sasilor era: a.o universitate; b. 0 asociatie

turala: c. 0 adunare politica.

II. Completati spatiile libere din propozitiile de mai jos cu .matiile corecte:1.Regimul fanariot s-a instaurat in secolul .2. Familia domnitoare in au fost Musatinii,3. Rudolf al II-lea si Mihai Viteazul au serrmat .4. Sultanul a fost contemporanullui Vlad Tepes.5. !--a Leon Tomsa a publicat un Asezamant.6. In tureii au asediat Belgradul.7. Cavalerii burgunzi au fost infrenti in 1396la .8. Turcii au organizat un complot pentru a-l prinde pe

Tepes la .9. Stefan eel Mare s-a aliat eu hanul .

III. Priviti harta Tarilor Romane in secolul~f XVI-lea si dessituatia lor geostrategica.

IV. Alcatuiti scurte fise biografice privind personalitatea lui:Tepes, laneu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Sigismund BaVasile Lupu, leremia Movila.

V. Cititi cu atentie Siudiul de caz. Identificati criteriile confcarora sunt clasificati calatorii straini,

VI. Parcurgeti cu atentie fragmentele din insemnarile lui GReicherstorffer si amintiti principalele bogatii ale Moldovei

Vfl.Folosindu-va de portretele din manual, descrieti costudomnesti, Identificati influentele externe care le marchevolutia.

~IEREMIA MOVILA, DOMN AL MOLDOVEI

1595-1600; 1600-1606

EUROPEAN

ao-turc: a. r'fujolit.ducatorul 09

mai jos eu

inti.

ad Tepes.nant.

l .

prinde pe

,\

50 PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

ro:.,,[...] de cand au fost turci in Europa, afost si 0 chestiune Orientals, si in mo-mentul cand Rusia deveni 0 putere euro-peana ea pretinse sa rezolve aceastachestiune in profitul ei. [... ] Era vorba sase stie daca Imperiul Otoman va fidezmembrat si daca rusii vor fi lasati sase stabileasca pe Dunare."

Albert Sorel,Chestiunea Orientala in secolul al XVIII-lea

~"S-o ajutati pe Ecaterina a II-a sa izgo-neasca din Bosfor pe acesti murdari turci,acesti inamici ai artelor frumoase, acestistricatori ai frumoasei Grecii. Yeti puteaapoi sa va aranjati, totodata, cu vreoprovincie pentru a va rotunji [... ] pentruca eu vreau sa va vad irnpartind Turcia cucei doi asociati ai nostri."

Voltaire, intr-o scrisoare catreFrederic al II-lea, regele Prusiei

03

"Sa va ridicati 0 data cu noi sa napadimasupra turcilor fiindca fiecare este datora-~i pune viata pentru a lui lege si pentrUa lui patrie [... ] biruinta armatei noastrenu va lipsi de a intari ale noroadelor sco-puri [... ] dupa pace, noi le vom da al nos-tru acoperamant si a noastra milostivire."

Fragment din Manifestultarinei Ecaterina a II-a adresat

catre toti crestinii din Muntenia, Moldova,Muntenegru, Bulgaria, Bosnia,

Hertegovina, Macedonia si Albania, 1769

ro:"Aceste doua tari sunt de 0 mare utilitatestrategica pentru apararea imperiuluispre rasarit, caci posedand partea occi-dentala a Carpatilor, este indispensabil aposeda si partea orientale, care ar formapuncte de reazem al ostirilor, s-ar inlesniretrocedarea lor la caz de invingere; apoicele doua provincii pot hrani cu imbelsu-gare 0 ostire cat de mare. Tot comertulTurciei cu Polonia, Ucraina, Rusia si Cer-mania trece prin Bucuresti si Iasi [... ]."

Memoriu adresat in 1771catre Austria

~~~~~~==PRINCIPAT~Jt~~*~~TERI

Statutul politico-juridic (secolul al XVIII-lea ~iprima [umdtate a secolului al XIX-lea)

In seeolul al XVIII-lea, centrul 9i sud-estul Europei auconfruntate eu dOtiamari:- ro151eme: criza polilica-dm--r~i cOI].~intele saIe externe, respectiv cnza nulUlOtoasa-numita "Problema eJrientala" [DJ

Mari Puteri - ~ustria, Rusia, Prusia - 19i disputau do .asupra spatiului balcanic [D2], Tarilor l~omane si Poloniei. Mol~si Valahia s-au transformat in principalul teatru de confrmilitare intre imperiile vecine, cu grave consecinte pe plan ecor»social, politic, diplomatic si teritorial.

In seeolul al XVIII-lea s-a accentuat "Problema OrienImperiului Otoman nu a reusit sa se adapteze pe plan poli~ __militar. Aceasta criza a evoluat, cuprinzand intreaga viata seconomica si politica din sud-estul Europei pana la Marea Mrana.

ImperiulRus 19iimpunea tot mai mult prezenta in Balcani,tand de decaderea statului otoman. Politic a de expansiune aJinY.Q.ca.pretextul protejarii crestinilor cfii1BaIeani [D

3]. Inca din

Petru eel Mare sustinea: "noi nici afirmare a p"Uterii si intindposesiunilor noastre nu dorim si nici vreo imbogatire, ci pentru 'rar~a sfintei biserici si a pOWJrelq~~e9tine vrem sa luptam".

In urma pacii de la Pa·ss~rd~iH, l¥nperiul Habsburgic a de ..putere balcanica, Aliat sau rival Rusiei, a incercat sa limiteze pu~tarilor si politica lor hegemonic a in sud-estul european. Maria T~si Iosit al II-lea se temeau ca Rusia ar putea lua Principdevenind vecma cu romanii transilvaneni si slavii de sud (ortodsi ar avea astfel drum deschis spre Constantinopol [D4]'.

intre autonomie ~i suveranitate: initiative romdnesti

La sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al xvdomnitori precum Serban Cantacuzino, Constantin BrancoveanDimitrie Cantemir au orientat Tarile Romane sp~e Austria saudeterminand Imperiul Otoman sa intervina pentru a-9i as~fidelitatea conducatorilor celor doua tari. Mijloacele folosite auimpunerea regimului turco-fanariot si restrangerea autonomieicipatelor. Prin numirea domnilor fanarioti, se urmarea intes~tiuluid~~ofoman.-----Statutul juridic al Moldovei si al Tarii Romanesti (Valramanea acela de state vasale Imperiului Otoman.

Inasprirea dominatiei asupra Principatelor a determinat adiplomatice repetate ale "partidei nationale", care prin invcapitulatiilor cauta sa obtin~nomiei si c~denta sub protectia Marilor (~teri. In~1718, in mem~fateLillfiiClin Viena se cerea desprinderea

./

,-- 'Y/~ \

PRINCIPATELE $1 M':A.RILE PUTERI 51

'lItEL.: s::::&lAN E

fIERI -===Zft.l...Ia4lj

J'

• Je

~

sputau do .Poloniei.Mol':u de confrpe plan econa

lema Orientpe plan polio~ga viata so .la Marea Me

-e;CJt;

Ci

v::lq

<-'\'

~~

~~

_ .~~omane~ti de otomani,J~~trarea "datinelor" interne $i...pe_v.titor.".J\{) ~~~§.seaunarea unor dOrnni,roinani.,.

- '~~",,~v.~ C~atjvelor purtate la FQ~ (1772). delegatii.ale. ~ r: cI'f'!\. --7 boierilor ~1maltului cler din Moldova si Tara Romaneasca au reven-A~~WI ~~ \ dica~~:v~~rea la d?~e p~ante~ef. ~depe~~enta $iunirea celor __~ ~~:<1\ d~ v>- doua tari sub g~!l:anp.a-AustrleL.-RusH;n-9~Er..uslel>.

olului al XVIII- _~~ ~~. _ I't"";¥ -ToCin 1772, Ienachita Vaeareseu, principalul sustinator alL Brancoveanu. -\\~ ~ autonomiei sub su~ranitate otomana, considerata mai sigura decatAustria sau Ru ~~~r.& '§a:epende.ma sllb.J2rotectoratry.s,tii1lliteaun memoriu marelui vizir, __mtru a-~i asig " ~~ sustn:and r~ect~re~ v~chilor tratate, inlaturarea abuzurilor $1ele folosite au 1 revemrea la domml amante e.1autonomiei pP .... r L:~":J~"~':~I -A-f78 in eontextul eonflietului [uso-austro-ture, boierii munteni~ U:~rC ~i' ''/I'J. ,i;.A...I'.].'O.~ a~ eerut Austriei reeun?~terea.~eutra~ta.!ii? Tarh Rom~n:~ti~iar l~~~,strC:~t. Iii1~i'h:.l~,~ ~lstov@.a.u revendieat ~desfIilltare~'@';ale~, domm pamante~,

. ~litai~ $1mdependenta ~ro.te~Jia]WsJci=4i~Idei asemana~ se regasesc in memoriul moldovenilor adresat

lui Napoleon in ~ caruia i se eerea sprijinul pentru erearea unuistat romanesc - "bariera redutabila intre nord si sud", aflat subgaranti i nu sub roteetoratul Marilor Puteri. -------

/ A 822 doua delegatii ale boierilor ill rincipate formulau noicereri catre Poarta: domn si oaste pamanteana, atribuirea slujbelornumai pamantenilor etc.

'l.ane~ti

TRATATIVELE~~ LA KUCIUK·KAINARGI, 1774

--.--

52

!

IENA.eHIrA. v A.eA.RESeU (1740-1797)

Cronologie

1782Primeleconsulate ruse~ti la I~i ~iBuCll1'e??,'

--1783, - - ~ - 'Sunt infiintate consulatele austriece_'

1785 - -Sunt infiintate consulatele prusace.\

1Z2L__, .. -_Sunt infiintate consulatele franceze

-1802--" ----'

\=§un@i~!~£e:c_~~:rnat;ele-e~ ..Poarta acoraa nah;;enful de privilegiiMoldovei si Tarii Romanesti, fixeaza lasapte ani domniile si stabileste regimulobligatiilor materiale.

DictionarCAPITULATII, acte juridice semnate insecolele al Xlv-lea-al XVI-lea intre Poartasi Tarile Romane, care prevedeau obligatiireciproce dupa acceptarea tributului casimbol al rascumpararii pacii mahome-dane si al suzeranitatii otomane. Poartarecunostea institutiile, legile si credintalocuitorilor Tarilor Romane.PARTIDA NATIONALA, grupare a boie-rimii pamantene care revendica in secolulal XVIII-lea respectarea autonomiei statale,revenirea la domniile pamantene, elimi-narea greci10r din administratie si biserica.

PREMISELE, CONSTITUIRII ROMANIEI MOOERNE

Un memoriu.muntean din~propunea unirea Principafcumpararea independentei la un pret echivalent cu birul reambelor tari. Noul stat urma sa fie "de sine si neatarnat"-.-

Statutul international al Pri .p.atclQr a fost dezb~," ....1Adfianopol, cand s-a 0 lcializat protectoratul rus, a oi in: 1Paris, cand protectoratul rus a ost A oeuit eu garantia coleMarilor Puteri," "=----------I

[5;- ---Conflicte tntrs Marile Puteri care au lnfluentat !?imodifi

statutul politico-juridic al Principatelor

CONFLICTANI DE DESFASURARE

TRATAT DE PACE_/

austro-otomanl69~Carlowitz

ruso-otoman1710-1711

Vadul HU9liOr

PREVEDERI, CONSECINTE PENTRU TARILE ROM

Poarta recunoaste trecerea Transilvaniei sub~.-fulirea habsburgic~ -

Oomnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, se refug'Rusia alaturl de boierii filorusi; cetatea Hotin devi

ruso-austro-otoman .1735-1739 Ilmp~r,I~1 H~~sburgi~ res~ituie Oltenia care este:

- 13elgrad realiplta Tam Rom~ne9tl,

austro-otoman171.§-1718Passarowitz="

ruso-otoman1768-1774..,

Kt1cIuR-Kainargi

Banatul si Oltenia trec_ sub §.t~pl,nirealrnperiul Habsburgic~ . ' ---- ----

Moldova si Tara Romansasca sunt scutite deRentru doi' an'i; este confirmata autonomia Prine!Rt:JsIaobtine dL~Ptl!1 de a)ut.e.OLeoi-iA-falJoarea.-Romane; aSttAI lnceue pretectoratul ruses~---- fir;, .• -l"':J.\II __ -- _ ~

ruso-ausno-otornan.S"1787-179j- -

~~Aust§l,179t). CJJJlusia, 1792)~-----ruso-otoman1806-1812Bucuresti

ruso-otoman-1828-1829 -'~dria.nopoL ~

Rusia ajunge veclna a Moldovei.----.:.-""", ••(~ iQ. '"

Tlnutul dintre Prut !?i ~ia}este--Ced~- _.

Autonomie adminlstratlva pentru arnbetetartRestituirea raialelor de pe malul stang al Dunarii (Turnu, Braila) catre Tarile Hornane.Granita cu Imperiul Otoman pe talvegul Dunarii,Numirea domnilor pe viata,Libertatea cornertulul (desflintarea monopolului ot,Oreptul de naviqatie pe Dunare cu vase proprii.Tngradirea dreptului de interventie a Imperiul OtoPrincipate.Mentinerea ocupatlei rusesti 9i obligativitateaImperiului Otoman de a recunoaste ~i confirmaregulamentele administrative.

1. Explicati conceptul "Problema Orientala". Folositi [01],

2. Cum a influentat conflictul de interese dintre Marile Puteri situatia Princiin secolul al XVIII-lea si 'inceputul secalului al XIX-lea. Folositi [02, P3harta. - .

3.A 'fast eflclenta activitatea .partide' nation ale" In secolul al XVIII-leaexemple 9i aratati daca existau 9i alte solutii.

••SECOLUL FANARIOT

1ft··'··',.:··4: 0•. 'e•• '."1

\\

53

••. ---;:;;r: copiii mei, di pe acest pamantintamplator si al nestator-

sti, Trebuie sa fim necontenita inlatura loviturile indreptate

persoanei si averilor noastre.RU TARILE ROM~ aminte ca inaintea unui turc

, . - trebuie sa va aratati supusi,, ~ero9i."

Sfaturile lui Nicolae Mavrocordat

ciitre fj~l s~~ ~~s ..ta~~\/

t~J~\----1/

\

silvariiei sub------

nirea

Ulia care- este

oniile care vin dupa nurnirea-------.I::;;::rilor, asa cum le-arn vazut eu cutrabia)-este-cedat ~aunarii ultimilor doi domni

~ .~ a si Tara Romaneasca, in 1818- Ia Constantinopol. A doua zi

ambele tari._~e, un. o!*~ superi~r merge~ang al Dunarii (Gi ..::cmarele vizir, sa-l aduca la Poartae. - ru1 care, de aceasta data, estewegul Dunarii." .:.c: ID1 numar mic din cei apropiati,

~e. Marele vizir ii da inves-ipatului 9i-l imbraca in caftaYf

-- mantie Iunga cu flori, care, lasernn de cinstire). Toata suita,

~-~,a primit caftane, 11insoteste pepana la palatul unde locuieste

se aduc apoi, rand pe rand, lade cateva zile tuiurile, stindardele,....-.-.n, sau pumnalul impodobit cu

______ ----"'~ Fiecare din aceste obiecte, carese de ofiterii seraiului sau aiinsotit de un alai mai mult sau-=-~mare, domnitorul primindu-i

,?e divan, fie in pragul palatului."J. M. Lejeune, secretar francez

al domnitorului Alexandru Sutu

!monopolului oto:u vase proprii.!a Imperiul Oto

bliqativltatea~e ~i confirma

::olul al XVIII-lea?

SECOLUL FANARIOT 1

Pananotismul a reprezentat un sistem \S6<;ial,~S®omic, politic ~Ltcultu~aWmpus de catre Poarta In secoluI al XVIII-lea,~ahariotismu provine de la cartierul Fanar din Constantinopol,de unde erau originari cei mai multi dintre domnitorii TarilorRomane In secolul al XVIII-lea. Pana la 1774, ei erau descendentiiunor familii de ori. ine romana,'- albaneza ~i greceasca: Racov~Ghica, Mavrocordat, Callimac i. Spre s arsitu epocii fanariote seconstata preponderenta grecilor la tronul Principatelor: Ipsilanti,Mavrogheni, Caragea etc.

o data cu instaurarea regimului turco-fanariot, Principatele au fostcomplet integrate structurilor politice si militare otomane, Incetandsa mal.C1eSfK90are0 politica externa pro)2rie"flYPrincipala trclsatlira a epodi este noul caracter al regimului domi-natiei otomane, mult mai apasator ain p®d:Jie-v:e~~ieconoilllc:-D'C>mnitorii-au-aeve~~ari 1D cadt.uLad~-fi'atier-slrltanului, avand rangul de .ea9a cu doua ~ [Dl' D2]. Eraunumiti sau revocati m-fW:1:ctiede interesele Porjii si de sumele de banipuse In joc.

I\~ k~ W~~LlJl 51

Sistemul obligatiilor Tarilor Romiine caire Imperiul OtomanCreste permanent, dar reprezinta doar 0 mica parte aobligatiilor Tarilor Romane catre Poarta.

Suma de bani platita pentru numirea domnului si apoipentru reinnoirea domniei.

Daruri pentru sultan si marele vizir facute cu diferiteocazii, mai ales de Bairam.Fiecare domn avea la Poarta un om de incredere care sefolosea de "pe9che9uri pentru obrazuri stiute", candceva ameninta pe domnul de la Iasi sau Bucuresti.

Mari cantitati de grane, vite, cherestea, silitra erau trimisela Constantinopol, neplatite sau la un pre] impus, subvaloarea pietei,Monopolul otoman asupra comertului extern romanesc:astfel, se cerea ca anumite produse sa fie vandute cuprecadere negustorilor otomani, exportul cafre alte tanfiind ingaduit dupa aprovizionarea otomanilor.

Ierarhia social-political Accentuarea dominatiei otoman lit 0 influenta negativa

as~pramstitutiilor !!!ii, a ~t~i functiilor mterne, de la do.ITiinelaaanuru.stratie rp3]' Vechea ierarhie a boierilor, bazata in pnncrpa'pemarea proprietate funciara, a fost modificata I2..rin~f~

.S~,t1R~a;rocordat, c~re a stabilit ca boieri sunt .door eel!~!iil 0 func~Jn....st~L. Urmand modelul otoman--;oolenmea ii'J:GiI5TVifnul cel mare S1 institutia ,,~elor cinci de sus", PTEtipemhf7

~. ","" ...' ~ -1:are lnfrau cind Inalfl dregaton: Iogofatul, vornicul, hatmannl,

T;'t

1.Tributul

2.~(mare, 0 data 1atreiani; mic, In fi.ecarean)fY'I~

3. Peschesurile=-------

4.0bligap.a de aaprovizionaConstantinopolul cugrane: cererile defurnituri

54."\

PREMISELE CONSTI:rUIRIl ROMANIEI MODERNE

D3

"Provincia aceasta are si un stapan, msaun stapan strain, care 0 jefuieste, careeste silit s-o jefuiasca si sa faca acest lucrucu 0 graba necrezut de mare. Toti slujbasiiau grija sa le urmeze pilda, incat intreagacarmuire nu este altceva decat un jaf [... ].Noile nevoi ale domnitorului trebuie aco-perite cu noi venituri. Nici cele mai ne-

-~ obisnuite intamplari nu vor face sa sedezlege baierele unei pungi 0 data ce afost umpluta. Totul este pastrat cu grija sitrimis la Constantinopol, unde vor fiplatiti prietenii, ocrotitorii domnitorului,care astfel i9i pregateste propriile izbanzi."

Raport despre Moldova al viceconsululuiRepublicii Franceze.

adresat lui Talieyrand, in 1798

·1rD4

"Cei mai multi dintre ei, curtezanii sibogatii, imiteaza cu deosebire pe otomaniatat la imbracaminte cat si la irnpodobireacaselor, la mese, la multimea slujitorilor,la ceremonii, la multimea bucatelor. Cutoate acestea, dupa ocupatiile nemtilor sirusilor, au inceput a-i imita pe dansii.Astfel, vede cineva 0 amestecatura dedatini europene si turcesti si la mesele lorsi la costumul femeilor si la confortulcaselor lor."

Dionisie Fotino,lstoria generalli a Daciei

CONSTANTIN MAVROCORDAT

postelnicul si aga. Marii boieri l;;i ziceau frati si numai ei pbarba. Din cele patru clase ale boierilor, ultima era cea a m.descendenti fara dregatorii ai boierimii mici de la tara. Rangu:Qepuse in evidenta de reguli stricte de protocol. De pilda, un boiclasa a treia saruta poala anteriului unui boier din clasa intai.Bdin clasa a doua Ii saruta doar mana, iar cei din protipendada,de acelasi rang, se sarutau pe obraz. Domnii fanarioti au eredregatorii, iar boierilor fara functie le ofereau titluri care nuacoperire in aparatul administrativ. Caftanul, vesmantul puboieri, a devenit simbolul statutului" social si un rapid mijlimbogatire. In acest context, conflictul dintre domnia fanariboierimea pamanteana sau dintre boierii greci si cei ro ~dominat politiea interna, Cele doua partide isi disputau pU!problema statutului Principatelor si relatiile cu Constantino

ALAIUL PRINCIPELUI CONSTANTIN IPSILANTIMERCAND LA SUBLIMA POARTA PENTRU A PRIMI INVESTITURA (1802)

Regimul turco-fanariot a determinat un regres economic,si militar al Tarilor Romane, dar si orientalizarea culturii ~lizatiei: limba greaca era folosita in administratie si biserica, apreluate moravurile, imbracamintea si stilul de vlala diConstantinopol. Totusi, dupa 1774,se raspandesc ideile si modviata occidentale [D4].

Cei mai multi dintre domnii fanarioti, influentati de ideile illniste si de modelele europene ale despotilor luminati, au incenintreprinda in Principate reforme administrative si.snciale •contribuit la alcatuirea unorcoduri ~i. ~

Codurile din secbIUI'al XVII-lea,bazate p~ obiceiul Bam~si p~voarele romano-bizantirierau fost inlocuite la ll.:!de~Alexaridrii Ipslianti (PYavii'!!:icellscacondicdi, Searlat Ca.utfuachi(Callimachi), Ion Cheorghe-Caragea (Legiuirea Caragea), Izvjuridice erau codul civil'austriae si codul civil allui Napole---Constantin Mavrocordat 1pt'}I v - ,. 'j' v

lntre anii 1730si 1769,domn al Tarii Romanesti de sase ori, , "patru ori in Moldova datorita priceperii cu care l!?icultiva re

~ numai eiera cea a ma

Jara. Ranguri!epilda, un 1Jof1clasa intai.]protipen~a,narioti au crealtluri care nu aesmantul puill rapid mijllomnia fanarici si cei romfdisputau puConstantino

>NTILSTITURA (1802)

-. IIi ai Tarii Romanesti, veriveti fi! Nici 0 pravila nu_-..cc de a intampina raul cu rau'

ip iasa inainte, dai culovesti, ca sa-p aperi viata

__3alaurii care ne inghit de vii,~~...::..: noastre, zic, atat cele

cat si cele politicesti, panasaferim a ne suge sangele din

- c:fuld sa le fim robi?"Fragment din Declaraiia de la Pades,

23 ianuarie 1821

s economic, prea culturii $I!si biserica, au1 de vlatll d: ideile si mod

~p.de ideile ilmap', au incerce si..sociale si

~ de sase ori ,~19i cultiva rela; TUDOR VLADIMIRESCU

(i780-1821)

SECOLUL FANARIOT #~~/~~ 55~

la Poarta.Jn acest rastimp a infaptuit mai multe reforme. A desfiintatp4maniIim Tara Romaneasca, reglementand regimul zilelor de cla~a.~eforma fiscala pe care a intreprins-o a insemnat introducer~<D?rin-

~geR@-Fa.Lj,ta.tiJQI..la..Jmpozite, iar reforma administrativa sijudecatoreasca a adus unele inovatii semnificative: sistemulfunctionarilor platiti, instante de judecata in fiecare judet si 1imitareaautoritatii clerului asupra mirenilor in chestiunile de judecata.

HIf.!j jJ rJ4T,~'. Alexandru Ipsilanti YH~1-~1-!g-'N.Jj f

Domn al Tarii Romanesti in doua randuri,·t774-1782-;1796-179ursi al Moldov'ei in anii 1786-1788. Fiina: un omfuvatat, cu studii de~atematica si filozofie, s-a preocupat de Inv~ama~t, reorganizandAcademia Domneasca de la Sf. Sava ~ mflmfan:ac; $coala de.~pie..Q1k

si un orteIinat.z..--S-a mgrijit, de asemenea, de starea edilitara a Bucurestiului, caruiai-a stabilit 0 noua delimitare administrativa. In vremea sa au aparutprimele cismele din oras si a inceput ridicarea unei curti domne~li.Tot din initiativa sa, s-au organizat sist~mul12ostelor, manufacturilede hartie. Cea mai importanta rea1iZ;;re a sa este Pruuiiniceasca-am-area, ui1COd de legi care a contribuit la reorganizarea justitiei....-

Criza orientald $i revenirea domnilor pamanteniInceputul seco1ului al XIX-lea a cunoscut 0 activare a spiritului re-

volutionar european. In contextul crizei Imperiului Otoman, al mis-carilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona,Principatele au initiat 0 actiune politica avand G~.scap promovareaprogramului lor national--r- ,- . - ~ .~ ,..

~ii boieri pamanteni din Tara Romaneasca, inspirati de princi-piile iluministe si de ideile nationale moderne.ftu hotarat organizareaunei revolte care sa redea Principatelor vechile privilegii incalcate deotomani si fanarioti, ;. - - - .

Tudor Vladimirescu, fost comandant de panduri si sudit al Rusiei,a fost ales de Comitetul de Obladuire ....: organism politic provizoriudesemnat sa inlocuiasca domnitorul ~ sa "ridice norodul cu armesi sa urmeze precum este povatuit", pentru ca "sa se fad folosnea-mului crestinesc si patriei noastre".

Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianua-rie - ~aj 1821 , avea un caracter moderat, reflectat si 'de d~ume~te1e --.-'- ....'.programatice, care insa contineau idei iluministe [Ds]' Actiunea roma-neasca s-a desfasurat in stransa l,.ggatura' cu Eteria si in acest ?c9PTudor a incheiat un legamapt cu lord ache ~i Farmache, capeteniileeteriste; intelegerea avea ca scop liipta impotriva dominatiei otomane,

La chemarea 1ui Tudor au raspunspandurii, care alcatuiau nucleulmilitar al miscarii, taranii si mica boierime. Ei au format .Adunareanorodtili!t', organism politic si militar, constituita dupa moclelul AdU:-

narii nationale din timpul insurectiei sarbesti, amandoua inspiratede Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. Adunarea a impartitputerea politica cu vechea administratie, controlata de boierii dinComitetul de obladuire, Dupa sosirea lui ...~Ipsi.lanti, can-ducatorul miscarii eteriste, in Principate si dupa tratativele cu Tudor,administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie, prin mij-locirea Comitetului de Obladuire.

~kl~ Je OM.oJ.ut~

56 PREMISELE. CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

D6!,;,.0

"Fraplor![...] aduceti-vaaminte ca suntetiparti ale unui neam; [... ] Ca sa fim si noivrednici acesteicinstiri a neamului, dato-rie netagaduita avem sa uitam [...] vraj-bile care ne-au defaimat atat, incat sa numai fim vrednici a ne nurni neam. Sa neunim dar cu tojii, mici si mari, si ca nistetrap, fii ai unei maici, sa lucram cu totiiimpreuna, fiestecaredupa destoinicia sa,castigarea si nasterea.a doua a dreptatilornoastre."

Proclamatie entre bucuresteni, 1821

./

DictionarAGA, mare dregator, comandant al Poli-tiei Capitalei si al targurilor.CAFTAN, haina cu care erau imbracatidomnii la numirea in scaun si marii boierila nurnirea in dregatorii.CLACA, forma a rentei in munca prestatade taranii dependenti din Tarile Romane.Prin Asezamantul lui Constantin Mavro-cordat, taranii devin liberi din punct devedere juridic, dar sunt lipsiti de pamant,ETERIE, societatesecreta creata cu scopulde a conduce diaspora greadi pe caleaeliberarii vechii Elade. Planurile militarevizau 0 rascoala generala in Balcani,acordand Principatelor un rol important.HATMAN, mare dregator, comandantulgranicerilor si al politiei in secolul alXVIII-lea.PANDURI, corp de oaste a carui misiuneera prinderea si paza hotilor, iar ulteriormentinerea ordinii interne.SUDIT, locuitor al Principatelor, deorigine straina, carebeneficiade privilegiidin partea statului.TVI, steag otoman, alcatuit din cozi lungialbe de cal, atarnate de 0 lance cu semi-luna in varf insemn al puterii sultanuluiacordat domnitorilor Tarilor Romane(doua tuiuri).

Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca repreal "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice siCererile norodului rQItulnesc, concepute ca un act fundamental petrebuia sa jure domnii Principatelor, contineau principii modenumirea in functii dupa merit, libertatea comertului, armatanala, desfiintarea vamilor interne -, dar prevedeau si mentidomnilor fanarioti, Dupa 20 martie, Tudor a inlocuit discursul s .litie eu unul patriotic si national, necesar unirii tuturor fortelortru recastigarea "drepturilor tam" [D6]' Evenimentele au luat 0 ..

neasteptata: revolta greeilor si eea a romanilor au fost dezavuablic de consulul rus de la Bucuresti si apoi chiar de tarul Alexanmembru al Sfintei Aliante, dar care, in acelasi timp, le sustinumbra.

Tratativele initiate eu otomanii si deseoperirea aeestora deeteristi au insemnat sfarsitul Iui Tudor. Parasit de capitanii sai,a fost judecat si condarrmat de Eterie pentru tradare, in confocu legamantul incheiat.

-A _ Dar.anul Idcl a provoeat sfarsitul regimului fanariot in Prin .In 1822 domniile fanariote au fost inlocuite eu eele pamanten

Cronologie171L

Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Moldovei; inceputul returco-fanariot.

1716Nic5hreMavrocordat este numit domn al Tarii Romanesti: inc., ,

regimului turco-fanariot.1787 ~

~nachita Vaciirescu publica primele versuri tiparite in limba roma1813 - - - -'---

Gheorghe Asachi deschide la Academia domneasca din Ia1Jiun rr

limba romana pentru a preda un curs de inginerie si hotarnicie, '1816-1817 "

S-a tiparit la Iasi Codul Callimachi, 0 culegere de legi inspirata in maredin codul civil austriac.

1818Gheorghe Lazar a fost numit "dascal" la Scoala de la Sf. Sava, unde agurat cursurile in limba romana.A aparut la Bucuresti Legiuirea Caragea, inspirata de codul civil rr- ",

1822Au fost restabilite domniile pamantene. Poarta a numit pe IonitaSandu Sturdza domn in Moldova si pe Grigore Dimitrie Ghica doTara Romaneasca.

1. Gasi!i trei trasaturi ale regimului turco-fanariot. Folositi documentele2. Explicati cum a fost posibila politica reformatoare a domnilor fanarioti tn

Inaspririi domlnattei otomane asupra Principatelor. . •• at3. Dati doua exemple de reforme sau rnasuri cu caracter reformator

determinat schimbari de structura Tndomeniul respectiv.

Trecerea Transilvaniei sub stapanirea Imperiului Habsburgic amodificat statutul politic al principatului, caruia i s-a limitatautonomia interna. Locul principelui a fost luat de un guvematornumit de imparat.

Curtea de la Viena a reprezentat speranta unui sprijin pentruobtinerea drepturilor politice pe care autoritatile locale si nobilimeamaghiara refuzau sa Ie acorde romanilor,

Prevederile Diplomei Leopoldine din 1701, care acorda drepturicivile romanilor trecuti la greco-catolicism, nu au fost aplicate. Prin-cipalul avantaj al unirii cu biserica romano-catolica a fest doarameliorarea situatiei economice a clerului unit.

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, in lipsa unei nobiliminationale, lupta romanilor pentru drepturi politice a fost condusa maiales de cler.

------':':t CON$TIINTA NATIO~ALA $1 EMANCIPARE POLITICA 57

l acestora de:apitanii sai, 11re, in confo

mceputul re .

Iin Iasi un "clasiotarnicie. '-,

INOCHENTIE MICU KLEIN(1692-1768)

EPISCOP, 1728-1751

pirata in mare .,S d kt.-",-,-,pul si clerul unit eer niste lueruri

. ava, un e a -"'! nimenea nu le-a mai cerut vreo-ze la strabunii nostri si nu le vacere nici de la urmasii nostri. [... J

_'Va ee rasroarna din temelie drep-~ libertatile avute pana aeum, in

din partea natiunilor patriei. Cer ee,z» clatina si tulbura intreg sistemul. tari pastrat pana aeum in ordine

. atilt in eele reli&.ioase, cat si in eelesi economice. In fine, cer aceea ce

~ui si plebei valahe, dupa firea eibine cunoscuta, nu i se cuvineata, La aceste cereri nemaiauzite siinsemnate ale episcopului, noua,ile, care am venit la aceasta dieta,este iertat a raspunde, nefiind

izati si pregatiti a ne declara intr-oiune atilt de importanta si deptata."Raspunsul membrilor Dietei din Cluj la

riul episcopului Inochentie Micu din 1744

it pe Ionita (Lme Ghica do

r reformator ca'I.

CONSTIINTA NATIONALA I, , ,SI EMANCIPARE POLITICA,

loan lnochentie Micu Klein

S-a nascut la Sadu, langa Sibiu, intr-o familie de tarani liberi pePamantul Craiesc. Familia Micu, originara din "scaunul sasesc" alSibiului, a devenit prin innobilare, in 1729, "Klein", la care s-aadaugat desinenta nobiliara propriu-zisa "de Sad". In~chentie Micua urmat liceul iezuit din Cluj, apoi a studiat teologia. In 1728 a fostnumit episcop, functie in care a fost instalat in 1732, cand i s-a acordatsi un loc oficial in Dieta Transilvaniei.

EI a transformat ideile mai vechi, sustinute de umanisti, decronicari si in special de Dimitrie Cantemir -latinitatea romanilor,vechimea lor in Transilvania, nobletea lor romana - in argumentepentru obtinerea drepturilor politice. Pe plan politic, obiectivul sauesential a fost recunoasterea "natiunii romano-valahice" pe masuravalorii, numarului si aportului ei.

Programullui Inochentie Micu nu ar fi fost posibil'fara 0 serie dereforme sociale:

• reducerea robotei;• desfiintarea servitutii personale;• libertatea fiilor de iobagi de a urma scoli si meserii;• ridicarea nelimitata a romanilor in slujbe si in aparatul de stat

conform aptitudinilor, dar si necesitatii reprezentarii "natiuniiromane" potrivit eu numarul, calitatea si rolul ei in viata prin-cipatului [D1l. "

Aceste revendicari au stat la originea unui adevarat program deemancipare nationala a romanilor transilvaneni, care a fost continuatde Scoala Ardeleana.

Datorita consecventei cu care a cerut drepturi pentru romani,Inochentie Micu a fost chemat la Viena si apoi a fost silit sa plece inexilla Roma, unde a ramas pana la moarte.

58,

PREMISEtE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

D2

"Nap.unea romana [... ] se roaga si cereurmatoarele:1. Ca numirile odioase si pline de ocara:tolerati, admisi, nesocotiti intre Stan [... ]acum sa fie cu totul indepartate, revocatesi desfiintate in chip public. [... ] natiunearomana, renascuta, sa fie repusa in folo-sinta tuturor drepturilor civile si regnico-lare (oficiale). [... ]3. Clerul acestei natiuni credincios bisericiiorientale, [... ] de asemenea si nobilimea siplebea atilt cea oraseneasca, cat si cearurala, sa fie socotita si tratata drept inacelasi fel ca si clerul, nobilimea si plebeanatiunilor care alcatuiesc sistemul uniunii.4. [... ] sa se procedeze in chip just lapunerea in slujba, in nurnar proportional,a persoanelor din aceasta natiune."

Supplex Libellus Valachorum, 1791

Cronologie

1732-1741Inochentie Micu a redactat memoriile adre-sate Vieneisau Dietei din Cluj; el cerearespectarea drepturilor acordate cleruluisi populatiei greco-catolice; discursurilesale au la baza argumente istorice, demo-grafice si fiscale; drepturi egale pentru"nap.unea romana".

1744Inochentie Micu a alcatuit 0 petitie, SupplexLibellus.

1754S-au inaugurat primele scoli din Blaj; acestoras devine un centru de renastere natio-nala si de modernizare a culturii romane.

1778A aparut prima lucrare istorica a ScoliiArdelene: Scurta cunostinta a istoriei roma-nilor de Samuil Micu: .

1784Rascoala condusa de Horea, Closca siCrisan.

1785Patenta imperiala de desfiintare a iobagieiin Transilvania.

Dictionar

NATIUNE ("natio", in sens medieval),stare sociala care beneficia de anumiteprivilegii sau imunitati.

1. Cornparati statutul politic al Transilva-niei cu cel al Principatelor In secolulal XVIII-lea.

2. Dsfiniti Supplex Libellus Valachorum.3. Facef 0 cornparatie intre programul lui

Inoehentie Micu si eel din 1791. Folo-siti-va 9i de [01' 02]'

..\

Biserica IlnitdHabsburgii au initiatchiar de la inceputul dominatiei lor in

silvania 0 politica sustinuta de catolicizare a romanilor, care,tuiau majoritatea populatiei.

Unirea cu biserica romano-catolica a fost hotarata de siintrunit la Alba lulia in 1697.Aceasta hotarare a fost urmatamanifest semnat de 38 de protopopi, care apreciau pro .,Curtii de la Viena ca unitii se vor bucura de privilegiile peatolici. '

In 1699,diploma emisa de imparatul Leopold Iseutea preotiide iobagie si de robota. Cea de-a doua Diploma Leopoldinatoare la unire hotara ca si taranii uniti trebuie sa fie "primiti inturile tarii, ea si ceilalti fii eatolici ai patriei". Dieta Transilva acceptat insa aceasta diploma. Unirea religioasa priveaelemente canoniee preluate de la catolici: recunoasterea priPapei, folosirea in ritual a painii nedospite (azima), Purgapurcederea Duhului Sfant nu numai de la Tatal, ci si de(jilioque). Uniatii sau greco-catolieii isi pastrau ritul bizobiceiurile si calendarul ortodox.

Pe termen lung, .Llnirea" a permis clerului greco-catolic slegaturi culturale cu Roma, fapt ce a favorizat si stirnulatde idei de care si-a legat numele Scoala Ardeleana, cu rol impin dezvoltarea constiintei nationale.

Supplex Libellus Valachorum - programul politic ~inational al Scolii ArdeleneSupplex-ul a fost redactat de Iosif Mehesi, de la Cancelaria a

in colaborare cu Samuil Micu, loan Piuariu-Molnar, Gheorghe $Petru Maior si altii, Memoriul, inaintat in martie 1791imp ~Leopold, eerea reintegrarea "natiunii" romane in randul "nilor" tarii, fara deosebire de confesiune. Temeiul juridic al arevendicari consta in faptul ca romanii erau cei mai vechi 10ai tarii, cei mai numerosi si purtau sarcinile cele mai multe [

In mai 1791,imparatul a trimis Dietei din Cluj memoriulnilor, spunand ca "natia yalaha ar cere [... ] ca sa fie declaratanatie regnicolara". Dieta a refuzat discutarea petitiei romanilortru motivul ca cererile reformulate si rezolvarea lor ar dueeturnarea vechiului sistem de privilegii din Transilvania.

Scoala Ardeleand, miscare culturald nationald iluminisidScoala Ardeleana a reprezentat un fenomen cultural-ide

bazat pe 0 grupare de carturari cu idei si preocupari comuneun program de emancipare nationala, ScoalaArdeleana, formaSamuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si loan Budai-Desi alti intelectuali, s-a conturat in deceniul opt al secolului 1desfasurandu-si activitatea si la inceputul secolului al XReprezentantii ei si-au consacrat cea mai mare parte a actistudiului istoriei, pentru a dovedi in principal originea Lunitatea poporului roman si continuitatea sa in Dacia. Ei sustiideea "originii romane pure" caci, asa cum scria Samuil"romallii, cei ce astazi sunt in Dacia [... ] ei pre sine se numesc r,si sunt din romanii cei vechi, de Traian adusi si asezati in Dr

IN CAUTAREA UNOR NOI SOLUTII POLITICE 59

tarata de sifost urmataciau pro~lvilegiile p

~-_\AMENTUA

8"

prANIK-~'-"'~

xo-catolic sastimulat mis,cu rol impo ,¥H1IPIljIlI4

185••

»litic ~iAMENTUL ORGANIC

":.-- . ,..,.-1_ .•...

ancelaria aGheorghe $'1791 imparan randul "njuridic al aoai vechi loc .iai multe [D2'

memoriul nie declarata:'i romanilorrr ar duce larania.

/

iluministd

e numesc rosezati ill Da .

IONIri'\. SANDU STURDZADaMN AL MOLDOVEC 1822-1828

J\

IN CAUTAREA UNOR NO! SOLUTII I,POLITICE

Elita romdneascd

in societatea romaneasca din secolul al XVIII-lea si prima jumatatea secolului al XIX-lea, elita era reprezentata de boierime. Domnitoriifanarioti au respectat cursus honorum caracteristic vechilor familiiautohtone, dar au impartit dregatoriile si marilor familii fanariotedeja stabilite ill Principate sau celor venite 0 data cu alaiullor. Dupa1822, data restabilirii domniilor pamantene, celor 30-40 de marifamilii boieresti autohtone sau alogene, inrudite toate intre ele, lereveneau functiile ill administratie.

Treptat, fiii boierilor pamanteni si-au schimbat optiunile intelec-tuale si apoi politice. Datorita preceptorilor angajati sa-i invete limbafranceza si dupa ce studiasera ill Occident, ei au renuntat la Invata-mantul in limba greaca. Au avut astfel acces la cultura si ideile apu-sene care au animat "partida nationala", adica generatia revolutieide la 1848 si a Unirii Principatelor.

tt;J

Miscarea nationalii din Tara Banuineasca.si Moldovar -' --- -.:--- ------

Dupa 1774, ill paralel cu memoriile care expuneau problemarecastigarii independentei sau a abolirii regimului turco-fanariot, auaparut proiectele de reforma care propuneau posibile schimbari illeconomie, ill sistemul de guvemamant. in plus, aduceau ill discutieputerea principelui si originea sa etnica, atributiile domniei si chiarintroducerea separarii puterilor. Miscarea nationala a atras mai multepersonalitati din randul boierimii: Mihai Cantacuzino, IenachitaVacarescu, Dimitrie Sturdza, Iordache Rosetti-Rosiiovanu, EufrosinPoteca etc. -

in 1802, Dimitrie Sturdza, membru al elitei moldovene, a alcatuitun proiect intitulat "Plan sau 0 forma de obladuire republiceasca aris-todemocraticeasca". Forma de guvemamant pro.p~sa er~ rep~prrca,pe care trebuia sa 0 conduca boierimea grupata, potrivit principfuluisepararii puterilor, ill trei divanuri: Divanul eel Mare, organulsuprem de guvemare, format din marii boieri, Divanul Pravilnicesc,cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor,Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin votindirect.

Proiectul celor 77 de.i.ponturi" (Constituiia carvunartr) alcatuit ill1822de comisul Ionica Tautu, consilier allui IonitaSandu Sturdza -si secretar al capuchehaiei Moldovei, exprima r~vendicarile miciiboierimi inspirate de Declaraiia drrrturilor omului ?i ale cetaieanului side actele si memoriile anilor 1821-1822. Conducerea statului ar fi fostatribuita unui domn, avand puteri limitate, ales dintre pamanteni deo Adunare obsteasca fermata din inalti ierarhi si "toata obsteaboierilor", ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari caale domnului. Memoriul mai contine cereri privind organizarea

-;

60 PREMISECE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

MIHAIL STURDZADOMN AL MOLDOVEI, 1834-1849

OB$TEAS~A ADUNARE DIN BUCURE$TILA 1834

ad~l}istraJiv~,j~.s:atpreasca, bisericeasca, financiar~Alibre}igio~ad~~§.QlliuaJLti'parulu.i,egalitatejl:mtala re~:r:. In Iecu-problemele nationale, Constitutia carounara sustinea iautonomiei fata de Poarta si ale depIinei dezvoltari a c~~.

Regulamentele Organ iceConventia ruso-otomana din 1826, incheiata la Akke, .•.-~

prevedea alcatuirea unor regularnentede organizare interna acipatelor. Regulamentele Organice au fost redactate de doua cde boieri munteni si moldoveni conduse de consulul generMinciaki. Textul lor a fost dezbatut la Petersburg, unde s-autilOcIifiCari,si apoi a fost supus aprobarii Adunarilor ObstestiBucuresti si Iasi si ratificarii de catre Poarta, r-

..:t:p<:~o..:t:~NP.z~p<:_~E-<Oc/)

~~

~~~~510..:t:~

!;:G:i

~zp<:<-~esp:;...J~~c/}~

2

2. Legislativii: A~~a Ob~ea.~- '-Eri c6ffipusA m~~ritate d~~~i in~p. funcp.on?ri.

~<igpta legile $i..R!"e.~ntaDomiiului rapoarte desQre stareaminute anqjpral~- • ~- =---.-------=--

3. [udecdtoreascd: Org~e jlldg!;ata""'" 1naItul Divan Domnesc reprezenta instan!a supu:JIla.

Erau organizate C0.!J211raeayocatU.Ls_e.r..\fu:i..uLproqrra~.--"-.......--

~:<~ii5c/}-Cil~

Impozitele erau unificate intr-unul singur: .capitatta".Burghezia platea "patenta" calculata pe venit. -Erau desfiintate vamile interne.Era adoptat principiul bugetului.

Reorganizarea invatamantului.Reinfiintarea armatei nationale.ImbunataJirea unor servicii publice: stare civillt serviciu sanitar.

pompieri.Era preconizata fondarea Bancii Nationale si emiterea monedelornesti.Iniiintarea Arhivelor Statului.-- '

~..'

Erau pastrate vechile privilegii si scutirile de impozite pentruboieri §-Nu se rezolva problema agrara: claca era mentinuta si se introduceao treime din fiecare mosie era considerate proprietate absoluta a bot

Acte fundamentale pentru Principate, au fost puse in aplic1 iulie 1831in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832in Moldinlocuite in 1858cu CQ.I)ventiade la P~s.

In anii 1837-1838, ~la, condusa de boierulCampineanu, s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti aRomanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la RegulaOrganic. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea autonjarii. Actul de unire ?i independeniii si Osebitul act de numire a snului, redactate de reprezentantii partidei nationale, cuprind

anciara, lib~(1nle~u sustmearvoltari a "C

~=s:;;Fa romanilorJ. Ii3ifScii este un loc slobod= lacuiesc, pamantul ei nu

ta la Akkeare interna ate de doua cisulul generiLr unde s-au)f ,

ilor Obstesti

~inara. ::::-:Pnii fara osebire sunt repre-

itri-- Osabiiu! act de numireasuueranului rumdnilor, 1838

~r§l1a. ...•. rQhuraturii.

Ia",

iciu sanitar, pDictionar

monedelor ro~ ~ HONORUM, etape succesivede 0 persoana intr-o ierarhie,

a ajunge la 0 anumita functie.

pentru boieri siintroducea narn~--------~~~--~~~,lutaa boierua -e-:fficati cinci actlunl politice sau

__"'ale ale elitei romanestl de la star-ecolului al XVIII-lea~i inceputullui al XIX-lea. I

ieti programul ideologic allui Ion. -~ olneanu. Foloslti [D1l.i de boierul ~0__=.derizatiRegulamentul Organic peObstesti a Ta-;=--::, (SJ~Regu1mn~r~~~--------------earea autononumire a su

e, cuprindea

,

IN CAUTAREA UNO~ NOI SOLUTII POLITICE 61

final un proiect de constitutie bazat pe principiile liberalismuluipolitic si economic [D1l.

Noul stat trebuia sa fie 0 monarhie constitutionals sub garantiacolectiva a Marilor Puteri. In cadrul regimului preconizat, totiromanii erau declarati egali in fata legilor, urmand sa se bucure delibertatea personal a, a cuvantului si a presei si de introducereavotului universal. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului decatre parlament, a independentei puterilor legiuitoare si judeca-toreasca fata de cea executiva, iar in economie principiul libereiconcurente si al neinterventiei statului.

Dezvoltarea constiintei nationale, politice si culturale a determinataparitia ideii de renastere spirituala si politica realizabila in primulrand printr-o transformare de fond, 0 modernizare a structurilor socie-tatii, sustinuta initial de elita boiereasca si de cativa intelectuali.

Cronologie

1828-1834Administratia militara~usa_in Principate, cond~_g~neraw.l Pavel

~leff, numit presedinte al divanelor Moldovei si Tarii Romane.~ti.Infiintarea "SOciefafii revolutfonare secrete, romano-polone", condusa depolonezul Adolf David, care milita pentru irlstaurarea republicii.

183!t1832 .Regulamentele Organice prevedeau necesitatea viitoarei uniri, justificand-oprin originea, limba, religia.iobiceiurile si interesul comun al locuitorilorPrincipatelor, ' .

1834'-Alexandru Ghica a fast ales damn in Tara Romaneasca. iar Mihail Sturdza,damn in Moldova. . -.,

E 1835AdiiilaTe'aObsteasca a Moldovei a votat textul Regulamentului si .articoluladitional" care prevedea 01?ligatiyitatea aprobarii din partea yuterilorsuzerane si protectoare pentru orice modificare constitutionala,'- J,83.8.-Adunarea Obsteasca a Tarii Romanesti.isub

,- cohil adif1oi1arH.-1839

"Conjuratia confederativa" din Moldova, initiata de Leonte Radu, propuneaun stat condus de un damn ereditar tutelat de boieri, sub suzeranitateaPortii, si 0 confederatie a Moldovei, Tarii Romanesti si Serbiei.

1840-1848Societatea secreta condusa de boierul Dimitrie Filipescu elabora un proiectde constitutie bazat pe ideile de libertate si egalitate si preconiza republicademocratica.

1842Gh."1fibescu a devenit domn in Tara Romaneasca. v:

1843 vInfiintarea Societatii Secrete .Pratia", din care faceau parte Ion Ghica,Christian Tell, Nicolae Balces~y:iitorii conducatori ai revolutiei de la 1848..T8;J8 ,< ., .,. ~ •

loan Maiorescu, aflat la Frankfurt, propune ministrului de externe germanunirea Bucovinei, Moldovei, Tarn Romanesti si Transilvaniei intr-un regat,Romania, cu un principe austriac sub suzeranitatea Germaniei.

i

62,'\

PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

~~~~~~~MENTALITATI iN SCHIMBAREI

GHEORGHE LAZAR

Fanariotismul a provocat in Tarile Romane 0 accentuatatalizare a societatii. Din motive politice, contactele cu Europaintrerupte, iar evolutia geopolitica si culturala a determinatdeosebiri intre Europa si spatiul romanesc si intreaga zona balLegaturile fanariotilor cu Occidentul nu erau bine vazute de p,si foarte putini romani, mai ales inainte de 1774,au calatorithotare.

De pilda, Alexandru Ipsilanti a fost obligat sa paraseascaTarii Romanesti dupa fuga fiilor sai in Austria. Trimis sa-i r,in tara, Ienachita Vacarescu a aflat de la ei ca au ales fuga dinnesigurantei, a dispretului otomanilor. Fiii lui Ipsilanti dovada Parisul, pentru ca la Bucuresti nu-si puteau cultiva ppentru litere.

Pentru elita culturala si politica, in curs de formare,iluministii romani, Europa a devenit un model de urmat. Inunui Triad, Grigore Ramniceanu justifica aceasta orientare laastfel: "Oamenii Europei au minte ascutita, sunt puitori de pdoftori, ritori si voievozi alesi, [... ] intr-insa au inflorit si ~stiintele, mestesugurile, bunele obiceiuri, [... ] iaste eu cuviaceasta Europa sa se numeasca podoaba lumii."

Dupa 1774,Poarta nu a mai putut controla legaturile fan. .sau ale marilor boieri eu Apusul. Ideile preluate din acest spalinfluentat spiritul reformator. S-au inmultit preocuparile eulturlargit si a fost diversificata reteaua de scoli, s-au facut ineer -reformare a institutiilor de invatamant care sa fie patrunse de "veacului", "duhul stiintei, al nelinistii creatoare".

GHEORGHE ASACHI

I.,:\":', "1:

1,'1"'. .: I.' ' .••.. '. ' .t..~

.:.c , }" ,.~$'1

,'\

MENTALITATI IN SCHIMBARE 63

ARE ~ situatia, aceasta dragosteeste chiar generala: au

.• ' :;;;:e:;:ml!UJniri[,' .] si este chiarolutia franceza,pentru

<tin boieri care stiu sa01 totul lipsita de farmec;vorbeasca despre ea; nu

- in parte de acord cu ea., tinerii mai ales, conti-

iile, [...] vor suferi [... ]catoarea lor influenta."

--, ••••••sdul Frantei la Iasi, Note asuprar...~#ei si populaiiei din Moldova

~ a accentuataele cu Europaa a determinatreaga zona baline vazute de P,74, au calatorit

sa paraseascac. Trimis sa-i re" ..al fu . .- A.::dronacheera unul dintr-acei

es ga din p -== ::mocirerari adevarati came-t Ipsilanti dor :A.:J:Pffipi, care-lliprifac sufletulllieau cultiva pasi ~ =reme si impregiurari.Asadar,

. ~ cinciori isi schimbahainile.de formare p .z: ...;-::::~aras barba si s-a imbracatd t k ~ Pe urma, in vremea dom-: ur~a. p co; 7=Eh,lua iar costiumullung. La

;tl onentare la ~~d imbraca iarasi fracul siLtpuitori de pr~~. Intumandu-se, iar lu'aI inflorit si infl ~Eci.la 1828,apuca din nou fracul,iaste cu cuviin '':',~p mari si barbeta si puse si'1 C. Negruzzi, Au mai pittit·o si aliii~aturile fanari2 din acest spatt!uparils cultural",' ~~ tar~ pe .cal~~e regenerarAe,

v A v1t ~,>:lDl doua prillClpll care stau illU !acut mcerc~ .,.:; ~ inabusita, Insa uriasa sipatrunse de "dt&:P ~ intre batran si tanar, intre

II :::azutsi vested si inovatia cuteza-_ a de putere si de viata: 0 lupta

JlL:i::or Intre vechi si nou, in carebiru-di¢gata va fi a celui din urma."A. Russo, lasii ~i locuitorii lui In 1840

ule, dar dumneata nu esti

an! M-o pazi Sfantuletu. SedI.::.. =:ea.babei - nu, ca esti cam surd de

a:nn imi zic oamenii.- auz zicandu-ti cocoane Andro-i numai din asta eu nu pocide esti grec, sarb, ovrei, ta... sau

i! Apoi de ce esti prost si nuca de n-as fi cocon,nu mi-ar zice:ocoane».

cocon esti dumneata; nu grec, nuruman.

rm,nul Coconam fost din nastere,t si voi fi!"

Fragment dintr-un pamfletde la inceputul secolului al XIX-lea

Cu toate acestea, curentul religios reformator, initiat de calugarulPaisie Velicicovski in Moldova, a sustinut revenirea la valorilebizantino-slave, la rigoare in viata monastica intemeiata pe SfantaScripture si invataturile scrierilor patristice.

Gheorghe Lazar (1779-1823)Fondatorul invatamantului in limba romana era originar din

Ardeal. Avea a forrnatie intelectuala impresionanta: studii deteologie, filozofie, stiinte la Sibiu, Cluj si Viena. In 1816, promotorulideilor Scolii Ardelene, a devenit profesor la Scoala de la Sf. Sava.In 1818 a inaugurat cursurile in limb a romana, chemand pe toti la"izvorul tamaduirii" care era noua scoala.

A fast autorul mai multor manuale, inginer, orator si scriitor, Ideilesale politice se regasesc in Cutiint allui Gheorghe Lazar la insdiunareamitropolitului Dionisie, care cuprinde indemnuri la emanciparenationala.

Gheorghe Asachi (1788-1869)Scriitor, indrumator literar si cultural, a facut studii de filozofie,

litere si stiinte la Lvov, cursuri de astronomie si matematica la Vienasi un stagiu de pregatire artistica la Roma.

A pregatit prima re:erezentatie teatrala in limba romana cupastorala Mirtil ~i Hloe. In 1829, a editat Albina romdneascii, primagazeta din Moldova, care populariza stiintele, cultura, arta si

'diversele aspecte ale vietii cotidiene. A mai condus magazinelestiintifico-literare Spicuitorul moldo-romiin si Icoana lumei. Esteconsiderat unul din organizatorii scolilor din Moldova: primul institutde educatie a fetelor, Academia Mihaileana si Conservatorul filar-monic-dramatic.

S-a implicat, de asemenea, si in viata politics: in 1822 a fast agent'diplomatic la Viena al domnitorului Ionita Sandu Sturdza si apoisecretar al comisiei pentru redactarea Regulamentului Organic.

Chesarie de Rdmnic (?-1780)Episcopul de Ramnic a studiat la Academia greceasca din

Bucuresti greaca, latina, franceza si rusa, is tori a si elemente defilologie. A facut parte din delegatiile care inmaneaza memoriireprezentantilor Marilor Puteri, in anii 1770-1774.

Cu sprijinul lui Constantin Hagi Pop din Sibiu, a renovattipografia de la episcopia Ramnicului.

A tradus si tiparit sase volume din Mineie, pe care le-a prefatat custudii istorice si religioase.

Este primul traducator roman al Enciclopediei franceze.

Simion Barnuf~u (1808-1864)Ganditorul si omul politic roman provenea dintr-o familie

modesta din Bocsa. A urmat teologia la Blaj, Academia de drept dinSibiu si cursuri de drept la Viena (dupa 1849) si la Pavia. A fast unuldintre conducatorii revolutiei romane din Transilvania de la1848-1849. Adept al formei de guvernamant republicane, Bamutiua fast un antimonarhic convins si un inamic al servitutilor de tipfeudal. Credea in libertatea si egalitatea originara a tuturor oamenilorpe care Ie sustinea cu argumente din Declaraiia drepturilor omului .ale cetdieanului din 1789.

64\\

PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

!!! CronologieInfluenta iluminismului asupra Principatelor Romdne

Curente care au contribuit la patrunderea ideilor francillMoldova si Tara Romaneasca:

- din sud-din rasarit

grecii fanarioti, fosti dragomani ai Portii:rusii occidentalizati si educati in spirit francezEcaterina a II-a [01];

germani, francezi, olandezi etc. consuli, emisecretari, profesori care cunosteau Franta si irevolutiei franceze;romanii transilvaneni prin actiunile si lucrarile 10desteptat in Principate sentimentul originii latine.

1766Hrisovullui Grigore al Ill-lea Ghica pre-vedea reformarea Academiei Domnestidin Iasi.

1776Hrisovullui Alexandru Ipsilanti, redactatin spirit iluminist, avea caracter normativ(programa, regulament, orar) si era aplicatatat Academiei de la Sf.Sava, cat si celor-lalte scoli din Bucuresti si din tar~.

1777Ratio education is: decret asupra invata-mantului promulgat de Maria Tereza siaplicat si in Banat, Bucovina, Maramuressi Transilvania.

1804Gheorghe Sincai propunea simplificareaalfabetului chirillc si tiparea la Pesta 0lucrare in latina, prima afirmare a nece-sitatii inlocuirii alfabetului chirillc inscrierea limbii romane.

1816Are loc la Iasi, din initiativa lui GheorgheAsachi, primul spectacol in limba romana.

1826Dinicu Golescu: Insemnare a cilliUorieimele,Constantin Radovici din Golesti, focutil Inanul 1824, 1825, 1826, primul jurnal decalatorie romanesc,

1827S-a infiintat la Colesti, din inijiativa luiDinicu Golescu si a lui Ion HeliadeRadulescu, "Societatea literara" care ~ipropunea sa promoveze cultura ro-maneasca: reorganizarea invatamantului;teatru national; incurajarea traducerilor;gazete romanesti.

1829A aparut la Bucuresti primul periodic dinTara Romaneasca, Curierul romdneec.

1835Inaugurarea Academiei Mihailene, undese tineau cursuri de istorie, drept, chimie,matematica si arhitectura.

1838A aparut la Brasov, sub conducerea luiGeorge Baritiu, Gazeta de Transilvania.

- din vest

- din nord

Ideile iluminismului francez au fost difuzate illPrincipatemai multor factori: reorganizarea Academiilor, unde se pstudia latina, franceza, italiana si exista 0 programa cu caractclopedic; profesori renumiti: Labros Photiade, Neofit DeuConstantin Vardallahos; patrunderea ziarelor din Occident;preceptorilor apuseni, a secretarilor particulari - italieni, g'si mai ales francezi; calatoriile de studii ale fillor unor mari

Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, Roma si mai ales Pa .pentru transilvaneni, Viena si Buda, erau centrele spreindreptau tinerii romani la studii.

Influenta franceza asupra carturarilor s-a manifestat illdoistoric, filologic si literar. Este yorba nu numai de traduceri,de asimilarea ideilor culturii franceze illopere originale. Traddin Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Marmontel au conschimbari ill starea de spirit.

Medille aristocratice erau preocupate de stilul de viatadental, dominat de influenta franceza [D2]. Lumea satuluipastrat valorile traditionale. .Spiritul nou este adoptat greu, elde vechi si nou coexista pana illpreajma anului 1848." [D3'

Diciionar

MINEI, carte bisericeasca ortodoxa in care sunt indicate, pe luni sislujbele religioase.

t.Cornentati [D1• D:J.2.ldentificati doua elemente care au determinat schirnbart in men

epocii.3. Exista tnlsaturi comune ale personalitatilor prezentate? Argumentap.

~~I

".~,1

Portii;1 spirit francez

1Pr:incipate~unde se pma cu caract,

eofit Deuclin Occident;- italieni, gtr unor marinai ales Pariitrele spre c

ufestat ill do~~ ~ a Regulamentului,in totIe traduceri~5al si fara nici 0 rastalmacire.iginale. Trad". - 0 imb ~ ~ .el a tr·1-..'· - unatap.rea starii locuito-. u con l~ =-~ ro .. ].

ilul de viata ~;;coalelor pe 0 temelielarga simea satului rr;r - :;;pre raspandirealuminarilorinptat greu elenr;=l [...l-"1848 /I [D D .i'etitiunea-proclamafiune a boierilor ~i

. 3' ~ 'IIC:i:i!ilor moldoveni, Iasi, 27 martie 1868

te, pe luni si

J:e;=-ry.reaboeresculuisi a oricealteJacuitorilorsateni catre propri-

,a:=:-:::rietarieaIacuitorilorsatenifara

~parare din partea lor.It:::::::c::eatuturor privilegiilor si prin

deopotriva purtare a sarcinilork._ :::.e catra tot poporul in deobste,

- deopotriva impartasanie a luiiturilepoliticesi tivile.

". rl-'ea institutiilortarii pe printi-1ibertate,egalitate si fratietate,

;11I""'" ;;:;g> In toata intinderea lor."M:oldoveisi a Valahieiintr-un

~ =t neatarnat, romanesc.". ule noastre penini reformarea patriei,

Brasov, 12 mai 1848

lbari In ment

, Argumentati.

,

"REVOLUTIA DE LA 1848-1849 65

REVOLUTIA DE LA 1848-1849 .,

in 1848, intreaga Europa a fost cuprinsa de miscari revolutionarecare ~i 'propiineau raorme-democratice si intarirea rolului burghezieica~for!~ politica. Incadrandu-se acestui proces, elita politica roma-neasca a trecut la reformarea societatii dupa modelul revolutiiloreuropene.

OBIECTIVE ALE REVOLUTIEI DIN TARILE ROMANE

Obiective politice Obiective economice,i sociale

IS:'

Obiective natlonale

• Regimuri reprezen-tative

• Drepturi ~i libertatiindividuale

• Adoptarea unqrconstitutii

• Egalitatea In drepturipolitice

• Autonomie• Inlaturarea domlnatlel

straine• Crearea unui stat

national• Recunoasterea drep-

turilor politice alenatiunii rornaneproportional cuponderea ei

Desfilntarea privi-legiilor de orice felDesfuntarea iobagiei~i c/aca~ieilmproprietarireala.ranilorLibertatea comertululsi a industriei

Moldova

Aici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul Mihail Sturdza, 1acare a participat boierimea mica si mijlocie, 0 parte a marii boierimide orientare liberala si mai ales elita intelectuala. Domnitorul eraadeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii crizei politice :interne faraconvulsii socia1e. La 27 martie s-a illtrunit 0 adunare de protest, lahotelul Petersburg din 1891. On comitet ales a alcatuit 0 petitie catreaomrutor, redadata de vasile. Alecsand!i..ill..J5_d~_pll!lde_[Dl]'-oierimea moldoveana dorea reformarea regimului pr:in masuri

moderate, atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza sitemerea fata de 0 interventie armata a Rusiei, care avertizase ca nuva tolera miscari revolutionare.

Autoritatile au arestat pe rnanifestanti: cativa au reusit sa se refu-gieze ill cele1alte provincii romanesti, unde au participat 1aactiunilerevolutionare. Revolutionarii mo1doveni, puternic impresionati deAdunarea de 1aBlaj, din mai 1848, au redactat un legamant, la Brasov,la 12 mai, :intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei [D2].

Tara Romdneascd

Evenimentele s-au desfasurat pe cale revolutionara, dupa modelfrancez. Principale1e forte participante au fost: Societatea SecretaFrafia; grupul de exilati romani aflati la Paris; negustori, inte1ectuali,boierime liberala: ofiteri si populatie urbana.

Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent 17iedificareaunuia nou, modern.

66\\ -

PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

E2"Pe scurt, poporul roman, recapituland,decreta:1. Independenta sa administrative silegislativa pe temeiul tractatelor lui Mirceasi Vlad si neamestec al nici unei puteri

, din afara in cele dinauntru ale sale.2. Egalitatea drepturilor politice [... ].[...]4. Adunanta generala compusa din re-prezentanti ai tuturor starilor societatii.5.. Doinn responsabil. ales pe cinci ani sicautat in toate starile sotietatii [... ].12. Emancipatia manastirilor inchinate.13. Emancipatia clacasilor ce se fac pro-prietari prin despagubire [... ].[...]22. Convocarea indata a unei AdunanteGenerale Extraordinare Constituante alese[... ] a face Constitutia tarii pe temeiulacestor 21 articole decretate de poporulroman."

Proclamatia de la lslaz, 9 iunie 1848

D4!

,,1. Natiunea romana rezimata pe prin-cipiul libertatei, egalitatei si fratieipretinde independenja sa nationala inrespectul politic, ca sa figureze in numelesau: ca natiunea romana sa-si aiba repre-zentantii sai la Dieta tarii in proportiunecu numerul sau [... ]2. Natiunea romana pretinde, ca bisericaromana fara distinctiune de confesiune safie si sa ramana libera, independinte de laoricare alta biserica [ ].3. Natiunea romana [ ] cere fara intar-ziere desfiintarea iobagiei fara nici 0 des-pagubire din partea taranilor iobagi [... ].[...]6. Natiunea romana cere, ca conlocuito-riele natiuni neci de cum sa nu iee ladezbatere cauza uniunei cu Ungaria panacand natiunea romana nu va fi natiuneconstituita si organizata cu vot deliberativsi decisiv in camera legislativa [... ]."

Petijiunea naiionald,Blaj, 4 mai 1848

La 9 iunie, la Islaz, s-a desfasurat 0 adunare populara,Eliade Radulescu a prezentat un program [D3].Ca urmare a dinsurectiei in Bucuresti pe 13 iunie, domnitorul Gheorghe Babdicat si a fugit in Transilvania, incredintand conducerea rguvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit si acomponenta pe: Ion Eliade Radulescu, Christian Tell,Balcescu, c. A. Rosetti, Ion C. Bratianu s.a.

Guvemul provizoriu, in lipsa unui corp reprezentativ, exeputerea executiva, cat si pe cea Iegislativa si avea misiunorganiza noul regim pe baza celor 21 puncte ale ProclamatieiErau infiintate: Garda Naiionala, Comisia Proprietaiii, care-sinea sa reglementeze raporturile dintre proprietari si clacasi,de Propaganda, a carer atributie era explicarea programului deiar Agen#i Diplomatici erau acreditati pe langa Marilepentru a obtine sprijin extern. Guvernul a desfiintat rboieresti, a eliberat detinutii politici, a decretat desfiintarea asi a stabilit culorile drapelului national: albastru, galben,deviza Drepiaie- Friifie.

Revolutia a esuat din eauza interventiei militare turcesti,prima etapa, reprezentantul Portii, Suleiman Pasa, a conrevolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti, 0

din Ion Eliade Radulescu, Nicolae Golescu si Christian Tell.Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman,

nou trimis, Fuad Pasa, a intrat cu armata in Bucuresti, petembrie, anuntand restaurarea Regulamentului Organic.

Transilvania, Banat, Bucovina

In aceste provincii, aspectele sociale si politice au fost ampde dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala.

La miscarea revolutionara a participatelita burgheza, eclesi intelectuala, alaturi de tararume.

In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre romaghiari, determinat de programul national al revolutimaghiari, care isi propuneau restaurarea Ungariei medieval!hotarat, in martie 1848, sa nu recunoasca individualitatile nadin Ungaria, sa impuna folosirea exclusiva a limbii maghiaresi sa proclame Uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din P,eu Ungaria.

Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Popla Blaj:

• 18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea populatiei -programul politic national, pregatind totodata adunarea

• 3-5 mai: Marea Adunare Nationals de pe CampiaLilila Blaj, care a proclamat independenta natiunii romane si a adotiunea Nationala, un program in 16 puncte [D4]. Adunarea pr!infiintarea unui organ executiv, Comitetul National, condus deSaguna, care sa coordoneze actiunea politica romaneasca. Maipetitii au fost trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale dinEsecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Uncatre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a rela cea armata.

\\

REVOLUTIA DE LA 1848-1849 67

are populara,Caurmareadul Gheorghe B1eondueerea t11 Neofit si a,hristian Tell,

rezentativ, exe;i avea misiun'P 1 ..e roc amatieirrieti1pii, care-sitan si clacasi,rogramului delanga Mariledesfiintat rdesfiintarea 0

stru, galben,

ulitare turcesti.1 Pasa, a contte Domnesti, 0

Christian Tell.nul Otoman, a;Bucuresti, pe~ Organic.

ce au fost ampnationals.turgheza, ecle .

fnic intre ro. al revolutioriei medievale.kiualitatile natinbii maghiare ~itatelor din PaIk:crar

ADUNAREA DE LA BLAJDIN 3-5 MAl 1848

__ .•..••••ENTA. DOMNEASCA., organadministrativ care tinea locul

_-nM11ui si exercita atributiile sale.a popu1atiei fa;;------------aduriarea din i:c :::atiobiectiveleprincipaleale revolu-

A • • Je ~Tarile Romane de la 1848-1849,Campza Lzbert/lia:-.;;rtandu-va la structura socletatnme si a adoptat,t-81e~ti de la Tnceputul secolul~it'-dunarea pro~ ''')(-Iea.11, condus de At--:dzati principaleletrasaturi ale misca-tfu1easca. Mai ,IC_:evOlu~ionar~din provinciile rorna-

. 1 di ~- folosmdu-va de [01, 02' 03' 04]'np~na e ill ~iti un tabel cu principalele aserna-unu cu Ung~ si deosebiri ale revolutiei romansegalista a rev~rme cu desfasurarea evenimen-

din provincii.

Datorita rezistentei romanilor, unifiearea politica si administrativaa Transilvaniei cu Ungaria a esuat, iar colaborarea dintre autoritatilemaghiare si ce1e austriece a incetat,

• 3-16 septembrie: a treia Adunare de 1a Blaj, care a hotarat orga-nizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilorromanesti. Intre 1unile octombrie 1848 si iulie 1849 s-a declansat unrazboi civil intre trupe1e austrieee si ee1e maghiaie, ultime1e condusede generalul polonez losif Bern. Romanii s-au retras in Muntii Apuseni.Comanda trupelor 0 detinea Avram Iancu, care a rezistat atacurilormaghiare.

Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la 0 reeonsiderare apozitiei Vienei fata de romani, astfel incat, prin Constitutia din 4 martie18~, imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei.

Intre romani 9i maghiari au inceput tratative mediate initial de depu-tatul roman loan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu.La 2 iulie 1849 s-a semnat Proiectul de Pacificare de la Seghedin.Acordul recunostea unele drepturi ale romanilor, dar nu prevedearenuntarea la unirea Transilvaniei eu Ungaria.

Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celordoua Imperii, Austriac si Tarist, care au invins armata maghiara in

. august 1849.In Bucovina, din initiativa Comitetului de Actiune, la 8 mai 1848,

la Cernauti, a avut loc 0 adunare populara nationala sub presedintialui Eudoxiu Hurmuzaki. Adunarea a elaborat un program dezvoltatulterior, in iulie, in actul intitulat Petiiia Tdrii, care revendica:autonomia provinciei si a bisericii ortodoxe, 0 dieta care sa cuprindareprezentanti ai tuturor starilor si 0 conducere proprie in adminis-tratie, justitie si politica.

in Banat, provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului alXVIII-lea, miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unoradunari populare. In fruntea banatenilor s-a~remarcat Eftimie Murgu,adept al unirii Banatului cu Transilvania. In adunarea din 15 iunie1848, de la Lugoj, s-a solicitat atat autonomia provinciei, cat sirecunoasterea natiunii si a limbii romane .

--'-11

68\

PREMISELE CONSTITUIR" ROMANIEI MODERNE

COCARDA REVOLUTIONARILOR DE LA 1848

ro: .,,3. Siguranta personala, adeca nimeni sanu poata fi pedepsit decat pe temeiul legi-lor si in urmarea unei hotarari judeca-toresti. [...]8.-Reforma scoalelor pe 0 temelie larga sinationala, spre raspandirea luminarilor intot poporul. [...J30. Fiecare parnantean sa aiba dreptul dea adresa jalba Obstescii Adunari."

Peiiiiunea-proclamatie a boierilor ~i. notabiliior moldoueni, 27 martie 1848

IA,,7. Natiunea romana cere libertatea de avorbi, de a scrie si a tipari fara nici 0

censura. [...]8. Natiunea romana cere asecurarea liber-tatei personale, nemine sa nu se potaprinde sub vreun pretestu politic. [...]13. Natiunea romana pretende portareacomune a sarcinilor pub lice dupa stareasi averea fiecaruia si stergerea privi-legielor."

Peiiiiunea naiionald, 4 mai 1848

fJAC"SrUDIU. DE CAZ: Drepturi ~iliberta~cetatenesti la 1848, ,

Intelectualii romani de la 1848 au fost influentati de a ..politica si culturala a doua generatii: cea a iluministilor si cla .din secolul al XVIII-lea:;;icea a romanticilor de la inceputulal XIX-lea.Alaturi de ideea de natiune, de cererile de indepsau autonomie politica prin invocarea dreptului legitim laterminare al unei comunitati etnice, au aparut bine formulaturile si libertatile cetatenesti.

In programul de l~ Iasi, .Petitlunea-proclamatte", boiliberala considera necesara desfiintarea cenzurii si garlibertatii personale, ca .rumeni sa nu poata fi pedepsit dtemeiullegilor si in urma unei hotarari judecatoresti" [D1].

Transilvanenii pretindeau, in spiritul revendicarilor burg.Petitiunea Nationala" din mai 1848,asigurarea libertatii pelibertatea adunarilor, a invatarnantului, cuvantului, scrisului sirului si excluderea cenzurii [D2].

Proclamatia de la Islaz, programul revolutionarilorRomaneasca, ·a fost considerata constitutia tarii pana la inactivitatii guvernului revolutionar, dar si 0 adevarata decldrepturi ce proclama libertatile omului si decreta principiimentale bazate pe ideea de natiune.

• Ideea de libertate se referea la emanciparea clacasihtrebuiau sa devina proprietari, dezrobirea tiganilor, emaruisraelitilor si drepturi politice indiferent de credinta, liabsoluta a alegerilor, a invatamantului, respectarea proparticulare etc.

• Ideea de egalitate era prezenta in cererile privind lIedrepturilor politice si civile, desfiintarea rangurilor titulareaveau functii, egalitate fiscala, se sublinia ca "patria este asi a voastra, [... ] aceleasi drepturi vom avea cu totii".

Moldovenii manifestau acelasi interes pentru dreplibertatile cetatenesti prin .Dorintele partidei nationMoldova". Petitia sustinea crearea unui stat in cuprinsul cse elimine vechile privilegii, iar populatia sa se bucure deexercitiu al drepturilor cetatenesti fundamentale.

Interesant si mai putin mentionat de istoriografie, este si pde constitutie redactat, tot in 1848,de Mihail Kogalniceanu.era inspirat de acte si programe revolutionare romanesti, dunele constitutii occidentale (mai ales cea belgiana). Pe langamarea drepturilor si libertatilor apare si ideea suveranitatiicaci numai natiunea incredinteaza exercitiul acesteia inssupreme ale statului: Adunarea Obsteasca si domnul.

}-,

PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE 69

entati de actiinistilor si cla ." ,fa inceputul sHIe de indephi legitim la adne formulate

~'~ cunostintele vin de la~~ ialooul general al oarneni-

za aerul, ca apa si prin ur--= ~te universala."Proclamatia de la Izlaz, 1848

atie", boiizurii si gar

pedepsit doresti" [D ]." 1licarilor burgh~libertatii per,

" scrisului si

rtionarilor dinI'ii pana la in~arata declarareta principii

privind "eg ..rrilor titulareiatria este a ntotii".mtru dreptu .

ei nationalecuprinsul cae bucure de ..

~ ARHONDOLOGIEI~DICA RANGURILOR BOIERE$TI)

me, este si pro'b;]",; P'auuceanu. roomanesn, darili). Pe Ianga p. eranitati] natifcesteia insti~tnnul.

~ALLECTIE DE SINTEZA.:,Ceneratia pasoptista si proiectulliberal

Dupa 1821, tineri moldoveni si munteni au plecat la studii in strai-natate, cu deosebire la Paris, unde au luat contact cu ideile liberale.Epoca regulamentara, favorabila scolii nationale si contactelor intelec-tuale cu Occidentul, a asigurat formarea unei generapi preocupatede transformarea fundamentala a societatii romanesti. Aceasta gene-ratie a contribuit la organizarea Revolutiei de la 1848 si la fondareastatului national.

Ideilor liberale s-au afirmat in anumite cercuri politice si culturale,in cadrul unor societati secrete dintre care unele erau legate de lojelemasoneriei franceze, care reuneau 0 serie de personalitati: NicolaeBalcescu, Stefan Golescu, CA. Rosetti, Mihail Kogalniceanu, fratiiGolescu, Simion Barnutiu etc. "Societatea Filarmonica", "Asociatialiterara a Romaniei", "Societatea studentilor romani din Paris","Fratia", librarii particulare, cluburi si cercuri de lectura, in speciala presei occidentale, au constituit importante centre de raspandire aideilor liberalismului politic sl economic.

Pasoptistii sustineau libertatea individuala si egalitatea in fata legi-lor, drepturi si Iibertati cetatenesti, constituirea adunarilor reprezenta-tive, emandparea taranilor si improprietarirea lor, libertatea comertuluisi incurajarea industriei ca baza a relatiilor capitaliste, larga autono-mie interna.

!!

70 ,P~EMj'SELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

SVPPL1~X -LlBELLVS~ - ~'V: ALA'C'HQRV"'MRANSSILY ANIlE

~~Ij1

1- ~-.:.. ~~-;~ 1.~~ !

1 ,- "'W!!'"- _" ~'L..~ ~ ;~~~ a 'I 2.

3.

SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM, 1791FOAIA DE TITLU

HOT 6rltl1-' I" t. .

~'1ftn~T~' rOOMifiHJfdOOr .~-AAKIJf.-.$tOI •• _T'Io

•••a , T r g" AI ; J 00 I' It, A"'" CaUI"\Sr •••·it!'

'.,*";', ~_•• ~. ~I"'~ A(~"fI{U!'j"t*. •• oy.;"'- ,.,,.1_. ~.,.r~••"" t .~" a. r,

ISTORIA PENTRUINCEPUTUL ROMANlLOR IN DACIA

A LVI PETRU MAIOR

Dl

.Emancipatia clacasilor ce se fac proprietariprin despagubire."

Articolul13 al Proclamaiiei de la Izlaz

LECTIE DE EVALUARE:,Premisele constituirii Romaniei mode

I. a. Completati spatiile libere cu informatiile istorice ozatoare urmatoarelor definitii:

Organ politico-administrativ care tinea locul domnitexercita atributiile sale .Acte fundamentale pentru Principate, intrate in vigoare,dul Portii si Rusiei, in 1831 si 1832, care reglementau orinterna a Tarilor Romane .Fenomen cultural-ideologic bazat pe 0 grupare de cartursi preocupari comune si pe un program de emanciparea romanilor din Transilvania .

I. b. Completati spatiile libere cu un eveniment istoric in cimplicata fiecare dintre urmatoarele personalitati:

1. Simion Barnutiu .2. loan Inochentie Micu Klein .

II. Ordonati cronologic evenimentele istorice din coloana Ain spatiile libere din coloana B literele corespunzatoaresiunii corecte:

Aa. desfasurarea condusa de Tudor Vladimirescub.desfiintarea rumaniei si a vecinieic. organizarea Bisericii Unite

III. Cititi cu atentie [D1]:

Pomind de la acest text, raspundeti cerintelor:1. Precizati data (zi, luna, an) la care a fost prezentata ace

clamatie.2. Explicati sensul formulei "emancipap.a clacasilor".3. Mentionati cum era exprimata problema agrara in alte do

grame din Transilvania, Banat, Bucovina sau Moldova.4. Mentionati alte doua prevederi ale Prociamaiiei de la Izlaz.5. Precizati alte doua obiective ale revolutiei din Tarile RI

30IV. Alcatuiti 0 sinteza cu tema "Regulamentele Orgprimele acte cu rol de constitutie pentru Principate", pola urmatoarele repere:

• datare, constituire;• separarea puterilor in stat;• modernizarea institutiilor:• rol.

V. Analizati cele doua imagini de pe coloana mica.Precizati pentru fiecare limba si alfabetul in care au fost s

doua lucrari. Explicati deosebirea.

~cu

ilor".ara ill alte douaMoldova.

~ de la Izlaz.fun Tarile Ro

30 pentele Organicipate", po . rearea~=~~~~~~~

nstituti~ilo~,hnica.re au fost scrise

6p

,~~~~~~~~UNIREA PRINCIPATELORROMANE. Ii

DOMNIA LUI ALEXANDRU I. CUZA

72

ALEXANDRU rOAN CUZA (1820-1873)

Descendent al unei familii de dregatori mol-doveni, a facut studii la Iasi, 'intr-un pensionfrancez, si la Paris. A facut parte din miscareareformista din 1848 de la Iasi: a fast pentruscurt timp exilat. Dupa 1850 ~ ocupat functii .administrative si militare. In 1859, a fastales domn al Moldovei si al Tilrii Romanesti.

D1

.Dorinta cea mare, cea mai generala,aceea hranita de toate generatiile trecute,[... ] este unirea Principatelor intr-unsingur stat, 0 unire care este fireasca,legiuita si neaparata, pentru ca inMoldova si in Valahia suntem acelasipopul, omogen, identic ca nici un altul,pentru ca avem acelasi inceput, acelasinume, aceeasi lirnba, aceeasi religie,aceeasi istorie, aceeasi civilizatie, aceleasiinstitutii, aceleasi legi si obiceiuri, aceleasitemeri si aceleasi sperante [... ], acelasiviitor de asigurat si in sfarsit aceeasi misiede implinit."

Fragment dintr-o cuvantare a 1uiMihail Kogalniceanu din 19 octombrie 1857

1"\

CREAREA 'INSTITUT"LOR MODERNE

'<-j

Realizarea Unirii: condiiiondri interne ~iexterneConventia de la Balta-Liman din primavara anului 1849 a

bilit Regulamentele Organice si dominatia efectiva a RusiImperiului Otoman. i

Noii dorrmi, numiti pe 7 ani si considerati inalti functiimperiului, au fost Barbu 5tirbei in Tara Romaneasca si Gri,Ghica in Moldova. Putere';-;uzerana si cea protectoare le coactivitatea, dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si nsi sa mentina stabilitatea politica. Ambii dornni au in" ~ --dezvoltarea economica ~iinvatamantul ~iau aV}!tP-=UO:g~arefQtmatrni?e:efigore AI. Ghica a ingaduit revolutionarilo~t848 sa revina in tara, numind chiar pe unii dintre ei(Costache Negri, Mihail Kogalniceanu). De asemenea, aemanciparea robilor tigani, a aprobat tiparirealetopisefeloi Ma desfiintat Ce1lZt1~ a decretat libertatea presei.

~Pe plan international, 0 nouii criza survenita in relatiileRusia si Poarta a declansat in 1853 razboiul Crimeii, in caresi Anglia s-au implicat un an mai tarziu. Principatele au fostocupate de trupe rusesti si austriece. Domnitorii s-au refuAustria. Rusia a fost infranta iji a acceptat negocierile de pa,Paris [51]' Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari cospeciale - numite adunari ad-hoc [52]in fiee-areP-rma:par,cme'misiunea de a face cunoscuta unei comisii intemationaleromanilor asupra [Dl] unirii si problemelor importante. Reacestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilo!organizata la Paris, unde se luau deciziile finale, comunicateromanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. 'militare straine trebuiau sa fie retrase. Poarta numea in modzoriu caimacami, loctiitori ai domnului, pentru a supravegmentine stabilitatea in cele doua tari romane.fu 1858, la Paris, in cadrul Conferintei Marilor Puteri, coancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor,discutii prelungite, s-a semnat Conventia de la Paris [53]' al c~era de a oferi Principatelor 0 forma de organizare interna de

Dubla alegere a lui ALL Cuza

MOLDOVAAdunarea dorninata de membrii Partidei Nap

CI)((«n, Comisii provizorii:5 compuse din trei~ caimacami, care~ supravegheau ~i!z preqateau~ alegerilezoo

r~~mCIl:c

>CO

§ 24 ianuarie 1859"0

« TARA ROM.ANEASCA~dunare dominata de conservatori puternic sci

5 ianuarie 1859

Alexandru loan Cuza

\\

UNIREA PRINCIPATELOR $1 DOMNIA LUI ALl. CUZA 73

OMA.NE.CUZA

.,-===- :a eel dintai, care-mi facu:i:i. fu dl. Cezar Bolliac,

-' dimineata la mine si-mij sa ma trimiti d-aici

::::::Slel~,dar iata propunereasa alegem pe Domnul

. frapat 9i-i raspunsei ca,- :;semenea idei mari, nu ses.; fuchisoare. Dupa aceea

a Ghica si fuse eu totulMai In urma avu loc si

cu dl. Bratianu [... J si de• - :::::Ebat atunci: «Ce vreji de la.

.a este candidatul? Esteimi raspunse: sa alegemIdovei». Atunci ii detei

merge impreuna."~e a generalului Vladoianu.-...==i fa ziarul Tara din 11 martie 1867

teme

~ ~,\\\\~A~\~;:;Ic,~~,,~eii, in care

tele au fostrii s-au refu

~erile de paceadunari consf'fm~eernationale pportante. Rezointei MarilorI- ' -comunicate ullde sultan. 11

ea in moda supravegh

IT Pu teri, comior romanilor,

[53]' al careiinterna def

c"'.<O 0

uzaN

MAREA

TIRENIANA~

SCAputernic scindaf

Domnia lui Alexandru loan Cuza 1859-1866

In aceste conditii, viata politica din Principate s-a concentrat in jurulalegerilor pentru Adunarile Elective. Adunarea din Moldova, cu 0

majoritate unionists, a ales in final drept candidat unic pe Alexandruloan Cuza, propunere la care au aderat si fortele conservatoare.

Adunarea Electiva munteana era dominata de fortele conserva-toare. In aceste imprejurari, liberalii au facut apelJa presiuneamaselor pentru a contracara aceasta majoritate. Cele doua tabere aurenuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, carein 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in TaraRomaneasca. Acest act politic' a inaugurat politica faptului implinit.

Dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebitde complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de MarilePuteri, La la9i 9i la Bucure9ti functionau doua verne 9i douaAdunari.Tar orgaruzarea a ministrativa era lipsita de unitate. nn-cipaIeIeo15iective ale noUlw domn erau recurioasterea dub lei ale eri,realizarea unirii politic~ administrative ,1 reCllloasterea E;i,aldituireaunui p an e re orme care sa modernizeze societatearomaneasca+ -

&

IS'U L

/

TN

N~AGFIA

o MA ~N

74 CRE~REA INSTITUTIILOR MODERNE

Marile Puteri, cu toate obiectiile Austriei si ale Imperiulman, au votat pentru acceptarea dub lei alegeri, in toamna1859.

Pe plan intern, Cuza a actionat in vederea unificarii admini£lsi militare. Astfel, a unificat serviciile de varna, serviciul telea promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, afunctionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers, s-a pde uniformizarea armatei. La Conferinta de la Constantinoponizata la sfarsitul anului 1861, Marile Puteri au convins sulemita un firman prin care sa recunoasca oficial unirea pedomniei lui Cuza.

Domnitorul proclarna imediat unirea si nasterea natiuniiD3]' In aceste conditii, incepea 0 ampla aetivitate refor

bazata pe creare~ institutiilor statului national modem,inlocuiasca vechiul sistem politico-social dominat de marii p

tari ~~~_ )2.~~M' 1~e-vJ~-~~ADUNARrLE AD-HOC Guvernul Barbu Catargiu

SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 1857 Primul guvern unic al Principatelor, format la 22 ianuad• respectarea autonomiei Principatelor a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern conservat

potrivit capitulatiilorincheiatecu Poarta reflecta structura Adunarii unice. CorruSIa eentTaIa"de Ia F• unirea Principat:l~r intr-un singur stat fost desfiintata si a fost creat un alt orga"ciSm;"-C:omitetul Ie

cu numele Romarua . . AIn . v ul . 1862 fIb U I. t trai di tr famili domnit provizonu. prunavara an Ul a ost e a orata 0 ege a• pnn, s aID ill -0 e OIumoare. A" v'" ••

europeana care sa-$i creasca mosteni- 91 s-a adus ~ discutia Adunarii proiectul Legn rurale, protorii in religia tarii conservatori. Intocmit din 1860 de Comisia Centrala, Mihail

• ~eut~alitate~ si inviolabilitatea terito- niceanu l-a criticat pentru con~'~ tul sau, iar Alexandru 10riului noului stat a refuzat sa-I sanctioneze. - 0-..... ~ li6v.

• Ad~are legislativa .$i guvem cons~- ..~. ~ ...-\go..~'~ • .to- ~ o-..P~ ~ [..tP~ ~etutlO~alvreprez~ntahve, .sub garanna \~·I\~v. v ~ ~~\\ ~'I\~J0 w-colectiva a Marilor Puten Guvernul Nicolae Kretzulescu ~ ~. r

,,\..... Guvernarea cabinetului Barbu Catargiu s-a incheiat 0

~ ~u asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a primului-S-a format imediat un guvern condus de Nicolae Kretzulesalliberalilor moderati. De la bun inceput guvernul aadoptarea masUrlIor aaministrative avand in vedere realizareadepline: a ~icat serviciile sanitate, a constituit Consiliul ~al instructiunii publice si Directia generala a arhivelor stGuvernul a luat primele masun care vizau manastirile mCh&ia<detineau 11,16% din suprafata tarii si aveau mari datorii catreroman. In 1860 Costache Ne i, reprezentantul rom A~deEunea prim memoriu in aceasta ehestiune.~1862, averile manastirilor mchinate au fost trecute in ProR .Statului, iar ill lanuarIeUr631\-a:unarea anotaratca--ditoria.20 000 000 lee sa mtre in lJugettirstaful~ •~~ /

JA~J~0- ~

S1CONGRESUL DE LA PARISFEBRUARIE - MARTIE 1856

• Watura protectoratul Rusiei• mentinea suzeranitatea otomana, dar

garan-taJlrn:ep~nden-tcrcrdmiffi~• Pi'incIpatele erau puse sub garanlla

colectiva a Marilor Puteri• dreptulla armata nationala• libertatea navigatiei, a comertului, a

cultelor• revizuirea statutului de organizarein-

terna• retrocedarea catre Moldova a judetelor

Cahul, Ismail si Bolgrad din sudulBasarabiei

• convoca Adunarile ad-hoc care aveaudreptul de a se pronunta in problemaunirii

S2

S3CONVENTIA DE LA PARIS

DIN AUGUST 1858

• se constituiau Principatele Unite aleMoldovei si Tarii Romanesti sub su-zeranitatea otomana si garantia colec-tiva a Marilor Puteri

• puterea executiva (separat pentrufiecare tara): domn, guvem

• puterea legislahva (separat pentru fie-care tara): domn, Adunare, ComisiaCentrala de la Focsani (institutie co-muna)

• puterea judecatoreasca: Inalta Curte de[ustitie si Casatie de la Focsani (insti-tutie comuna)

• domnul ales pe viata prin vot cenzitar rnumea ministrii, sanctiona legile, di-zolva Adunarea

• drepturi si libertati:egalitateatuturor infata legilor,impozitelor si a promovariiin functii publice, desfiintarea privi-legiilorsi rangurilorboieresti,revizuirearelatiilor dintre proprietari si tarani

Guvernul Mihail KogalniceanuConsiderat eel mai important guvern din timpul domniei lui

pentru activitatea sa reformatoare, aeest cabinet a fost ins11 octomhrie 1863. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor Ad~ \

Cuza anunta in mesajul sau programullegislativ: reforma elsi agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii pub lice,larizarea averilor manastiresti etc. [S4].

A~~~ l~ra 1~-uJ(

ALl. CUZA 75

aficarii adminisnserviciul te1eitul de stat, ainvers, s-a p:onstantinopoit convins sultial unirea pe

erea natiunii nivitate refortal modern,tat de marii p

l ,,\I

I domniei 1uiC~t a fost instal~bican::er~tcrarilor Adunreforma e1ectomii publice, s

76~~M~M'0()

CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

rn:Fiti convinsi ca eu n-asi vra de 0 puterecare nu s-ar intemeia dedit pe forta [... ].

. In Alexandru loan I, Domn al Romaniei,Romanii vor gasi intotdeauna pe colo-nelul Cuza, care a proclamat [... ] marileprincipii ale regeneratiei Romaniei si care[... ] declara oficialmente [... ] ca primesteaceasta indoita alegere ca expresie nein-doielnica si statornica a vointei nationalepentru unire -msa numai ca un depozitsacru."

Fragment din Mesajul tronului, 1865

Dictionar

A PROMULGA, a dispune, printr-un actoficial, ca 0 lege sa intre in vigoare, sa de-vina executorie.A SANCPONA, a confirma 0 lege sau 0

dispozitie.SECULARIZARE, trecerea unor bunuriapartinand comunitatii religioase in pro-prieta tea statului.

1.Realizati 0 paralela Intre prevederileCongresului de pace din 1856, aleAdunarilor ad-hoc si ale Conventiei dela Paris din 1858. Explicati deosebirile,folosind [81, 82, 83].

2.Comentati [01].3.Mentionati etapele domniei lui Alexan-

dru loan Cuza.4. Mentionati prevederile Legii agrare 9i

explicati efectele pozitive si negative.5.Comentati detronarea lui Alexandru

'loan Cuza. A fost un act negativ, tinandcont de activitatea sa reformatoare?

Sfiin}itul domniei lui Alexandru loan Cuza

La inceputul anului 1863, impotriva lui Cuza se c"monstruoasa coalitie", grupare eterogena fermata dinradicali, in frunte cu Ion C. Bratianu si C.A. Rosetti, si consePrimii erau, alaturi de cei moderati, continuatorii ideologiei1848, dorind 0 transformare economica si sociala radicala,modelul Europei Occidentale, in timp ce conservatoriipastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revoinsistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari rPentru ambele grupari, Cuza ducea 0 politics necorespexistau diferente ideologice si, in plus, domnul hotarase sa cautoritar.

Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare arnbitiosul sau plegislativ si de organizare a unor institutii moderne, pozitia .subminata de activitatea "monstruoasei coalitii". Conservatocriticat pentru reformele agrara si electorala, iar liberalii radireprosat ca era prea moderat. Domnitorul s-a gandit la adupa cum a marturisit ill scrisoarea c~treNapoleon al III-leaIijustificandu-si politica si intentiile, se declara gata sa abdlcevoarea unui print strain. Aceeasi declaratie a facut-o la desCorpurilor Legiuitoare, ill~rk1.~~jD4]'

Liberalii radicali condusi de Ion C. Bratianu si C.A. Roorganizat lovitura de stat de la la 11 februarie 1866. Cuza aactele de abdicare si a plecat ill strainat . ~'ffiurit ill

r Q T:::::==-Crono logie ; ~ ~, . ~

M 1~59 C feri d ~1 p'~ -'1 P ilartie-august: on ermta e a ans a reprezentann or uter or(Franta, Prusia, Anglia, Rusia, Sardinia) a recunoscut dubla alege

1860Octombrie: in prezenta lui Al.L Cuza s-a inaugurat Universitateacu patru facultati: drept, filozofie, stiinte, teologie.

1861Noiembrie: Poarta a acceptat unirea administrativa si politica a Prirupe timpul domniei lui Cuza.

186222 ianuarie: s-a format primul guvern unic, condus de conservatoCatargiu.24 ianuarie: s-a deschis la Bucuresti prima Adunare a PrincipatelBucurestiul a fost proclamat capitala tarii,

186413 februarie: Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, care erade domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi.10 mai: plebiscit privind Statutul dezvoltator al Conventiei deRezultatu1: aproximativ 600 000 de voturi da, 1307 nu si aproximatide abtineri,4 iulie: infiintarea Universitatii din Bucuresti care avea sectii de dresi filozofie (litere).

186611 februarie: ALl. Cuza a fost silit sa abdice. S-a format 0 10domneasca, compusa din Lascar Catargiu, generalu1 Nicolae Gcolonelul Nicolae Haralambie.C~~~~ M",,:{\!l A

) ~ ~&~~}Jh0~t &~v\'\ -- ,,0 ~ A ~/I ~ IY ~ J ji1) ..q~.,J.,t~~I\J t <%,,,l{) !-~~

CONSTITUTIA DIN 1~66

\t~~Cuza se c

mnata dinetti, si conseirii ideologieiiala radicals,nservatoriigatoare revolschimbari raneeorespunz.iotarase sa co:

-lrr:-isticile Constitutiei

~'-1 $1 PRINCIPII f- . • suveranitatea na-

tionala• guvemarea repre-

zentativa si res-ponsabila

• separareaputerilor• responsabilitatea

ministeriala• monarhiaereditara• libertati si drepturi

cetatenesti

77

CONSTITUTIA DIN 1866 ~~~~~

. CAR _-'-3AREA PUTERILOR...I!~l • • ose1ll--.;:-----=----=--=----::-:c--'- r_-.66. Cuza a s -..e:..¢vele Domnuluimurit in mai - :::::::e::4e si revoca rninistrii

----=-'""" -~- ~t de amnistie politica-- <e si confirma in toate func-

~-:-fhliceIt de a bate moneda

--=armata••~ de a dizolva Parlamentul-~ de dreptul de veto

riversitatea din.l,.••~ distincpi r;;idecoratii I ,Sodul M0p!0soaiei lndrel?t~ndy,-ige s.pre Mitropo.lie. unde a fosL

elIDe ce 0 Constitutie dupii model belgian?Unii oameni politici romani au folosit sintagma "Romania -

Belgia Orientului" dorind ca Marile Puteri sa aiba in privinta statu-fUiui politic al Romaniei 0 atitudine asemanatoare eu cea fata deBelgia: aceasta tara, desi cu un teritoriu mic si fara 0 pozitie strategicadeosebita, obtinuse recunoasterea independentei si neutralitateateritoriului sau inca din 1831. Dupa abdicarea lui Al.l. Cuza, pro-punerea de a ocupa tronul Principatelor a fo~ facuta lui Fili~c.l.e'f ~Flandra, fratele regelui Belgiei, in speranta ca modelul politic belglail

.<rA ••• I se va repeta.atea constiinteitea invatamantului

atea preseiBJertateaintrunirilor si

asocierilor

..--

~entul:~ - eut de interpelare;

't de initiativa si sanctiune

Deputatilor discuta siIbugetulitorul:

p.oneaza si promulga legiledreptul de veto absolut

it, Careera ple legi.rentiei de laaproximativ

exercita prin: Curti de judecata1libunale- - ile si sentintele lor selunta ill virtute a legii si seta in numele domnuluirtii de drept, , 7" I

v

(trs-istemul electoral ',Constitutia includea si un nou sistem electoral bazat pe vot

cenzitar. Pentru Adunarea Deputatilor erau stabilite, dupa eriteriul

78,

"CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

Constitutia din 1866Art. 1. Principatele Unite Romane consti-tuie un singur stat indivizibil sub numelede Romania.Art. 2. Teritoriul Romaniei este nealiena-bil. [...]Art. 7.lnsu~irea de roman se dobandeste,se conserva si se pierde potrivit regulilorstatornicite prin legile civile. Numaistrainii de rituri crestine pot dobandiimpamantenirea.Art. 10. Nu exista in Stat nici 0 deosebirede clasa. Toti romanii sunt egali inaintealegilor si datori a contribui fara deosebirela darile si sarcinile publice.Ei singuri sunt adrnisibili in functiunilepublice, civile si militare. [...]Art. 19. Proprietatea de orice natura,precum si toate creantele asupra Statului,sunt sacre si neviolabile. [...]Art. 31. Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu se poate exercita deditnumai prin delegatiune si dupa princi-piile si regulile asezate in Constitutiuneade fata.Art. 32. [ ...] Orice lege cere innoirea acater trele ramuri ale puterii legiuitoare.Nici 0 lege nu poate fi supusa sanctiuniidomnului, decat dupa ce va fi discutatasi votata liber de majoritatea ambelorAdunari.Art. 33. Initiativa legilor este data fiecareiadin cele trei ramuri ale puterii legislative.Art. 35. Puterea executiva este incre-dintata domnului, care 0 exercita in modregulat prin Constitutiune. [...]Art. 82. Puterile constitutionale ale dom-nului sunt ereditare, in linie coboratoaredirecta si legitima a mariei sale principe-lui Carol I de Hohenzollem-Sigmaringen,din barbat in barbat prin ordinul deprimogenitura si cu exc1usiunea perpetuaa femeilor si coboratorilor lor.

. \

Diciionar

AMNISTIE, act al domnitorului, regelui etc.prin care se inlatura raspunderea penalapentru 0 infractiune.COLEGIU ELECTORAL, categorie electoralacare cuprinde cetatenii cu aceeasi avere saurang social.PLEBISCIT, consultare a cetatenilor care sepronunta prin da sau nu asupra unui proiectde lege sau a unui act de importantadeosebita (referendum).VOT CENZITAR, vot exprimat de cetatenii"activi" In viata politica: criteriul In baza ca-ruia poate fi evaluat activismul este dat deo limita a impozitului (cens)perceput de stat.

JURAMANTUL DOMNITORULUI CAROL I, 10 MAl 1866

averii, patru colegii; primele doua cuprindeau proprietariiiar al treilea burg!:ezia" liber-profesionistii, ofiterii ill retravatu! fiind direct. In al patrulea colegiu, unde votau taranii, '\indirect. Pentru Senat existau doua colegii in care i~i eoptiunea ro rietarii funciari ~i de imobile.

\ Constitutia ill 1866 a fast perc rrtape plan extern cafestare a independentei. Ea prevedea ereditatea domniei si aunui damn suveran, depagjnd statutul de autonomie recunotratatele internationale. In acelasi timp, legea fund amRomaniei nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si decolectiva a puterilor europene.

pCronologie1866

Februarie-martie: lucrarile Conferintei de la Paris, la care Marilediscutat problema Principatelor Unite, a caror unire nu fusese redecat pe timpul domniei lui Al.I. Cuza.

Aprilie: plebiscit pentru alegerea printului Carol de Hohenzomaringen ca domn al Principatelor. Rezultat: peste 600 000 de vorabile, 224 impotriva si aproxirnativ 124 800 de abtineri.

lulie: promulgarea noii Constitutii a Romaniei, ramasa in vigoare,modificari din 1879, 1884 si 1917, pana in 1923.Promulgarea legii electorale pe baza votului cenzitar, potrivit ca -electoral era impartit in 4 colegii pentru Adunarea Deputatilor sipentru Senat, iar varsta minima a alegatorilor se fixa la 21 ani.

Octombrie: Poarta dadea firmanul de investitura a lui Carol I,renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a uniriitimpullui Cuza si accepta unirea deplina, indiferent de domnit

t.Analizati principiul separatiei puterilor In stat In RegulamenteleStatutul dezvoltator al Conventiel de la Paris 9i Constitutia din 18

2.Argumentati necesitatea aducerii unui principe strain pe tronul P'romans.

\,ROMANIA SUB SEMNUL INDEPENDENTEI

proprietariiterii in retrartau taranii,n care 19i e

in extern ca cdomniei si axnie recunoea fundamermana si de

I care Marile Pnu fusese ree

de Hohenzoll00 000 de voLen.

.a in vigoare, CG

potrivit careiaeputatilor 17i2la 21 ani.

lui Carol I, proere a unirii dde dornnitor.

79

ROMANIA SUB SEMNULINDEPEND ENTEI ,... ~. (\ ~ I)~ PolJ{)LwY'.;

, 1\~-)~~(7,·w .~-)~~

Inca de la inceputul domniei sale, Carol I si-a facut cunoscutadorinta de a modifica r orturile cu Imperiul Otoman si de a d19tigasuveranitatea tarii. In 1873 domnul ridicase deschis rob~pendentei ~- nsiliu O'e' ilU9 1, ar in 1876 sustinea ca prob emaotieiil'l'rla nU-9I""Vagasl rezo varea decat 0 data cu destramareaImperiului Otoman.

Ideile lui Carol erau in concordanta cu cele ale c1asei politice:existau insa in interiorul acestei elite pareri diferite asupra cailor simetodelor prin care Romania i9i putea obtine statutul politico-juridicde stat independent.

Cei mai multi liberali, printre care Ion C. Bratianu, Mihail Kogal-niceanu, Vasile Boerescu, erau favorabili apropierii de Rusia siactiunii deschise impotriva otomanilor. Aceasta mare putere erasingura interesata sa sprijine m!scarea de eliberare nationala,deoarece urmarea destramarea Imperiului Otoman 9i controluLstramtorilor Bosfor 9i Dardanele.

Conservatorii s-auopus acestor tendinte in politica externa,sustinand initial mentinerea regimului d~arantie col,ectiv.3 inaJJ.;:~rat in 185~ formatia lor germana a inspirat idee a ca pericolul nuvinedinspre Austro-Ungaria, ci dinspre Rusia, vazuta ca un posibildusman dupa hotararile Congresului de la Paris din 1856. Asadar,in opinia lor, obtinerea independentei depindea de relatiile dipla-matice cu Germania si Austra-Ungaria."'-fuPrimava-ra an~lU1 1876, problema orienta~a s-a agravat:

izbucnea rascoaIa bUIgara, se deaaTI9au revolup:a junilor turcl 91 apoi¥Omr sarbo-muntenegYena-otoman. Romama si-a exprimat prinnote dip oma Ice pozI:·tate.~ oul uvern liberal condus de Ion C. Bratianu a trecut la initiative

CAROL I (1839-1914) [.j'd· lomati ~ , . I ' fli t.: 1866-1881 51REGE 1881-1914 'tT Ip omatice merute sa pregateasca POSI a participate a un con IC.... ,.~ :.:?y cu otomanii: in august primul-ministru a avut 0 intrevedere cu

\ ••.~~~ x ~ ~Eatul Franz !~seph I la Sibiu, iar in septembrie ~-a deplasat Ia# _~\.\.::r.'6 (Q"va.~~pentm-a""l""Intatnipe tarlit ::Alexandrual II-Iea_~1pe cancelarulb(0l\ '".0;;vY" ~lexaE.dr Gorceakov. Negoclerile s-au incheiat insa fara 0 intelegere

,,~& privind indepenClenta si fara semnarea unei conventii romano-ruse~ care ar fi reglementat trecerea trupelor ruse pe teritoriul nostru.

Conventia a fost semnata abia la igJ2rilie 1877 de baronul DmitriStuart, reprezentantul Rusiei in Rom§11Ia, ~i de Kogalniceanu,ministrul nostru de externe [Dd. Era stabilita trecerea armatelor rusepe teritoriul romanesc in regimul rezervat armatelor pnetene, cnel=-tuielile fiind suportate de guvernul rus. Actul fixa intr-o anexadrumul pe etape spre Dtu:1:~re,care ocolea Bucure9tiul, 9i numeacomisarii -pentr?: rar.orturile c~nstltutllIe romane9t~ Imedrr:t,1'i~i'efu=rcremobIhzare a chemat suo arme lODlJUO oe persoane, dincare 58 000 formau armata operative, slab inarmata si echipata.Armata romana intra in actiune preluand apararea Dunarii pe liniaTurnu Severin-Calarasi. Adunarea si Senatul au votat motiuni prin

.J in intelegere cu celelalte puteria imbunatati soarta crestinilor. atiei sultanului [... ] Rusia se

~a=sea mentine 17iapara integritatea-1 a Romaniei pentru ca nici un. t sau vreo primejdie sa nu

~tru Romania din faptul treceriimsesti pe teritoriul ei."::Dnventia romdno-rusd din 4 aprilie 1877

ulamentele o-:tutia din 1866.oe tronul Prinei

80'\

CREAREA INSTITUTIILOR, MODERNE

ro;-"In stare de rezbel eu legaturile rupte, eesuntem? Suntem independenti, suntemnatiune de sine statatoare [... ] Ce am fastinainte de declararea rezbelului? Fast-amnoi dependenti catre turd? Fast-am noipravineie turceasca? [... J Avut-am noi pesultan ea suzeran? Strainii au zis aeeasta;noi nu am zis-o niciodata."

Proclamaiia de independenia a Romdnieidin 9 mai 1877

~Pozitia Marilor Puteri fa!a de procla-

mare a independentei Romaniei

• Imperiul Otoman: aprecia Romania ea"rebela" si protesta vehement

• Marea Britanie: eonsidera proclamareaindependentei 0 incalcare a tratatelor

• Franta si Italia: adoptau 0 atitudinerezervata

• Rusia: recunostea independenta defacto, dar nu si de iure

• Austro-Ungaria si Germania: rsirezervau dreptul de a se pronuntadupa razboi

rn UY!A'f.JL < ••••=\-!Tratatul de p

• independenta Romaniei si a Serbiei• Bill aria devenea mar~ prmclpat ~!!~dominatia Portii '. ,. ,~t" _ c

• autonomia Bosniei $'i a Herfegovinei• neutralitatea Dunarii• trupele rusesti din Bulgaria faceaulegatura cu Rusia prin Romania si prinunele porturi ale Marii Negre• Rusia schimba Dobrogea cu Delta siInsula Serpilor (primite- de la otomaniIn contul unei parti din despagubirilede razboi) cu cele trei judete din sudulBasarabiei

care declarau starea de razboi cu Imperiul Otoman, dar nupendenta. In 9 mai 1877, la 0 interpelare a lui Nicolae Pleva,situatia Romaniei, Mihail Kogalniceanu raspundea printr-un[D2l ce proclama independenta,

Armata rusa ajungea la Dunare ill iunie si inainta pedirectii catre Balcani.

Cheia victoriei ill Balcani era luarea Plevnei, un puternide fortificatii cu 0 pozitie strategica insemnata, condusa depa~a. Plevna controla drumurile Vidin- Tarnovo si Nicofia-Constantinopol; de aici otomanii puteau surprinde si Acoloana principala rusa ce se indrepta spre pasul Sipca siIgnorand forta armatei otomane, armata rusa a declansat, ill .atac total nepregatit si cuun efectiv militar mic. Inaintarea illcondusa de arhiducele Nicolae, s-a oprit la Plevna, underus~1;>tiau fost sangeros respinse.

In aceste conditii, arhiducele Nicolae a cerut principehinterventia armatei romane la sud de Dunare, neacceptaatunci de partea rusa. Divizia 4 si 0 parte din Divizia 3 aDunarea. Romania insista sa se incheie 0 conventie militaraborare care sa precizeze individualitatea armatel romane. A

tratativelor dintretar, arhiduce si principele Romaniei, din1877, s-a acceptat constituirea unui front romanesc sub CQ

Carol I, dar ~_fost respinsa cony),ntia scrisa.~ f!..J,,JJ~/t.I r- r,. ~( r- 1'"'\ i\..-', .I • , I "t," (\ - -n "\ rM ..).',v v .J . \, lJ vJ.,/'v"'" ).10,)

~

CAROL I $1 ALEXANDRU AL II-LEA, TARUL RUSIEI, LA RADENITA.PE FRONTUL DIN BULGARIA

'"";J -" ~.~ C{/v\J:..; C • J~ \ ",~()IIn L I'u) LeL-Noul atac asupra Plevnei, organizat de zilra onomastica

~~rncheiat doar cu cucerirea redutei Crivita I; urmatorullupta era asediul. La sfarsitul lunii noiembrie, Plevna a cap'comandantul ei s-a predat ofiterilor romani. Armata romanapase la aceasta operatiune cu 41 de batalioane si 112 tunuricele mai modeme din Europa. Luptele au continuat cu A

armatei ruse spre Balcani, romanii avand misiunea sa apvesAticpe directia Vidin-Belogradcik.

In februarie 1878 s-a incheiat armistitiul ruso-otoman,pacea de la San-Stefano. Delegatul Romaniei la tratative,

roman, dar nuNieolae Pleva.I d .r ea pnntr-

- • L-llEA REiNTOARCERII.-\RMATELOR ROMANE

iN BUCURE~TI, 1878

inainta pe

ei, un puternic~, condusa de'I • N'~ovo si icofU1Prinde si A

asul Sipca si

l~ecl~at, in .Inaintarea in

~evna, unde

- ::e£entantilor comitetelorlaBucurestihotaraste

c:-:s=:EJei antiotomane. '?le in Bosnia si Herte-

,... .:::cT:J al guvernului romana si puterile garante in

~.cate recunoastereaindi-ui roman si 'a numelui

::.pasapoartelor romanesti

-- Ia Reichstadtdintre Rusia__ ~a; ultima i~i manifesta

::eutralitate intr-un viitorb::-oioman.

guvern liberal in frunte cu•••..• ;c:uu~ =nrevederearuso-romanade

6-ianuarie1877: conferinta?uteri la Constantinopol, eu- deferminaPoarta sa acorde

-ti popoarelor supuse. Inproclamata 0 constitutie in

.~ estedesemnata "provincie

-(u\....momastica a t; urma torul plevna a eapinata romanari 112 tunUri~: tratatul de pace de la San-Ste-tinuat eu ill .nea sa apere ! iulie:CongresulInternationalde

e: generalul Osman pa~a sesemneaza capitularea armatei

:;.e la Plevna.

\A'ROMANIA SUB SEMNUL INDEPENDENTEI 81

Eraelie Arion, a fost imputernicit sa sustina recunoasterea indepen-dentei si retroeedarea gurilor Dunarii pana la bratul Sf. Gheorghe .

Rusia a hotarat msa reanexarea judetelor din sudul Basarabiei,des.larand deschis ca-si rezerva dreptul de a Ie schimba cu Dobrogea.

In tara dezbaterile parlamentare au respins msa solutia rusa,sustinand mentinerea integritatii teritoriale.

Tratatul de la San-Stefano [52] nemultumea si mari puteri ea Anglia,ingrijorata de pozitia castigata de Rusia ill Baleani, si Austro-Ungaria,care nu prime a Bosnia si Hertegovina. Germania a preluat misiuneade reconciliere si a organizat noi tratative de pace. Intre timp, Rusiaa declarat ca nu este ill nici un fel angajata fata de Romania,conventia din 1877 referindu-se doar la raporturile romano-otomane,nu si la cele ruso-romane. In aprilie 1878, erau aduse din Balcani illRomania trupe si incepea apliearea planului de ocupare militara.

Delegatia Romaniei care a participat la Congresul de la Berlin afost condusa de Ion C. Bratianu si de Mihail Kogalniceanu. Ministrulde exteme roman revendica ill discursul sau garantarea integritatiiteritoriale, interzicerea treeerii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei,dreptul la despagubiri de razboi, recunoasterea independentei si aneutralitatii tarii. Prin tratatul final semnat la 1 iulie [53]' indepen-denta era recunoscuta imediat de Rusia, Imperiul Otoman, Serbia,Austro-Ungaria si abia ill 1880 de catre Franta, Anglia si Germania.

Suveranitatea nationala a ingaduit afirmarea unei politici extemeproprii, a permis instituirea unui sistem protectionist necesardezvoltarii economice, a creat conditii pentru consolidarea sistemuluipolitico-institutional.

82,

CREA~EA INSTITUTIILOR MODERNE

rs;' ~\uLJ() AmTratatul de pace de la Berlin

• teritoriul Dobrogei, al Deltei si alInsulei Serpilor revine Romaniei.conform artico e or 43-47• in ependeii]a con Itiohata de:

1. schimbarea ~colultli-7--al-GeR&ti-tutiei din 18662~.s.acCePf~s~himbului f~clJ\~Rusia la San Stefano S6~

• re~~teairldepgn~a Ser£iei$i.iLMuhtenegrul~.='Bosnia""~i Hertegovina intraJLln"aa1ii:inisrrarea ''Ailstro-Ungariei• principatul Bulgariei era redusteri-torial, formandu-se in sudul sauRumelia Oriental a, condusa de unguvernator crestin nurnit de Poarta• Anglia primea insula Cipru..--JD:"A fost un tiInp cand tara noastra era uncamp deschis pentru lupte si batalii, daracest camp a fost ingradit pentru tot-deauna de catre gar anti a colectiva amarilor puteri [... ] in toate imprejurarileguvemul princiar a avut drept deviza aatitudinii sale neutralitatea si pastrareaordinii, aceste doua conditii esentialecare-i sunt impuse de tratate si care facdin Romania, Belgia Orientului."

Nota diplomaticit a lui Lascar Catargiudin ianuarie 1876

D4.Jnterveniti in Peninsula Balcanica, facetirazboiul in orice conditii, pentru ca raz-boiul acesta ar constitui un titlu pe careRusia n-ar putea sa-] conteste si ar sili-omai riguros decat toate angajamentelecontractate."

Printul Ipsilanti despre necesitateaparticiparii armatei romane

la conflictul ruso-otoman din 1877-1878

Diciionar

DE FACTO, in fapt; ceea ce exista inpractice.DE lURE, de drept; ceea ce exista in teorie.INTEGRITATE TERITORIALA, principiude drept international potrivit caruia fie-care stat are dreptul sa-9i exercite deplinsi nestingherit suveranitatea asupra teri-toriului sau.REDUT A, mic fort de aparare, de formapoligonala, inconjurat de santuri.

I,;SX'J' . ""'\ . " "k~'~ um __

~;_,/._ <, ,,,":,,,, "',-,'_' __' I,~ " 'Ic. ),' "' Jr. '''' \ -)S I l.E"~ I ~'\.~.; P A,j. pra1..'\",""" ) ('. \'" ~ "-.fI'j, I\. loA ,,J,>. .U .Li \..J I_I _? .',," ?-. j' "-~', r~,.! 1". 1- ~r'-'-,- p:-- \t ;../,1 ~'''''''~! (' I '"''.r~-¥--;,---'''''\,,_1 \i ~ '''\ c,,/ G{ A L r,-L) T I A \

k f ) ." ,-y \. /--..,i \,\, )""'"",- A .I ,P' .',....-,~ ~.:

M p' 1('( '" 1IE <R I U\, ( l

1 !3'-.\

\1'

MAR E A

ION I C A

_ inaintarea trupelor rusestl- inaintarea trupelor romaneD Posesiuni otomane

[ll Bulgaria si Rumelia autonome

UI Teritoriu reintrat in Imperiul Tarist

Q) Teritoriu anexat de Austria

D Teritoriu allpit Serbiei

Q Teritoriu alipit Muntenegrului

D Teritoriu alipit Rom§niei__ Granita Bulgariai dupa tratatul

de la Berlin

/,-f_~,;

" r.D~~·,-..__~~,-,,---------'lf 100 2yO 300km ?;J~-----,-. J/

I I

EUROPA CENTRALA. $1 DE SUD-EST LA 1878

t.Arqumentati atitudinea Marilor Puteri fata de proclamarea indepestat a Romanlei. Folositi [S1l!

2. Descrietl razboiul din 1877-1878 cu ajutorul hal1ii. Precizati .geopolitice ale puterilor din zona!

3.Conslderatl participarea elective a Hornaniei la conflictul rusogre~eala politica? Ar fi fost recunoscuta indepsndenta si fara cmilitara? Arqurnentaf raspunsul vostru, toloslndu-va 9i de [D4l!

4.Comparati prevederile celor doua tratate de pace!

,

"PRINCIPALELE INSTITUT" ALE STATULUI ROMAN MODERN 83'I' PRINCIPALELE INSTITUTII\

L t!J "'---\; "~ ;

;': __ o<-J ) ~f-g ~{,j I~J. "}

'-f~ ",

- ~ 4' ~ ALE STATULUI ROMAN MODERNL , SI PARTIDELE POLITICE'- . ': l; b } f)I(J.. ,f

CAROL I(1839-1914)e al Romaniei

casatont cuElisabeta de Wied

(1843-1916•IIiEiJca (a murit la 5 ani)1

casatont cuMaria de Edinburgh

(1873-1938)

casatorlt cuElena a Greciei

casatortt cuna de Bourbon Parm

tI?u 5 copul

<v------I!

r---....... {;l

~----~:~ Carol era 0 adevarata perso--Cu 0 rabdare neobisnuita stia

IF:3'lSCa ani de-a randul gandurile''Jt.:.:E vointele intr-adevar staruitoare,------....I8rA.<linrlononrl:J:-* -ze:,taniciodata pe fata intentiile

~ adaugam la acestea 0 marenn simt al datoriei cum rar se~ 0 nobila conceptie, nobil in

Iflictul ruso-o~:::alt inteles al cuvantului, a ceeafa si tara cor -=:z.a acestui stat si acestui popor,~d~ [0 ]! ;-~sinteza insusirilor caracteristice

4 ••.. -~--. Carol."I.G. Duca, Amintiri poliiice

1878

Sistemul politic al Romaniei modeme a avut 1abaza Constitutiadin 1866, care a creat fundamentul democratic al vietii politice.

Romania a intrat in randul monarhiilor constitutionale, in cadru1carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. Rolul prin-cipal il aveau partidele politice, care din 1895 au venit la putere prinmecanismul alternantei la guvemare.

Parlamentul, ales prin vot cenzitar, a fost spatiul consacrat aldisputelor pe seama legilor propuse de partidele politice.

,

MonarhiaRolul monarhiei in istoria Romaniei modeme a fost fundamental.

Domnitorul, apoi regele isi exercita atributiile in limitele actului din1866, care ii oferea largi prerogative politice, legislative, militare siexecutive.

Desi sistemul de guvemare era reprezentativ, in practica politicaputerea executiva avea intotdeauna un cuvant de spus, deoarecedomnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare si putea numi sirevoca ministrii.

Simbolul monarhiei constitutionale romanesti a fost Carol I deHohenzollem-Sigmaringen. A domnit aproape jumatate de secol,timp in care s-au petrecut evenimente istorice majore in care s-aimplicat din plin.

Dupa anii 1870-1871, cand au loc manifestari antidinastice, Carola cautat sa impuna 0 domnie autoritara cu acordul Puterilor garantesi al conservatorilor. Nu $i-a atins obiectivul, dar $i-a consolidatsubstantial pozitia politica.

Anii 1878-1881 au insemnat consolidarea dinastiei: acordareatitlului de Alteta Regala, proclamarea Regatului si incoronarea luiCarol ca rege al Romaniei, incheierea "pactului de familie" [SI]"

Personalitate echilibrata si cu 0 educatie deosebita, integru .dinpunct de vedere moral, disciplinat si riguros [Dl], regele Carol areusit sa modereze disputele politice dintre liberali si conservatori,a protejat sistemul bipartit, a incurajat modernizarea statului si a.spri-jinit miscarea nationala a romanilor din afara granitelor,

De la inceputul domniei s-a sprijinit pe conservatori. I.G. Ducaexplica acest lucru prin grija deosebita pentru soarta dinastiei pe careo vedea sustinuta si aparata, daca se baza pe marii proprietari£unciari,considerati a avea "fire dinastica". A conlucrat si cu liberalii,aflati mai mult timp la guvemare, deoarece acestiaerau dornici saadopte masuri cu caracter reformator in folosul statului roman.

Cu stilul sau ironic, Constantin Argetoianu nota ca P.N.L. eraobisnuit "sa domneasca in Tara Romaneasca si sa supuna si pe regevointei sale".

84 CREAREA )NSTITUTIILOR MODERNE

REGELE CAROL I ~I REGINA ELISA BETA

D2

"Regele Carol era unul din cei mai bunioameni si din cei mai intelepti demnitari,pe care i-am intalnit si eu am avut a facein viata cu multi suverani [...J. Taria lui seintemeia pe rabdare, pe tenacitate, pesimtul datoriei ce dovedea chiar in ama-nunte, pe inalta conceptie [...J ce 0 aveadespre menirea sa de demnitar."

Printul Biilow, Din oiata Regelui Carol I

Cronologie1875

Incepe constructia la Castelul Peles,resedinta de la Sinaia a Casei Regale.

1878Septembrie: Parlamentul a hotarat saacorde lui Carol I titlul de Alteta Regala.

188114martie: Parlamentul a votat Legea princare Romaructdev~nea regat.W-mai: Carol- I si Elisabeta de Wied aufost incoronati ca rege si regina aiRomaniei: la incoronare, Carol a primitcoroana confectionata din otel luat dintunurile capturate la Plevna.18 mai: s-a reglementat succesiunea latron prin "pactul de familie": mostenitoral tronului a fost proclamat printulFerdinand de Hohenzollem-Sigmaringen,nepotul de frate al regelui Carol I.

1884Parlamentul a votat lege a infiintariiDomeniilor Coroanei.

Chemat pe tronul Romaniei pentru a consolida pozitiaplan international, Carol I a desfasurat 0 interisa activitate inexterna: s-a dedicat cuceririi independentei: a alaturatTriplei Aliante si a implicat-o in razboaiele balcanice. TituaprAecia di regele Carol "duce singur politica noastra exte

Insa regele nu a uitat sa colaboreze cu personalitatile povremii, Ion C. Bratianu, D.A. Sturdza, Lascar Catargiu, P.Ionel Bratianu, demonstrand reale calitati de om politic [Dlf

ParlamentulConstitutia a stat la baza vietii parlamentare din anii 1

Reprezentanta Nationala era un parlament bicameral foSenat si Adunarea Deputatilor. A fost una dintre institutiilfundamental ale statului roman modern.

Conform Legii electorale din 1866, alegerea reprezenatiunii se face a pe baza votului cenzitar.

Dezbaterile din Adunarea Deputatilor si Senat, orgsesiuni de cate 4-5 luni, timp in care erau discutate si votaincepeau cu "mesajul tronului", rostit de monarh, de obiceino~¥,brie. (Activitatea parlamentara se incheia in fiecare

s\.~'S'punsul Corpurilor Legiuitoare la mesajul tronului".\ Parlamentul 19i exercita dreptul de a controla puterea eX!

urmarind modul in care se aplicau legile. Deputatii si senabales cei din opozitie, se foloseau de dreptul de interpelare,unor ministri sa raspunda pentru anumite decizii sau actesi cateodata obligindu-i chiar sa demisioneze.

Partide politicePluralismul a fost 0 trasatura a sistemului politic din Ro

aceasta perioada. Principalele partide care s-au confruntatpolitica, Partidul National Liberal si Partidul Conservparticipat la guvernarea tarii si, cu toate deosebirile de .actionat in vederea modernizarii societatii romanesti, In viataau mai existat si disidente liberal-radicale, conservatoare, porientare social-democrata sau socialista.

rs; Principalele partide ei grupari politice (1866-1914)AnuI

constituirii Denumirea

1875 Partidul National LiberalIon C. Bratianu, C.A.D.A. Sturdza, lonel B ~

I.G. Duca

1880 Partidul ConservatorLascar Catargiu, Titu MP.P. Carp, Alexandru LGr. Cantacuzino, Take II

1882 Partida TaraneascaConstantin Dobrescu-

Vas.ileKogalniceIon Mihalache

1893 Partidul Social Democrat alMuncitorilor din Romania

Constantin Mille,loan si Sofia Nadej

Vasile Mortun

1910 Partidul Nationalist Democrat ~ie'olae lorga, A.C.

PRINCIPALELE INSTITUTII ALE STATULUI ROMAN MODERN 85

isolida pozitiaisa activitate ini; a alaturatlcanice. Tituno astra externasonalitatilo poir Catargiu, P.om politic [Dl1

Senat, orgrutate si votatearh, de obicei -eia in fiecarer-0nului" .~a pu terea ex,rtatii si senatoe interpelare,zizii sau acte

REGELE CAROL I,sn MESAJUL TRONULUI, 1913

Diciionar

zlitic din Ro - '''-'"1A LA GUVERNARE (rotativaconfruntat pe a), practica politica pre-ul Conservat -~:a:LOdelenglez, conform careiaF~irjle ~e i ~ politice~sunt ch~e~atealter-esn. In viata ••..•?"emare; ill Romama a £unc-nvatoare p = 1895 pana ill 1918 si a fost

, - de altemarea liberalilor si aor

ARE, procedura de control par-constand ill dreptul unui

t ti szn deputat de a cere explicatiiprezen jln 1 . ~ 1 x ~ did'_ ' =:m ill egatura cu mo u e'ianu, CA. Ro .!::? a unor probleme politice,lza lonel Bra . :tive,diplomatice etc.LG~Duea \C. TRONULUI, cornunicare rostita~ I cu prilejul deschiderii sesiunii

)4~i:StIului, in care erau prezentateotI~~e tam si recomandarile privind

) =re lor. .• T'\_'---_ _ A -. E CONSTITUTIONALA., forrn~

.amant in care puterea supremaunei singure persoane (rege) alegative sunt limitate prin consti-

(1866-1914)

~SABILITATE MINISTERIALA.,is unui rninistru de resort de a

:- -·---7~· ~ pentru contrasernnarea uneiifga, A.C C tionate de suveran.

La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea,s-a incercat organizarea unui partid taranesc. Initiativa a apartinutinvatatorului Constantin Dobrescu-Arges, care se inspira dintr-o seriede idei conservatoare si radicale eu privire la emanciparea economicasi morala a lurnii rurale.

Initiativa a fost reluata mai tarziu, dar n-a avut succes decat dupaprimul razboi mondial, cand s-a constituit un Partid Taranesc,

Miscarea socialista s-a afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea prinintelectualii cu vederi de stanga si prin publicatii precum Coniem-poranul sau Emanciparea. Un teoretician al miscarii a fost ConstantinDobrogeanu-Gherea, autorul primului program socialist dinRomania, intitulat lICe vor socialistii romani?".

in 1899, prin "tradarea genero~ilorll, P.S.D.M.R., bazat pe ideilesocialiste ale epocii - introducerea votului universal, rascumparareamarii proprietati, drepturi politice si econornice pentru muncitori -,s-a dizolvat. Miscarea socialista a supravietuit in cercurile socialistesi in organizatiile sindicale. In 1910, a fost organizat Partidul SocialDemocrat din Romania.

in cadrul P.N.L., in 1884, s-a creat gruparea radicala condusa dec.A. Rosetti, iar dupa moartea sa de Gheorghe Panu.

Dupa 1895, s-a constituit gruparea condusa de P.5. Aurelian,numita "drapelista" dupa oficiosul acestuia, Drapelul. Din partid auiesit cateva factiuni conduse de Grigore Vernescu si Nicolae Pleva,dar aceste disidente nu au afectat unitatea partidului.

$i Partidul Conservator a cunoscut desprinderi, mai importantefiind cea a lui Take Ionescu, care a format in 1908 Partidul Conser-vator Democrat, si cea a lui Nicolae Filipescu, care in 1915 a iesit dinpartid din cauza politicii sale filoantantiste .

1.Precizati principalele trasaturt ale sistemului politic din Romania In anii1866-1914.

2.Ce legi !?irnasuri au fost adoptate In vederea consolidarli monarhiei?3. Prezentati instltutia monarhiei toloslndu-va de [D" D2].

4. Msntionati principalele partide ~i grupari politice. Cum va expllcati aparitia unordisidente interne ~i externe?

86,

CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

~~~~===MIJLOACELE CULTURALE51 ECONOMICE ALE MODERNIZA,

Societdti ~i asociatii culturaleinfiintate dupii 1859

• 1861: Astra - Sibiu• 1863: Societatea "Junirnea" - Iasi• 1865: Societatea culturala "Ateneul

Roman" - Bucuresti• 1868: Societatea Filarmonica Romana -

Bucuresti• 1870: Societatea pentru fond de teatru

roman c= Deva• 1908: Universitatea populara "Nicolae

Iorga", Valenii de Munte• 1909: Societatea Scriitorilor Romani din

Bucuresti

ATENEUL ROMANCONSTRUIT IN 1886-1888

Presa

In Romania a fost favorizata de raspandi-rea tipografiilor, de traditia gazetareasca side infiintarea asociatiilor gazetaresti.Au aparut numeroase publicatii periodice,mari cotidiane, reviste de specialitate, peanumite domenii, ziare ale partidelor po-litice:

Cultura a fast un alt aspect de seama al modernizariiLiterati, artisti, oameni de stiinta au deschis drumuri noi ,intat institutiile culturale fundamentale pentru un stat modcultivat valorile artistice si stiintifice care au sincronizat ~.Romania in lumea civilizata,

Academia Romdni;Infiintata ca .Societatea literara romana" (1866),ulterior

Academica Romana, Academia Romana primeste aceastain anul1879. Ea avea trei sectii: literatura, istorie, stiinte.

Din initiativa unor oarneni de cultura din toate provincide romani se forma, in 1866, 0 societate literara care aveainitial stabilirea ortografiei, gramaticii si editarea dictionromane. Treptat, s-au alaturat nu numai filologi si istorici,sonalitati din domeniul economiei, medicinei, stiinteloretc. Din 1879, scopul principal al Academei Romane amovarea "culturii, limbii si istoriei nationale, a literelor, ~ ..artelor frumoase".

Din acest for au facut parte importanti oameni de culLiteratura: Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Titu Maiores

• 1857: R.omanul - c.A.. Rosetti Alecsandrif.August Treboniu Laurian'1Ioan Slavici, George• 1~78: Tzmpul.--:-M. Emmescu; I.L. Cara- Barbu Stefanescu Delavrancea etc.

giale: I. SlaVICI I ', Mihail K alni N· 1 I G• 1884: Universul _ Luigi Cazzavillan stone: I at oga ruceanu, ICO ae orga, eorge• 1885:Epoca- B. Stefanescu Delavrancea; A.~. Xenopol, Dimitrie Onciul, Vasile Parvan, ~u

E. Lovinescu etc. ::> ~\J\;~

• 1888: Adeviirul- Al. Beldiman; C. Mille \;~f$mnte: ~conomi9tiiP.5.Aurelian ~~Ion Ghica, ~e~~ Ni<.• 1902: Luceaftirul- O. Goga (Budapesta) tzWescu, VIctor Babes, Ion Cantacuzmo, matematicienii Sp

LE)ERNIZA

MIJLOACELE CULTURALE ALE MODERNIZARII 87

lmodernizamis drumuri noi ,tru un stat modIU sincronizat ~i

:1866), ulteriorimeste aceastastorie, stiinte.toate provinciiterara care aveaarea dictionarulogi si istorici,

inei, stiintelorei Romane a f~a literelor, s...

UNIVERSITATEA DIN IA$I

DE CARTE iN ROMANIA

1899 1912

4694288 5716400

22% 39,3%

1$1iN iNVATAMANTUL PRIMAR1870-1880

Elvetia Olanda Belgia

300 000 432 000 545 000

ieni de cultura,u Maiorescu,rvici, George

Fit"\.'-'\'Pf,". \ ~·/~'-r'IJ!..... .,j .,- -,

. .

Dimitrie Pompei, Gheorghe Titeig, chimistii Nicolae Teclu, PetruPoni, agronomul I~nescu de la Brad, fizicianul Emil Bacaloglu,inginerul Anghel Saligny, geograful Simion Mehedinti, biologulEmil Racovita, biologul Grigore Antipa, botanistul Dimitrie Brandza.

Academia a rarnas pana astazi cea mai importanta institutie decultura a Romaniei.

inviiJiimantuI

Legea din 1864 fixase cadrul organizatoric si de dezvoltare pentruinvatamantul primar, secundar si universitar. Populatia scolara erain crestere, desi analfabetismul continua sa fie 0 problema pentruRomania [TI' T2]·

Dezvoltarea invatamantului a mai facut un pas in 1893, cand a fostvotat proiectul de lege propus de Take Ionescu. Acest proiect reor-ganiza invatamantul primar si IIdadea un caracter practic. Cativa animai tarziu, Petru Poni infiinta primele gradinite in mediul rural sise preocupa de imbunatatirea programelor scolilor care pregateauviitorii invatatori.

Cel mai important rol in modernizarea invatamantului romanescde toate gradele l-a avut pedagogul, matematicianul si astronomulSpiru Haret. EI a initiat culturalizarea si alfabetizarea in mediul ruralsi a organizat programe speciale de pregatire a invatatorilor.

Dupa infiintarea universitatilor din Iasi si Bucuresti, au fost orga-nizate si alte noi institutii de invatamant superior: Facultatea deMedicina, Scoala de Arte Frumoase, Scoala Superioara de Poduri siSosele etc.

In aceasta perioada au aparut primele organizatii ale corpuluididactic, publicatii consacrate scolii si problemelor pedagogice,primele asociatii studentesti. In Transilvania, limba romana eraadmisa ca limb a de predare in invatamantul primar si confesional.lnsa in timpul regimului dualist, limba maghiara a devenit obliga-torie pentru predarea tuturor obiectelor de studiu.

88 CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

Cronologie1879

Incepe construirea caii ferate Buzau-Ma-rasesti, prima cale ferata executata de sta-tul roman.

1881Se infiinteaza Bursa din Bucuresti, primabursa de valori din Romania.

1882Este introdus iluminatul electric in Bucu-resti.

1883Se infiinteaza prima linie telefonica par-ticulara din Bucuresti.

1894Primul tramvai electric

1895Este inaugurat podul de la Cernavoda,proiectat si construit de Anghel Saligny, laacea vreme eel mai lung pod din Europa.

Dictionar

MODERNISM, curent sau tendinta, mani-festat in special in arta si literatura secoluluial XX-lea, caracterizat prin negarea traditieisi prin adoptarea unor noi principii decreatie.MODERNITATE, in sens general, caracte-ristica de a fi modem, respectiv ceea ce estediferit sau chiar opus preceptelor, normelorsi practicilor traditionale, referindu-se laproduse ale culturii, institutii, forme deorganizare sociala etc.TRADITIONALISM, curent sau tendintacare cultiva sau supraevalueaza elementeletradi tionale.

t.Cornentati [T1' T2]·

2.Explicali rolul presei tn Romaniarnoderna,

3. Folosindu-va de cunosttntele de lite-ratura romans !?iunlversala, gasili catetrei caracteristici pentruclasicism,romantism !?irealism.

4. Prezentati, folosind !?i cunostintele deliteratura romana, principalele curentepolitice 9i culturale de la sfarsitulsecolului al XIX-lea !?i inceputulsecolului al XX-lea.

La nivel superior exista 0 catedra de limba romana lasitatile din Budapesta si Cluj, care beneficiau de subventii ..bisericilor romanesti si a. fundatiilor particulare pentruromani, Nici in Bucovina sau Basarabia invatamantul roa avut sprijin din partea statului, iar limba de predare erasau rusa. La Universitatea din Cerna uti s-a infiintat totuside limb a si literatura romana, In 1912: istoricul ion Nistoo conferinta de istoria romanilor,

Au fost'deschise colectii si muzee care au pastrat si valomai importante creatii culturale. La inceputul secolului alfost infiintate Muzeul National de Arta Veche Romaneasca,Botanica din Bucuresti, Muzeul de Stiinte ale Naturii, FilOpera. ' , ,

Regele Carol I si regina Elisabeta - Carmen Sylva, ca psprijinit si stimulat material talentele deosebite si realizarihsi stiintifice de valoare, au patronat manifestarile culturale

Statul, agent al modemizdriiCucerirea independentei de stat a deschis persp

dezvoltare a economieiromanesti: crearea unui sistem banisi acorduri comerciale, extinderea rapid a a cailor ferate,zarea transporturilor si a industriei etc.

Industria a fost lipsita de capital autohton, de cadre t,calificate, de masini si materii prime. In consecinta, politinomisti, oarneni de cultura au sustinut ca incurajarea indtionale se putea realiza printr-un program de masuri profCadrullegislativ a vizat mai ales dezvoltarea principalelordustriale: industria alimentara, forestiera, petroliera si m

Legea generala a tarifelor din 1886 initia protectionismul,unele taxe de import la produse care concurau cu produ

k-triei nationale. In 1887 a fost adoptata legea de incurajaretriei, .G€}ntG~ care~ ~ iritreprindere cu un caE!!al de 50avand ~!.tlutrn.~25 _ e... ucrcg~m partea statuluiimpozite si de taxe vamale la importul de masini, reducin transportul feroviar si teren in folosinta gratuita pentru.cladirii.

Pana in anul1914, agricultura a ramas cea mai importan'economica. Principalul progres in agricultura a fost crestfetelor cultivate mai ales cu cereale.

Marea proprietate reprezenta in jurul anului 1900 ap50% din suprafata arabila a tarii. In acelasi timp, aproapetotalul taranimii nu poseda pamant suficient.

Dupa anul1900, '1gI'~estrat<Lgt_ma_~inicare ~~ o_cr~~_~s..e~~pF0ductrbaza relatiilor agrare au ramas invoielile agricole. Sisternulin munca si produse si munca la tarla au complicat situatia

Progresele in domeniul industriei si accesulla piata intau fost posibile si datorita modernizarii mijloacelor dede comunicatii. Mecanizarea comunicatiilor, utilizarea tele,telefonului au favorizat tranzactiile, iar extinderea reteleisi a soselelor a influentat cresterea volumului transpor

Finantele publice si creditul au constituit un alt sector A

tul a intervenit activ in scopul dezvoltarii relatiilor capit

\ \

limba romanaill de subventnticulare pentrulvatamantul roI. de predare era1 Infiintat totusi)ricul Ion Nisto

CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

Ipastrar si valoul secolului alhe Romaneasca,le Naturii, Fila

ten Sylva, ca p>jte si realizarileWe culturale

eschis perspe.ui sistem banecailor ferate,

l, de cadre tesecinta, politic]:urajarea indus.masuri proteq)rincipalelor rtroliera si met)tecponismul,u cu produselede Incurajare aapital de 50 0rtea statului sisini, reducerieitapentru amp

lID. importantaI fost cresterea

lui 1900 apro .ap, aproape 8

_ ••.. ....-a fost numai un semanator deLcu.m<1.1?inisi t4:0r~ un mare creator de energie. A:.9-.pred~ala:.::nare vrajitor al invatatorilor, Pu-e. Sistemul~li au ridicat dupa ei atatia uce-cat situatia tar~i ca Haret."L piata intematilf Tribuna Invtttatorului,eelor de trans:.... Buzau, 1932

izarea telegrarea retelei fer,ansporturilor.tlt sector In calor capitaliste.

STU[)IP D~CAZ: Spiru Haret ~i· )modemizarea invatamantului romanesc /

Spiru Haret (1851-1912) s-a nascut la Iasi, In familia unuifunctionar. A fost bursier al Liceului Sf. Sava si student la Facultateade Stiinte din Bucuresti, In 1878, a obtinut l~ Paris, unde se afla cabursier, titlul de doctor ill stiinte matematice.

Intors In tara, a fost profesor de mecanica rationala, algebra sigeometrie analitica la Universitatea din Bucuresti. In 1892, a devenitmembru al Academiei Romane.

Activitatea sa politica In P.N.L. este legata de educatie siinvatamant: inspector general, secretar general al MinisteruluiCultelor si Instructiunii Publice, apoi de trei ori ministru in mai multeguveme liberale intre aniiJ897 si 1910.

In aceasta calitate, a condus reforma invatamantului secundar si, r

superior din 1898, infiintand cele trei sectiuni ale claselor V-VIII '(cursul superior) clasica, moderna si reala, Legea din 1898 a instituitcertificatul de absolvire (bacalaureatul) si a stimulat metodele noi inpredarea tuturor disciplinelor. Profesorii erau numiti ill functie de va-loare. Un an mai tarziu, Haret a propus spre votare 0 lege a illvata-mantului profesional cu planuri de instructii si statute speciale pentruscolile de arte si mestesuguri, liceele militare, seminarele teologice.

Pentru a da illvatatorilor 0 pregatire adecvata, Haret a reorganizatscolile normale. In programe au fost introduse lucrarile practiceagricole, considerandu-se-ca "invatatorul sa fie satean el insusi si prinurmare sa pastreze iubirea pamantului si deprinderea de a-llucra".

A infiintat, tot pentru illvatatori, .Biblioteca pedagogica", illcadrul careia se tipareau, prin Casa Scoalelor, traduceri din literaturapedagogica. Princircularele sale repetate, a determinat sporirealocalurilor de scoala: intre 1897 si 1910, s-au ridicat in toata tara 2 343,din care 1 980 cat timp Haret a fost ministru.

Pentru ca bugetul statului si al comunelor nu ingaduia gratuitateaunor carp necesare scolilor, a dispus ca editarea lor sa fie facuta deminister pentru a le ieftini.

Spiru Haret este eel care a infiintat gradinitele de copii dinRomania, a incurajat concursurile de carti didactice. A sustinutreviste ca Scoala romand, Convorbiri didactice etc., a creat scoli de adultisi cantine pentru copiii saraci si a initiat turismul scolar, In 1904, ainfiintat Scoala Superioara de Arhitectura si Comisia MonumentelorIstorice. .

Supranumit .xnnul scolii' pentru opera sa reformatoare, SpiruHaret este considerat organizatorul scolii modeme romanesti [D1].

89

90 CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE1..

~~~~~~~ROMANII DIN AFARAGRANITEL,

Tl--Romami din afara grani!elor Romamei

l.Ungaria2. Basarabia3. Banat, Banatul sarbesc si

Craina (Valea Timocului)4. Macedonia5. Bucovina6. Bulgaria

27850001092000

90698050000023000096502

°1-"Nici un om politic roman nu aspira saanexeze Macedonia, nici sa fondeze acoloun stat roman. Tinem insa ca nationalita-tea romanilor din Macedonia sa fie pas-tram si garantia ca ei vor putea sa se cultivein limita lor in toata libertatea."

Take Ionescu

O:t-"Natiunea romana, religiunea greco-cato-lica ca atare, si religiunea greco-orientala,se recunosc prin lege [... ] intocmai ca sicelelalte trei natiuni si patru confesiunirecunoscute ale Transilvaniei. [...]Natiunile recunoscute prin lege si adeca,natiunea Maghiarilor, Sacuilor, Sasilor sia Romanilor [... ] sunt pe deplin egal in-dreptatite si ca atari se folosesc in sensulconstitujiunii transilvane de asemeneadrepturi politice."Articol de lege despre efectuarea egalei indreptaiiri a

naiiunii romiine $i a confesiunilor ei, 1863

"

03----"Cele trei limbi ale tam, adica limba un-gara, germana, romana sunt egal indrep-tatite in comunicarea publica oficioasa.[...]Limba de invatiimant in scoalele poporalesi medii, apoi institutele superioare de in-vatiimant 0 decid aceia cari au de a ingrijipentru sustinerea scoalelor respective."

Articol de lege privitor la inirebuiniareacelor trei limbi ale tarii

in comunicaiiunea publica ojicioasa, 1863

Dupa 1848, un numar mare de romani au continuat saafara granitelor Principatelor si apoi ale Romaniei: in Ungcipatul istoric al Transilvaniei, Banat, Crisana, MaramBucovina, in Basarabia si la sud si sud-vest de Dunare, maiMorava, Timoc si Vidin, dar si risipiti in tot cuprinsul PBalcanice,unde sunt cunoscuti ca romani macedoneni [Ttl

Aflati sub diferite administratii: ungara, austriaca,otomana, romanii nu au reusit sa participe la viata politica,evidentiat apartenenta la 0 comunitate distincta printr-oactivitate culturala.

Diaspora romaneasca s-a format pe la jumatateaal XIX-lea.Din Transilvania,Banat sau din VechiulRegat, faemigrat in S.u.A., Canada, America Latina etc. in noile lororganizat scoli si biserici, au publicat ziare si reviste in limbasi au intemeiat comunitati distincte, dar s-au si integrat, lagrupuri etnice,adoptand limba si modul de viata din tarilede

Transilvania

Pana la 1848, programele politice au mentinut ideile Su:recunoasterea natiunii romane, a limbii romane si aortodox~. in acestspatiu, Biserica unita si cea ortodoxa,uneori, au sustinut miscarea nationala.

in preajma revolutiei de la Ui48 se afirma in lupta de ecarturarii laici precum George Baritiu, editorul Gazetei de 11si Simion Barnutiu, profesor la liceul unit din Blaj.

Etape in eooluiia poliiicd a Transilvaniei1849-1860: regim neoabsolutist bazat pe centralizare, sistem repr,

reformism si modernizare economica.1861-1866: regim liberal; Viena accepta sa transfere 0 parte a aut,

organe locale reprezentative cu atributii executive si legislatidomina Dieta Transilvaniei si impun un pachet legislativ .programul national.

1867-1914: regim dualist austro-ungar; Transilvania este anexataBudapesta promoveaza 0 identitate exclusiv maghiara a statutiilor sale. Romanii contesta bazele regimului, revendsautonomia, ulterior recunoasterea lor ca unitate politica 'cadrul Ungariei sau al Austriei federale.

Nici una din cererile romanilor nu a fost solutionataregimul neoabsolutist impus de contele Alexander vpolitica de germanizare culturala au limitat activitateaSingura concesie a fost ridicarea episcopiei unite de la Blde mitropolie in 1854.

In perioada regimului liberal, romanii au intensificanationala. Noua Dieta a Transilvaniei avea in comporudeputati romani, 44 maghiari si 32 sasi. Pentru prima dataTransilvaniei romanii puteau sa influenteze direct

ROMANII DIN AFARA GRANITELOR 91

~ ~ a Transilvaniei,, ~:Ule comunitati

1900 191055,0%29,0%11,9%

53,7%31,6%10,7%

:ontinuat samiei: in Ungariasana, MaramurDunare, mai

t cuprinsul P,cedoneni [T1]r austriaca, rnata politica,incta printr-o .

F~ adunata spre a serba-=: ;-:ei de 3/15 mai [... ] declaraita pe langa principiile si

'::-=x:lamate sarbatoreste de•. ~ in adunarea generala de

iar in special ca:11* :; ••••• pentru autonomia 'Iran-

jumatatea shiul Regat, ro:. In noile lor prviste in limbai integrat, la fela din tarile de

~~ pentru reactivarea arti-adusi in Dieta de la Sibiu

"64 [... ] prin cari articoli•••r--::..•..:;;:a....;-;..'ta s-a inarticulat ca natiune

limba si confesiunile ei au

nit ideile Supplnnane si a B·ortodoxa, desi

=-=njam pentru redeschiderea:vane pe baza unei adevarate

...-::;-::mi populare [... l-"Pronunciamentul de la Blaj, 1868

iIupta de emGazetei de Trans,Blaj.

fvanieisistem represiv, ~::;.::::?a Voastra, Imperiale si Regala

) parte a autoritaE;" ". tii alegatorilor romani dine si le.gislative. ~ei ~gar~ [... ].~u~const~tat,et legislativ inspi p cu situatia politica creata de

-e guvemamant [... ], ca nu mainici 0 incredere in dieta din

si in guvemul maghiar. [...]romanii n-ar avea nici un

ic si astfel nici 0 baza Iegitimatrecutul milenar al statului [... ]

motiv politic spre a determina peguvem sa tina seama delor legitime. [...]cer decat ca dreptul public saoltat contra traditiilor seculare,

-e respectate drepturile odatade dansii [... ] Si aceea;;i

, ca romanii, 0 au concetatenii~rmani, precum si cei slavi, in

ghiar."Fragment din Memorandum, 1892

este anexata Uhiara a statului siLui, revendicandite politica disti

olutionata dexander von Bictivitatea natiite de la Blaj la

intensificat mist componentaprima data in .e direct activi

legislativa si sa aduca modificari institutionale. Dieta 1;>i-adesfasuratactivitatea in doua sesiuni, in anii 1863-1864 infaptuind cele maiimportante puncte ale prograrnului romanesc prin doua legi [D2, D ]:legea cu privire la egala indreptatire a natiunii romane si a co~e-siunilor ei si legea care declara romana limba oficiala a Transilvaniei,alaturi de maghiara si germana. In 1864, printr-o decizie imperiala,biserica ortodoxa a fost ridicata la rang de mitropolie, sub conducerealui Andrei Saguna, In 1867 s-a inaugurat oficial monarhia dualista.Imperiul, numit Austro-Ungaria, devenea 0 confederatie: Austria, cucapitala 1a Viena, Ungaria, eu capita1a 1a Budapesta. Fiecare aveaguvem, parlarnent, viata politica si administratie distincta, dar FranzJoseph I era si imparat al Austriei si rege al Ungariei. Erau organizatetrei ministere comune: exteme, razboi, finante. Pentru Viena dualis-mul era 0 noua forma de organizare politica a monarhiei. Ea se baza peeolaborarea cu maghiarii, necesara pentru stabi1itatea imperiului.Ungaria accepta aceasta solutie pentru a-1;>ireface vechiul stat medieval.

Majoritatea romanilor din monarhie, respectiv cei din Transilvania,Banat, Crisana si Maramures, se aflau sub autoritatea maghiara: ceidin Bueovina traiau sub guvernarea austriaca.

Romanii si-au declarat opozitia categorica fata de dualism inca dinmomentul proclamarii sale. La 15 mai 1868, a fost facut public "Pro-nunciamentul de la Blaj" [D4], 0 reafirmare a prograrnului din 1848.

Actul redactat de George Baritiu s-a difuzat in Gazeta de Transit-vania, Telegraful roman, Albina etc. Arestati imediat, autorii au fostgratiati de imparat.

Dupa organizarea monarhiei dualiste, eauza romanilor transil-vaneni a fost sustinuta si de inteleetuali sau de oarneni politici dinRomania. Ziarul Romiinul, condus de c.A. Rosetti, publica articole cesustineau miscarea nationala. Bogdan-Petriceicu Hasdeu declara ca"Moldova, Transilvania, Muntenia nu exista pe suprafata paman-tului; exista un singur corp si un singur suflet". La Bucuresti se formasocietatea "Transilvania" pentru intretinerea la studii a tinerilor depeste Carpati, condusa de AI. Papiu-Ilarian.

Cele doua partide eonstituite in 1869 au fuzionat in 1881, formandPartidul National Roman. Partidul a adoptat taetica pasivismuluipolitic si nu a participat la alegerile pentru parlamentul de laBudapesta, declarand ca refuza sa recunoasca unirea din 1867. Panain 1905, cand activismul a devenit linia politica a P.N.R., principalulmoment al miscarii nationale a fost Memorandumul din 1892.

Comitetul Central al P.N.R. a stabilit textul unui memoriu pe carel-a trimis si la Bucuresti, unde regele Carol I l-a gasit potrivit si apromis sprijin.

Memorandumul nu continea cereri noi, dar se opunea anexariiTransilvaniei 1a Ungaria si eritica maghiarizarea fortata, revendicanddrepturi pentru nationalitati [T2] [Ds]' Responsabilitatea actiunii si-aasumat-o conducerea P.N.R., iJt.J~"~cg Ion Ratiu, Eugen Brote,Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu, --GRorg.el-4de Basesti etc. Delegatiaromana trimisa la Viena nu a fost primita de imparat, documentulfiind trimis autoritatilor de la Budapesta~}roblema romaneasca eraconsiderata 0 problema interns a Ungariei.

Procesul intentat de autoritatile maghiare si desfasurat la Cluj adus la condarnnarea autorilor Memorandumului. La cererea regeluiCarol I imparatul i-a gratiat.

.l

92 CREAREA \INSTITUTIILOR MODERNE

Doua tactici politice

pasioism••sustinatorii pasivismului: intelectualidin conducerea PNR: Ilie Macelariu,George Baritiu, Ion Ratiu• pasivistii considerau ca romanii nutrebuie sa se compromita recunoscanddualismul

!'.

activism• sustinatorii activismului: gruparea dinjurullui Andrei SagunaD activistii sustineau ca numai prin impli-carea politica vor fi salvate biserica siscoala, singurele institutii cu caracternational ale romanilor

IT;Structura etnica a Basarabiei

Etnia 1871 1897moldoveni 67,4% 47,58%ruteniucrainenivelicorusi 15,8% 27,80%bulgarigermanievrei 16,8% 24,62%

RStructura etnica a Bucovinei

Etnia 1848 1900romani 55,43% 31,36%ucraineni 15,80% 27,80%germani, poloni,maghiari, ruteni,armeni 15,73% 27,86%

Memorandumul a reprezentat apogeul politicii romanespe tactica pasivista.

La inceputul secolului al XX-lea, tinerii tribunisti au dcarea activismului, idee sustinuta totodata de liberalii aflatiin Romania.

Potrivit programului adoptat in 1905, P.N.R. urma saviata parlamentara a Ungariei, renunta la revendicarea traa autonomiei Transilvaniei, cerand in schimb recuruindividualitatii politice a romanilor in cadrul statului ma

La inceputul secolului al XX-lea, se conturau trei cprivind participarea romanilor transilvaneni la viata politi -era linia "oficiala" a P.N.L, reprezentata de Vasile Gol ,.Cicio-Pop, Teodor Mihali. "Federali9tii" erau adepti ai fedmonarhiei austriece, cale promovata de Aurel C. PoAlexandru Vaida-Voevod. Al treilea grup, .finerii oteliti", cOctavian Goga, sustinea deschis unirea cu Romania.

Basarabia, Bucovina

Basarabia s-a aflat in epoca moderna sub controlul Imperifiind organizata ca regiune de granita (oblastie) si apoi caprovincie (gubemie). Imperiul a incurajat colonizarea gegagauzilor, bulgarilor. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, inbasarabean politica de rusificare s-a manifestat atat prinfortata a unor populatii rusofone, cat si prin asimilarea si pr!limbii ruse in scoala, biserica si in institutiile statului [T3].

Identitatea nationala a romanilor din Basarabia a fost ssfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XXtiparituri - carti bisericesti, manuale, brosuri -, biseripresa, literatura etc.

Activismul politic romanesc s-a facut simtit dupadin 1905 si dupa promulgarea constitutiei de catre tarulal Il-lea. In interiorul miscarii nationale se confruntaucondusa de Pavel Dicescu, ce revendica drepturi nationale,ducerea limbii romane in biserica si scoala etc., si grupareadin intelectuali ca Pantelimon Halippa, Ion si Teodorpr<?.mova idei nationale radicale.

In 1849, Bucovina devenea ducat sub directa guvemare ala Viena. Politic a de deznationalizare s-a manifestat inBiserica si scoala, unde a fost interzisa folosirea limbii rom A

nizarile succesive au dus la descresterea populatiei rom A

cresterea populatiei ucrainene [T4].

Miscarea nationala a fost stimulata de viata cultur '-Societatile "Junimea", "Concordia", "Dacia" au militarespectarea autonomiei si recunoasterea individualitatii ro1892 s-a constituit Partidul National Roman din Bucovina,ce sustinea miscarea pentru drepturi nationale.

Cronologie1849

Imparatul Franz Joseph I promulga 0 constitutie prin 'care rectonomia Transilvaniei.

1860Imparatul Austriei hotaraste alipirea Banatului la Ungaria.

,.,

ROMANI! DIN AFARA GRANITELOR 93

-.R. urma saendicarea trachimb recunstatului maturau trei ca viata politi -Vasile Gold'adepti ai fed~urel C. Poerii oteliti", comania.

nrolul Imperitie) si apoi calonizarea geu XIX-lea, in tat atat prin a<milarea si prortatului [T3].

ibia a fost sustiolului al Xx-i -, biserica,

mtit dupa ree catre tarulconfruntau.iri nationale,, si gruparea;;i Teodo:r: In

guvemareaCnifestat in splimbii romandatiei roman

ata culturala" au militatualitatii romare.Bucovina, for

in' care recuno

tngaria.

NDUCATORILOR ACTlUNIIMEMORANDISTE

1861-1866lntroducerea unui regim liberal in lmperiul austriac.

1868Decembrie: parlamentul maghiar promulga iegea votata de Dieta de la Clujprivind incorporarea Transilvaniei la Ungaria.Sunt votate legea nationalitatilor si legea invatamantului, care intareau asu-prirea romanilor: ideea de baza era aceea ca in Ungaria exista 0 singuranatiune, cea maghiara, 0 singura limba oficiala, limba maghiara. .

1869lanuarie: Conferinta de la Timisoara, unde se constituie Partidul NationalRoman din Ungaria avand presedinte pe Alexandru Mocsonyi.Martie: Conferinta de la Miercurea Sibiului, unde se constituie PartidulNational Roman din Transilvania avand presedinte pe Ilie Macelariu.

1884Apare la Sibiu gazeta Tribuna, prin care se afirma 0 noua generatie, a$a-nu-mitii "tribuni~ti" (loan Slavici, Eugen Brote), care sustine ideea autonomieietnice a romanilor din intreaga Ungarie.

1890Se infiinteaza la Bucuresti "Liga pentru unitatea culturala a tuturor ro-

. manilor", care a sprijinit miscarea nationala a romanilor.

DiciionarDIASPORA, grup etnic aflat in afara granitelor jarii de origine.GUBERNIE,'unitate administrativ-teritoriala al carei statut presupuneaplicarea legilor ruse, obligativitatea folosirii limbii ruse in biserica,scoala si administratie. ,PRONUNCIAMENT, declaratie, actiune prin care este exprimat pro-testul fata de un sistem social-politic.

t.Expuneti, folosind [01' °21, programul Oietei de la Sibiu din anii 1863-1864.Ce semnlflcatle a avut el pentru rnlscarea nationala ulterioara?

2. Care era structura etnica a populane' TnTransilvania, Basarabia sl Bucovina?3. Prezentati argumente lili contraarqumente fata de aplicarea celor doua tactici,

.activisrnul" :?i .pasivismul".

!~~

94 \CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

D1_.lICe am fast inainte de declararea rezbe-lului? Fost-am noi dependenti catre turci?Fost-am noi provincie turceasca? [... ]Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Strai-nil au zis aceasta; noi nu am zis-o nici-odata."

Proclamaiia de independentd a Romiiniei

SIAI 1.

2.3.

4.

5.

6.

7.

LECTIE DE EVALUARE:,Crearea institutiilor modeme,

I. a. Completati spatiile libere cu informatiile istoricezatoare urmatoarelor definitii:

1. Trecerea unor bunuri apartinand comunitatii religioasetatea statului .

2. Dispunerea, printr-un act oficial, ca 0 lege sa intre indevina executorie .

3. Vot exprimat de cetatenii "activi" in viata politica .....4. Forma de guvernamant in care puterea suprema ap

singure persoane (rege), ale carei prerogative sunt ,.constitutia tarii .

5. Principiu de drept international potrivit caruia fiecdreptul sa-si exercite deplin si nestingherit suveranita·teritoriului sau .

I. b. Completati spatiile libere cu un eveniment istorifost implicata fiecare dintre urmatoarele personallta]

1. Carol I .2. Nicolae Kretzulescu .

II. Completati spatiile libere din fata urmatoarelor evlitera corespunzatoare anului in care au avut loc:

1... ~. Poarta recunoaste deplina unirepe timpul lui Cuza .

2... ~. :Alegerea lui Cuza ca domn al Moldovei3.. '1: .. Intrevederea ruso-romana de la Livadia4.. ']lr Constituirea P.N.L,5. . . . . .. Constituirea Partidului Conservator

III. Cititi cu atentie [D1]. Pornind de la acest text, r~rintelor:

Mentionati data (zi, luna, an) la care a fost pronun,proclamatie.

Precizati pozitia Imperiului Otoman fata de aceasta pExplicati atitudinea Marii Britanii care considera pindependentei 0 incalcare a tratatelor.

Precizati un motiv pentru care Rusia a acceptat pAparticiparea armatei romane in luptele cu turcii.

Razboiul din 1877-1878 s-a incheiat cu tratatele de paceStefano si Berlin. Mentionati prevederile care faceaRomania.

Pe harta alaturata hasurati si scrieti:a. teritoriul pierdut de Romania la 1878;b. teritoriile care au revenit Romaniei prin CongresulPrecizati daca a fost incalcata integritatea teritoriala a

~tiileistorice

doveitvadia

'r

pronuntata

peptat pana 1~cii.~e de pace debre faceau re

Capitolul

96'\

LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE

ION C. BRATIANU(1821-1891)

01..•, "Tara era impartita numai in doua tabere:albii si rosii. Partide si pareri politiceintermediare nu existau, organismulpolitic romanesc era inca intr-o faza pri-mitiva."

Constantin Bacalbasa,Bucuresiii de alti1dati1

,:: " LIBERALII SI DOCTRINA LOR,

Motto:.Doctnna liberala crede

realizarea progresului cat decadrul conceptiei proprietatii .numai prin ordine, prin demrationalism si prin armonie

I.G. Duca,

LiberalismulIn general, realitatea politica poate fi interpretata ill fun

doctrine sau ideologii fundamentale: liberalismul, consesi socialismul.

Orientarile politice sunt adesea percepute ca fiind dede stanga. In 1789,cand s-a intrunit ill Franta Adunarea ?Constituanta, conservatorii s-au asezat pe bancile din drediului. De atunci, conservatorii sunt considerati de dreapcalii de stanga. Semnificatia acestor "etichete" s-a mo ..astazi, dar in epoca moderna a insemnat distinctiatori-conservatori sau capitalisti-anticapitalisti, La romaidistinctie a fost perceputa clar de contemporani sub"alb-ro~u" [D1].

Esenta liberalismului consta din limitarea puterii stimpunerea unei atitudini de neutralitate fata de pridealurile indivizilor. Doctrinei liberale ii sunt propriitrasaturi:

• unicitatea si libertatea individului;• limitarea puterii politice si separarea puterilor in s• toleranta si pluralismul;• proprietatea privata si economia de piata:• progresul permanent si nonviolent al urnanitatii.In Tarile Romane liberalismul a fost adoptat si adap

social-economicesi politice proprii. Cu toate acestea, libne-a fost impus, ci a aparut ca 0 solutie posibila in conditide emancipare, care a insemnat autonomia, unirea si indiPrincipatelor.

Ca si in cazul altor natiuni dornice sa i~i constr -nationale moderne (italiana, poloneza, maghiara s.a.),rornanesc a dobandit 0 dimensiune nationala, nu doareconomica, cum a avut liberalismul clasic occidental.

Liberalismul romanesc a aparut pe fondul roman tisafirmandu-se in prelungirea iluminismului politic. DaTransilvaniei si al celorlalte provincii romanesti, aflateImperiului Habsburgic, influentele sunt germane, in P .propagat mai ales principiile liberalismului francez.

Arderea etapelor in procesul de modernizare a Romaca liberalismul romanesc sa nu parcurga aceleasi stadiiclasic.Cu toate acestea, si tendintele, si consecintelesuntcu cele ale liberalismului european.

:E \

LlBERALII $1 DOCTRINA LOR 97

ORerala crede cuesului cat de A

iproprietatii irune, prin demoin armonie so

I.G. Duca, Do,

,fund de dreAdunarea Nile din dreapide dreapta, .I s-a modifidistinctia rLa romani,

orani sub

ilei sa fie socotiti toti:ttra deosebire, avand a fi si. aceeasi pentru toti sau

.;....~ sau pentru a pedepsi."Constitutia carounara, 1822puterii sta

Ita de proiproprii urm

rilor in stat;

nitatii.t si adaptatstea, liber ..in conditiilerea si indep

care nu se intemeiaza pe 1egieste invalmaseala arnetitoare

•• : ;;;;:,fie care du~e pe popor laroceste patria." .

Pruncul Roman, 1848

j construiasra s.a.), libenu doar poFtal.omantismuluilitic. Daca A

fti, afl.ate ine, in Principlcez.a Romaniei?i stadii preIe sunt com

- romanul are dreptu1 de a fi. eni nu este scos afara: tot

5I:e un atom .al-intregii sirvera-poporu1ui: satean, meserias,

preot, so1dat, student, boier,fiu al. patriei si, dupa Sfanta

::romtii, e si mai mult, e fiu al1ui

Proclamatia de la lslaz; 1848"--.

Pana la primul razboi mondial, in societatea romaneasca nu auexistat crize majore in interiorul P.N.L., care era recunoscut drept ceamai puternica forta politica. Putem spune ca istoria liberalismuluiromanesc se confunda cu istoria Romaniei modeme. Liberalii insisiau avut constiinta unei misiuni de indeplinit: faurirea unui statromanesc puternic.

Etape in eoolutia liberalismului romiinesc j

Originile iluministe

Gandirea politica liberala este legata de iluminism si a depins demai multi factori:

• luminarea prin cultura si invatamant, mai intai a mediilor aris-tocratice, inspira contestarea regimului politic turco-fanariot sidiscutia privind modernizarea societatii;

• agentii modernizarii: literatura si publicatiile straine de sorginteiluminista, profesorii straini, emigrantii, tinerii romani plecati lastudii in Occident;

• mediile social-politice: in majoritate boieri, dar si negustorii,meseriasii etc.; fata de Tara Romaneasca, unde regimul politic erarestrictiv, in Moldova. insusi domnitorul Ionita S. Sturdza sustineaproiectele liberale ale micii boierimi [D2];

• proiectele si programele reformatoare in spirit liberal alcatuitede reprezentantii Partidei Nationale.

"Liberalismul pasoptist

In revolutia de la 1848 se manifesta cateva tendinte liberale:• moderaia, condusa de Ion Heliade Radulescu, care avea influenta

in randul micii burghezii si al boierimii;• grupul care urmarea aplicarea programului revolutionar in

cadrul vechilor institutii, condus de Nicolae Balcescu: totodata,propunea emanciparea si improprietarirea taranilor si introducereavotului universal;

• radicala, reprezentata de: I.c. Bratianu si C.A. Rosetti, caresustinea organizarea rapida a noului regim politic.

Desi revolutionari, pasoptistii considera libertatea dreptul de aface orice in masura in care nu sunt lezate interesele celorlalti,dreptul de a actiona conform legilor [D3].

Sursa puterii in stat este reprezentata de intreaga natiune, faradeosebiri sociale [D4]'

Anii Unirii

• liberalii si conservatorii se unesc in Partida Nationala pentruinfaptuirea programului unirii, domnitorul insusi ducand 0 politicaliberala:

• sub aspect economic se impun principiile liberale: liberainitiativa, libera asociere, concurenta:

• se contureaza trei coordonate politice:- naiionalismul: emanciparea rapida de sub otomani;- consiiiuiionalismul: separarea puterilor in stat si respectarea

autoritatii legilor in cadrul republicii sau al unei monarhii consti-tutionale:

!!~

98\,

LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLlTJCE

D~..Pe cand liberalul Bratianu, conform idei-lor parlamentarismului modem francez,asteapta mantuirea de la hotararea po-porului insusi asuprasoartei sale si dorestesa conceada influenta asupra guvemuluitarii unor paturi cat se poate de largi ale po-porului, Catargiu, mai linistit si mai prac-tic, Pl!l1etemeiul de cetatenie pe infiintareaunei administratii sistematic organizate."

Carol I, Memorii

\\

D'~"Centralizapunea de mai sus a"avut deefect faptul ca astazi interesele economice,materiale si morale ale tuturor claselor so-ciale sunt in atarnarea guvemului. Activi-tatea cetatenilor, fortele si inteligenta tareisi chiar a individului sunt restranse intr-un

, cere de fier si puterea central a tinde dince in ce mai mult de a cugeta si a vietuisingura pentru top. 0 asemenea stare delucruri prelungindu-se, va avea de efect ainjosi caracterele, a corupe constiintaumaria, a inabusi in tara orice indepen-denta, orice activitate, orice viata. Aceastaar fi insasi moartea morala a ratiunii."

Programul P.N.L., 1875

(i)7"Trebuiesc dar reformate cat mai curandlegile administrative si chiar economice invederea de a le face neatarnate de atot-putemicia guvernamentala, initiativa,activitatea si traiul cetatenilor in vedereamai ales de a reinalta caracterul si inde-pendenta individului fata eu Statul."

Programul P.N.L., 1875

Dl."Tinta P.N.L. inca de la intemeiere a fostdezvoltarea fortelor nationale si pe oricetaram. Fortele morale, intelectuale, mili-tare si economice, toate fortele nationaledezvoltate astfel incat sa putem zice lafiecare moment ca suntem constienti dedeviza trecutului nostru formulata astfelde unul din conducatorii P.N.L.: prinmintile, prin inima si bratele noastre."

Ion I.c. Bratianu, 1909

- pluralismul: exprimarea libera a opiniilor, individual saunor partide.

Constiiutia din 1866; principele strainOpera a intregii clase politice, Constitutia nu contine t,

propuneri ale liberalilor: Parlamentul unicameral si limitului de veto al Domnului, corp electoral reprezentativ.

LC. Bratianu a sustinut si a actionat consecvent penprincipelui strain. Cu toate acestea, Carol I va numi ~primului sau guvern un conservator [Ds]'

Constituirea P.N.L.

Intelegerea de la Concordia, prima incercare de constiavut loc in 1867, reprezenta un program in 11 puncte si sepentru modernizarea Romaniei. Au participat liberaliicondusi de Mihail Kogalniceanu si liberalii radicali cI.C Bratianu si CA. Rosetti.

Coaliiia de la Mazar-Pasa publica in 1875 programul P.--• programul este adaptat in functie de componenta co

atitudinea Marilor Puteri, care nu-i doreau pe liberali lafiindca erau suspectati de practici revolutionare:

• programul reflecta mai ales punctul de vedere aldin jurullui Mihail Kogalniceanu, 0 atitudine mai realista ~chiar si de radicali;

• principalele elemente doctrinare sunt:- domnia legilor si respectarea principiilor

tutional-parlamentar:- independenta individului in raport cu statul [D6];

- egalitatea politica:- imbunatatirea conditiei materiale a populatiei:- invatamant gratuit si obligatoriu;- este propus un amplu proces de reformare a Romans

solutie a modernizarii, dar si a renasterii valorilor .ale cetatenilor [D7]'

.Prin noi instne"

Reprezinta deviza liberalilor, dar si unul dintredoctrinare care 19i propunea valorificarea tuturor resenergiilor nationale, care sa contribuie la dezvoltarearomanesti [Ds]'

Domeniile vizate erau: industria nationala, capitalul siautohtone, proprietatea privata.

Protejarea valorilor nationale nu reprezenta insa r,totala a capitalului strain, ci 0 colaborare prin care sa nuin nici un fel interesele romanesti [D9]'

Liberalismul moderatP.N.L. cunoaste la sfarsit de veac 0 aparenta perioada de

care, de fapt, este una a schimbarilor de generatii sidoctrinara.

Reprezentantii generap.ei pasoptiste dispar pe rand: C_(1885), I.C Bratianu si Mihail Kogalniceanu (1891); le

1LlBERALII $1 DOCTRINA LOR 99nCE

tinerii liberali din jurul lui Ion r.c. Bratianu, propulsat spre sefiapartidului de "Oculta".

in 1899, in partid patrund socialistii "genero9i", care aduc si catevamodificari ale corpusului doctrinar, in sensul democratizarii vietiipolitice. De altfel, programul P.N.L. din 1892 propunea adoptarea"sufragiului universal cu reprezentatiunea proportionala".

a ne pune in valoare> _-;;z ~onala, asociindu-nefit F"?-= 0 valoare comparabila

'e 0 ia influenta lor, e••• es -l statului si orice om de

pregateasca sa incu-

~ striiinnu contine toneral si limit)rezentativ.secvent pentruI va numi in

Pentru 0 reformii agrarii ~i electoraliiP.N.L. a fost puternic influentat de rascoala din 1907: guvemarea

liberala va adopta 0 serie de masuri, care insa nu puteau rezolvaproblema agrara.

o data cu noua conducere a partidului, doua reforme suntadoptate, in ciuda divergentelor dintre tinerii si batranii liberali:reforma agrara si reforma electorala: ele aveau drept scop creareaunei proprietati mijlocii puternice pe care sa se sprijine economia sirespectiv votul universal, ca premisa a democratizarii vietii politice[DlQ! Dll].

Ion I.e. Bratianu, 1899

~fa ca trebuie sa dea 0

~ putintei tuturor ce-icipa, prin exprimarea

,_ statului, asa ca Statul~ ~ adevarat simtamintele

romanilor."~'eslul Program al P.N.L., 1911

~de constituirepuncte si sepat liberaliii radicali con

Dictionar

COALITIA DE LA MAZAR-PA~A, alianta a liberalilor moderati siradicali si a mosierilor liberali, ale carei Intruniri aveau loc in caseleenglezului Lakeman, care fusese ofiter in armata turca sub numelede Mazar-Pasa.

FRANCMASONERIE, asociatie internationala cu caracter filantropic,in parte secreta, ai carei membri se recunosc prin anumite semne,embleme si simboluri.

INTELEGEREA DE LA CONCORDIA, coalite realizata in februarie1867 intre liberalii radicali din Moldova condusi de Nicolae Ionescusi liberalii moderati condusi de Mihail Kogalniceanu. Coalitia aveala baza un program de mentinere si consolidare a regimului consti-tutional si de modernizare a statului roman.

LIBERALISM, doctrina aparuta la sfarsitul secolului al XVIII-lea inFranta si in Anglia. Din punct de vedere politic liberalismul sustineun regim politic bazat pe parlamentarism, pe pluralitatea partidelorpolitice, pe conceptia unui stat arbitru, pe libertatea cetateanuluiexprimata in mod esential prin vot. Liberalismul economic sustineo economie de plata si libera concurenta. '

"OCULTA", grupare in cadrul PN.L., condusa de Eugeniu Carada,cu scopul de a-I aduce in fruntea partidului pe Ion r.c. Bratianu,

OLIGARHIE FINANCIARA, grup restrans de mari posesori ai capi-talului financiar, care domina viata economica a unui stat.

ROMANTISM POLITIC, miscare de idei aparuta in spatiulromanesc dupa 1830; se constituie pe baza ilurninismului politic siincorporeaza liberalismul, nationalismul, socialismul si conserva-torismul modem.

::a este nevoie ca actuala:m)prietatii sa fie schimbata- proprietati caci viitorul

:.:..c::nocraticnu e pe deplinIIII'J ~Glnd in fiecare suflet exista~5l:i5dar:itatii sociale."

Ion I.e. Bratianu, 1913

atul [D6

];

tlatiei;

~a Romaniai cavalorilor indiv

I dintre prin _' ati principalele trasaturt a~euror resursel IIJberale.Healizaf 0 comparatie!ZVoltarea so --- a conservatoare.

.::;.etapele evolutiei liberalismului~~-:sc.Foloslndu-va l;li de docu-

- :: ::>2-D11]' prezentat,i(i~en~ificali)ta insa resp~-::a!ele trasaturi ale flecareia.me sa nu fie L~-=fisintagma .Prin noi lnsinel".

apitalul si co

erioada de staeratii si de ~

~rand: C.A.1891); le iau

100 LlBERALlSMUL: IDEOLOGIE ~I PRACTICI POLITICE

'" PRACTICI POLITICE LIBERALE

ION I~C. BRATIANU(1864-1927)

01

,,[Constitutia reprezinta] opera rornanilor[... ] creata si elaborata de dansii prin a lorinitiative: 0 constitutie liberala [prin carese garanteaza] toate libertatile publice decare se bucura popoarele cele mai liberaledin Europa civilizata."

Declaraiie a conservatoruluiAristide Pascal, 1866

Liberalismul i~i are originea in ideologia miscarilor de esociala si nationala din prima jumatate a secolului al XIX-

Aplicarea principiilor liberale privind modernizarearomanesti incepe 0 data eu domnia lui Alexandru loan Cbaza politica 0 constituiau liberalii moderati reprezentati dKogalniceanu, Ion Ghica, Nicolae Kretzuleseu.

Adoptarea Constitutiei de la 1866 si venirea principeluitron marcheaza eonsolidarea si relansarea proeesului de ma Romaniei. Liberalii vor fi in fruntea acestui proces, ppractica principiile lor doctrinare [D1].

Guuerndrile liberale

PRIM-MINISTRU PERIOAOA

CA. KretzulescuStefan Golescu

Nicolae GolescuDimitrie Ghiea

Alexandru G. GolescuIon Ghica

Ion C. BratianuDumitru C. Bratianu

Ion C. BratianuDimitrie A. Sturdza

Petre S. AurelianDimitrie A. SturdzaDimitrie A. SturdzaDimitrie A. Sturdza

Ion I.c. BratianuIon I.c. Bratianu

martie-august 1867august 1867-aprilie 1868mai-noiembrie 1868noiembrie 1868-ianuarie 1871februarie-aprilie 1870decembrie 1870-martie 1871iulie 1876-aprilie 1881aprilie-iunie 1881iunie 1881-martie 1888octombrie 1895-noiembrie 1noiembrie 1896-martie 1897martie 1897-martie 1899februarie 1901-decembrie 1martie 1907-decembrie 1908decembrie 1908-decembrie 1'_ianuarie 1914-ianuarie 1918

Guvernele din anii 1867-1868 se constituie in baza A

dintre fractiunile liberale de la hotelul Concordia, in februAceasta a fost prima tentativa de formare a unui partid ..

Masurile adoptate aveau in vedere consolidarea .statului si obtinerea independentei aeestuia. Interzicanddreptul de a arenda proprietati si votand legea monetara,radicali au atras protestele Marilor Puteri si ale

ATurciei,

acceptat cu greu emiterea unei monede nationale. In 1868,Nicolae Goleseu promoveaza legea privind inzestrarea si 0

armatei dupa principii moderne.Marea guvernare liberala (1876-1888) contribuie la d

capitalista a Romaniei. Sunt adoptate legi privind resP9ministeriala, organizarea invatamantului si a armatei. Inse consolideaza capitalul national si se adopta hotarari cuprotectionist. Astfel sunt ~plicate principiile liberale exp .deviza: .Prin noi insine". Inca de la instalarea la guvernare

El

PRACTICI POLITICE lIBERALE 101

---lCfl-liberal nu numai aa.-=-==~ victorioasa din ras-~tului acea situatiune£;at la 0 positiune euro-

~~pus pe capul primului-~ coroana de otel [... ].

~ temelii puternice ros-~. ::=ID de Ion Bratianu, ne-

=:: i£ i:BJiunii rein viate."

ALE

:milor de eului al XIX-ldernizarearu loan Cuzaprezentati de

principeluisului de modi proces, p

~7ilie 1868,868ianuarie 18701870

martie 1871~18811e 1888 ~::.:ecredinte religioase si confe-ioiembrie 1896 . ==slituie in Romania 0 piedicanartie 1897 c ~ drepturile civile si politicetie 1899 '" ---- "

ecembrie 1904mbrie 1908iecembrie 191marie 1918

--=-----"& .::Ii I.I.C. Bratianu in Parlameni,19 decembrie 1914

-; din Consiiiutia Romiiniei privind•••.. --..-.,. -''''iei, dupa modilicarea din 1879

in baza in]a, in februarieti partid libelidarea institerzicand strmonetara, ,.

lie Turciei, c~.In 1868, gmrarea si org

buie la dezvid responsabimatei. In ecoiotarari cu crale exprimatguvernare, in

prim-ministrull.C. Bratianu avertiza asupra stadiului de dezvoltareinapoiat al societatii romanesti. Romanii, din cauza conjuncturilorpolitice si geografice, nu avusesera timpul necesar pentru a puteaevolua 0 data cu natiunile europene occidentale. Venise deci momen-tul dezvoltarii pe baze proprii a industriei, comertului si agriculturiiromanesti la nivel european, asigurandu-se totodata preponderentaelementelor nationale.

o data obtinuta independenta, Romania devine regat (1881) [D2].

Era deci necesara revizuirea Constitutiei. Liberalii incearca si reusesclargirea corpului electoral in favoarea burgheziei de la patru la treicolegii, in functie de votul cenzitar, chiar cu riscul aparitiei unordiferende intre cei doi lideri: I.c. Bratianu si CA. Rosetti.

In 1914, Parlamentullua in discutie proiectele legislative privind:votul universal si improprietarirea taranilor. Izbucnirea primuluirazboi mondial a impus clasei politice amanarea acestor reforme careurmau sa schimbe radical societatea romaneasca dupa razboi [D3].

Mdsuri politice liberale1870 miscare conspirativa initiata de liberalii radicali avand drept

scop indepartarea lui Carol. Declansata defectuos la Ploiesti,actiunea atrage ares tare a fruntasilor liberali, judecati siachitaji intr-un proces la Targoviste:

1877-1878 razboiul de independenta a Romaniei: intalniri ale luiI.c. Bratianu cu imparatii Franz Joseph la Sibiu si cu tarulNicolae al II-lea la Livadia; votarea creditelor pentruarmament; proclamarea independentei: participarea laCongresul de la Berlin;

1879 modificarea articolului 7 din Constitutie privind acordareacetateniei [D4];

1883 Romania adera la Tripla Alianta:1884 adoptarea noii legi electorale prin revizuirea Constitutiei:

legea Domenii1or Coroanei;.1885 Biserica Ortodoxa Romana devine biserica autocefala;1892-1894 sustinerea miscarii memorandiste si prin aceasta a

luptei de emanciare a romanilor din Transilvania [D.J;1914 LLC. Bratianu propune in Parlament adoptarea reformelor

agrara si electorala.

)«

fi convingerea noastra,- ar fi certitudinile noastre

.•. - :::nlor definitive ale efor-zare am fost trimisi aici, in

a, un simtamant de patri-.::z:::adara intelepciune politica

~am tot ce ne-ar putea

o

f-

-..J

o(L

VINTILA BRATIANU (1867-1930) I.G. DUCA (1879-1933)

!!~.~

102,

LlBERA[ISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE

Ds...•"Ar fi 0 mare si iresponsabila gresealapolitica a se recunoaste legitimitatea ver-dictului de condamnare din Cluj [... ]; seimpune ca 0 datorie patriotica si natio-nala ca cei condamnati la Cluj sa trans-porte in Romania centrul activitatii lor inIupta ce sustin pentru existenta nationalaa romanilor din Transilvania si Banat."

Scrisoarea lui D.A. Sturdzacatre ziarulPester Lloyd din Budapesta

D6...•"Se infiinteaza, sub denumirea de «CasaRurala», 0 institutie avand drept scopprincipal inlesnirea creditului necesarpentru ca taranii romani, cultivatori depamant, sa poata cumpara pamanturi."

Legea pentru infiiniarea .Casei Rurale"din 4 aprilie 1908

DiciionarARENDA, a incheia un contract prin careuna dintre parti, proprietarul unui bun,da temporar in exploatare celeilalte parp.(arendasul) acest bun contra unui pret.CAPITAL,ansamblul valorilor materiale(bani, proprietati etc.) si spirituale (bunuriculturale, capacitati intelectuale), careinvestite aduc un profit.

1.Mentionati cinci rnasuri economice 9icinci masurl politice ale guvernelorliberale.

2.Motivati necesitatea crearf B.N.R.3.Comentati necesitatea modlficarf art. 7

din Constitutla din 1866.

1870UJ

1880-

~

0

z1882

01885

01887

UJ I 1897

19011903

1907

Miisuri economice lib era le

1867 Strainilor le este interzis dreptul de a arenda imobcarciumi si de a se aseza in mediul rural.

1868 Legea pentru construirea si exploatarea unei retele dJde 914 km (coneesiunea Strousberg) pe ruta Roman-'Inruntarea Camerei de Comer] si Industrie.Legea monetara propusa cu trei ani inainte de I.Cpermite baterea monedei de aur cu efigia lui CarolRascumpararea cailor ferate; statuI roman prelualor.Legea privind infiintarea Bancii Nationale a Romfdeveni principala sursa de. credit pentru dezvoltareasi comertului.Ineepe eanalizarea raului Dambovita, proiect al .Grigore Cerchez.Legea privind organizarea armatei: ea va contribui launui numar cat mai mare de cetateni.Masuri vamale protectioniste: este denuntata Cony,ciala cu Austro-Ungaria si apoi cu Rusia si GermLegea pentru incurajarea industriei nationale.Legea repausului: in zilele de duminica si sarbluera, iar magazinele si intreprinderile erau inchise,Program de relaxare fiscala si de pereepere eficientaCrearea unei eomisii a petrolului pentru valorifieareapetrolifere ale Romaniei,Anul rascoalei determina mai multe masuri ainvoielilor agricole; Iegea limitarii dreptului de a luaIegea infiintarii Casei Rurale [D

6]. .

,

ELITA LlBERALA 103

enda imobile,l.

veacul al XVII-leaboierimeaa se desfaee in doua

alcatuita din boierii mari,ul toata puterea politica:

ierii mid sau boierasii - fula dregatoriile publiee.

mtre aeeste doua tab erezrescu mereu, iar dupa ee

enta burgheziei straine instra, ea lua asa proportii,

-oua fractiuni se prefacura inaparte, dusmane de moarte;

atoare reactionara, altaIutionara. Din lupta intre

- forte se plamadeste viataamei moderne."

Stefan Zeletin,Burghezia romiina

rie.rinte de I.c. Ba lui Carol I.an prelua expl

lata Conventia~si Germani~.male.ea si sarbatorirau inehise.ere eficienta a t

ralorificarea bo

masuri agrare:dui de a lua in

ELITA LIBERALA. I

Concept, origini, trdsiituriElita, in sens general, este grupul oamenilor "ale~;;i"sau al "celor

mai buni" dintr-o comunitate, creatori de valori, care se remarca princalitatile lor - instructie, talent, origine, avere etc. Elita reunestepersoanele care influenteaza sau participa direct la elaborareadeciziilor economice, sociale si politice intr-un stat. Membrii SIDocupa pozitii importante in economie, in societate, in viata culturalasi religioasa, in virtutea carora se implica in viata politica.

Aceleasi trasaturi le-a avut si elita romaneasca in secolul alXIX-lea,De fapt, din cauza deosebirilor de opinii in privinta cailorde modernizare a Romaniei, se poate vorbi de doua elite: cea conser-vatoare si cea liberala [D1].

Ideile liberalismului erau cunoscute in Principate eel putin de lainceputul secolului, dar elita liberala s-a afirmat 0 data cu revolutiade la 1848,activitatea sa incepand sa dea roade dupa Unirea din 1859.

Prefacerile economice si sociale din aceasta perioada au influentatstructura si ideologia elitei politice: reprezentantii marii boierimi, darsi ai celeimici si mijlociiau adoptat 0 conduita burgheza si principiilepolitice liberale. A9a s-a intamplat cu familiile Rosetti, Sturdza,Kretzulescu, Campineanu, Colescu, Chica, Bratianu, Kogalniceanu.

Majoritatea liberalilor proveniti din aceste familii apartineauintelectualitatii romanesti. Ei 19ifacusera studiile in strainatate, deunde au preluat instrumentele teoretice ale politicii liberale, devenindastfel principalii promotori ai noii ordini sociale, dar si noua puterecapabila sa mentina aceasta ordine stabila si dinamica.

!!!!

• ~~h

I,

104 LlBERAtISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE

FRATII GOLESCU, FRUNTA$I LIBERALI

D2-"Casa lui, fara a fi un palat, este destul devasta spre a include, in afara tipografiei sia birourilor redactorilor, apartamentelocuite de proprietar, director si redac-torul sef [...]. Deci in aceasta casa a«Romanului» se deschideau in fiecare joiseara saloanele ospitaliere ale d-neiRosetti. Numerosi straini, dar mai alesscriitorii pe care evenimentele ii atra-sesera in Romania, erau invitati de dreptla aceste reuniuni, de care toti, sunt si~,au pastrat cea mai frumoasa arnintire. Intirnp ce doarnnele imbracate in costumenationale urnpleau saloanele, daca eraprea multa inghesuiala, barbatii serefugiau in marea sala a redactiei,impodobita cu portretele lui Mazzini siGaribaldi cu autografe, si discutau desprerazboi si politica, bandu-si berea sifumand, Franceza era limba universaladoptata de toti invitatii indiferent denationalitatea lor."

Frederic Kohn-Abrest,reporter francez, despre redactia

ziarului "Romanul" la 1877

Exista deci 0 legatura stransa intre intelectualitatea romfcrearea Romaniei moderne, intreaga ordine politica, pexercitarea puterii in stat, reprezentand opera elitei intiromanesti de la jumatatea secolului al XIX-lea.

ELITA LmERALA STUDII iN STRAIN.ATATE

Petre S. AurelianIon C. Bratianu

Durnitru BratianuIon I.c. Bratianu

Ion GhicaAlexandru G. Golescu

Studii superioare - Grignon (FrScoala Politehnica - ParisFacultatea de Drept - ParisScoala de Drurnuri si Poduri - PConservatorul de arte si meseriiScoala Politehnica si Scoala centrsi meserii - ParisStudii universitare de econornie laFreiburg, Jenna, Miinchen, Bonn,College de FranceCollege de FranceDoctor in matematica - ParisStudii - Universitatea din BerlinDoctor in medicina - ParisLicenta in litere la Sorbona; Doctorla ParisCursuri College de France

Dirnitrie A. Sturdza

Ion BalaceanuEugeniu Carada

Spiru HaretMihail KogalniceanuNicolae Kretzulescu

Mihail Pherekyde

c.x. Rosetti

Aproape fara nici 0 impotrivire, rangurile boieresti au f,intate prin Conventia de la Paris din 1858. Aparent, boie .incheiat rolul social si politic, clasa politica fiind ~e amajoritate cu aceleasi principii ale liberalismului. In ranularea titlurilor nobiliare nu .a produs schimbari meconomie, influenta boierllor deveniti mosieri decurgand dinproprietati de pamant.

Pana la 1900, independenta economica a oamenilor politiciera asigurata de proprietatile funciare.

Abia dupa 1880, cand s-a infiintat Banca Nationala a Rsi mai ales dupa 1900, se poate vorbi de 0 oligarhie fin.industriala liberala.

Elita liberala romaneasc~ participa intens la viata culmondena a societatii [Dz]. In 1865, se infiinta societatea "Roman", avand presedinte pe Petre S. Aurelian, care-si propridice nivelul de cunostinte stiintifice si artistice si sa dIconstiinta civica a romanilor,

Un punet de atractie al elitei politice romanesti 11reprezentatea "Jockey-Club", infiintata in 1875 la Iasi si la Bucuresti.reuneau atat liberali, cat si conservatori, membrii clubului pcaracterizati prin pasiunea fata de caii de curse, dar si prin capartenentei la elita vremii.

Multi dintre membrii elitei liberale au aderat la lojile mmai ales in perioada pasoptista. Sunt cunoscute si cazC.A. Rosetti, Ion C. Bratianu, Dumitru Bratianu, Ion GillBalaceanu si a multor altara. Insa, dupa 1866, aripa radicalazentata de I.c. Bratianu si C.A. Rosetti s-a retras din aceasnizatie, ca urmare a opozitiei dintre caracterul national preideologiei liberale si internationalismul francmasonic.

Elita liberala apartinand perioadei moderne din istoria Ra aparut 0 data cu generatia de la 1848, irnpartasind ideal

itatea romav , \I}>DUtIca, prl

a elitei int

rE

:::rignon (Fr.Paris- ParisPoduri -P,te si meserii?coala centrals

- ParisIdin BerlinParisoona, Doctor A

nce

resti au fostmt, boierimiind de acilui. In rembari majrrgand din

- nu a dominat si epoca, si peznii sill prin minunatul com-

_.J:S:Si:rilor 1ui. In e1 s-au contopitarmonios nu numai mari sicalitati, dar, ceea ce este mai

~. ~ care, indeobste, se contrazic.e. Spre pilda, el era totdea-

~?i realist, cumpatat si indraz-~41 si seducator, modest cand

e1, mandru si intransigent'~~ -urba de tara 1ui."

I.G. Duca, Potreie si aminiiri

nata culietatea "A:e-~iprop~ si sa de

reprezenta:ucure~ti.ubului puts~princo~

lojile massi cazuril

Ion Ghica,Iradicals nin aceastanal pregnie.rtoria Romsd idealuri

ELiTA L1BERALA.\.

105

Misiunea sa era aceea de a crea 0 burghezie nationals si 0 doctrinalib Iv " v bil u • 1.1 • • • •era a romaneasca, capa e sa construiasca un stat putermc si CIVl-

lizat alaturi de celelalte natiuni ale Europei.

Ion e. Briitianu1821-1891

Marele om politic roman era descendentul unei familii boierestidin judetul Arge~.

in 1841, a plecat la Paris, unde a urmat Scoala Politehnica si s-aimplicat in miscarile studentesti cu caracter re~nar. Intors intara, a fost unul dintre personajele importante ale revolutiei de la1848. A urmat exilul, dar in 1857 a revenit in patrie si a luat partela luptele pentru unire, a fost deputat in divanul ad-hoc. Desi afost ministru in timpul domniei lui Cuza (1860), s-a indepartatde domnitor si s-a numarat printre cei care l-au fortat sa abdice.S-a ocupat personal de venirea in Romania a lui Carol de Hohen-zollern.

in 1875, a fondat Partidul Liberal (mai tarziu Partidul NationalLiberal), pe care l-a condus pana in 1891. A fost in .mai multeranduri ministru si prim-ministru in perioada 1876-1888 [D3].

Contemporanii l-au supranumit ,,fondatorul dinastiei de la Flo-rica", resedinta familiei Bratianu. Trei dintre fill sai, lonel, Constantin(Dinu) si Vintila, au continuat opera politica a parintelui lor.

Ion I.e. Briitianu1864-1927

Fiul eel mare allui Ion C. Bratianu a studiat la Liceul Sf. Sava siapoi la Scoala de Drumuri si Poduri din Paris. A devenit inginer sia lucrat la construirea podului de la Cernavoda si la calea ferataBacau-Piatra Neamt. A fost casatorit cu Maria Moruzi si apoi cu ElizaStirbey,

Si-a inceput cariera politica de tanar, intfu ca deputat (185J5), apoica ministru al lucrarilor publice (1901). Din 1909 pana in 1927, a fostpresedintele celui mai puternic partid politic din Romania - P.N.L.

Prim-ministru intr-o perioada dificila pentru Romania, 1914-1926,a impus intrarea Rornaniei in razboi alaturi de Antanta. A reprezentatRomania la tratativele de pace de la Paris.

Din nou seful unui guvern liberal, in perioada 1922-1926, care aconsolidat si a modernizat Romania Mare. Desi adversarii politicil-au acuzat de autocratism si i-au reprosat tutela pe care 0

exercita asupra regelui Ferdinand, nu i-au putut contesta patrio-tismul si calitatile de mare om politic.

Constantin A. Rosetti1816-1885

Fiul spatarului Alexandru Rosetti s-a nascut la Constantinopol. Afost membru al Societatii "Frapa", iar la 1848 unul din fruntasiirevolutiei. in timpul exilului, a fond at la Paris ziarul Romania viitoare,iar la Bruxelles, Republica romdnd. A militat pentru unire ca deputatin Divanul ad-hoc. Si el a devenit adversar allui Cuza, pe care l-aatacat in ziarele vremii, si a fost unul din capii conspiratiei de la

106 LlBE~ALlSMUL: 10EOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE

!~!!

EUGENIU CARADA

DIMITRIE A. STURDZA

t.Definiti elita. Menttonati trei trasaturiale elitei liberale rornanestl.

2.Gasiti cinci evenimente politice majorecu participarea elitei liberale. Precizafimplicarea directa a unor lideri liberali.

3.Comentati [03l folosind 9i lectia "Roma-nia sub semnul independentei".

11februarie 1866. A facut parte din coalitia de la Mazar-Pde mai multe ori ministru, deputat si chiar primar al Ca1884, nefiind de acord cu I.c. Bratianu in privinta refotorale, pe care 0 considera prea putin democratica, s-a dvechiul sau prieten si a format 0 disidenta in Partidul _Liberal.

C.A. Rosetti a fost unul din marii ziaristi ai veaculuifondat Pruncul roman, care a devenit apoi Romdnul.

Mihail Kogiilniceanu1817-1891

Descendent al unei vechi familii boieresti din Moldovficiat de 0 educatie aleasa la Iasi, in Franta, la colegiul Lsi la Universitatea din Berlin.Desi 0 vreme a fost ofiter, s-ade istorie si literatura si la 1840 a editat Dacia liierarii, iartarziu a devenit profesor de istorie la Academia Mihaile -a inceput tiparirea Leiopisetului Moldovei.

La 1848, a redactat un proiect de constitutie care i-a adusdomnitorului Mihail Sturdza. Apoi s-a dedicat vietii politicunoscuta contributia sa la Unire. Prim-ministru in timpullui Cuza, a promovat cele mai importante reforme ale acA fost ministru in mai multe guveme liberale, dar celmandat este eel de ministru de Exteme, dintre anii 1877-1Romania ~i-a castigat independenta,

Eugeniu Carada1836-1910

Nascut la Craiova, se tragea dintr-o familie de boieridupa tata. A studiat dreptul si literatura la College de Frscriitor si redactor la ziarul Romdnul in perioada 1860-18

A fost curierul pasoptistilor exilati. A indeplinit uneleblice si a fost amestecat in miscarea antidinastica de la PloiA fost membru in consiliul de administratie al Cailor Ferate(1883-1886), dar a ramas celebru datorita pozitiei pe care aconducerea BanciiNationale din 1883, cand a fost ales dinla moartea sa. Adversarii politici l-au atacat necontenit, codu-l eminenta cenusie a guvemelor lui I.c.Bratianu si seful

Dimitrie A. Sturdza1833-1914

Era fiul marelui vornic Alexandru Sturdza si descendfamilii care dad use Moldovei doi domni. A fost casato .Cantacuzino, nepoata de sora a lui Ion Ghica.

Cariera sa politics ainceput in 1857, ca secretar al --ad-hoc din Moldova. A slujit pe Alexandru loan Cuzaparticular, dar i-a devenit mai tarziu adversar, A ocupat £,ministru mai multe guveme liberale. In 1895, dupa moarC. Bratianu, a devenit prim-ministru si seful PartiduluiLiberal, pe care l-a condus pana in 1908, incercand sa .strategia partidului "domnia legilor". Retragandu-sepolitica, s-a dedicat Academiei Romane, al carei memb1871.

CredituI si finantele au conditionat dezvoltarea vietii economicesi au contribuit la modemizarea Romaniei., In februarie 1880, r.c. Bratianu, sprijinit de Eugeniu Carada,unul dintre conducatorii ei timp de 20 de ani, prezinta ParlamentuIuiproiectul de infiintare a Bancii Nationale a Romaniei, motivandaportul deosebit al acestei institutii la constituirea capitaluluiromanesc si la dezvoltarea economiei nationale [D1].

Banca Nationals a devenit prin lege singura banca de emisiune,dar si band comerciala centrala, functionand ca 0 societate peactiuni. Initial, banca avea un capital de 30 de milioane de lei (un leuera egal pe atunci cu un franc francez). 10 milioane reprezentauparticiparea statului, restul subscriptiei apartinand particularilor,majoritatea membri ai P.N.L.

Primul guvemator al Bancii Nationale a fost Ion Campineanu,fruntas liberal si membru al guvemelor liberale in repetate randuri.

Banca Nationala a Romaniei a fost principala sursa de creditpentru dezvoltarea industriei si a comertului, dar si pentru miciiagricultori, devenind totodata "citadela" liberalilor, cea mai puternica

-I.cAMPINEANU baza financiara a lor.(lB41-1888) Dupa infiintarea Bancii Nationale, burghezia intra, asa cum scria

Stefan Zeletin, "in rolullegitim al oricarei burghezii nationale, acelade a-9i imprumuta statuI cu bani 9i deci de a-i impune conditii ~ a-icere garantii".

ICE

e la Mazar-p.primar al Camvinta reforatica, s-a din Partidul _

Iin Moldova,l colegiul Luif: ofiter, s-a pterara, iar trei1Mihaileana.

are i-a adusvieti] politiceu In timpulme ale acestdar eel mai

II1ii1877-18

de boieri~ede France.1860-1870.it unele funle la Ploie9tilor Ferate R,pe care a aales director,rtenit, consisi seful ,,0(0

ca lipsesc Romaniei insti-it care fac puterea societe-

si [... ] am cautat sa infiintam~ - nu dandu-le in concesiune

straini, ci fondandu-le cuzoastre si ,suspnandu-le din

noastre [... ] Sa nu luam bani~;P si sa-i platim insutit [... ] ci

!aril prin transforrnarea unui-:l::IiIDescin alt capital; al doilea,

- rnai multi proprietari."~al lui I.c. Bratianu In Parlameni,

1886tar al DivaCuza ca serupat fotolimoartea I

tidului Natisa imp

u-se dinnemhru era

\LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE 107

STUDIU DE CAZ:Banca Nationala a Romanieiintre economie ~i politica

INTAIULTIPDEBANCNOTADE0 MIEDELEIEMISINTREANI!1881 ?I 1933

~!~:

108l,

LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE

(0:'"Trebuiesc dar reformate cat mai curandIegile administrative si chiar economice invederea de a le face neatarnate de atotpu-ternicia guvernamentala, initiativa, activi-tatea si traiul cetatenilor [.. ,], caracterul siindependenta individului fata ell Statui,"

Programul P.N.L., 1875

LECTIE DE EVALUARE:,Liberalismul, ideologie ~i practici poU

I. a. Completati spatiile libere cu informatiile istorice 'toare urmatoarelor definitii:

1. Grup restrans de mari posesori ai capitalului financimina viata economica a unui stat .

2. Grupare in cadrul P.N.L.,condusa de Eugeniu Carada,de a aduce in fruntea partidului pe Ion 1. C. Bratianu

3. Coalitie realizata in februarie 1867 intre liberalii radide Nicolae Ionescu si liberalii moderati condusi deniceanu .

4. Principiu al doctrinei P.N.L. care Isi propunea ca v.tuturor resurselor si a energiilor nationale sa codezvoltarea societatii romanesti .

5. Asociatie internationala cu caracter filantropic, in partecarei membri se recunosc prin anumite semne,simboluri .

I. b. Completati spatule libere cu numele unei pimplicate in fiecare dintre urmatoarele evenimente:

1. Primul guvemator al Bancii Nationale a fost ales .... _2. A condus 20 de ani BancaNationala si a fost seful ,,0,3. Lider al P.N.L., ministru si prim-ministru in repetate

contribuit la venirea lui Carol de Hohenzollem in Ro4. A participat la importante evenimente din istoria m

maniei si a fost ministru de exteme in anii cand s-a cA

pendenta .5. Lider alliberalilor radicali, a fost ministru, deputat si

Capitalei si a fondat ziarul Romdnul .

II. Ordonati cronologic evenimentele istorice dinscriind ill spatiile libere din coloana B literele corespsuccesiunii corecte:

A.a.Infiintarea Bancii Nationaleb.Dimitrie A. Sturdza devine presedinte al P.N.L.c. Liberalii adopta 0 lege pentru incurajarea

industriei nationaled.Biserica Ortodoxa Romana devine autocefalae. Coalitia de la Mazar-Pasa.

III. Cititi cu atentie [D1] si raspundeti cerintelor:1. Precizati contextul politic in care a fost elaborat acest

P.N.L.2. Definiti liberalismul.3. Mentionati alte trei etape in evolutia liberalismului4. Mentionati doua masuri adoptate de liberali care

programul P.N.L. din 1875.

neE

fniu Carada,C. BriHianu.~ralii radical;pu~i de

~ unei perrunente:talesseful Oculbr "~repeta te r,A~inRomAtoria modend s-a casti

leputat ~l

.•.L.

ta

110 CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM

Opinii despre aparitia ~i raspandireaconservatorismului european

D1---.Jmpactul miscarilor sociale, care a accen-tuat tendinta personalitatilor culturale dea pune sub semnul intrebarii principiileiluministe, a stimulat 0 reactie si maigeneralizata impotriva Revolutiei francezesi a lui Napoleon. Aparitia ideologieiconservatoare a fost cea mai vehementaforma de condamnare a revolutiei sitotodata cea mai completa descriere aunei viziuni sociale alternative".

John R. Barber,Istoria Europei moderne

D3..

"Termenul a suferit 0 denigrare in ultimeledoua secole de istorie si civilizatie euro-peana. 0 denigrare promovata de libera-lismul si democratia triumfatoare, dar side ideologiile de stanga si de extremastanga, care au impus intr-o buna parte acontinentului experiente politice, econo-mice, sociale si culturale. Termenul deconservatorism a servit ca antiteza aprogresului si a devenit mai mult saumai pujin 0 insulta. Nu-i mai putinadevarat ca au existat si reusite de analiza[ ... J in sens constructiv. Cele mai imp or-tante vin din cultura germana si britanica.Si nu intamplator: in Anglia se nastecritica la adresa Revolutiei franceze,aceasta luand forma cea mai coerenta inGermania. lar Germania face pentruideologia conservatoare, ceea ce Frantaface pentru iluminismul progresiv [...J."

Ion Bulei,Conservatorismul

• comentau opiniile celor doi istorlci con-ternporanl, citaf mal sus.

CONSERVATORISMUL ROMAN

Originile

Conservatorismul politic din Romania i~iare obarsia inboieresti redactate in ultimele decenii ale secolului al xvmprima parte a veacului urmator.

Convinsi de necesitatea consolidarii propriei societati,tantii elitei din aceasta perioada s-au adresat marilor pute .indeosebi Rusiei tariste. Ei propuneau, intre altele, reoaparatului administrativ si a visteriei Principatelor. Aveautotodata, 0 noua politica economic a, si chiar si 0 aWiculturala. Pentru "siguranta persoanelor, proprietatilor si ase gandeau la 0 varianta romaneasca a cunoscutului HabAct; un cadru juridic prin care societatea, respectiv statuI, psi stabilitate, ii garanteaza individului libertatea si mcreatoare.

Memoriile amintite au fost elaborate in conditii istorice Ivorabile: repetate razboaie austro-ruso-turce care se desfaspatiul carpato-dunarean si care adesea se sfarseau cu ratoriale.

Alte aspecte ale contextului european sunt insa faconturarii conservatorismului politic roman. In Anglipoposeau, din cand in cand, boierii romani, modelul sliberal-nationalistii francezi era aprig combatut [D1, D2]. Inpolitica si istorica, ganditorii britanici sustineau .absurditefa distruge prin violenta 0 veche ordine sociala. Inlocuireatutii traditionale (monarhia) sau a unei politici, chiar defi:,,0 inventie contemporana" (indiferent ca este denumitatorat", "directorat", "consulat"), duce la dezastru. In cpotrivit primilor conservatori europeni, tradiiia trebuieFiecare om este dator sa accepte pozitia mostenita in ierarsa respecte autoritatile si, in primul rand, pe conducatoDumnezeu.

Principii generale !}iidei principale

Doua principii generale rezulta din cele de mai sus:1. principiul ierarhiei;2. principiul auioritiiiii.

Aceste principii constituie temelia conservatorismului ecare se afirma in prima jumatate a secolului al XIX-lea.Din eleprincipalele idei:

• redobtmdirea/pdstrarea supremaiiei spirituale a Biseripropovaduind respectarea cuodniului lui Dumnezeu, poatepornirile distructive ale oamenilor;

• monarhia consiiiutionala ilustreaza imbinarea trecutuluiautoritatii politice) cu prezentul (realitatea, caracterizata prinratii si impliniri. consfintite juridic);

TIONALISM

~ROMAN

lTOprieisoeietafsat marilor pumtre altele, ncipatelor. Aveau~ chiaI \)1 0)TOprietapJorsi -moscutului Hi'eSpectivstatul,ibertatea si m

e Rosetti-Rosno-~, care apreciau

~:.c ~oltare, indeosebib atorilor din Anglia;

Ghica, domn alarea fanariotilor,

~5 istoricesi al evitariicare pun in pericol

.~a;eelmaibogatboieralal Moldoveiin peri-

D ~i\. a redactat ulterior,.. E ·ereformatoarepentru

ist,coautoralRegula-~ ca domn al Valahiei,

e la 1848", propunea- damentalesus-men-

Dnditii istoricerce care se de~sfar~eau cu

ill sunt msa -nndn. In Anini, modeluliHut [01, 021.ineau Aabsurditat ~oastra ca aceagenera-ala.Wocuirea =-~n-a lucratea, nu numailitici, chiar de liE' -?i conservatorii,pentru aeste denumita . - 01careva faliji?Eu credlezastru. In .J' -....;:El tineret [...J facut-a elditia treb . c .;c principii? Am spus-o

,we . tazi ~d biril dtenitVA. ._ ..:._~ as azica eose e ea ill le:ar. - =:JreaptasiStangaatunciau

>econducatoru. -"'LFi putine decatastazi [...J.deosebiremai mult de

~....c:......;:Ge principii,Conservatorii=>V., libertatea,caciei s-auparintiilorpentru dansa:I. =: mraurireapoliticaa gene-

ei au gandit ca puterea- -a exclusivin mainile

e mai sus:

P. P. carp, Era noud

eodata conservatori?Noiliniesustinatoriaiprogra-

'. de la DivanulAd-Hoc,"Titu Maiorescu,

~-~ Q Romdniei sub domnia lui Carol I

CONSERVATORISMUL ROMAN

• tat ce are rddacini in trecutul indepdriai devine parte a societaiii active;indepartarea unui element al aeestei structuri arganice deschide caleacatre haos;

• pragresul rezultd numai .dirur-un proces lent ei prudent, asemanatormaturizarii unei plante".

Legitimitatea prin autoritatea politica reprezentata de monarh afost sustinuta si de carturarii TOmaroin primavara anului 1848,pma la abdicarea lui Gheorghe Bibescu Voda [D3] , Chestiunearespectarii si apararii marii proprietati funciare a caracterizatrepetatele dezbateri din Comisia Proprietatii in vara aceluiasi an

, I , I

apoi, in cadrul celor doua Oivanuri Ad-Hoc din 1857 [0 [. Pentrugradualismul schimbarilor, in vederea evitarii convulsiilor sOdale, s-aupronuntat reprezentantii eonservatorismului autohton si in timpuldomniei lui Alexandru loan Cuza.

funimismul - contributie la definireaconservatorismului romanDupa asasinarea prim-ministrului Barbu Catargiu, exponent al

conservatorismului, critica canvulsiilar sociale continua. Mai mult,prin junimism, se ajungea la 0 critica organizata, coerenta a insesi"direep.ei ill care se fndreapta' societatea romaneasca moderna".

.Jnovatiile" (ideile, institutiile) liberale din perioada 1848-1864 aufast considerate imitatii, imprumuturi din Occident. Ele atingeau,potrivit junimistilor, numai "suprafata societatii romanesti", funddoar "forme fara fond". Premature, veneau in contradictie eutraditiile legislative, cu structura sociala, cu spiritualitatea majoritatiiromanilor, Ele intdrziau apariiia si dezvaltarea "noului continut", caresa corespunda starii reale a tarii, caracterizata prin:

• lipsa unei "democratii a muncii", in care cele trei .clase" ale sode-tatii - taranii, mestesugarii si "guvemantii" - nu erau incurajatede stat sa-si realizeze sarcinile specifice;

• preearitatea eulturii, alta .fantoma fara trup", care impiedica"democratizarea Romaniei de jos in sus".

Asadar, pentru junimisti, liberalii asigurau numai 0 "democrapede sus in jos"; nu exista clasa de mijloc,deci nici burghezie; nici prole-tariat, ca urmare; soeialismul eonstituia 0 "mare anomalie": PartidulLiberal era considerat un partid artificial; numai eei care reprezentauinteresele mosierilor si ale tarardlor aveau posibilitatea sa instaurezeforme politice si culturale corespunzatoare "obiceiurilor ancestrale";junimistilor si, prin ei, eonservatorilor le revenea, astfel, rolul prin-cipal in asigurarea progresului gradat, real, durabil [05,07],

Mediile socialeVariante ale aceluiasi mediu doctrinar, conservatorismul si

junimismul au definit eonvingerile politiee ale marilor mosieri.si alefiilor acestora. Familiile Bals, Brancoveanu, Cantacuzino, Carp,Catargiu, Ghiea, Lahovary, Manu, Rosetti, Sturdza, Stirbey cuprindnumeroase exemple in aceasta privinta.

Adepti ai conservatorismului, inclusiv prin filiera junimista aacestuia, ei proveneau din familii care obtinusera tit1uri boierestidrept recompensa pentru serviciile administrative efectuate. Cazuleel mai cunoscut este eel allui Vasile Pogor; la fel, eel allui TeodorBurada. A. D. Xenopol, fiul unui functionar superior, autodidaet, aveain vedere variate alternative privind dezvoltarea Romaniei modeme.

-

111

!!-~:e

112 CONSERVATORISM, NATIONALISM, (TRADITIONALISM

I'm,"Dad! este 0 caracteristica, prin care tre-buie sa se deosebeasca un Partid Conser-vator, e pastrarea necliniiid a spiritului deordine. Ordinea este, cum s-ar zice, igienaStatelor si a societatii."

Matei Cantacuzino,Conservatorismul nostru, Liberalismul lor

ID:."Conservatorii nu inventeaza paradisuriunde fiecare sa poata fi indestulat dupapofta inimii. Ei se multumesc cu para-disul crestin, in care nu se poate intradecat dupa indeplinirea unor anumiteconditii. Neavand la baza sa un plan deperfecta repartizare a bunurilor, conceptiaconservatoare pare Iipsita de 0 tinta.Socialistii, democratii de toate nuantele,chiar si liberalii au 0 tinta, caci au mitulfericirii viitoare la indemana. cu care eidau conceptiei lor 0 unitate ideala, Con-servatorii n-au acest mit. Ei n-au caceilalji putinta sa amestece utopia si reali-tatea dupa voie, ci trebuie sa se tinanumai pe terenul realitatii."

c. Radulescu-Motru,Concepiia conservatoare si progresul

.Doctrina conservatoare este aceea caretine drept un adevar istoric: ca progresulreal, durabil nu se poate face prin salturi;caci el nu poate fi decat rezultatul uneilegaturi armonioase a trecutului cu pre-zentul. Institutiile viabile ale unei socie-tap se dezoolti: prin ele fnsele, prin traiulnormal al societatii. Dezvoltarea lor esteintelept s-o ajuti, s-o indrumi catreprogresoTrebuie sa ma explic pe data ca, prinprogres, inteleg intinderea tot mai mare simai adanca a participarii poporului laharul civilizatiei."

Alexandru Marghiloman,Doctrina conservatoare

Diversitatea originii sociale a reprezentantilor conservator"si sorgintea multietnica a junimistilor sunt ilustrate de faptul cafii de negustori romani, aromani, armeni, evrei, greci au pla ampla dezbatere de idei privind evolutia organica a sromanesti, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Nume cum sunt Grigore Mithriade Buiucliu, loan Clacob Melik, Petru Missir, Nicolae Quintescu s.a. atesta celemai sus. Interesant este faptul ca multi dintre cei nominalidevenit apreciati profesori universitari si publicisti, care activausi la Bucuresti, principalele centre urbane ale vremii.Totodatapoetul bucovinean Samson Bodnarescu, carturarii brasoveMeseta si Gavril Munteanu, prin loan Bechnitz si Eugen BrSibiu, conservatorismul si junimismul, reunite ulterior,reprezentate si in teritoriile romanesti afIate, la acea data, A

granitelor statului national modem.Intelectualii epocii au constituit suportul social eel mai re

tativ al ideilor conservatoare. Cei mai cunoscuti junimisoameni de cultura care descindeau din personalitati afirmate Ala mijlocul secolului al XIX-lea. Titu Maiorescu, lacob NDimitrie Laurian sunt continuatorii generatiei care, la 1848,legitimitatea istorica, dar si sustinatorii evolutiei organicepasoptiste. Renumiti oarneni ai scolii, secundare si superioare,au in preajma multi alti dascali, dintre care ii amintim pe: glGrigore Cobalcescu, matematicianul Nicolae Culianu, filozofiiConta, P.P.Negulescu, C. Radulescu-Motru [D6].

ldeile conservatorismului, ale junimismului, in primul r,Afost propagate, vremelnic, de cei mai cunoscuti scriitori aiMihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, loan Slavici, Barbu SteDelavrancea, Alexandru Vlahuta. Episodic, la dezbaterile ini'societatea cultural-politica [unimea, participau VasileAlecsaruCreanga, Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Nicolae lorga, GheorgbAlexandru Philippide, A. C. Cuza, chiar dad, ulterior, multiacestia au devenit adeptii altor "modele" social-politicedezvoltarea Romaniei modeme. Cu toate acestea, conservasi junimismul au fost reprezentate in continuare de persrenumite pentru nobletea spirituluilor,

• Analizati [03, D4• Ds, D6' D7], raportandu-le la cele doua principii geconservatorismului european, mentionate in lectio.

• Explicati succint ce intelegeti prin aflrmatllle urrnatoare:Conservatorismu/ s-a eonstituit ca miscere intelectuala In momentul •

fost dee/an$ata 0 profunda restructurare a menta/itatitor. {AlexanConservatorismul este un fenomen istorie, specific modemitafii. (IMajoritatea ideilor eonservatoare se impteteeu tntr-o doctrina

coerenta. (J. R. Barber)• Hedactati un text de maximum 0 paqina, in care sa prezsntati g

evolutia principalelor idei ale conservatorismului roman.• Stabiliti rolul junimismului in cadrul procesului de clarificare ideologica

tului conservatorist din Romania rnoderna,

)NALISM ROMANTISM $1 NATIONALISM 113

antilor conservilustrate de fac evrei, greci at!utia organicaal XIX-lea.~uiucliu, loanru s.a. atesta Celo-intre cei no .blicisri, care a ..lie vremii. Tot,futurarii brashnitz si Eugen -

reunite ultete, la acea data

~u origineain Ilumi-accentul pe ratiune.

~ secolului al XVIII-lea-= ;=}uj al XIX-lea, liberalis-~ sa atraga noi adepti,

•••. =inist si-a pierdut influ-. intelectuale si cultu-

-IIIIlinismul a facut loc.tuind 0 era in care cei

- scriitori si teoretideni au. 'ea ar putea descoperi1M ratiunii."

John R. Barber,Isioria Europei moderne

lsocial eel maiIlTIOScuti jmalitati afirm)rescu, Iacob ,-tiei care, la 1~volutiei orgare si superioIi amintim pe:Culianu, filozfD6]·tlui, ill primulscuti scriitorirvici, Barbu $tla dezbaterile .1Vasile AlecsIorga, Gheora, ulterior, msocial-poll ticestea, conservailuare de per.

,.....--vrezinta cea din urma eti--= secolului al XIX-lea.Nu ne

ce se intelege de obicei prinar romantic, prin diviziunea

directii si tari; ne referim_!tit care a comandat epoca,nascuta odata cu secolul si

?utem descoperi, pentru- numire mai adecvata. Cad

romantism nu-si gase~te-- catre 1850; ca recuperarea

are loc dupa detasarea deui XVIII; ca post-roman-

znarile modele la caricatura sietc. etc. - toate acestea

de jos al istoriei [...]."Mihai Zamfir,

Din secolul romantic

,"'-:::;:fu::ta revolutiei de la 1848si apoi. Viteazul trece printr-ungurare, devenind, din eroudnic, un simbol al unitatii

are: fE:iunt anii cand idealul de unire'fiJ'!,mOmentul it; , .:;:u rornanesc, Romania idealariifilor. (Alexand - In constiinte, se proiecteaza inmodemitatii. (lor.' :SOric. Aceasta orientare na--o doctrina an . ::::otiticasi istorica apartine in

:i singure generatii, generatia~ prezentati g~revolutia de la 1848 si a rea-00. ~::::rirea Principatelor si Romaniacare ideologica a'

)Ua principii gen

Lucian Boia,orie ~i mit in constiinia romfineascii

ROMANTISM Sl NATIONALlSM~==, ,

Romdnii in "secolul romantic"

Pe plan universal, pentru veacul al XIX-lea sunt folosite mai multesintagme: secolul raselor, dar si secolul individualismului; de asemenea,secolul roiii ori secolul economiei politice; in sfarsit, secolul naiiunilor sausecolul romantic [Dl' D2].

Desigur, nu de fiecare data, secolul incepe la 1801, ci mal tarziu,Astfel, in cazul care ne intereseaza, asa-zisa "revolta romantica de la1830" cuprindea anumite medii social-politice abia in 1848. Esecul"revolutiei continentale", in urmatorii doi ani, a dus la declansarea"crizei constiintei europene", 0 "criza perpetua. benefica sicreatoare", din moment ce, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea,a favorizat "transformarea din temelii a forme lor de culturamostenite de sute de ani". Pana catre 1880, Europa dobandea noistructuri socio-economice si i9i legitima identitatea ..

La romani, ca de altfel pretutindeni in sud-estul Europei, roman-tismul s-a suprapus resurectiei nationale. "De9teptarea", prin "rein-vierea virtutilor stramosesti", a fost propagate de artistii, scriitorii siistoricii generatiei pasoptiste. Pe urmele profesorului sau de laColegiul National Sf. Sava, Aaron Florian, care vedea in MihaiViteazul un "Achile romanesc", Nicolae Balcescu a incercat sa devinaun "Homer romanesc", In viziunea sa, episodul Calugareni (1595)era "briliantul cel mai stralucit al cununei gloriei romane", iarvoievodul de la 1600, un model de ctitor al Romaniei moderne [DJ.Un alt istoric romantic, Mihail Kogalniceanu, a fost mal rezervat:semnala "ambitia nemasurata" a lui Mihai Viteazul, dar consideradomnia acestuia - altfel "stralucita prin cuceriri" - una "fatala TamRomanesti", prin urrnarile imediate. Kogalniceanu isi exprimasperanta ca, nu numai in cartile de istorie, ci si "in memoriapoporului", vor patrunde si "principii virtuosi, dar pasnici".

Tot in epoca unirii Principatelor, concomitent cu transformareadefinitiva a lui Mihai Viteazul in mit national, a fost readus in atentiacontemporanilor un alt simbol - Dacia veche. Harta acesteia eraintrodusa in manualele scolare de un cunoscut pasoptist, A.T. Laurian;o harta pentru elevii "Daciei noi", fauritorii "Daciei viitorului [...],libera intre hotarele cu rauri late, cu sira muntoasa a Carpatilor spri-jinind-o la mijloc" (Nicolae Iorga). Totodata, prin trimitere la.Jeaganul lui Romul", Laurian explica toponimele contemporaneprin etimologii neinchipuite. Exagerarile sale latiniste ("purifica-toare"?), cup rinse si in alte lucrari semnate de el, sunt intrecute,probabil, numai de .filologia comparativa ario-europee", indeosebide cuvintele grupului "indo-perso-tracic", nascocite de B.-P. Hasdeu,care au starnit reactiile ironice ale junimistului, pe atunci, GheorghePanu, precum si pe cele ale lui Titu Maiorescu. Ministru al Cultelorsi Instructiunii Publice, ultimul a suspendat cursul universitar libertinut de Hasdeu. Urmatorul ministru, liberalul G. Chitu, a aprobatredeschiderea cursului in acelasi an, 1876.

114 CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM

D4..•"Un stat e forma cea mai inalta, cea maipromitatoare de roade, cea mai educative,in vieata unui popor. Cand poporul aajuns la un anume grad de dezvoltare,din radacinile lui suptpamantene [...]rasare si aceasta floare a statului [...].Nu e bine ca statul sa se incerce pana cenu e poporul pregatit pentru a-l sustine.Atunci el, statul, poate ajunge instapanirea unor paraziti din launtru, sausupt infatisarea lui se poate ascunde 0

intreaga cotropire straina."Nicolae Iorga,

Ideile abstracte ~i statui organic

B. P. HASDEU (1838 - 1907)UN SPIRIT UNIVERSAL DIN SERIA

CANTEMIR - HELIADE - EMINESCU - IORGA.

(i5;,,[...] Hasdeu s-a pronuntat [...] impotrivacosmopolitismului.Nimeni nu avea sa exprime msa mai bineaceasta stare de spirit ca Mihai Eminescu,marele poet national, dar si marele gaze-tar si profet nationalist. Eminescu s-aaratat eel putin rezervat, adesea msa chiarostil, fata de valorile occidentale. El visala 0 civilizatie romaneasca pura, neatinsade inrauririle straine si cu atat mai putinde prezenta efectiva a strainilor,"

Lucian Boia,lstorie ~imit in constiinia romaneasca

Nationalistii romdni ~i "prima intrare in Europa"In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, conservatorii (

si liberalii - moderati sau radicali ("ro$ii") - faureau A

Romania moderna. Pro-occidentali convinsi, in cvasitotalitateaau asigurat societatii romanesti "prima intrare in Europa".normele apusene de viata au influentat modul de a priviimpartirea aparenta a societatii, habitudinile jurnaliere, cosgastronomia de lux, corespondenta mai ales dupa ce, in 1860,legiferat alfabetullatin.

In ultimii doi ani ai domniei lui Cuza si in intreg durmator, pana la agravarea crizei orientale, valorlle si institutidentale au prins radacini in solul romanesc. Monarhiatutionala, parlamentul bicameral, pluralismul politic, alte

'guvemare, dar si constituirea, in 1866, a unui cabinet denationala, responsabilitatea ministeriala, azilul politic, toetnica, denumirile stabilimentelor industriale si ale firmelorciale, sistemul de asigurari si eel de credit constituieconvingatoare in aceasta privinta.

Nu au lipsit insa reactiile critice la adresa acestor valoritutii. Unele "importuri", dupa cum stim, erau consideratefara fond". Ulterior, E. Lovinescu - ceva mai optimist -Ie d"forme care i$i creeaza treptat fondul". Aprecieri contradidformulat si alte personalitati culturale ale vremii. Desi cu "ta!i politico-istorice" diferite - democratica, liberala sau ctoare - aceste personalitati aveau totusi un element comun:national, relativ omogen, referitor la modernizarea societatii rola occidentalizarea acesteia, prin infapuirea unor reformeExplicatia acestui aspect comun? Faptul ca, in a doua jveacului al XIX-lea, nationalismul era, inca, un principiu politicun sentiment firesc. Ideea statului national, a constituisiai-naiiune, reprezenta vointa comunitatii .etnice romanesalcatui si consolida un organism politic propriu. La fel actideceniile sase si sapte ale secolului al XIX-lea, si italienii, $ig'si multe alte popoare din Europa centrala si sud-estica, unde,farfunitarii politice si, adesea, stapanirii straine, procesul ref,modernizator intarziase. De aici, probabil, frecventele tripropria istorie, la unele asa-zise modele naiionale, in sfarsit, laturile cu ceilalti europeni [D41.

Un caz interesant este, in acest sens, eel al lui HasdNationalist de sensibilitate politica liberala (a fost ales delistele liberale in 1867, apoi in 1884), el invoca un model autsecolul al XVI-lea, loan Voda eel Cumplit. Acest anticireformelor lui Cuza, scria Hasdeu, secularizase averile mapreconizase 0 reforma fiscala menita sa imbunatateasca!aranimii. Voievodul ar ilustra "caracterul nationalitatii robaza a legislatiunii sale" posibil in procesul modernizarii Rla 1865, cand edificarea statului national si a dreptului cores'reprezmta principalul obiectiv politico-istoric. Potrivit lui Hatceea ce evidentiaza valoarea vechii civilizatii romanestivalorificat in epoca unirii Principatelor si a cuceririi indepde stat a Romaniei: "continuitatea politica in Dacia", mImperiului Roman, forta Moldovei medievale. Adept al punvedere potrivit caruia dacii detin ponderea in sinteza ro

M

eropa"

mservatorii- faureau ~:vasitotali taiin Europa".tl de a privirrnaliere, cpa ce, in 1

in intregile si institu]~.Monarhiaoolitic, altet cabinet derl politic, bale firmelorconstituie

ester valoriconsiderateimist-le deri contradii. Desi cu "lerala sau centcomun:societatii roor reformea doua ju

'incipiu politica constitui .ice romanes,.La fel actitalienii, si g'stica, unde,irocesul refoventele tri ., in sfarsit, la

~flNESCU (1850-1889)itic 1a interferenta romantis-

~lOo=.ului, criticismu1ui junimist,atoare si traditionalismului

~a alfabetizata [...] e [...]-.r ~tura (inclusiv pastoritul),

_ pe producerea si stocareadr-o asemenea societate e

__--= generala -larg impartasita:enta astazi - dupa care

1Ir.=--.: =n sistem inteligibil care poate. din a carui cercetare rezulta• mternica tehnologie, dad

~:sfe pozitiva. Aceasta societate,• ~ de a noastra, nu se bazeaza

unei intelegeri si stapaniri a- :nai largi, care justifica speranta

atatiri continue a conditiei. :z se bazeaza, mai degraba, pe 0

J 1Ul Hasdeu .:zre presupune 0 asociere stabilaost ales dep ::..:::::f.i si societate, in care natura,1model auto ~ a furniza provizii relativ.cest anticip sprijn:a si ju~ti!ica intr:unrverile man v . - :ood or~e~ sociala, reflectand

VtVt V' acesteia.ma a, easca Ernest Gellner,malitatii rom' Mitul naiiunii ~imitul clase/or

ernizarii Rotului coresprivit lui HaSdi' m bazat pe dreptul istoric, peromanesti poporului roman, nationalismul. .. . de I -'-1 proiecteaza in prim-plan 0 pre-

TITll ill epen - lidarit Ad'o ." epentru so an ate mauna parti-aCIa , mo~ . or de clasa."

Leptal punc .inteza roma

Ion Stanomir,Preliminarii la 0 analiza a curentului

~ar - de la Eminescu la Nicolae Iorga

RDMANTJSM $) NATJONALJSM

adversar allatinismului pur si slavist de marca, Hasdeu s-a afirmatca un nationalist antirus. Ca basarabean, ca patriot roman, el a ramasun partizan al solidaritatii latine, ferm hotarat sa demonstrezeponderea restransa a "elementului slav in limba romana si in vecheacultura romaneasca" (L. Boia).

AlP. nationalisti romani din epoca unirii, desi convinsi de necesi-tatea modernizarii societatii romanesti, isi manifestau totusi nein- .crederea fata de civilizatia occidentala, Este cazul urmasilor luiSimion Barnutiu. care preluau conceptia acestuia privind "du~maniinationalitatii romane: «a) strainii din mijlocul nostru, b) civilizatiaeuropeana egoista si materialista, c) romanii cu educatie straina-".Insusi principele strain era considerat un pericol, De aici, replica luiTitu Maiorescu: "singura noastra temere ar fi, astazi, nu ca noi vomdeveni vreodata germani, lucru imposibil, dar ca principele germanar putea deveni prea roman". In schimb, G. Panu, dupa ce iiparaseste pe junimisti, apoi pe liberali si constituie propriul partiddemocrat-radical, ii .xiedica" regelui Carol I pam£letul Omul periculos.

EminescianismulGandirea politica romaneasca din ultimele decenii ale secolului

al XIX-lea este de neinteles fara referire la ideile lui Mihai Eminescu.Spre deosebire de criticismul junimist, care reprezenta

"interesele boierimii amenintate in vii tor de liberalism", criti-cismul eminescian exprima viziunea claselor de jos, a "claselorvechi, «pozitive»" (G. Ibraileanu), viziunea taranimii, a razesilor, ameseriasilor (foarte putini), a "nascandului proletariat intelectual",a tuturor acelora pentru care "epoca regenerarii nationale" insemna.xlecaderea politica si mizeria economica".

Traditia taraneasca, antinomia ruralitate-citadinitate, criticarevolutionarismului, antipatia fata de clientelismul politicienilorcare mimau solidaritatea nationala si monarhismul proftmd,exemplul reprezentat de voievozii veacurilor precedente care prinpolitica lor "reacp.onara" asigura "continuitatea istorica" (AurelC. Popovici), autohtonismul, repulsia fata de "implantuY' insti-tutional si opozitia fata de cosmopolitismul "dizolvant", xenofobia"defensiva" sunt cateva dintre ideile si atitudinile poetului. Acestaaprecia, totodata, rolul insemnat ce revenea unui conservatorismnational, chiar unui liberalism cumpiitat.

.Profet al vremurilor de civilizatie nationala", in .mitologia" saEminescu propunea 0 societate agrarii alfabetizatii, dupa expresia luiErnest Gellner [D6]' 0 societate preconizata si de reprezentantiicurentelor traditionaliste de 1a Inceputul secolului al XX-lea. Maimult, la inceputul noului veac, naiionalismul democrat allui Eminescua fost preluat de Iorga, iar till C. Radulescu-Motru ducea maideparte conceptia privind specificul national. Toate acestea dovedescvaloarea ideilor cultural-politice ale poetului, temeinicia punctuluide vedere al acelora care acceptau eminescianismul [D7]'

----/""

• Explicati succint afirrnatia: nDreapta traditiona/a, ca $i cea radica/a, se vor re-vendica de /a eceeste denuntere neta [a cosmopolitismului], inifiata deEminescu $i continuete de lorga."

115

116 CONSERVATbRISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM

~~~~~~~T RADITIONALI5M 51, , \J

IDENTITATE NATIONALA,

l,I

ro;-,,[...] traditionalismul este un concept socia-logico-generalizant, vechi de cand lumea,in vreme ce conservatorismul este unconcept istorico-sociologic, care desem-neaza un fenomen modem [...]. Intre ceidoi termeni este 0 diferentiere esentiala."

Ion Bulei, Conservatorismul

• ldentificati, pe baza mtormatiel dinlectie, dlterentierea amintita de istoriculsus-rnentlonat.

Dz..•"La sfarsitul secolului [al XIX-lea], au luatamploare cateva curente agrariene, careimpartaseau unele dintre ideile funda-mentale ale junimistilor cu privire la mo-dul in care s-au dezvoltat societatile si incare au avut lac schimbarile in cadrul lor."

Keith Hitchins, Istoria Romaniei

• Heamtntlti ideile fundamentale alejunirnistilor,

• Care dintre aceste idei concorda cuaspiratlile agrarienilor?

Distinctia dintre conservatorismul politic si traditional"Conservatorismul politic, dupa .cum stim, trimite la

pentru a justificaevolutionismul social-istoric,in general, coproprietatii, ill special. EI este deosebit insa de iradiiidenumire data de Max Weber unui alt conservatorism, eel

Caracteristica umaria universala, traditionalismul este of--oricarui reformism. Este rezistenta primara la orice innoire.logic, consta chiar ill frica de schimbare. Parte a constiinteiindividuale ori colective, el tine de formele ancestrale ale vi

Comportamentul traditional nu e legat de conservatpolitic nici rn epoca moderna. Exista persoane politice "procare, ill probleme de viata, sunt traditionaliste, $i invers. Deill fata introducerii drumului de fier,un traditionalist se impIn aceeasi situatie, un conservator politic, un om care acjiconform programului unui asemenea partid, are 0 atitudinebila,

Spre sfarsitul secolului al XIX-leasi ill primii ani ai vealXX-lea, traditionalismul este reprezentat de ganditoriitinerete, se formeaza la scoala junimismului, pentru ca, ulcontureze ei insisi curente noi, predominant agrariene [D2].

SiimiiniitorismulElaborat de colaboratorii unui saptamanal cultural, Sa

editat la Bucuresti incepand cu anul 1901, eel mai dinamicagrarian se afirma indeosebi trei ani mai tarziu. Aceastacoincidecu momentul in careN. Iorga devine director al perimentionat. Cu acest prilej, istoricul reia unele dintre ideileca student, le dezbatuse la Junimea.

Convins ca Romania merge pe ,,0 cale falsa", cea a capit .-occidental si a liberalismului burghez, pe care le considnepotrivite cu experienta istorica a propriului popor, Iorga prespectarea traditiei. Grice ruptura cu aceasta traditie, co .este ill detrimentul natiunii. Fiecare initiativa, contrara .-dezvoltare care decurge din "spiritul national", duce la piidentitatii manifestate de-a lungul secolelor.Pentru a ram A

este, un popor nu trebuie sa renunte la mostenirea sa; nuaccepte "experiente sociale abstracte", nici sa imite modele

Iorga manifesta 0 simpatie deosebita fata de tar~ .considera satul .Jocul in care legile schimbarii sociale" opeforma cea mai pura". Satul, pentru cunoscutul istoric,pastratorul traditiei multiseculare; ill cadrul satului, orice strebuia realizata "cu «respectarea deplina» a structurilor 0Spre deosebire de oras, centrul industrial allumii moderne,steril, cu relatii mecanice, impersonale intre loc':.itoriiramanea "depozitarul inaltelor valori morale". Intr-o

lLlSM TRADITIONALISM $1 IDENTITATE NATIONALA. 117

-=--!;;:;;:me are 0 vechime nu- secole si nu este scris

:apetua in vesnicie. Eae 0 parte, in filozofia

ial» [...] si, pe de alta"~~...".,r,'"'ea'"" comunitatilor etnice

~e cu propria-i spiri--=::-:-:::ul sau destin, distincte

-l·"Lucian Boia,

. mil fn constiinia romimeascii

:~i traditio[11, trimite laIn general, 0

lSa de iradiitroatorism, clismul este 0

l orice inno~a constiinteicestrale ale .de conservapolitice "pr,ii invers. Oenalisr se imp. om care a.,re 0 atitudine

a lui D3' desprindetidefinesc identitatea

ste aspecte demon-• .:: c:..,.:mearomans este ea, ~i

REDAqIA VIETII RoMANE$TIin anul1909.

din mijloc, de la stanga la dreapta,~t Ibraileanu, Constantin Stere,

Sadoveanu, George Diamandy,Mihail Sadoveanu, C. Chilimoglu.

ill ani ai veganditon!

entru ca, ulrariene [02].

zea a capit -r ,

, Ie consideoor, Iorga prrditie, consicontrara ,.duce la pi

ru a ramanee sa: nu tre . succint ce Intelegeti din urrna-ite modele s: :5matii ale istoriculuiamerican

de tar ani -5:::hins::iale'" opere --". - ~~zbatere .Int~eec.ono~~~ti~il istori u _~m unor dlterite filozofii aleonc, r . - . iti.. - nu era nurnat un exerct IUn, o:lce s . . Polernica s-a mutat dincturilor org - _ teoretic in cel practic atuncitodeme, un ~.::artidele politiceau adoptat argu-cuitorii sai, ~'e uneia sau celeilalte dintre. intr-o so . ~ ca fiindale lor proprii."

agricola modelata prin cultura, vechea vatra rurala asigura eoolutianaiuralii.

La Sdmdniitorul, Iorga a ramas director pana ill 1906, anul in carecurentul sau agrarian incepea sa se dizolve lent. in 1907, intr-oconferinta publica, istoricul i~i schimba opinia despre raportulsat-eras, ill favoarea ultimului. in 1910, cand samanatorismul aincetat sa reprezinte 0 forta semnificativa ill viata intelectuala, Iorgase afirmase deja ca exponent al unui alt curent politic, nationalismuldemocrat [03],

PoporanismulUn alt curent agrarian al vremii a fost poporanismul. Reprezentantii

sai au sesizat abaterile de la "dezvoltarea organica" a tarii, dar.-spre deosebire de samanatoristi - nu s-au multumit numai cuchemari .Ja renasterea morala", ci s-au angajat ill actiunea reforma-toare. Au elaborat, chiar, proiectul unei legi rurale cu profunde impli-catii sociale si politice.

Pentru noi structuri agrare, se pronunta insusi principalulteoretician al poporanismului, Constantin Stereo Nascut ill Basarabia,unde a fost influentat de populismul rus, s-a stabilit la Iasi ill 1891.A participat la viata cultural-politic a locala, acordand 0 deosebitaatentie taranimii .

De altfel, Stere considera Romania 0 tara de agricultori, ill cadrulcareia progresul economic si social era de neconceput fara consoli-darea micilor gospodarii satesti, independente.

Incepand din 1906, cand a infiintat revista lunara Viata romimeasca,Stere si colaboratorii sai au propagat poporanismul ("dragosteapentru popor") prin una dintre cele mai insemnate publicatiiculturale ale perioadei.

Pe langa reforma agrara, poporanistii erau pe cale sa obtina sivotul universal. Este drept, cu ajutorul Partidului National Liberal,prezidat de Ion r.c. Bratianu. Declansarea primului razboi mondiala amanat insa aceste proiecte.

118\

CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM

I'D:...~"In centrul tuturor doctrinelor [...] se aflarolul agriculturii in noua Romanie, nudoar in economie, ci ca determinant alrelatiilor sociale si al valorilor etice. Niciindustria moderna nu putea fi ignorata,intrucat toti, fie ei agrarieni neinduplecatisau occidentalizati convinsi, recunosteaupotentialul acesteia de transformare asocietatii."

Keith Hitchins

• Pe baza textului de mai sus, ldentlflcatleel putin doua elemente comune aledoctrinelor prezentate in lectie.

/

Atitudinea agrarienilor fatii de alte conceptiireferitoare la viitorul RomiinieiAdesea aflate ele insele in conflict, curentele agrariene

confruntat permanent cu alte conceptii despre dezvoltarea im17ide perspectiva a Romaniei [D4]'

Cea mai cunoscuta este polemica lui Stere cu so .desfasurata in anii 1907-1909:;;icuprinsa in seria de articole,pin Viata romdneascd, intitulate "Social-democrap.e sau PoporTeoreticianul poporanismului respingea ideea potrivit careiatara este "menita sa urmeze aceeasi cale de dezvoltare caoccidentala". Stere contesta faptul ca industria reprezintadezvoltarii tarii. Mai mult, el atrage atentia ca 0 eventualamalizare a importantei problemei agrare de catre politicieni adinapoierea economica si sociala a Romaniei.

Referitor la primatul industriei, agrarienii, atat poporsi samanatori:;;tii,polemizau cu "pragmati:;;tii". Cu preconomisti 17istatisticieni, adepti la inceput ai liberuluiultimii recunosteau "caracterul esential agrar al Romaniei",pronuntau si pentru dezvoltarea industriei. Asemenea idei, faanterior de N. Sutu, A. D. Moruzi, I. Ghica, D. P. Martian,continuate indeosebi de P. S. Aurelian (1833-1909)..Agronoformatie 17ieconomist ca vocatie", membru al unui guvern lilchiar prim-ministru in anii 1896-1897,acesta intelegea ca R,nu putea concura cu succes in competitia intemationalapiete decat daca se industrializa rapid. Aceasta cale de dezvolpotrivit lui Aurelian, si 0 garanp.e a independentei statului ruin conditiile in care, pe plan mondial, cucerirea economica d,,0 forma moderna de dominatie".

Polemica starnita de ideile lui Aurelian a fost intretiispecial de Iorga. Istoricul si filozoful culturii nu-i ierta adpragmatismului usurinta cu care trecea peste 0 traditie seculmult, il acuza ca, fara a fi consecvent,Aurelian se lasa manede Ionel Bratianu, pentru a transforma "drapelismul" intr-o ..a partidului liberal prezidat, la un moment dat, de D. A. S

a reactie asemanatoare a avut Iorga si fata de A. D.(1847-1920).Candva ,,0 culme" spirituala, un istoric model, puniversitar si protector al polemistului de la Siimiiniitorul,X,devenit tinta atacurilor mai tanarului sau coleg.

Xenopol, jurist si economist ca formatie, fost junimist, pocare valorificase predispozitiile de filozof al istoriei, s-a dorealitate, unul dintre "cei mai influenti aparatori ai industri(K.Hitchins). Spre deosebire de Iorga, Xenopol vedea Apusmodel de dezvoltare. De aici, convingerea lui ferma ca agr .au dreptate. Si, pentru a-si convinge contemporanii, areconomice le adauga pe cele demografice si politice. In cosolicita interventia statului in sustinerea unei industrii viabipingea __astfel Jiberul schimb, care - in cazul Romaniei,Xenopol - nu permitea depasirea starii de subdezvoltare.

Cu timpul, disputele dintre agrarieni 17iindustrialisti autaramul teoretic, devenind practica politica, in vederea conintereselor eC-QD.9-mic~diferite.Interesele agrarienilor, alaturarilor sociale traditionale, s-au regasit in activitatea guvem

)NALISM

mceptii

lui Stere cuseria de articohocratie sau Poleea potrivit CV

de dezvoltaredustria repre -!tia ca 0 evencatre politicienia.

nii, atat popoaatistii". eu)Ut ai liberulrar al Romani\.semenea idei,3., D. P. Martiar;~1909). IIAgrcma1 unui guvem

ta mtelegea ca ~-r ] trib it I.' . ~l: ---.::: /..--- care au con Ul a

Iv mternatfoncu.C. c:. ==menta Junimii. «Fonda-:a cale de dezv =.;: irlaugat 0 grupare de car-dentei statului l-:E:e disciplinele majore,rea economic a -=z. Alexandru D. Xenopol,

.~:::!:l~-n Lambrior, lingvistica:1 a fost intre - - 3ozofie; Gheorghe P~u,.. .. t' -= ffirziu, reforma sociala.m nU-I ler a . .. al. . e ~l spmtu e promo-o tradl,!ie se ~-=!unimea au servit drept1se lasa mane .....•.._iratie marilor creatori ailismul" intr-o ~. ~e din cea de-a douadat, de D. A. ..=: secolului al XIX-lea: Mihaiata de A. D. .:::.romantic si eel mai mare~toric model -:.....:,a romana: Ion Crea~ga,, v v Vt I X' :::.::t viziuni autentice, realiste,.amana oru . _ .

, -- - Ion Luca Caragiale, careeg.. . . - _ atentia asupra orasenimiist jururrust, P sale dramatice si in prozastoriei, s-a do ..; . Slavici,romancier si nuve-ori ai indus . illanaliza personajelor.")1 vedea Ap Keith Hitchins,ferma ca agrn . Romania,1866-1947

)oranii, ar-olitice. In' CO

industrii viabul Romanisi,bdezvoltare. ~:_;;_~_::.~a;::;ct~iv;;;it~at;;;e~a~J"u;;:n;;;im~iji:i;ffo;:;jlk;o~siititilustrialisn au __-~ de istorie literara.vederea con x scurt cele scrise de~or, alatur . .~ HitchinsIn finalultextuluitea guvern -.ai sus.

~CU (1840-1917)ESTETICIAN, PROFESOR

iiIIi:~- _M POLITIC, SIMBOL AL:- '''WLUI JUNIMIST

CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM 119

STUDIUDE CAZ: /unimea,grupare (societate) literar-culturala ~ipolitics

Forme de manifestare(1) Intruniri saptamanale(2) "Prelec!iuni" populare(3) Initiative institutionale(4) Puhlicatii periodice(5) Burse pentru studii in strainatate(6) Manifestari pub lice comemorative

(1) keep in toamna anului 1863. Au loc in casele membrilor fondatoricei mai cunoscuti: Petre P. Carp, Titu 1.Maiorescu, Iacob C Negruzzi,Vasile V. Pogor si Theodor G. Rosetti, care propune denumirea societatii.

Reprezinta dezbateri de inalta tinuta intelectuala, pe teme de cultura:estetica, filologie clasica, istorie, arheologie.

Prezentarea propriilor creatii si traduceri este asociata criticiijunimiste, care consta in: examinarea severs a literaturii vremii,respectarea principiilor artistice precise, refuzul oricaror imixtiuni coti-diene (mondene, politice) in actul de creatie.

Procedee folosite: ironia, persiflarea ("zeflemeaua") la adresa exce-selor de orice natura, la orice argument ridieol.

(2) Debuteaza in 1864 si sunt organizate, timp de aproape douadecenii, sub forma unor conferinte duminicale. Contribuie la rasparidireaprincipalelor idei junimiste: respingerea rupturii violente intre trecut siprezent; respingerea conceptului burghez de libertate; respingereaconceptiei burgheze a proprietatii: apararea proprietatii mostenite silegarea ei de onoarea personala a proprietarului; pastrarea izvoarelor debogatie naturala: aderarea la ceea ce este imediat, la concret; actiuneastatului in directia rezolvarii marilor probleme ale vremii; transformareastatului intr-un purtator al culturii; respectarea specificului national.

. (3) Deschiderea unei tipografii proprii, unde sunt imprimate manualescolare si eursuri universitare. Functionarea unei scoli superioare proprii- Institutul Academic (1866-1879).

(4) Ziare proprii: Vocea naiionala (Nicolae Culianu, Iasi, 1866); Consii-iutiunea (Iacob Negruzzi, Iasi, 1866); Convorbiri literare (Iacob Negruzzi,Ia~i, 1867; Bucuresti, 1885); Era nouii (P. Th. Missir, Iasi, 1889-1900); Vocealasilor (A.C Cuza, Iasi, 1895).

Colaborari la alte periodice: Timpul (Bucuresti, 1876 - 1. Slavici;1877 - 1.L. Caragiale, M. Emineseu); Romania liberii (Bucuresti, 1877- D.A. Laurian. 1.L. Caragiale) s. a.

(5) Bursieri: A.D. Xenopol, Mihai Eminescu, loan Slavici, G. DemTeodorescu, Gheorghe Panu, Samson Bodnarescu, Mihail Dragomirescu,P.P. Negulescu, 1. A. Radulescu-Pogoneanu, C Radulescu-Motru.

(6) Serb area nationala si congresul studentesc panromanesc de lamanastirea Putna (1871); eomemorarea, in 1877, a unui secol de lauciderea voievodului Grigore al Ill-lea Ghica, care protestase fa!a deacordul habsburgo-otoman referitor la anexarea Bucovinei.