~-,:~

NICOLETADUMITRESCU

MIHAl'MANEA

CRISTIANNITA,

ADRIANPASCUAUREL

TRANDAFIRMAD ALINA

TRANDAFIR

~,)

ISTORIAA

ROMANILORMANUAL PENTRU CLASA A XII-A

)\'I, (I ,1P, .

.}jU (VJJ,)."u,,~ l--.}Jj0~ ..-l71tA~

-~G

/

.' h_ '(.J. '_~' ,

-~. ''--

tmilorisiarie de

.;;::.-::;:"';;,iiqii nerezoiuaie."Cvherine Durandin

In troducere

ROMANII IN EUROPA

- inseli, dragul nostru elev din clasadaca speri ca,in acestmanual,

.~ toate "contradicjiilenerezol-~

4 ROMANI! iN EUROPA

ro:"Europa inseamna drepturile omului;apartenenta la 0 cultura europeanaeste indicata de faptul ea dreptulpromoveaza individul ea seop si subiect[...], iar Iibertatile individuale sunteoneepute ea garanpi ale autonomiei.Prin autonomie, individul nu se izo-Ieaza, ci iese din barierele soeiale siinteractioneaza eu alti indivizi. Prinautonomie, individul isi poate stabilisingur soarta, libertatea, dar aeeastain eadrullegii."

Eduard Hellwig,Unificarea se constaid, nu se inuenteaza

ro;"In cunoastere, in general, importantainainte de toate este intrebarea."

Andrei Marga,Filosofia unificarii europene

D3...Domnul este un om foarte intelept,vrednie de multa Iauda si iubit desupusii sai, (la randul lor) oameni viteji(palenti homini),. oameni de fapte(homini deJatti) si nu de stat pe saltea(so li pimazi), ci in razboi."

Matei de Murano,Raportul din 7 decembrie 1502

~'

,,[...] Gospodari rai, aplecati spre hopesi rautaciosi [...], invaluiti intr-o cum-plita nestiinta si dispretuiti de toatalumea (romanii sunt) oameni vrednicide compatimire [...]"

Carl Josef Eder,Adnot4ri la Supplex Libel/us Valachorum

Transsilvaniae

D5

,

slava, bosniace in Tara Romaneasca (sotia lui Alexandm-\~t-:care s-a nascut Vladislav-Vlaicu), rutene In ~1oLatcu, cu numele asa de rusesc). Stefan eelin aceasta limba cu solii rusi trimisi de rege1ePoIorria..'Istoria inviifiimantului romdnesci. Despre ultimul voienrisai"vorber;;teun cunoscut medic venetian [D3]'

In Evul Mediu, cand apar ca popor, apoi in timpuriJe ~=--:e,cand se afirma ca natiune, romanii sunt prezentati ci~pe continent de numerosi calatori si demnitari straini. In Imemorialistice si rapoarte oficiale, scrise in latina, neogresct,italiana, franceza, germana sau engleza, aprecierile sunt ~In unele, romanii sun! descrisi pe temeiul elementelor defuri::.t!:::B..,pozitive si negative. In altele, defectele au prioritate, lIDfiind exagerate [D4' Ds]'

Raportul identitate-alteritate devine eel firesc pe masuraunor mari boieri romani invata la universitati din CracoviaPraga, Padova si Roma, Viena sau Paris, Berlin ~iBonn.Indeosec;in ultimele trei centre culturale mentionate se formeazaintelectuala careia Ii datoram "prima intrare in Europa". Scgandim la generatia lui Mihail Kogalniceanusi la cea a [unimii,

Cei mai multi urmasi ai acestor generatii de carturari au privir"Europa" dintr-o perspectivii romdneasca. Punctul lor de vedere"european" corespunde momentelor istorice pe care Ie parcurgesocietatea romaneasca.Jn mod civilizat, indiferent de polemidlevremii, ei au propagat ideile active ale continentului: la modu,figurat au adus "Europa acasa" la romani, in asa fel inca-constiinta acestora a asimilat valorile si atitudinile democratice,

$i tot elitei intelectuale romanesti, iar prin ea, celei politice, -revine astazi indatorirea de a implini cele patru conditii ale rein-tegrarii europene, despre care vorbeste Adrian Marino (PentruEuropa. Integrarea europeand. Aspecte ideologice si culturale):

"l.ier;;irea definitiva din izolare, pe toate planurile, a Romaniei:2.orientarea decisa spre Vest si spre toate structurileeuro-atlantice;

3.integrarea europeana progresiva si iesirea bine calculata dinsfera de influenta rusa, profund negativa:

4.formarea unei paturi rnijlocii urbane si rurale. Ea singurapoate avea aspiratii si convingeri efectiv europene." _

Cei care inteleg acest mesaj nu au altceva de facut decat saconstituie impreuna aceasta "patura mijlocie" si sa paseasca inlumea civilizatiei europene potrivit exigentelor acesteia.

AUTORII

Kiadinitia luiatelege.Iorga,supusii

xlerne,ilor delucrarigreaca,lierite.nitorii,ori ele

:i ce fiiiovia sileosebia elita1". Nemimii.1privitvedereifcurgeemicilemodull incat:ratice.itice, iile rein-:Pentru

naniei:cturile

ata din

ingura

ecat saasca in

ITORII

__. ....k--,,:, "" ~.~;- ~~r: ,",(, r ",';:- . ~. .~_ ~lir _ '..-~ '!t. '9.i.:. ,Is' ~!MI!kzd/ h .~ a r 'ad"- 3rt !." I. ....;-.~~

\DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

GETO-DACIIt STitAMOSI" I

~!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!AI POP 0 RVLVI ROMAN

D1"Inainte de a ajunge la Istru, regele persi-lor birui [... ] Ee getii care se cred nemuri-tori. Cad tracii-;1OCUitoridin Salmydessossi cei care ocupa pnutul asezat mai sus deorasele Apollonia si Mesembria - penume scirmiazi si nipseeni - s-au predatlui Darius (fara lupta). Cetii, insa, pentruca s-au purtat nechibzuit au fost indatarobiti, macar ca ei sunt cei mai viteji si maidrepti dintre traei."

Herodot, Istorii

D2--',,[Getii loeuiesc] dineolo de Haemus, intrefluviul Istros si Pontos Euxeinos, mai multspre mare. [Ei] si populatiile aeestui tinutse invecineaza cu scitii, au aceleasi armesi sunt top. arcasi calari."

. Tucidide, Istoria rdzboiului peloponesiac

Identifleati caracteristiclle globale ~i dedetaliu ale celor doua fragmente doou-mentare. Pe acsasta baz!, reliefati me-todele diferite prin care autorii respectivicerceteaza aspectele istorico-geografice.Sesizati, in acest context, care este ra-portul identitate - alteritate.

rrt~

03-,,[Romanii] numeau Danubius partea su-perioara a fluviului si eea dinspre izvoarepana la eataraete. Tinutul de aid se afla, ineea mai mare parte, in stapanirea daeilor.Partea inferioara a fluviului, pana la Tyras,de-a lungul careia traiesc gepi, ei 0 numeseIstru. Oacii au aceeasi limba ca si getii,Acestia sunt mai bine cunoscuji de eleni,deoareee se muta des de pe 0 parte pe altaa Istrului si totodata multumita faptului eas-au amesteeat cu tracii si eu misii."

Strabon, Geographia

D4-.Este [... ] clar ca prin notiunea de geto-daci trebuie subintelese toate aeestefarfunitari teritoriale si nu 0 unitate isto-rico-sociala si politica, nu 0 limba comunasi nici neaparat 0 cultura materiala si spi-rituala comuna."

Alexandru Vulpe, Geto-dacii?

Semnificatia denumirilor

Getii sunt mentionati indeosebi in izvoarele grecesti. In secolul~LS~::ltl_a...Q!.r"Sofocle nu-i raporteaza insa la un spa!!E geografic.In aceasta privinta, mai utile sunt informatiile transmise de Herodot[I419i Tucidid.~JD2J:Nici ei nu precizeaza daca respectivul ethnonimestc eel prin care insisi getii se desernneaza. La fel stau lucrurile cualp traci de la nord de Haemus. Moesii, al carer teritoriu este stra-batut de Istru. sunt considerati de catre Sallustius, istoric roman dinsecolul I a. Chr., ca fiind "tot una cu vechiul neam aprig al getilor-"..Spresfarsitul erei vechi, termenul "gep", dat initial unei grupari detriburi dintre Balcani,Dunare si Marea Neagra, este deja extins si pen-tru zona din stanga fluviului.

Un fenomen asemanator are loc probabil si in cazul dacilor. 0prima stire despre ei este atribuita tot unui autor grec. Menandru,poet comic din a doua jumatate a secolului al N-lea si de la inceputulsecolului al Ill-lea a. Chr., acorda unui personaj (sclav)numele de Daoe("lup", in limba traco-frigienilor). Pare indreptatita, astfel, afirmatiade mai tarziu a lui Strabon, referitoare la numele initial al daci1or,daoi("lupi", "cei care sunt asemeni lupilor", cum explica Mircea Eliadeacest ethnonim cu semnificatie religioasa arhaica). In acest caz, ter-menul Dacii trimite la originea totemica a numelui unei confrerii derazboinici.

Exista si alte opinii. Potrivit uneia dintre ele, la inceput termenul.xlacii" reprezinta denumirea unui trib local. Alp istorici si lingvisticred ca este un nume pe care vecinii (illirii, celtii)11dau unui grup detriburi inrudite. Acest nume este preluat de autorii latini din secolul Ia. Chr., incepand cu Caesar. Pe atunci, dacii si getii alcatuiau douagrupuri diferentiate teritorial, fiecare cu propriul prestigiu istoric [D3J.Pentru Trogus Pompeius, un contemporan allui Octavianus, "daciierau un vlastar al getilor"-. In decenii1e urmatoare, Pliniucel Batranscrie ca getii sunt "numip daci de catre romani".

Denumirile regionale ale geto-dacilor se pastreaza si in izvoare(epigrafice, narative) din prima jumatate a mileniului I p. Chr. Intrealtii, sunt atestati dacii apuli, biefii, buridavensii, carpii, costobocii,piefigii, ratacensii, sucii, tyragetii [D4].

Pentru unii istorici de azi, geto-dacii reprezinta 0 denumire con-ventionala [DsJ.Ea reprezinta sintagma sub care sunt cunoscute tri-burile nord-tracice, adica locuitorii autohtoni care traiesc la Dunare,Pont si Carpati, incepand din Hallstatt-ul mijlociu.

Geneza cioilizatiei. Premise interne ~i influente externeIndividualizarea geto-dacilor in cadrul populatiei tracice de la

miazanoapte de Muntii Ba1cani este raportata adesea la culturaBasarabi. Vestigiile acestui ansamblu material si spiritual provin in-deosebi din Banat (inclusiv eel sarbesc), Campia Romana, Moldova

n secolul~eografic.Herodothnonim

rurile cueste stra-fman dinzetilor-" .:> ,upari desi pen-

adlor.Oznandru,nceputule de Daosifirmatiailor, daoiEliade

~az, ter-ifrerii de

b;~~Igrup desecolul Iau douamc [D3]'" "daciiBatran

lire con-te tri-

Dunare,

te de laI~t~raovm m-oldova

t, ''\'vI/1i ,-.~ -

GETO-OACII, STRAMO$I AI POPORULUI ROMAN 7~

meridionala, Basarabia centrala si de sud, bazinul Muresului. Indelet-nicirile agricole si pastorale, produsele metalurgice si ceramica,obiectele de cult si podoabele din aur trimit la forme si omamente_din epoca ,bronzului si din Hallstatt:.uhimpuriu. - -

La aceste aspecte locale sunt asociate influente venite dinspre sud.Astfel, pe langa necropolele de incineratie, cum sunt cele semnalateIaBleiesti (jud. Teleorrrian) si Soldanesti (R. Moldova), sunt atestatesi cimitire de inhumatie din sud-vestul Olteniei. Ele denota patrun-derea in zona a unor comunitati de illiri (secolul al VIII-lea a. Chrl-

Din veacul urmator, influente meridionale resimt mai ales getii dinspatiile dobrogean si nistrean. Prin intermediul coloniilor grece~ti, eivin in contact cu civilizatia Antichitatii clasice.Tnraurirea este confir-mata prin cercetarile efectuate in teritoriul agricol (ch6ra) al oraselorHistria si Tyras: sate ale vremii (identificate la Tariverde, Tiraspol):fortificatii indigene (serrmalate la Babadag, Beidaud-Tulcea); necro-pole (Enisala, Satu Nou etc.). Unele dintre acestea dateaza de la sfar-situl secolului al VI-lea a. Chr., cand are loc expeditia condusa deDarius I.

Cam in acelasi timp, un grup scito-iranic patrunde in Transilvania.Din aceasta cauza, puternicul centru tribal autohton de la Teleac (jud.Alba) l~i inceteaza brusc activitatea. In schimb, la est de Carpati, invederea apararii getilor din zona, apar "cetatile" de la Cotnari, Stan-cesti-Botosani. In ultimul caz, suprafata fortificata era de 22 de hec-tare.

'Geto-dacilor le este atribuit si eel mai insemnat complex arheolo-gic din H4:11statt-ul tarziu. Atestat cu precadere in regiunile subcarpa-tice, el cuprinde mari necropole de incineratie. Inventarullor funerarilustreaza influente scitice (indeosebi piese de metal, decorate in stilulzoomorf), ca la Ferigele (jud, Valcea), dar si grecesti (ceramics Iucratala roata, podoabe din aur ~i-argmt aurit, monede), Ia Barsesti (jud.Vrancea) si ill alte locuri.

Obiectele grecesti denota 0- orientare accentuata a autohtonilorcatre Dunarea de [os, zona.unde patrund elemente de civilizatie dinregatele Macedoniei si Traciei. La Anadol au fost recuperate peste 0mie de monede de aur din secolele al IV-Iea-al III-lea a. Chr., de pro-venienta elenistica. Incepand'cu secolul al III-lea a. Chr., getii din ba-zinul inferior al Prutului realizeaza primele monede, adaptari dupaemisiuni greco-macedonene.

De 'pe la mijlocul aceluiasi veac, continuand cu prima jumatate asecolului al II-lea a. Chr., are loc trecerea "spre cultura geto-daca cla-sica" (M. Barbulescu). Aflati deja ill cea de-a doua "varsta" a fieru-lui (epoca Latene), autohtonii ridica primele asezari de tip dava. Ele suntasemanatoare centrelor protourbane ale celtilor, Patrunsi anterior pevaile raurilor Tisa, Somes, Crisuri, Mures, Bega, apoi in sud-vestulOlteniei pe amble maluri ale Dunarii de [os si in bazinul Nistrului,acestia ofera geto-dacilor si 0 serie de "cuno~tinte tehnice", indeosebi"inAmetalurgie si ill olarit".

In secolul al II-lea a. Chr., cand rolul civilizator al celtilor seade peaceste meleaguri, ~ .Jumea geto-daca" patrund primele elemente decivilizatie romana ..

para] lnforrnatllle din citatele [D31~iCare sunt diferentele evidente dintreele de vedere ale celor doi autori?

ce credeti c~, la sfAr~itul studiului ssu,lea autor; membru corespondent almiei RomAne, folose~te semnul in-

rii?

" barea este: pana unde termenulaci- reprezinta doar 0 conventie

e unde incepand, utilizarea lui poateimplicatii nedorite. Desigur, imixtiu-politicii in domeniul istoriei reprezinta

mpala cauza. Dar este si vina istoricilor- arheologilor de a fi subestimat conse-

.epe care le prezenta stradania de amereu in evidenta trasaturile de in-

- e, in special pe plan material si spiri-ma 0 analiza critica: de asemeneasi chiar istoria comuna- ale dife-grupari tribale din spatiul carpato-

- an. Fie din naivitate, fie chiar inconstient, multi cercetatori romani ai'70 si '80 au raspuns solicitarilor

~ acelor vremi si au scris in sensulx.: rnai sus. Subsemnatul nu este nici el cu

o exceptie, desi s-a straduit sa evite"a syntagmata absurde ca statul

~c, centralizat si independent etc."Alexandru Vulpe, Geto-dacii?

'ati aprecierile de mai sue, in maxiei propozitii referitoare la raportul- tstorta oa I?tilnt~,

~A OAMBIERA) DIN ARGINTrnn, I A. CHR., DESCOPERITAiN DOBROGEA

LimbaStrabon nu argumenteaza afirmatia sa referitoare la limba ' w

si getilor. De altfel, opinia cunoscutului geograf grec

t rZ~~7:- -- -'---------------~~::::::::~~:-:-:.::::::::::::::~--:::=- -'~=====~- '==-=-""C~_ - =se:&A

rt, prszenta in "spatiulasemenea obiect .de metal,

de solda~i greci.r

DE LA GENEZA ETNi'cA LA GENEZA STATAL.A8

Religia". Geto-dacii credeau in mai multe divinitati. Numai catevaacestea sunt nominalizate in izvoare literare antice.

Astfel, numele lui Cebeleizis (sau Nebeleizis) este amintit doarHerodot. In afara de aceasta initiala divinitate suprema, urano-soa traeilor nordici, "parintele istoriei" scrie si despre Zalmoxis, inperioada (secolul al V-lea a. Chr.), deja un alt mare "zeu de prin -tile Getiei".

Pus in relatie cu Pitagora si cu medicina psihosomatica, p__,de Platon, Zalmoxis ar fi propagat ascetismul si "existenta f, -dupa moarte". Ritualul sau, care cuprinde initierea taini.minunea, este organizat intr-o pestera din .Muntele Sfant" (Kogl .la un autor ulterior). Reformator religios si taumaturg, potri -Socrate si contemporanilor acestuia, Zalmoxis - "omul" - -leaza moartea si invierea [D6]'Treptat, aristocratii geto-daci "inif=:.-il apoteozeaza, suprapunandu-l zeului suprem initial. Cu nouanitate, al carei cult devine preponderent, ei comunica, la fiecareani, prin mijlocirea sufletului unui razboinic sacrificat.

Alte divinitati din spatiul carpato-istro-ponticsunt amintipoetii latini din perioada secolelor I a. Chr.-I p. Chr. Vergiliu,oara, scrie despre "Gradivus tatal,/ Cel ce vegheaza geticele I.Ovidiu il remarca pe "g~tul care se inchina'lui Marte". Sunt, pro:e:::n.corespondente locale pentru divinitatile agrare si razboinice ,_~Marte) din lumea greco-romana. Similitudinile pot continua-si fale-gatura cu Bendis-Artemis-Diana, fara 0 nominalizare certa.

In timp ce Strabon reia legenda zalmoxiana si confirma G--;i.-tarea getilor din Moesia, care se hranesc numai cu branza,miere, istoricul Flavius Iosephus evidentiaza ,,,sfintenia au:: Ladaci", pe care Ii denumeste pleistoi. Acesti purtatori de bonete _raportati la nobilii daci (tarabostes, pileati), eare poarta 0 caciula""'- -tJ dupa cum arata Dio Cassius Cocceianus si Iordane~~ ( ~

--\ " Ultimul istoric amintit, un got romanizat, nascut in spatiul ~~.X.9..-\t apreciazain mod deosebit preotimeageto-daca. a considera ps, toarea tainei scrierii, detinatoarea unor date stiintifice (mate::;::;;ct !

astronomie) incifrate in piatra sanctuarelor, propagatoarea ~ifilosofico-morale si juridice ale Antichitatii.

VESTIGII ALE INCINTEI SACREDE LA SARMIZEGETUSA BASILEION

D6...Inierpretatio graeca a lui Zalmoxis il pla-seaza pe acesta in categoria speciala a vi-zionarilor si vindecatorilor apollonieni [... ].Principiile religiei lui - nemurirea sufle-tului, vegetarianismul etc. - sunt intr-ade-var apropiate de pitagorism. La origine,Zalmoxis pare sa fi fost un profet si unasociat a1regelui get. Legenda sa comportsun scenariu de ocultare si de epifanie careseamana vag cu acela a1zeitatilor care morsi invie, precurn Attis, Osiris si Adonis."

M. Eliade, P: Culian:u, Diciionar al religiilor

Corelati informatiile din citat cu cele dinlectie. Pe aceasta baza, definiti termenii"epifanie" l?i"acultare".

.:'t\}.., Ci (' 1 j'

'1 ,. ( -'-\ .;i).~V-J. \ C' ~)'i\f.tV\)v .

.~~ ~~

romana nu este confirmata de alti autori antici. In consecinta, dlimba geto-dacilor stim destul de putin.

Cateva nume de plante tamaduitoare ale dacilor sunt consemnatede medicul grec Dioscoride (secolul I p. Chr.); hidronime si topo .de catre geograful Ptolemeu din Alexandria, ill veacul urmator, Aniponime ale celor mai indepartati stramosi ai poporului roman ~indeosebi in inscriptii latinesti din primele secole ale erei cresti

De "origine geto-daca" sunt considerate circa 160-170 de cuvinzeale limbii romane. Etimologia lor nu este insa explicata.

Conventional, "geto-daca" este considerate 0 limba indo-epeana din grupa satem. Ea se inrudeste, astfel, cu limba tracilor,cea a illirilor, cu limba vechilor loeuitori baltici si eu idiomurile slaxmai mult, cu limbairaniano-persana ~icu cea iraniano-scitica, psi cu sanscrita. A~a se explica, de altfel, asemanarea unor cuvinte,substrat, ale limbii romane, cu termeni din limbile albaneza, lelituaniana, din diferite limbi vorbite in Caucaz si, mai departe,in valea Indusului.

a, despre

isemnate)ponime,lr.Antra-nan aparcrestine.!cuvinte

do-euro-tcilor, cuileslave:,precumzinte, del, letona,te, pana

ra dintre

doar desolara,, in aceatrin par-

pretuitafericitainica sigaionon,rivit lui- simu-!nitiati"ua divi-repatru

rtite deL, buna-tarini".robabil,~(Ares,si in Ie-

rumpa-lapte sirumitorpot fi

, 'Ueus),rJ '

pontic,pastra-rnatica,cipiilor

,.\

GETO-DACII, STRAMO~I AI POPORULUI ROMAN 9

Logie

~-4D5 a. em.Sofocle, mare tragedian atenian,opera Triptolemos mentioneaza

=OJCducltor politic al getilor,339 a. Chr.

c.. ltroUa lui Atheas in Dobrogea, laa silo) careia conducatorul scitilor

- de oastea lui Filip al Il-lea,_._cedoniei.290 a. Chr.

~ dintre ostile lui Lysimachos si-:,;..:::c:Jchaetes; ultimul conducea gepi

- ga Dunarii, cu resedinta la

2IJO a. Chr.t Rhemaxos.

186-150 a. Chr.~ Iui Oroles (;,Vulturul") cu

-44 a. Chr.~ conduce eel mai intins stat

ea geto-daca".!k-106 p. Chr.

~l este rege al formatiunii politiceN. Iorga 0 numeste "noua

I~.erape daca".

\. l..I'r--/\,'" ,

ka r t~'"-t. I.CJ...

fl\Ci~\)r

Sinteza politicii: de la uniunile tribale getice, la regatul dacilorInca din "secolul de aur allui Pericle", Sofocle 11pomeneste intr-o

tragedie pe Chamabon, care "donme;;te peste geti". Alt conducatorpolitic si rnilitar al acestora poate fi considerat acel anonim "rexHistrianorum" ("rege al istrienilor", al autohtonilor de pe malurile Du-narii de [os, intrucat Histria era condusa, in secolul al IV-lea a. Chr.,de magistrati). Acest "rex" se confrunta cu scitii condusi de Atheas.

Sefii militari ai uniunilor tribale din "spatiul getic" sunt confirmatiarheologic prin "morrninte prineiare" si tezaure datate in secoleleal IV-Iea-al III-lea a. Chr. Exemplelor cunoscute din gimnaziu le adau-gam pe cele de la Craiova si din imprejurimi, pe eel de la Bunesti-Averesti (jud. Vaslui); in ultimul caz, este vorba despre 0 "diademaprinciara" din aur. Unele obiecte pretioase, de parada, provin dinatelierele grecesti: altele sunt realizate de mesteri itineranti, care lu-creaza la comanda aristocratiei geto-dace din zonele influentate ante-rior de persi ~i sciti. .

Mari uniuni de triburi getice sunt raportate si la tipuri monetaremai importante, ernise in secolele al III-lea-al II-lea a. Chr. Una dintre .acestea uniuni 11are in frunte pe Dromichaites, un "basileus al tra-cilor" din secolul al Ill-lea, mentionat in izvoare narative ulterioare.Din acelasi veac este si Zalmodegikos, mentionat intr-un decret his-trian. EE-sileos Masko.t!-os apare pe 199t!n~r !!lone~ grecesti des-coperite in judetele Constanta si Tulcea.

Din secolul al II-lea a. Chr., dateaza Rhemaxos si fiul sau,Phra[damon], care despresureaza cetatea Histria, atacata de traeiisudiei condusi de Zoltes: Episodul denota 0 posibila continuitate di-nastica, intr-o perioada cand "simbioza geto-celta" pare posibila inspatiul carpato-nistrean. Un alt "rege" get - Oroles, la TrogusPompeius - se lupta, !n doua randuri. eu bastarnii, germanici de peambele maluri ale Prutului.

In secolul I a. Chr., bastarnii sunt aliatii ~tiIQr. Impreuna aparaHistria si celelalte or~e grecesti vest-ponIice in fata unei armatetrirnise de Roma sub comanda proconsulului provinciei Macedonia.Dupa victoria asupra romanilor, Burebista este indemnat de Deceneusa unifice triburile geto-dace.

Potrivit lui Strabon, Burebista este un "barbat get". Iordanes, carementioneaza sosirea lui Deceneu la una din resedintele (inca neiden-tificate) ale conducatorului rnilitar ce avea sa devina "cel dintai sicel mai mare dintre regii din Tracia" (potrivit unei inscriptii de laDionysopolis), nu precizeaza etnia marelui preot. Acesta apartine,probabil, celeilalte mari grupari politice din Dacia, la fel de insemnataca aceea a lui Burebista.

Monarhie militara intinsa, statullui Burebista se dovedeste efemer.Dupa moartea conducatorului, el se destrama in patru, apoi cinciformatiuni politice. Cea mai insemnata este situata in zona MuntilorSureanu, unde continuitatea eonducerii este reconstituita pe temeiulizvoarelor narative si epigrafice. Datorita prestigiului lor ca maripreoti, Deeeneu, Comosicus '$i-Coryllus)de{r'M~uccesiv, regi ai aces-tui "nucleu statal".

In jurul acestui .riucleu". cu capitala la Sarmizegetusa Basilei:Decebarreuneste celelalte formatiuni politice din teritoriile neocupra!einca de romani. Dacia redevine un stat mai putemic [0,]. Domnilui Decebal reprezinta perioada de "apogeu" a procesului isforiccare N. Iorga il considera "pxima_smteza' autohtona - ~.!fla~il.Qt' .

.iiL.~l daco-getic, unificat din nou prinr:::::::.::::::a cutezatoare a 1ui Decebal, ame-~i::I-numaLpozitia Romei in bazinul

c, ri i provinciile noi din Balcani sic5::.tE:cnpa Centrala. rn fruntea unei coa-

~or razboinice, tracice, sar-- ~ germanice, e1 ar fi devenit in

=.=:: ~ un nou Mithridate; deja victo-repurtate asupra legiunilor lui

~ zdruncinasera linia de aparareis!g, :;;;s - si 0 pace nesigura Ii lasa ragaz

~Ieascii, cu mijloacele pe carei le furniza, un atac inca si

Ghl. Bratianu,Marea Neagra

condus de Decebal cutimpuJ lui Bure-

- vedere intinderea l?i sta-e.

.~~~~~~~CIVILIZATIA ROMANAIN SPATIUL DACOMOESIC, .

1\

10 DE LA GENEZA ETNIC.A. LA GENEZA STATAL.A.

Cronologie

229-228,219a. Chr..Razboaiele illirice"

215-205,199-196,171-168,149-148a.Chr. Cai ~i etape.Razboaiele macedonice", la sfarsitul D v x b . 1 illir ". . al 1 doni "carora este constituita prima provincie V' uRa raz oaie e." ~ce si, ~al es, ce e "mace oruce : toateromana din Peninsula Balcanica, vaile din vestul Peninsulei Balcamce sunt cunoscute de romam. De-a

158a. Chr. lungul acestor vai, agricultori, pastori si negustori porniti din preajma"Razboiul dalmatin" metropolei ajung la Dunare. Inaintea armatei romane, unii dintre ei

129a. Chr. trec la miazanoapte de fluviu [D ].Roma cucereste orasul Pergam, care AIn_. v d 11 "I ul lului al II 1 Chrdevi it 1 .. . A . tr 0 prima etapa, care tine e a filJ oc seco U1 - ea a. .evme capi a a provmClel sia. A VI' .. 1 . d 'al d il . . ial109a. Chr. pana a mstituirea ce U1 e- 0 ea triumvirat, aspecte maten e ro-

Dacii si scordiscii (celti din sudul Du- mane patrund In Dacia pe 0 cale neoficiala, ill general pasnica. Totnarii)atacagarnizoaneleromanedin ves- mai intens, schimbul de prod use cu reprezentantii civilizatiei Romeitu1 Peninsulei Balcanice; s.~t respinsi este insotit de 0 noua preocupare a autohtonilor - tezaurizarea de-de guvernatorul Macedoniei. narilor republicani de argint.

89-84,83-82,76-66,66-63a. Chr. Alt bi t d . tV v tit d I . lnici .Rv b . 1 R . Mith id t 1 eo iec e e proveruen,a romana sun pre ua e e oca CI1?laz oaie e omei cu I ri a es a ale vi 1 v AIn ial d I v d . . ib IVI-lea, regele Pontului. pe c e VlO enta. specI, e catre une e capetenn e urnurn tri a e,

48a. Chr. care organizeaza campanii de "pradaciuni In Sudul mai bogat".Acornion din Dionysopolis, sol al lui A doua etapa a lungului proces istoric de patrundere a elemen-B~ebista, ~ose$tein cartierul general al telor civilizatiei romane In spatiul daco-moesic incepe In jurul anuluilui Pompei, . 43 a. Chr. si se incheie In timpul imparatului Vespasian. Alaturi de

29-28a. Chr.,lama I till . d laborare economi v d 1 li . .La Corint, Octavian 11 declara pe Roles re .~, e pa~ruce, ~ co a ~rare econo~ca, se extin ce e p? tice 91socius et amicus populi Romani; teritoriul militare. Acestea din urma sunt uneon de ~ooperar~, ~lteon de con:dintre Dunare si Marea Neagra este or- fruntare. Cele de cooperare sunt atestate pnntr-o errusiune monetaraganizat preprovincial, intr-o praefectura, de aur cu legenda Ko[ti]son, dar si de alianta lui Octaviancu Roles,trecuta sub controlul roman de catregu- capetenie getica din Dobrogea actuala. Expeditiile initiate sub acelasivematorul Macedoniei M. L. Crassus. conducator al Romei impotriva lui Dapyx~t(1)~si Zyraxes ilus-

cca9-10p. Chr. v ' : ~---. -; ~ ..'E te Int . tV .. P . treaza al doilea mod de mamfestare politico-militara amintit.s e m emera a provmCla annorua. P' d anil 69 106 Chr incid . vcca.15p. Chr. enoa a or - p. . comer e cu a treia etapa a procesu-Este constituita provincia Moesia. lui istoric care ne intereseaza. Pentru autohtonii din dreapta DunarifA 46p. Chr. aceasta etapa suprapune primele decenii din "opera de romanizareImp~a~ Claudiu transform~Traciain oficiala" (N. Iorga), In cadrul careia getii din "Dacia scitica" Invata~r~~Cl: romans: zona danubl~o-pon-. limba latina si "se fac romani" (cum scrie Vasile Parvan). Noi ele-tica6~~.fgas~~~avechea orgarnzare. mente de viata materiala si spirituala romana patrund, concomitent.invespasia:. conduce Imperiul Roman; el stanga Dun~. As~el, In tim.rul ~uiDecebal,.lnc:pe u~~~a scz:ie~"instaleaza durabil" cele dintai trupe cu alfabet latin, de catre ,,0 mmontate foarte firava a societatii dacice ,auxiliare intre Dunare si Marea Neagra, care cuprinde "preop.mea, functionarii cancelariei regale, constructorii,fapt care indica anexarea zonei respec- sefii de ateliere" (M. Barbulescu). ~tive la Moesia. ' In anul Iflo incepe ultima etapa, decisiva, de patrundere a civili-Im;~~~h~Omitian reorganizeaza spa- zatiei romane In Dacia, indeosebi In teritoriile cucerite de Traian.tiulmoesian;teritoriuldanubiano-ponticeste indus in provincia Moesia Inferior.

87-89p. Chr."Razboaiele dacice" declansate de Do-mitian.

101-102,105-106p. Chr..Razboaiele dacice" initiate de Traian.

Triisiituri genera le ~iparticularitdtiInca din epoca principatului, pretutindeni unde teritoriile sunt

transformate In provincii, statul roman propaga ,,0 civilizatie In esentaurbana".

~ reprezinta, asadar, 0 trasatura a noului mod, superior,de organizare a societatilor din spatiile incluse In sistemul administra-

,'\

CIVILIZATIA ROMANA IN SPATIUL DACO-MOESIC

_~pe cestalalt mal adriatic [... ] orasele~....erli, fara ordin de colonizare, 0 in-

:=? populatie romana. In muntii vecini,_ .-un paralelism preistoric, aceeasi

12 \DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

, ETNOGENEZA ROMANEASCA:SEMNIFICATIA SINTEZEI, .

EPIGRAFEcare confirma adoptarea de catre dad

a spiritualitatii romane: Integrarea sau "prima asimilare": dacii fnvata limba latina,~ar lasii mostenire cuvinte propriiPe masura ce civilizatia romana patrunde in toate domeniile de

activitate dintr-o provincie, autohtonii invata limb a latina si "uita'treptat propriul idiom.

La tel se intampla in Moesia, in Dacia Augusti Provincia, in struc-turile politice vecine, unde dacii continua sa vietuiasca in epoca ro-mana. Miile de inscriptii latinesti - ata de cele cateva zeci in grecestesi alte foarte putine, de ordinul unitatilor, in limba siro-palmireana(ultimele semnalate, mai ales, la Tibiscum) - dovedesc "preponde-renta absoluta" a limbii oficiale.

lntr-adevar, latina este limba administratiei si justitiei, a armateisi a veteranilor, a comertului si fiscului. Este utilizata de colonistiiadusi ex toto orbe Romano. Cu timpul este invatata de daci.initial, decatre cei tineri, inrolati in unitatile trupelor auxiliare (ala sau cohors) depe limes-ul danubian si de pe eel alutan (ulterior, transalutan).

Inscriptiile dovedesc unitatea limbii latine vorbite in Moesia, Dacia,Pannonia. Abaterile de la latina clasica, observabile in textele epigra-ice, sunt comune cu cele constatate si in alte provincii ale ImperiuluiRoman: confuzii intre vocale, intre cazuri, intre declinari etc.

Stiutorii de carte sunt numerosi. Problema a fiecarei arni1ii, instru-Cititi cu atentie urmatoarele cuvinte: irea copiilor este realizata cu invatatori si proesori privati. Monu-

mentele funerare descoperite la Germisara, la Micia si in alte locuridin bazinul Muresului infatiseaza copii cu stili in mana. La Tomis,un sarcoag de copil contine, printre altele, un penar perttru stili sio tablita cerata. Mai multe tablite cerate recuperate la Albumus Maiordovedesc existenta unor scribi de proesie, care redacteaza contractepentru activitatile minerilor din cunoseuta zona aurifera. In sfarsit,la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la Tomis, la Romula, la Apulumexista dovezi epigrafice in versuri (epitafuri in hexametri), unele in-chinate divinitatilor. Semnificativ este in legatura cu acest ultim aspect

Regrupati euvintele de mai sus avand si un altar intru cinstirea lui Hercules Invictus, deseoperit la SendreniTnvedere: (judetul Galati). El este ridicat de Lucius Iulius Iulianus, primar timp elemente naturale ~i de habitat; de cinci ani intr-un sat din nordul Moesiei Inferior; inscriptia confine o~ul~ obiectel~ ~~relatiile sale; numele (Rundacio) purtat de acest autohton anterior primirii ceta- "partl de ,"orblle. . . teniei romane. Toate cuvlntels de mal sus au aceea91 ' . A'" A'origine. Cunoscand din gimnaziu sorgin- Da~ romamza~ este, neindoielnic, Valenus. ~arcu~,.ost~ ~ Legio XItea termenului m09' precizati care este Claudia (cu ganuzoana la Durostorum). Ongrnea lui etnica este ates-aceasta origine. tata de prenumele celor trei baieti nascuti de sotia sa Faustina; primul Ce alte euvinte prelatine, rnostenite in este botezat Decibalis, a1 doilea, Seiciperis, iar al treilea, Mumutzis;limba romana, mai cunoastetl? eei trei fac parte dintr-o a treia generatie de daco-romani, care le Cum explicali faptul ca in limba romana cuprinde si pe cele doua surori ale lor, Macaria si Matidia, evident,eel mai important oronim are 0 asemenea cu prenume greco-romane. Exemple asemanatoare sunt atestate inorigine? Dar eel mai cunoscut hidronim? zona castrelor de la Tropaeum Traiani si Troesmis.

\r' \ \ -l- . \.~ '~~, r-I\~ I, D-'\'V'\"\~L)

"Zeilor Mani: T. Aeliu Ariort quattourviranual al municipiului Drobetilor, ucis detalhari, a trait ani 57. Digna, preaiubituluiei sot, Publ. Aeliu Valente, fiul, si Udal',nepotul, spre recunostinta i-au pus[aceasta piatra de mormant].".Juliu Secundinul, veteran rechemat inslujba (evocatus), al cohortei III a salariori-lor, care a trait ani 85, de nape dac, AtticiaSabina, sojia lui, si Iul. Costas, fiul si mos-tenitorul, spre recunostinta."

Dupa A.D. Xenopol,lsioria romaniior din Dacia Traiana

Motivati suecint sublinierea antroponi-melor ~i a reterintei etniee din celedoua inscrlptii reproduse mai sus.

(a) anina aprig balta barza bordeiu brad branza (a) bucura Carpati caciula capusa catun codru crang (a) cruta (a) dezmierda Dunarea (a) gata (a) intarca mire mistret mO$ (a) necheza vitel prunc pururea (a) rabda soparla tfirana undrea urda . vatra (a) viscoli.

}.\

ETNOGENEZA ROM.A.NEAScA: SEMNIFICATIA SINTEZEI 13

I~ spiritual exista 0 sinteza.~ aIaturi de cea a limbii."

~ Nicolae Iorga.L.ocul romiinilor in istoria unioersalii

. =_ t:;;;milecrestinismuluinord-danu-:=..i::::::Cependentde poporulla care s-a~-c- prezinta,atiltca fenomende is-~ -,~ catsi cametodade cercetare,

.. ::z', ~ depl:i:na analogie cu chestiuneaomeniile de _ . -cy natiunii noastre."ina si uiHi"-' - Vasile Parvan,

r " Contribuiii epigrafice la istoriacrestinismului daco-roman

aLatina,

ria, in struc-----------------~~~in epoca ro-: =~ lnsernnatateanoiireligiipentru

::iin greceste ~ ~i poporuluiroman~ia limbii-palmireana ..:.-:-=:::a=-=:e=~ ~ _"preponde-

~,a armatei::Iecolonistiici; initial, deill cohors) deilutan).oesia, Dadxtele epigra-2 Imperiuluiri etc.milii, instru-vati. Monu-n alte locuna. La Tomisentru stili ~urnus Maior!z3 contractera. In sfarsit_la Apulurr.ri), unele in-ultimaspet la Sendreru, .' timiPnmar F ~ - disc idal db'ipp.a contine :'~ ~._~ ?l A e !o~ p~ove:ut. ... tV - - ~ (Italla),avandm interior,aJu-mrruru ce a- - ul 1 . Ch . d

! I 'JgIdITl ill nstos, re at cuA :l~~: X (=H) si P (=R).

~ m Legio XI;. ~ .:E. ambelepiese, provenind pro-!icaeste ates-:::-...:Iec2. un candelabru, au apartinutstina: p~ul--=::~ de cult ~ lemn..E!e.dem?n-Muri:lUtzis'~' ::2!sfa$ unei comurutaticrestine. I 'J: ~.-~ pe valea TarnaveiMari,

naru, care z: ~ al V-Jea . Chr.dia, evident. pt atestate ir.- ;;;:'........3:::atie are descoperirea unei

- asemanatoare Ia Porolissum?

~OCRESTINE DESCOPERITI) ,:A BIERTAN (JUD, SIBIU)"

"- .:...:.formatdintr-otabula ansata,i::s:::f;:;;ie in limba latina, din litere

trei randuri: EGO ZENO /I UM POSVI("Eu,Zenovius,

00anda1J);

La Drobeta si in alte vechi asezari dacice devenite centre urbaneinfloritoare dupa triumful antonin, inscriptiile latinesti confirmsexistenta unor autohtoni (barbati si femei) care adopta cognomene,credinte si obiceiuri romane. Unii patrund in noua elita sociala. Altiiindeplinesc functii administrative.

Integrarea autohtonilor in amplul proees de intrepatrundereculturala si etno-lingvistica desfasurat in Dacia si Moesia sub stapa-nirea romana explica persistenta in limb a romana a unor cuvinte pre-latine (circa 160-170, cu peste 1400 de derivate, majoritatea in dialectulnord-dunarean). Aceste cuvinte alcatuiesc substratul dacomoesic,care - alaturi de adstratul slav - asigura limbii romane un caracterindividual mai pronuntat intre celelalte limbi neolatine.

Sinteza spirituala: crestinismul la daco-romaniInca din primele ei etape, sinteza romaneasca cuprinde un aspect

spiritual semnificativ: trecerea de la credinta in vechile divinitati lao noua religie, crestinismul [D1, D2]. Din pacate. pentru inceputulacestei treceri, izvoarele arheologice, epigrafice si literare sunt maiputin concludente [D3]'

Astfel, atat in Dacia, cat si in Moesia, ca de altfel in majoritateaprovinciilor romane, obiectele paleocrestine din secolele II-III p. Chr.sunt rare. Inca numeroase sunt monumentele pagane. Explicatia estesimpla: pentru a evita persecutiile puse la cale de autoritatile imperiale,crestinii din perioada respectiva i~imanifesta credinta cu precautie.

Vreme indelungata, ei apeleaza la simboluri din mitologia greco-ro-mana. Intre acestea, delfinul, care IItransporta mortii in insulele fe-ricite" si "preinchipuie pe Iisus Christos", Cel ce "duce spre limanulmantuirii carabia Sa (Biserica crestina)": tridentul, care strapungedelfinul si, asemenea crucii, mai tarziu, este ,,instrumentul mantuiriicredinciosilor": vita de vie, care prin incrucisarea vrejurilor indica 0cruce florala; paunul, care pentru primii crestini devine simbolulinvierii trupurilor. Asemenea simboluri, datate in veacul al III-l~a alerei crestine, apar pe un coronament de altar funerar de la Poiaissasi pe alte monumente asemanatoare semnalate la Apulum si la Micia.Descoperite in preajma castrelor, aceste vestigii ilustreaza contributia

" .soldatllor la raspandirea crestinismului in Dacia romana. Pentru

,\

14 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

TRAIANUS DEeIUS,IMPJ\RAT ROMAN(249-251)BRONZ DE LAULPIA TRAIANASARMIZEGETUSA

~"In legatura cu raspandirea crestinismu-lui la nordul Dunarii de Jos, este in partecunoscut faptul ca informatiile transmisede unii scriitori laici sau bisericesti din pe-rioada veacurilor II -VI d. Hr., ca de exem-plu Origene, Tertullian, Justin Martirul,Comodius, Hipolit Romanul, Epiphaniudin Salamina, Eusebiu din Caesarea,Auxentius din Durostorum, Paulin deNola, Nicetas din Remesiana, Hyero-nimus, loan Gurii de Aur, loan Cassian,lordanes, Procopius si multi altii, precumsi alte scrieri ca Pdiimirea Sf. Andrei, Mar-tiriul Sf. Sana Cotul, Faptele Apostolilor,Acta Sanctorum si altele de mai tarziu,desi aparent numeroase, nu ofera totusistiri directe si suficient de conc1udente de-spre inceputurile acestui amplu fenomende spiritualitate. Cu toate acestea, ele lasasa se intrevada existenta, la nordul Dunariide Ios, a unei opere de propovaduire aEvangheliei, inca din primele secole aleerei crestine, iar ulterior, chiar din secole1eIIIsi IV d. Hr., 0 crestere progresiva a acesteiactiuni, adesea prin misionarism rigurosorganizat, 0 sporire a numarului celor con-vertiti si 0 tot mai temeinica organizare avietii religioase, dupa modelul celei dinalte pi\rti ale Imperiului Roman, pe masurace si Biserica, devenita oficiala, se organi-zeaza si se intareste tot mai mult in nume-roase centre ale lumii romane.'

Dan Gh. Teodor,Cresiinismul In nordul Dunani de los,

In mileniul Id. Hr.

Urmeaza 0 lunga perioada de reprimare a crestinilor. Initiate dimparatul Decius, ea atinge punctul culminant ill timpul domniei 1Diocletianus. Dupa ce acesta organizeaza ill anul 2~4)0 nouprovincie, Scythia Minor, cu capitala la Tomis, cre;;trrui din zonpontica sunt din nou persecutati. Mai mult, prin edictele din anii 30si 304, imparatul condamna la munca silnica sau la moarte mai multmisionari. Sepastreaza inscriptii cu martiri de la Axiopolis (CemavodaHalmyris (Murighiol), Noviodunum (Isaccea) si din alte locuri.

In anul313, imparatii Constantin eelMare si Licinus acorda Iibertate de cult crestinismului, dar accepta, pe mai departe, practicile p vgane. Astfel se explica de ce ill continuare sunt martirizati alti pamisionari amintiti in inscriptia de pe monumentul funerar descoperit 1Niculitel (judetul Tulcea).Cateva deceniimai tarziu, pe valea Buzauleste martirizat Sava Cotul.

Interzicerea cultelor pagane, ill vremea imparatului Theodosi(379-395),este urmata de organizarea Bisericii Crestine, la Dunarede [os. Episcopii de la Tomis se remarca pe plan local si universCel mai cunoscut este Teotim I, de origine "scit", deci localnic, diScythia Minor. Scriitor de limba greaca, "abil dialectician si prietedevotat al lui loan Gura de Aur", arhiepiscop apoteozat la Costantinopol, Teotim I apara opera lui Origene, propaga crestinismprintre goti si huni, ultimii supranumindu-l Zeul Romanilor.

Tot in secolul al IV-lea,este atestata basilica.de la Slaveni (judetuOlt). Noul loc de cult, specific crestinismului, N~~!ica.L_poar9_UInume provenit dintr-un termen latinesc. Aceeasi sorginte 0 au si al]termeni de baza ai noii religii: altar (din altafium), a boteza (din baptizare), cruce (din crux, crucem), Duminica (din dies/ dominica), Inger (00angelus), Pasti (din Paschae), Scriptura (din scriptura) s.a.

Noua organizare bisericeasca se extinde in secolele al V-lea ~al VI-lea, la Sucidava, la Drobeta-Theodora si in alte centre nord-dunarene recucerite de Iustinianus si inaintasii sill. -

Corelati afirmapile de mai sus cu celedoua citate din scrierile istoricilor N. lorga~iV. Parvan.

Romanici ei migratori in Dacia: "a doua asimilare"Dupa retragerea aureliana, in afara hotarelor imperiului ramaru

un prim grup de populatie romanica - locuitorii fostei provinciDacia. Acestia sunt fauritorii unei noi entitati etno-lingvistice ~culturale, romanitatea nord-dunareana. In stanga fluviului, asadarviata romana continua dupa incetarea autoritatii imperiale. Rupturede "intreg" este numai de natura politico-administrativa, fiscala sipartial, militara. Legaturile indeosebi comerciale,dar si cele spiritual!cu locuitorii romanizati din dreapta Dunarii sunt dovedite arheologicepigrafic, numismatic, istoric si literar. Cu atat mai mult cu cat 1-tiv, acestea sunt incluse in noi comitate, institutii politico-teritorialeaduse de cuceritorii care incearca, insa fara deplina reusita, sa infocuiasca vechile tari, voievodate si cnezate.

Pe la 1164 este atestat un comite de Dabaca. Din 1176, acesta devinecapetenia tarii, sub numele de Leustachius Voyvoda. Pentru conduca-torul Transilvaniei, r~venir.e

20,"-\

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

'{Regele Bela al IV-lea, Cavalerii Sf. loanI~i structurile politice dintre Carpati ~i Dundre {~~l-~.u.6'La inceputul secolului al XIII-lea, cand armatele apusene cucere

Constantinopolul, regti unguri incearca sa-si extinda stapanirea asupregiunilor extracarpatice. Pentru realizarea acestui obiectiv, ei apleaza la~cavalerii teutoni, care primesc vremelnic in sti:ip~e J:,'-Barsei. Invingatori ai cumanilor, teutonii actioneaza inci(dmpriani pe cont propriu atat la miazanoapte de CarFrafi;taC~nal11iazaCa urmare, pe la jumatatea celui d-e-al treilea deceniu al veaculal XIII-lea armata regala ii alunga din Transilvania.

Dupa marea invazie tataro-mongola din 1241-1242, regii ungreiau planurile de colonizare in vederea apararii zonelor meridion.ale stapanirii lor, indeosebi Banatul si sud-vestul Transilvaniei. Mmulf, formuleaza tot mai clar obiectivul principal al politicii extemstapanirea drumului spre Dunarea de [os si Marea Neagra.

Prin diploma din anul 1247, Bela al IV-lea daruieste Cavalerilo:Ordinului Sf. loan de la lerusalim Tara Severinului pana la Olt, mputin acea parte at,tarii" respective, organizata anterior in Banatude Severin. Colonizarea Ioanitilor este efemera, dar "contractul" cano consacra ramane un izvor istoric semnificativ [D3l. Intre altele,atesta existenta, unor formatiuni statale romanesti din spatiul carpato-dunareari, doua voievodate si doua cnezate: voievodatullui Litovoi, care cuprinde Tara Hategului (in sud-vetul Transilvaniei) si nordul Olteniei (Depresiunea Targu Jiului

voievodatullui Seneslau, care include Tara Fagarasului (in suduTransilvaniei) si nordul Munteniei (Arges, Muscel, Dambovita

cnezatul lui Farcas, situat intre cele doua voievodate, la sud d"Iar cand au fost la cursul de la Adam munti (in Valcea):6798 (1290), fund in TaraUngureascaun cnezatul lui loan localizat ipotetic intre [iu si Olt aproape dvoevod, ce l-au chiemat Radul-Negrul D v (~ d tul' R ti d . t~ ')' ,

- v unare ill JU e, omana,! e mal arZlU.[ ... J, mare herteg pre Almas$1pre Faga- C .. d tul . 1 . S I . denumiras radicatu-s-aude acolocu toata casa U exceptia voievo a ill UI enes au, vecm cu zona enUffilLe.-.::::::J:IIiIlui'$icumultimede noroade:rumani,pa- Cumania, celelalte formatiuni politice mentic:nate sunt controlate dpistasi, sasi,de tot fielulde oameni,pogo- -regalitatea ungara, prin lIpanul" de Severin.~yoi va in-randu-sepre apa Dambovitei,inceput-au cercasa~est raport de vasalilate--tata de Coroana Arpadiariaa facetara noao." Dcis in lupt~ armafil regara; el este urrrraf'la conducerea voievo-

, Cronica anonima romaneasca,' reda,ctata datului de fratele sau Barbat. Aceasta transrnitere ereditara a pute-=-~III secc:lul al XVII:lea, lsioria ram. Roman~~t,l denota existenta unor structuri politico-sociale medievale bine contu

de cand au descalecat praooeiaonicii crestini; . v' v v V v ,letopiseiul cantacuzinesc rate, 0 viata econorruca prospera (dovada suma foarte mare plahtt~

de Barbat pentru rascl.JIDparare~din prizonierat), armata condusa dI!~~od, biserici coordonate de 0 episcopie ortodoxa. ,~~ ~~~~~.Descalecatul lui Negru- Yoda" - - 'v. \ -

In iama dintre anii 1284 si 1285, statul mongol al Hoardei de Aorganizeaza 0 noua invazie in Regatul l)ngariei. Criza politics, evi-denta in ultimii ani ai domniei lui Ladislau Cumanul, se agraveazaVasalii sai din fruntea structurilor teritoriale, inclusiv voievodul 'Iran-

Josef Teutsch, silvaniei, manifesta tendinte de independenta. Ultimul reprezentart--=:!XIJahr-Geschichte al dinastiei arpadiene, Andrei al III-lea (1290-1301), incearca sa evi

destramarea regatului in principate de sine statatoare.Astfel, in primavara anului 1291, noul rege soseste in Transilvania

pentru a readuce sub ascultare pe voievodullocal. Cu acest prilqconsolideaza privilegiile nobililor unguri, ale secuilor si sasilor, daranihileaza autonomia romaneasca din Pagaras.

ro;,,0 precizarefacutade regein diplomadedanie acordataIoanitilorse refera la ger-manii din Transilvania.Regeleinterziceintregului ordin sa-siasezepe domeniulsau taranidin regat,indiferentde originealor etnica,precum si sa colonizezeacolo[lasud deCarpati]sasisi teutoni.Acesteas-arputea facenumaicupennisiuneaspe-cialaa regelui." h . .. I

Tomas Nag er,A~ezarea sasilor In Transilvania

D4'

Ij5"P.!s,,[ ... J multi sasi si unguri au insotitpe unvoievod roman pe numele de RadulNegru-Voda in drumul sau din regiuneaFagarasuluisi s-au stabilitcu locuintein~allachey,asacumscrieintr-oWalachischeHistorie,"

Corelati cele trei citate cu tntorrnatlilecorespunzatoare cuprinse in lectle, Ceaspecte contradictorii sesizati?

WQ~~FORMAREA STATELOR MEDIEVALE

~

~

~-~~sene cucereinirea asupectiv, ei ape-,apanire Tar,ca dmpririllililniazazirl al veaculul

regii ungur,.meridionalealvaniei. Maticii externeagra,~ Cavalerilomla Olt, ma)r in Banaturtractul" canntre altele,patiul carpa

DIN PRONAOSUL BISERICII PRINCIARE-:ANTUL NlCOLAE (CURTEA DE ARGE$)

~l~'a, care nu are acest nurne decat la

. (A d :;:-care straine, nurne cu totul necunos-l ill SU -V - A' ~ . e~ -":':::1 Jara, e desemnat m gura locuitorilorargu JmIUl); ..-.:..-:-rin doua alte nurne: Tara Munieneascailui (in sudul ~ a muntilor). Valahia fiind 0 tara deDambovita] ~ ~ cea mai mare intindere a ei, nurnelete, la sud de :.r:c zrli a Muntilor nu-si poate avea obar-

relieful pamantului ei. EI n-ar puteamrit decat prih--c~ea locuitori-muntii Transilvaniei, adica aMunte-

in regiunea sesului. Dar cum romaniiiau, inainte chiar de intemeierea sta-- muntean, povarnisurile Carpatilor,

wmitele dinspre miazanoapte ale tarii,-dusera nurnele poporului lor: TaraA easca. Muntenii sosind si ridican-ca stapiinitori'ai regiunii si-au impuse: Munteneasca. Tot prin aceastaeiere a statului muntean de catre

rill din Transilvania se lamureste unpt, cu totul neexplicabil, daca nu

~ aceasta origine: voim sa vorbimsdumbarea succesiva a capitalei tarii,incepe prin a fi Campulung, aproape

ul Ardealului, pentru a cobori pe- tot mai jos, intai la Arges, pe urma

oviste, pentru a se opri in sfarsit inie la Bucuresti. Dad romanii ar fide la miazazi de Dunare si daca ar. sa cautam acolo originea statului

este evident ca intaia lor capitala ar fi'Itsa fie asezata pe tarmul fluviului,

-- acolo sa se urce mai pe urma spremalta a tarii. E insa tocmai con-care a avut IOc./I

Gheorghe I. Bratianu,- tiitia istoricii a intemeierii statelor romdnesti

aproape de

na denumitcontrolate d:..itovoi va in-;-A;padi~a::erea voievo-bra a puteribine contu-mare platit~a condusa d

A

ardei de A illpolitica, evi-;e agraveaza,ievodul 'Iran-reprezentantearca sa evite

ITransilvani!l acest prilej~ sasilor, dar

~o/clf' (32,

A ~ N~~ll - ~tI,In acest context, voievodul se:fu1Iegendar RaHu ~gru trece Carpatii.

Se instaleaza la Campulungsediul unei comunitati catolice, fermatadin sasi si unguri. Prosperitatea acestei comunitati este explicata prinsituarea ei e drumul comercial ce Ie a Transilvania de ~Jos ~i Marea Neagra, D D, . '- "Desca1ecatuf'la Campulung este urmat de intemeierea tarn.Formatiunile politice existente se unesc treptat in jurul "descalecato-rului". Actiunea pomita din Campulung cuprinde Argesul, apoi cape-teniile din teritoriile de la apus de Olt se inchina puternicului voievod

~ stanga raului':-~~~-"-=~ NLSo' ~Basarabii - mari voievozi, domni r' J$i singuri stapiinitori in "toatii Ungrovlahia" -TahA..,~La incewtu1 sfC,ciyJJ.!i..,gI2

22,\

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

~~~~~~!!!!!!!!! ':VLAl!~LCANICE, DOBROGEA~~6LpOVA

D1

,,[... ] poporatia romana fusese, in timpulImperiului Roman, un corp intins si nein-trerupt, de la Marea Adriatica pana laMarea Neagra si din nordul Transilvanieipana dincolo de Hemus; insa [... ] inaceasta continuitate a poporatiei romanese introduse, ca un cui despartitor, nava-lirea slavo-bulgara, care repezi poporatiade capetenie a Moesiei catre muntii su-dului: Balcanii si Pindul, absorbi ramasi-tele ce mai zabovira In sanul navalitorilor sidezbina trupul poporului roman din rasaritIn trei trunchiuri deosebite: daco-romanii InDacia Traiana, macedo-romanii In sudulBalcanului si istro-romanii In peninsulaIstriei."

A.D. Xenopol,Istoria romiinilor din Dacia Traiand

\~

D2--'.Pe cand ungurii se consolidau, prin colo-nizari de straini, carora deocarndata nu lise dadea nici un statut, asa de nesigur sineordonat era totul pentru regaIitateaintrata in tara populara, taraneasca, aromanilor, In Ardeal, elementul romanescdin Balcani se punea in miscare prinrascoala fratilor: Petru, cu tendinte irnpe-riale: Kalopetru, Asan, cu nurne pecene-go-cuman (acelasi cu Hasan), si loan, zis,dupa datina ciobaneasca din Tesalia a luiNiculita: Ionita."

Nicolae Iorga,Istoria romdnilor

D3.....,,[ ] punctul de vedere al istoricilor bulgari[ ] despre confuzia ctintrenurnele vlahilor I?icele ale altar popoare balcanice: acolo undesursele bizantine si relatarile cronicarilorvorbesc door de vlahi, noi trebuie sa inte}egernbul i v.. If

gan Gheorghe I. Bratianu,Originile $i f~!marea unitaiii romanesii

Bizantul ~i vlahii din BalcaniVlahii din Peninsula Balcanica sunt urmasii vechii po~api rom

nizate [Dtl. Ei sunt mentionati ill izvoare dupa ce, ill ~ Bizan]recucereste intinsul spatiu din dreapta Dunarii inferioare. CronicaK~drenos II aminteste pe j,vlahii chervanagii" (carausi) din aprl'Pferea laCului Prespa. La sfarsitul aceluiasi deceniu, alt cronicar bizantin, anonim, arata ca imparatul Vasile al II-lea acorda lui Niculi]conducerea (un comandament - arhe; peste "vlahii din Elada" (~thema bizantina care include Thessalia si Eubeea). Dupa desfiintare;:----1primului Tarat Bulgar, acelasi imparat bizantin da ill 1020 un edicprin care "vlahii din intreaga Bulgarie" sunt trecuti sub ascultanarhiepiscopului ortodox de Ohrida. Putin mai tarziu, ill dieceza' dOhrida este atestat chiar un episcop al vlahilor.

Cu timpul, tinuturile locuite de vlahi sunt cunoscute sub numede Vlahia; cele maisemnificative sunt cele de Vlahia Mare \(Meg,Vlahia) ill Thessalia, Vlahia Mica (ill Etolia si Acamania), VlahiaSus (ill Epir).

La inceputul secolului al XII-lea, vlahii sunt atestati si ill~Calcidica, langa Muntele Athos; de asemenea, ill zona Skutari-Ipe(I ill regiunea Nl?UlUl; ill;rrad..a de apus, Ee v~ea raului Mcirit~precum si ill Muntii Haemus (Balcanii actuali). In jurul Sofiei, uneloc~litati poarta nume romanesti (Cercel, Pasarel, Va~. '

In schimbul privilegiilor econoillice si al statutulul at; autonoadministrativa si bisericeasca, vlahii din Muntii Balcani prestea~servicii militare Imperiului Bizantin. Stransa cooperare osta$"e-as~_culmineaza ill timpul imparatului MJlIl\JSlI Comnenul (1143-118XDupa acesta illsa, fil91i1iaAnghelos.[ care intemeiaza 0 nouadinasti ...bizantina, practica 0 fiscalitate apasatoare. Mai mult, incearca ~anihileze autonomiile romanesti din Peninsula Balcanica; Amenintasa dispara, acestea reactioneaza. Efortul de aparare marcheaza, d----fapt, trecerea vlahilor sud-dunareni de la cadrul politic traditionaL-.eel de tara, la stat [D2J. igrin rascoala din 1185, condusa de fratii Petru si Asan, vlahii

din Muntii Balcani 19imanifesta tendinta de independenta fata dEBizant. Cu sprijinul cumanilor si al romanilor nord-dunareni, ulteriorcr.-:;.ill asociere cu bulgarii, ei rezista asalturilor repetate ale armatelobizantine.

In cele din urma, autoritatile de la Constantinopol incheie paacu statul vlaho-bulgar format ill nordul Peninsiilei Balcanice. Mo-mentul este prezentat de cronicarul Nicetas Choniates, participant laevenimente [D3J.

Cur and, ill timpul cruciadei a III-a sl al cruciadei a IV-a, noul stbalcanic 19iasuma chiar 0 functie internationala. In timpul celui de-treilea conducator al sau, Ionita eel Frumos (Calojoannes, 1197-120?),acesta recunoaste superioritatea spirituala a Romei. Ca raspuns

I-

l2~p'~( '-

rc > 64'lA-~O 4~~ fOJU~\ I ~ \\ 'o ~, v lt t 'If -- ,,~LAHIILE" BALCA~ICE, DOBROGEA $1 MOLDOVA

papa Inocentiu al Ill-lea 11numeste pe Ionita "rege al vlahilor-sibulgarilor" [D4]' I

Statul vlaho-bulgar atinge apogeul sau sub loan Asan al Il-lea(1218-1241). Expansiunea teritoriala si largirea influentei sale interna-tionale 11adue illsa ill conflict eu Imperiul Latin 'de la Constantinopol,dar si eu regatul ungar. Legatura eu Roma este rupta. Revenirea laeonfesiunea orientala si restabilirea relatiilor cu Patriarhia ~izantuluifavorizeaza renasterea traditiei politiee a taratului bulgar. In MuntiiBaleani, rolulpolitic al elementului vlah seade. Unii vlahi tree la nordde fluviu. Ceixmai multi raman illsa ill peninsula, indeosebi ill spa-tiul situat intre Macedonia, Achaia si Thessalia, unde sunt atestati siill veacurile urmatoare. 12J2--114 ~

De la "tara" la stat, intr. Duniire si Ma e, (';'Il. A:. l-

. ...' -'I.t..J (!,~~.'i -.U-ENGOLPION DESCOPERITA izvor e i rafic _1:': in . a JU a a e a seco wui al X-lea seLA DINOGETIA (SEe. X-XI) ~ f a Ia ! D'" A d A' ~ ..e- .... , ,: wte era a }Upan1m1tn I sa ar, maintea instaurarii stapa.mrll

'""_ . ." " t~ ~~zantn:e la D~narea de J?S, ~!r: ~uv~u. si !armul ve~t-p0t;ti~ .~ ~ificatle are?~ c&l\~, fiinteaza eel putin 0 structura pohtica $1rehgroasa (ortodoxa), a carer

wiWA:~ ~utonOmie este recunoscutade conducatorii rimuJ i TaratBuJ .:~ ~'~~~~ In anii 971-1204, p~ pamanfii intre Dunare si Mare este atestata

~ f'J ~ ~ tfJiiii;a Pariwiim (sauJ)arac[unavon), circumscriptie militaro-adminis-.~r~~~ ~ ~",\ trativa condusa de un strate~~n Theodor "strateg de Distra" -~ ~ /\fo~ ~ste confirmat de un izvor sigilografic de la sfarsitul secolului al X-lea.~*~ In acelasi timp, este mentionat conducatorul unei formatiuni politice

~(\\ ;J,.' d~~heorghe. Numele acestuia apare pe 0 inscriptie probabil ro-!iJP - M maneasca, descoperita ill inventarul celei de-a pa~ra bisericute din

. \ complexul arheologicde la ~i-Murfatlar., s:d~ ~~ Timp de aproape trei veacuri, spatiul istro-pontic este invadat ere

AJ~~~ y pe~en:gi, ~zi, c~I?ani, ta.tari..l!nitati milit~re de granita apara a~est~\L,i.~~/ ~ tenton~ din ce!aple ve~ulu~ hm~s danu~lan: Dorost.olon (regedm:~a~ conducatorului themei), Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis,

Dinogetia, Noviodunum, refacute si repuse ill functiune de bizantini.Acestia construiesc noi cetati, fie pe diferite ostroave dunarene, cala Pacuiul lui Soare, fie indeosebi pe tarmul marii, la Mangalia carea fost cercetata recent. In interiorul regiunii, alti sefi loeali - Thtos dela Darstor, a oi Seslav de la Vicina si Satza (Saccea) de la Preslav -contribUle la apararea themei Para un " , . ef"BUrgaria,organizata spre sud. Mentionati de Ana Comnena, ill Alexiada, cei treiilustreaza, toto data, pluralismul etnie 9i multiculturalismul zonei lasfarsitul secolului af'"'Xl::Wa4Jentru anul1094, acelasi izvor na:tativmentioneaza si un fruntas al vlahilor, pe Pudila.-A~ ~~

Dupa cruciada a IV-a, cand la Constantinopol este constituit Im-periul Latin, teritoriul danubiano-pontic trece sub stapanirea vremel-nica a Asanestilor, apoi a conducatorilor celui de-al doilea Tarat Bulgar.Chiar si ill aceste conditii, continua existenta unor strueturi politicelocale. Astfel, 0 traditionala "tara" este mentionata de pe la 1230, in1:EMangalia 9iV~

Sub imparatul Mihail al VIII-lea Paleologul (1261-1282), stiipa-nirea bizantina este reinstaurata la Dunarea de [os. In primii trei .ai domniei amintite, sunt acceptati in zona primii turci selgiudzi, ~.biliti ill partile Babadagului. Agezarea noului grup etno-confesiare 9i)0 semnificatie militara, El contribuie la limitarea domina:Peisi a infiltrarii negustorilor italieni, venejieni si geno~ezi. A';PZOf,-

lOGEA

~~atii romel~ Bizantare. Cronicarulsi) din aprl

alt cronicar bitia lui Niculi]din Elada 1/ (IT)a desfiintarez,1020 un edisub ascultarez, ill dieceza d

ite sub numelMare \(Meglaia), Vlahia d

si ill Peninsula, -----------a Skutari-Ipeaului Maritza11Sofiei, 00cl~el:2.de autonomicani presteaza ~ I.'sarea l~ Ionita ca rege ~- .atatare ostaseiiS~ ,. '='" Inoeentiu III (care vedea ill titlulIII (li4~1180) ~' ~ prim~dioasa ~retenti~ de st~-- ~. .: =. ....=mversala - de catre Vasile, pn-no~a dm~s~ ~~ :nsencii bulgarilor si vlahilor~, meear~a sa - %.H 'Pul de Tarnovo, consacrat astfel:a-:-Amenintate :..::'d-.. cardinalul Leon la 7 februarie, ,marcheaza, de --.::: ..avut loc la 8 noiembrie, noul regetic traditional ~! ~t cu steagul papal, cu cheile

r '~Petru, cu coroana si sceptru.InIi Asan vlahii ~ f:3.. statul dualist al lui Ionita erad tx f t~ d '""-,: :a; pe plan international, in ciuda1 en a a ,a E ~ elui U .. ~~ ', '. . ~ reg ill nganel, care urmareanareru, ulterior .: ~:~ posesiunile in Balcani."ale armatelor Constantin Rezachevici,

Istoria popoarelor vecine ~ineamul romdnesc in Evul Mediu,1 incheie pa,

3alcanice. 11~----------------------------participant IE =etEza celor patru texte adiacente lee, ~, iCsr1ffica\ipunctul de vedere al lsto-

ani sl cel al istoricilor bulgari,..::J:!t::uare la ~Statul Asanestilor".

= cere doua parert contradictorii,~~va, pe rand, rolul unui istoric

. respectiv,al unui istoric roman. ,

IV-a, noul sta;pul celui de-ae5,1197-120.' Ca raspuns

,~

\

(,"1\.

.-

(7

24

D1-.Dintre toate porturile enumerate deportulane pe coasta pontica apuseana,Anchialos, Mesembria, Caoarna, Consianza,din Tracia pana in Bulgaria si Dobrogea,eel al Vicinei, situat, dupa toate probabili-taple, pe cursul bratului inferior al Oelteidunarene, pare sa fi fost atunci unul dintrecele mai importante. Superioritatea navalaconferita imperiului lui Mihail Paleologulde intretinerea unei flote redutabile de raz-boi ii permisese sa-si continue opera derestaurare a puterii bizantine pana. la ho-tarele Imperiului mongol. Evident nu maiputea fi vorba de reineorporarea Bulgarieiin posesiunile Bizantului: lipsind rezis-tenta locala, influenta Ungariei, pe de 0parte, si a Hoardei de Aur, pe de altaparte, se intindea asupra statelor dinPeninsula Balcanica. Oar la fel ca la ince-putul dominatiei rornane, 0 hegemoniemaritima putea sa-si asigure puncte desprijin de-a lungul coastelor si sa controlezeastfel principalele directii ale comertului[... ]. Elogiul retorului Manuel Holobolos,din 1273,precizeaza ea dupa victoriile saledin Moreea si Albania asupra latinilor sia despotatului grecesc din Epir, prestigiulbazileului restaurator s-a impus ungu-rilor, alanilor (ce ocupau pe atunci 0 partedin Moldova) si in tinutul nesfarsit aldacilor, prima aluzie la micile formatiunicare au precedat intemeierea viitoarelorprincipate romanesti [... ]. Aceste impre-jurari ne fac sa intelegem mai bine de cemoneda folosita in tranzactiile comercialeale genovezilor la Vieina este hyperperulbizantin, si nu asprul tatarasc, ca in portu-rile de pe coasta nordica a Marii Negrecare depind de Imperiul mongol. Exis-tenta unui arhiepiscopat grecesc in acestori!-$dunarean confirma relatiile deplinrestabilite intre Constantinopol si vechilesale posesiuni de la Pontul stang."

Gheorghe I. Bratianu,Marea Neagrii

~~/DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

Chilia, ultimii 11recunosc pe princeps Demetrius beneficiar -alcometului lor.

Majoritatea populatiei din teritoriul dintre Dunare si Mare esortodoxa, pentru care se or anizeaza la Vicina,lnce and cu 1285,a~ie, apoi 0 mitropolie. Puternicu centru c a -religilde la Vicina este atestat indeosebi illa..ctelesjDQduluiecumenicdi~ 1305-1306. In jurul anulllj ~'2Q Patriarhia din Constantinoprtumeste ~ilin M'lrropolit de Varna ~i de Carbona [Ds]'

Potrivit umligeograf stram, Ia 1321,lsaccea (Is-akgi)face parte di~Alualak (TaraVlahilor). Integrarea acestei regiuni in statullui Basarare menirea sa asigure controlul romanesc asupra gurilor Duni'ir:i~Nicolae Alexandru Basarab continua sa stapaneasca spatiul nord-d~rogean de mai tarziu, unde se desfasoaramai multe conflictecu tatarilllilIn aceste imprejurari, mitropolitul lachint de Vicina este transferla ~rge~. '

Intre timp, in sud, spatiul istro-pontic este condus de Balica. Pterea politica si militara a acestui fruntas local este confirmata de pariticiparea sa la luptele pentru tronul de tinopol dinPaleologi si Cantacuzini. Astfel, A,

'-y)~v.P

L~~~'\-t,/

\\

-. /1 -iciar a comer-

ie si Mare este - -i~ episcopatul cumanilor sunt, dupa~ 'd 1285 ~ ..~ multe popoare care, desi se so-an cU,e ... Addif ...~ .; ;zs:~, totusi, avan ente ntun~tural-re~lgI

\\

26 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATAL.A

Succesorul lui Bogdan, fiul sau, Latcu, intra in legatura eu paptatea. In 1370el accepta eonstituirea unei episeopii eatoliee la S'Drept raspuns, i se recunoaste titlul de "duce" al Moldovei, tara cosiderata "parte a natiunii romane" (dux Moldavie partium seu natioWlachie).

In schirnb, Petru I intemeiaza 0 rnitropolie ortodoxa cu sediulSuceava, unde muta capitala Moldovei. Acorda un irnprumut .portant suzeranului sau, Vladislav Jagello, conducatorul uniunii plitice polono-lituaniene. lrnprumutul este garantat de Jagello p .eedarea temporara a orasului Halici si a teritoriului inconjurat

Urmeaza Roman I care, in 1393, se intituleaza "mare singur stpanitor", domn "al Tarii Moldovei, de la Munte pana la Mare".

Stat riveran la Marea Neagra, Moldova este recunoscuta in Euroca 0 tara romaneasca. In unele izvoare ale epoeii, ea este nurniValahia Minor, pentru a fi deosebita de Valahia Maior, statul romanedintre Carpati, Dunare si Marea Neagra.

Identificatl statele medievale tn caretraiesc romanl.

Care dintre aceste entita.ti politice me-dievale uustreaaa dualismul statal ro-msnesc, despre care serie istorieulacademician $erban Papacostea?

Desenati contururlta spatlllor carpa-to-cunarean sl ponto-balanic; pe .hartaalba", obtinuta astfel, plasatl eels maicunoscute state incipiente ale rornannordin.stAnga ~idin dreapta fluviului.

c:::I Taratul Bulgaro Vlah sub Petru ~iAsanc:::J Cueerirl in vremea lui Caloian (Ionila)I:::J cucenrt In vremea lui Ivan Asan at u-leac:::J Imperi.ul Bizantinrn Teritorlul bizantin la 1355D Teritoriul sarbesc la 1355D ImperlulOtoman_ Posesiunl venetiene

- Granita Imperiului Bizantin la 1265_._._ Granila dlrtre Bulgaria, Serbia

~llmperlu Blzantin la .355

41S"

\ ... ...DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 27

ELADE JOS,XII-XIV

ltura cupapatolice la S':lovei, tara co'urn seu natio

,xa cu sediulirnprumut'IIUluniuniide Jagello p .ri inconjuratiare singur sIii la Mare".scuta in Euroea este nstatul roman

.c. Briitianu, cunoscutu1 om=.:i la Iasi, Cernauti fji Paris.

~ -' a:siIar 1aIasi (1924-1940), apoieste concomitent director

--- - -- ~ _". Iorga" pentru studiu1~ ~e (1940--1947). Membru a1I ~- .~ (corespondent in 1928,=-, si al mai multor foruri stiin-

- _7IlOale. In 1941, se inroleaza ca.,~- b campania pentru eliberarea

a Bucovinei de Nord. Doispre-~ ifuziu i9i pune capat zilelor

=:-"::SEre comunista. A lasat posteri-- istoriografica.

:::::.'1Iri, in ordinea aparitiei:l.?~ gtnoiS de Pera et catfa de la

- ie steele (Bucuresti, 1927);le commerce gtnois dans laXIIJ-e siecle (Paris, 1927);

[mnchises municipales dansc~_'iljll (Bucuresti, 1936);

-:;:::zc-- un miracle historique: Ie peuple~ --= ~:::a:m~ti, 1937);I.--=--:. ,,,_ =-_7nes d'histoire economique et1938);

~ '::::.-wirede l'Europe au Mayen"':' , -sti. 1938);

:1ims 111 Mer Noire au XIV-e:::~.Iedu Senai en 1332-1333 et

=-:==.2CDri1e (Bucuresti, 1939);i~ de I'unite roumaine

SruDm DECAZ: Gh. I. Bratianu despretraditia intemeierii state lor romanesti

I ,

Despre geneza statala in spatiul carpato-dunarean exista mai multelucrari semnificative. Una, intitulata Originele Principatelor Romdne,apartine lui Dimitrie Onciul si impresioneaza prin metoda "de cri-tica severa a izvoarelor [... ] inceputurilor existentei noastre ca stat"(Gh.1. Bratianu). Cu timpul insa concluziile acestei lucrari sunt rap or-tate la noile descoperiri, la noile interpretari aparute "m domeniiinvecinate sau de aproape inrudite" istoriei. a asemenea raportarerealizeaza insusi Gheorghe 1.Bratianu. E1 este eel dintai istoric romancare reuseste sa aseze, in lumina curentelor si preocuparilor modemeale studiilor istorice, problema insasi a .valoarei traditiei ea izvoristoric".

Prin trimiteri la aspecte universale, atat din Antiehitate, cat si dinEvul Mediu, Bratianu reconsidera raportul istorie-legenda referitorla statul est-carpatic, Adauga "studii despre Roman ei Vlachata in ira-diiia istorica a Descdlecaiului Moldovei si 0 noua miirturie (1277) despreun voievadat moldovenesc in veacul al XIII-lea".

Mai mult, aceasta intregire a traditiei eu "contribupuni noua" estepastrata si in eazul intemeierii statului sud-carpatie. Cum, pana laacea data, scoala noastra istorica accepta traditia respectiva numaipentru Moldova, Bratianu ofera "temeiuri noi", indeosebi cele rezul-tate din "cercetari linguistice", si pentru Descalecaiui Tarii Romdnesii.Pentru a desavarsi paralelismul dintre cele doua state, istoricul relie-feaza existenta unor formatiuni politice locale anterioare .

Cercetarea lui Gh. 1.Bratianu are in vedere, totodata, Tradiiia is to-rica despre voievodatele romdnesii din Ardeal. Para cunoasterea acesteianu poate fi inteleasa "originea ardeleana a intemeierii statelor noastredunarene" .

Anexa lucrarii cuprinde Izvoarele istarice ale tradiiiei intemeierii sta-telar romdnesti. In final, un Rezumat cranologic readuce in atentie prin-cipalele momente ale atestarii organizarii statelor romanesti, incepanddin secolul al X-lea pana in eel de-al XVII-lea cand eronieile munteneconsacra traditia istorica a Descalecatului. a traditie istorica pre-ponderent politica, pe care Gh. 1.Bratianu 0 imbogateste tocmai pentrua suplini lipsa unor date economice si sociale certe. A;;a cum se in-tampla, de altfel, peste tot unde izvoarele narative si diplomatice suntsarace in asemenea inforrnatii.

ldentificati studiile care se refera. la geneza etnica. ~i statala,Precizaf semnlficatia freeventelor referiri la Bizant ~i Marea N~

Baportati eele doua lectii despre principalele state medievaiernanl la argumentsle tilologice, lingvistice !?i istorice formulate cE

\28 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

LECTIE DE SINTEZA: Institutii si structuetnice in voievodatul Transilvaniei

Dl

"Mentiunea unor voievodate sau ducate,romanesti sau slavo-romane, in partilede apus ale Transilvaniei si in Banat, inmomentul in care ungurii au patruns inArdeal, este una din problemele cele maidiscutate [... ] ale istoriografiei [... ]. Ea seintemeiaza pe afirmatiile unui scriitoranonim, vestitul Notar al regelui Bela,singurul care da in aceasta privinta ama-nunte, de care celelalte izvoare istoricen-au cunostinta: este drept ca gasim 0 con-firmare - nu in privinta numelor si da-telor, ci a faptului in sine, a prezenteivalahilor in epoca cuceririi - in ceamai veche cronies ruseasca, atribuita calu-garului Nestor. Discutia are in mod firescun indoit obiect: critica izvorului insusi sia increderii ce 0 poate inspira sau nu cer-cetatorilor si aceea a faptelor ce le rela-teaza, in masura in care se potrivesc cuinformatiile de ordin general, pe care leavem despre imprejurarile din vremeadenumita de istoricii unguri: Honfogiaiae,ocuparea ta.rii."

Structurile institutionale, etno-demograficesi confesionale din Trsilvania sunt raportate de obicei la doua perioade istorice [D1l.

lnainte de "ocuparea tarii" ...Pana la cucerirea tam de catre unguri, realitatile politico-a

trative sunt cele specifice convietuirii romano-slave. Ele corespperechilor de termeni (duci-voievozi: juzi--cnezi/jupani) care deseneaza elita societatii locale din jurul anului 900.

Termenul duci (singular, duca) provine din latinescul dux, -cTransmis de populatia romanica, el este asociat, treptat, termenulvoievozi, prin care slavii desemneaza capeteniile cu atributii predminant militare.

Voievozii (din Tara Hategului, din Maramures) sunt alesi dincnezi (knezii - vechi cuvant german, preluat de romani prin intermdiul slavilor). Cu timpul, cnezii care ctitoresc lacasuri de cult ortodo~i9i spun jupani (influenta bulgara, resimtita si in Banat, si in Dobroge

Pentru cnezi, termenul similar este eel de juzi. Ultimul, moste .din limba latina (iudices; la singular, iudex = "jude"), este perpetuin Transilvania chiar prin coexistenta jude - cnez. Dobandeste in]lesul de primar al asezarii (sat, oras), de membru al unui for de judcata traditional. Corespondenta judecie--cnezat se mentine in toaperioada de organizare a formatiunilor politice medievale timpuririll"""'--'precum si dupa cucerirea maghiara, insotind intreaga evolutiistorica a unei alte institutii traditionale, voievodatul.

Dupd Honfoglalds ..."Ocuparea tarii" aduce schimbari in toate structurile populatu

Crisanei, Banatului si Transilvaniei, care au loc inca din prir!la etaa cuceririi unor parti ale acestor teritorii. in secolul al X-lea. In Bihde exemplu, alaturi de romani - "vechi stapani ai locurilor" -de aIte populatii (avzzari, bulgari, moravi), unele ramase diperioada migratiilor, se stabilesc noi grupuri etnice, printre care sectn.......-..lsi khazarii, sositi in Pannonia inainte de unguri, pe care ii insotein actiunile de eueerire organizate la est de Tisa.

Crestinarea ungurilor sub egida Romei este urmata de modifiesconfesionale in Banat si Transilvania. In prirnul caz, sub Ahtum, ca fost botezat dupa ritul grecesc in cetatea sa de pe Mures iur.Morisena), este atestata 0 manastire eu "hramul fericitului loan Bozatorul", condusa de un staret (abbatem).

Incepand cu secolul al XI-le'a, datorita lui Stefan eel Sfant si usilor sai, ocuparea Crisanei, Banatului si a Transilvaniei intra intrnoua etapa. Regi apostolici, conducatorii Ungariei medievale ornizeaza noi structuri politico-administrative si religioase. Repreztanti ai Coroanei Arpadiene sunt numiti in fruntea unor "comitaeastrense" (comitatus castri). 0 asemenea structura este atestatajurul fortificatiei Byhor, devastata de pecenegi dupa Marea SchisConcomitent, la Oradea este intemeiata 0 episcopie romano-catoli

Gheorghe I. Bratianu,Traditia istoridt despre iniemeierea state/or romiinesii

Corelaf aflrrnatiile din citatul de mai suscu cele din fragmentul redat, din ace-easi lucrare, la inceputul lecliei Transil-vente ~i "Ungro-Vlahia",

CATEDRALA CATOLICA DE LA ALBA IULIA

onale din Tr:orice [D1l.

ditico-ad . .Ele corespni) care dese

escul dux, - .tat, termenulitributii pred

mt alesi dintr _ .. . : t ,ow -- ~ grupun sau persoaneIIprm m erm~,.~=~_ "'---"'1-. . A V A dcul d I l!:.~varua, inca in penoa ae t orto 0 -,t:::. mai era un lucru neobisnuit.~ in Dobroge '"-~, anexate mai usor [... ],:imul, moste ~ Ce organizat si de suprave-este perpe .z:::! 3Z: efectiv in atentia acestor)bande~te in, ,~,~~. Numaica populatiarui for de jud "::,~ destul de rara si de putinaentine in toa ~ -= campia Pannonica. Pentruev~le timp . ~bri era nevoie de noi im-, I" .;..:::%:grafke care, datorita impre-reaga evo u ~ ~ bui v' v dil '- .:.c ~, tre uiau sa vma m. ~ :naghiar a fost inca de la

.R!::=::::::-:':=""xJe un mozaic etnic."Ion Aurel Pop,

lstoria Transilvaniei medievaleirile popularlin prima etaPor--------------X-lea. in Bih ::.~pescurtafirmatia dinfinalultex-locurilor" - ~..= c de IA. Pop. In ce masurale ramase .c=::='5...:.atie corespunde realitatiiintre care se :E ~:;.;..-.....::;din Transilvania?care iiinsote

a de modifiesub Ahtum, coe Mures (u:ului loan Bo

lSfant si uniei intra intraedievale oriase. Reprezunor "comitaeste atestataMarea Schisomano-catoli ~.:: =:1.JL'\GHELICA. DIN SIBIU

/,\

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 29

Cuceritorii maghiari incearca organizarea Transilvaniei ca prin-cipat. Dupa cateva decenii, regele Ungariei desemneaza un voievodal Transilvaniei. Avand atributii administrative, judiciare si militm:,.e,voievodul Isi organizeaza 0 cancelarie alcatuita din apropiatii SID.Inlipsa sa, treburile pub lice sunt conduse de vicevoievod.

Pe masura colonizarii secuilor si sasilor, regalitatea limiteazaputerea voievodului. Regele desemneaza periodic un comite pentrufiecare din aceste doua grupuri etnice (comes Siculorum si, respectiv,comes Saxonum). Primul, avand rol administrativ, politic, militar sijudecatoresc, reprezinta autoritatea central a in terra Siculorurn.Aceasta "tara" a secuilor cuprinde cele sapte scaune (sedes) alelocuitorilor respectivi. In fiecare scaun, un capitan (capitaneus sedis)conduce armata, dar are si atributii administrative si judecatoresti,iar in subordinea lui activeaza doi juzi scaunali. .

Comunitatile autohtone secuiesti (universitates) se grupeaza intr-un, corp teritorial-etnic, dependent de regele care iirecunoaste statutul de"stare" (entitate privilegiata). incadrata in Congregatia Transilvaniei.

Deschise la 1288, aceste adunari de "stari" ale Transilvaniei (con-gregationes) cuprind treptat si pe reprezentantii sasilor, Organizati inscaune, dar si in districte, ei obtin dreptul de a avea 0 "prepozituralibera" independenta de episcopia Transilvaniei inca de la sfarsitul seco-lului al Xll-lea. Prin Andreanurn (Bula de aur a sasilor, din 1224), eiprimesc ca d,~r "padurea romanilor si pecenegilor" (silva Blacorurn etBissenorum). Insa numai spre sfarsitul secolului al XV-lea este re-cunoscuta deplin Universitas Saxonum, institutie politico-administra-tiva superioara, corespunzatoare modelului lor specific de organizare.

Deposedati de proprietati funciare, retrasi spre zonele marginaseale Transilvaniei, in traditionalele "tari", romanii i:;;ipastreaza uneleinstitutii anterioare. Este cazul celor din terra Blacorum (1222), situataprobabil in zona Fagarasului, ori al celor din Tara Hategului, alecarer Adunari districtuale sunt confirmate in intreg Evul Mediu.

PLURALISM ETNIC SI INSTITUTIONAL IN TRANSILVANIA (SECOLELE XII-XV)

Principalele Cele mai importante lnstitutllcomunltatl etnice politico-administrative religioase

- Tari BisericaOrtodoxa (subI VOIevodate! ROMAN II Cnezate (iudecll) egida MitropolieiI Unqro-Vlahiel), Aaunaridistrictuale....---...-~. PrincipatI UNGURII CQIllltate, , Congregationes BiserieaHornano-CatolicaI

Scaune (sedes) (EpiscopiaTransilvaniei) UniVersitates"SECUII (grupareacomuni-

.' tatilorautonome) SJ:.aune. BisericaEvanqhelica

SA$II Districte ("Prepozituraliberaj.--.-tJniversitas Saxonum

Motivatl urmatoarele asocieri in cadrul eliteisocletatii transilvaneutterioareseeoluluial IX-lea:duei - voievozi: juzi- enezi (luparu).Precizati semnificatia expresiilor: cspiteneus sedis comes Saxr:lmJmcomes Siculorum episcopus U/trasilvanus silva Blacorum et Bisser.Dru:::1 terra Blacorum terra Siculorum.

,'\

30 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

Argumentati ell fepte ... caracterul "vizibil" al actiunii armatei si aveteranilor ca .factori necesari" ai roma-nizarii spatiului daco-moesian;

contributia crestinismului timpuriu, ras-pandit in limba latina, la sinteza etno-con-fesionala romaneasca:

rezistenta romaneasca fata de realizareaunui secular obiectiv al politicii externe aRegatului Ungar - stapanirea drumuluispre Dunarea de [os si Marea Neagra.Deosebiti adeviind istoric de mit ...

dacii conviejuiesc cu romanii; Traian esteconsiderat "descaIecator" de "TaraRomaneasca":

poporul roman are .radacini istorice depatru ori milenare": romanii sunt cunos-cuti in istoria Europei la inceputul EvuluiMediu;

prin .Descalecat", este afirmata unitateamedievala a poporului roman; la ince-putul istoriei lor, romanii traiesc in maimulte state medievale.

Explicati, pe scurf, ce intelegetiprin afirmaiiile ...

"in domeniul spiritual exista 0 sintezareligioasa alaturi de cea a limbii" (N. Iorga);

"influenta elementului slav la formareanationalitatii noastre este [... J evidenta"(1. Bogdan);

"daca romanii ar fi venit de la miazazi deDunare [... J intaia lor capitala ar fi trebuitsa fie asezata pe tarmul fluviului"(Gh. 1. Bratianu),

Exprimati-ud punciul de uedere.referitor la ...

titIul lucrarii lui Adolf Armbruster,Romanitatea romdnilor;

parerile lui Mihai Roller despre rolulBizantului si Kievului in evolutia socie-tajii romanesti, la inceputul Evului Mediu;

indepartarea treptata a romanilor de lalucrarile Congregatiilor din Transilvania.

Identificati ~i analizatiopiniile diferite referitoare la ..

consecintele razboaielor daeice; "retragerea aureliana": veridicitatea afirmatiilor lui Anonymus.

"Motivati" urmatoareledemersuri istorice ...

preluarea de catre comunitatea autohtonaa elementelor de cultura materialii i?lspiri-tuala ale romanilor;

rugiimintea lui Ionita eel Frumos, pentruca Papa sa-l recunoasca "imparat alvlahilor si bulgarilor":

"trecerea" lui Radu Negru din TaraFagarasului in zona Muscelului de maitarziu.

Nota: pentru fiecare raspuns corect, pri-miti 0,50 puncte; total 9 punete; un puncteste aeordat din ofieiu.

LECTIE DE EVALUARE: Primele sinteze,romanesti - etnica, spirituals, statala

I. Alegeti raspunsul corect privind:l.factorul romanizarii atestat prin termenul evQC~S: a. dreptul; b. relic. ~eteranii; d. viata economica: \'~ - ~

2.faetorul neeesar al romanisarii, eonfirmat prin utilizarea unui stia. aetivitatea economics: (b.')eultura scolara: c. urbanizarea; d. viromana in sine;

3.cadrul politic traditional romanesc, existent pe ambele maluriDunarii: a. camp; b. ocol; c. tarat; d. tara;

4. conducatorul politic eel mai eunoscut in nord-vestul Olteniei, dmoartea lui Litovoi: a. Barbat: b. Farcas: e. loan; d. Seneslau;

5.regeclinta celei dintai mitropolii ortodoxe dintre Carpati si litorMarii Negre: a. Arges, b. Siret; c. Tomis; d. Vicina.

(5 x 0,10 p.) = 0,50 punII. Corelati izvoarele cu personalitatile:

A. Alexiada; B. Croniea bizantiria anonima: C. Diploma loaniiilD. Gesta Hungarorum; E. Leiopiseiul cantacuzinesc; a. Gelu; b. Litoc. Niculita: d. Pudila: e. Radu Negru. (5 x 0,20 p.) = 1 P

Hl.Comentati afirmatia urmatoare: "Romana este 0 limba neolatina": ailvedere: l. structura gramaticala (morfologia, sintaxa); 2. lexieul (fonprincipal de cuvinte). (2 x 1 p.) = 2 pun

Iv. Regrupati urmatoarele cuvinte de origine slava: Bistrita; boier; cocnezat; DambDVifa;gasca; jupan; masiu; plug; precupet; secard; Snagov; staret;utrenie; vamii; vecernie; Vlasca; Vlasia; voievodat, folosind criteriile mentiola sfarsitul lectiei a doua. (20 x 0,10 p.) = 2 pun

V. Cititi cu atentie enunturile de mai jos; notati cu A afirmatiile carelegatura de cauzalitate sau conditionare; cu B, afirmatiile care nulegatura de cauzalitate/conditionare, dar sunt simultane; cu C, dprimul enunt este corect, iar al doilea falsi cu D cand primul enuntfals, iar al doilea corect; cu E, cand ambele enunturi sunt false.I.Hidronimul Timis a patruns in limba romana prin "flliera slava":Antichitate, acest rau era numit Tibiscum.

2.Hidronimul Olt are 0 evolutie asemanatoare; numele initial, Aluatesta continuitatea daco-romanilor. --

3.Centre de putere germanice existau in Transilvania in see. N-V;acea perioada dateaza tezaurul de la Apahida.1\

4.Geula eel Batran accepta misiunile apostoliee ale regelui StefanSfant: la fel procedeaza Geula eel Tartar. \::

5. .Descalecatul" lui Negru Voda nu avea legatura cu situatia roma .din sudul Transilvaniei; in schimb, el influenteaza evolutia eomunimaghiare de la Campulung.

6.Cel dintai comitat organizat Ib: est de Tisa este atestat in zona vecetati romano-slave de la Biharea; mentionat pentru prima data in 1.principele" Mercurius se pare ca nu a rezidat in Transilvania.(

7.Rascoala fruntasilor moldoveni contra regelui Ludovic Ia fost de9ata in 1359; mitropolitul lachint a fost transferat de la Vicina la Ar

(7 x 0,50 p.) = 3,50 punDin oficiu 1 punct, total 10 pun

sinteze'"a

..

-32 CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEA~CA IN CONTEXT EUROPEAN

o"Domnia nu este ill tarile noastre unfactor izolat ill conduce rea statului,neschimbat in relatiile sale cu lumeadinlauntru si din afara [... ], ea trebuiecercetata in timp, ca orice fenomen istoric,si in raporturile, de intelegere sau delupta, pe care conditiile generale ale vietiide stat i le impun, cu ceilalti factori deraspundere politica: boierii si tara."

Gheorghe I. Bratianu,Sfatul domnese si Adunarea stiirilor

fn Principatele Romfine

O2,,10, Mircea, mare voievod si singur sta-panitor, domn a toata Tara Urigro-Vlahiei,si a partilor de peste munti, inca si sprepartite tataresti si herteg al Amlasului siFagarasului si domn al Banatului Severi-nului si de amandoua partite peste toataPodunavia, inca pana la Marea cea Maresi singur staparutor al cetatii Darstor,"

Titulatura lui Mireea eel Batrtin,inir-un document din 23 noiembrie 1406

jJ=======INSTITUTII MEDIEVALE iN

TARILE ROMANEI

In literatura de speeialitate exista 0 vasta dezbatere privind stura lumii medievale. Desigur, !llildeluLdask-este-Europa Oe~~~'tal~,-.!!llge pot fi intalnite doua elemente fundamentale: domef@dal, aflat in proprietatea nobilului si lucrat de taranii depend~ignsamblul raporturilor feudalo-vasalice din eadrul clasei eongutoare!. Istoricii romani au evidentiat faptul ca in Tara Romaneascin Moldova nu au existat formele clasice ale feudalismului europEvul Mediu romanese s-a afirmat, asadar, in ~ud-estul Europ.ri.s,atiE..ap~e-'llmodelYlui bizantin. Domeniul boieresc era detinuicl~e.9nducatoar.e~eare datora, in. principal, ascultare si supunautoritatii centrale, adica domnului.

up~ parerea lui Serban Papacostea, statul romanesc medievfost lIexpresia unei natiuni in devenire". Moldova, Tara Romanesi Transilvania s-au eonstituit in Evul Mediu in voievodate. In seeal XVI-lea, Transilvania a devenit principat. Struetura institutioa Tarilor Romane a fost, in cazul Moldovei si al Tarii Romanesti,inspiratie bizantina, dar forma de manifestare si atributele sale aVIputerniee trasaturi autohtone.

)

'l.lDomnia f .I~~Institutia centrala ..o reprezenta domnia [D1l.Aceasta a luat.nasdata eu formarea statelor feudale. Ea a eunoseut forma absolute

momentw in care to~ datorau aseultare dornnului. Dol!1!1i.a.s,:attimat Ptj,n_Qrigine

,\

EUROPEAN , INSTITUTII MEDIEVALE iN TARILE ROMANE 33

ere privind sEuropa Occidentale; dompmiidepend~ clasei condura Romaneascsmului europ~ E1JfQl2..eicasc era detinultare si SUplID

anesc medievlara Romane~odate. In secnra institutiorii Romanesti,butele sale aVI

~-C DIN SECOLUL AL XVI-LEA

ista a luat.nasorma absolutaDomnia .~a I,Iiterea vine geilostiv, cumpaI di mil-;Tea." rn Jtit fie J2ecal~ia sa fie barbat, legatede stV

pe ctQmnitormaneasdi, si~od f~;c~e~t ii d .$ omnrto

Domnitorul

_?ATUL DOMNESC

ROPOLITUL

Marele Ban al Olteniei(Tara Romaneasca)

oqotatut

istiernicul

Spatarul

ostelnicul

aharnicul

..-" 1)statuLdo1t!:n.es~Doctrina politidi mediey..ala_arata ca dQIDIlitQIllLmLp_ute.e..l:..9l).du~

singur si ca In toate_problemele trebuia s~ consulte Sfatul domnesc.~cesta eraformat din marii boieri, care ulterior au inim..JJ;lriegat9rt1_principalele instrumente ale administrariitarii de catre domnitor, Nu-marul membrilor sai a variat In jurul cifrei de doisprezece. ~a prin-cipala In Sfat era Mitropolitul, care era urmat, In Tara RomaneasCK,de Marele Ban.al.Olteniei.Jar.in Moldova de Portarul Sucevei. Dintre- - --_. -principalii dregatori sunt de amintit logofatul ~-~eful cancelariei.,:yOrilicul ~ seful administratiei, vistiernicul tr: responsabilal finan-telor, spatarul ~ purtatorul spadei domnitorului si apoi comandant alostirii, paharnicul ~ responsabil cu pivnitele domnesti, postelnicul-r~sp0I1sabil cu camerele domnesti [SI]' Sfatul domnesc avea atributija.dminj.~trative,_ politica.si.judecatoresti, jar jn _politica externa era.~Qnsultat la incheierea.aliantelor si la declararea razboiului. lntarireaSfatului a fost 0 cale de limitare a puterii domnului de catre boierime.

(\ Adunarea tiirW

La elaborarea politicii interne si externe.au.participat si AdunareaTarn si Adunarile obstesti. Acestea au reprezentat a treia institutie fun-damentala a structurii politice feudale. Ele rE:;un~au de obicei starile.prlyjlegiate,.din care.taranimea ..era.exclusa.

Convocate periodic, aceste adunariau adoptat.hotarari importanteIn_

1,

34 CIVILIZATIA MEDIEVALA. ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN

MANASTIREA PUTNA,CTITORIA LVI ;iTEFAN CEL MARE

(1466-1469)

CETATEA HOTINA AVUT UN IMPORTANT ROL STRATEGIC

IN APARAREA MOL DOVE I

Dictionar

PRINCIPAT, teritoriu condus de un suve-ran care are titlul de principe.VOIEVODAT, formatiune statala condusa deun voievod in Moldova si Tara Romaneascain Evul Mediu.ln Transil~~ ea a fiintat dinsecolul al XIII-lea pana in 1541.

I _._. ~-,

XYiseJici~~Bisericaa, ~01?tun aliat de nadejde al voievozilor romani ill E

Mediu .A&itsta .$i-a afirmg,t_pro12riadoctrip.[J:u.priyge la reg!.llluncii si al proprietatii, la rolul Iegiiifi societate, l?isE:'ric(lortodera supusa, dirlpi!nct de vedereaogmatic, P'ltriflJ'J:iieLdeJa,Col}Sljpop6l.Jvfitropoliilt~-.d:iu.Moldova_$i+axa-Romaneasca_-"11tr~Q.p,'Aorice amestec al acestei autoritati ill chestiunile .administrajive,, 12omnjt().rol-ll-llun:l(~ape,mih:~p.nli!$L12ee12isco.ri.Ace$tia au sjinit politica ,domneasca de protejare a ortodoxiei $i'au combatut asiva cafolicismului, declansata cu pld.tere19finele secolului al XN-Astfel, ii.1359./ Nic

:UROPEAN

\TA.RILE ROMANE $1 POARTA 35

at si in inter,fn-~az de.pe .~Mare'.foL'~ _-A..'i eEL MARE, 1475-1504~Tepes .f?! it).~ it:;' DIN TETRAEV:ANGHELIARUL DINOastea cea.Mi .;..-::-~ DE lEROMONAHUL NICODIMlonmeasdi. Alit". Transfor1au oeolit rlplus de fortal-lea in sud-efihai Viteazul

~ aparate~f:;:mareaNoastramilostivire,Noie Turnu, Gl . - ca principatul din nou supusL, Neamt, C .~ Noastra putere sa ocar-as,Arad, in 1J -'I'~ chiarlegilesale si domnul

'~::eptulde a face razboiu saude vieata sau de moarte

It"'=::::s;:~l'!:~ilorsm.-crestiniicari,imbratisandreli-

et, vor trece in urma.din~=-='-=C puterii Noastrein Romania

acolodin nou crestini,nu- niciintr-un chip reclamatisi

~rica $; stat In

:i.mmanii,carivor trecein vreo~:~or Noastre,vor fi scutiti~ ~ -?i de oricebir.. ':l:mnii lor crestinivor fi alesidefIFe _-=--~de boeri.

din pricinaacesteiinalte cl