MANUAL DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL INCLUZIUNII SOCIALE · 11 12 1. EDUCAȚIE Obiectivul general:...

www.incluziune-sociala.faer.rowww.incluziune-sociala.faer.ro

MANUAL DE BUNE PRACTICIÎN DOMENIULINCLUZIUNII SOCIALE

MANUAL DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL INCLUZIUNII SOCIALEProiectul Incluziune socială și îmbunătățirea condițiilor de viață a romilor și a altor grupuri vulnerabile

Proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuțiaei Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

CUPRINS

I. PREZENTARE PROIECT

II. MODELE DE BUNE PRACTICI

Prezentarea proiectului Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor şi a altor grupuri vulnerabile

3

Partenerii proiectului 5

1.1. Prezentarea programului Şcoală după Şcoală1.2. Modele de implementare a programului Şcoală după Şcoală1.3. Rezultate obţinute1.4. Impactul programului Școală după Școală1.5. Standarde pentru asigurarea calității programului Școală după Şcoală

1215191929

Rezultate obţinute 34



2. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

3. CALIFICARE, ANGAJARE ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA VENITURILOR

4. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE LOCUIT

1. EDUCAȚIE

PREZENTARE PROIECT

I PREZENTARE PROIECT

Prezentarea proiectului Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor şi a altor grupuri vulnerabile

Acest material nu reflectă neapărat poziția guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată în întregime de organizațiile partenere în proiect.

3 4

Incluziunea socialãProcesul de incluziune socială reprezintă, conform Legii Asistenţei Sociale 292/2011, ansamblul de măsuri şi acţiuni multidi-mensionale din domeniile protecţiei so-ciale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii. O societate incluzivă se bazează pe

respect reciproc şi solidaritate, asigură oportunităţi egale şi condiţii decente de viaţă pentru toţi şi con-sideră diversitatea o sursă de putere, nu un motiv de dezbinare. Sărăcia este unul dintre principalele motive pentru care unele persoane se pot simţi excluse. Lipsa accesului la ser-vicii medicale şi sociale sau a opor-tunităţilor profesionale contribuie la adâncirea diferenţelor sociale.

Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi incluziunea socială a comu-nităţilor de romi și a altor minorităţi vulnerabile din regiunile judeţelor Mureş, Cluj, Bihor, Alba, Covasna, Sălaj şi Harghita.Proiectul este implementat în perioada 2013 - 2018 de Consorţiul Româno – Elveţian din care fac parte Fundaţia HEKS/EPER Elveţia (aplicant), FAER Reghin

şi Fundaţia Creştină Diakonia Cluj Napoca, alături de partenerii de implementare Filantropia Ortodoxă Alba, Diakonia Covasna, Caritas Alba şi partenerul de monitorizare - Fundaţia HEKS România. Cu scopul de a atinge aceste obiective, s-a aplicat o combinaţie de intervenţii în următoarele domenii: Educaţie, Sănătate şi asistenţă socială, Calificare şi angajare, Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.

Proiectul Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor şi a altor grupuri vulnerabile este implementat în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano – Român prin “Fondul tematic pentru incluziunea romilor şi a altor grupuri vulnerabile”.Proiectul este co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Prezentarea proiectuluiIncluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor1

şi a altor grupuri vulnerabile

Bugetul proiectului

Localităţi partenere

Mureş Batoş, Beica de Jos, Dumbrăvioara, Ernei, Glodeni, Gorneşti, Iernut, Luduş, M. Niraj, Ogra, Periş, Reghin, Sângeru, Sg. de Mureş, Târnăveni, Ungheni, Vărgata, Vătava, Voivodeni

Cluj Bonţida, Cojocna, Cluj Napoca, Huedin, Mera, Răchitele, Suatu

Bihor Cadea, Cherechiu, Cheşereu, Ciocaia, Cubulcut, Curtuiuşeni, Diosig, Galoşpetreu (Tarcea), Oradea, Petreu, Roşiori, Săcuieni, Sâniob, Sânnicolau de Munte

Alba Aiud, Alba Iulia, Baia de Arieş, Berghin, Cugir, Ighiel, Ighiu, Jidvei, Lunca Mureşului, Miraslău, Ocna Mureş, Rădeşti, Războieni, Roşia de Secaş, Sântimbru, Şard, Sebeş, Silivaş, Ţelna, Unirea, Valea Lungă, Vama Seacă, Zlatna

Covasna Arcuş, Baraolt, Boroşneu Mare, Cătălina, Cernat, Covasna, Ilieni, Malnaş, Micfalău, Reci, Sf Gheor-ghe, Zagon, Zăbala

Sălaj Cehu Silvaniei, Deja, Fildu de Jos, Hereclean, Panic, Pericei, Şimleu Silvaniei

Harghita Atid, Corund, Eliseni, Ocna de Sus, Odorheiu Secuiesc, Ojdula, Porumbenii Mari, Şimoneşti, Zetea

BUGET TOTAL, din care: 7.010.448 CHFContribuţia Fondului Tematic Elveţian 4.600.000 CHFContribuţii proprii 2.410.448 CHF

1 Remarcă pentru întregul document: prin formularea generală romi, ne referim întotdeauna la romi şi alte grupuri vulnerabile, femei şi bărbaţi

5 6

Partenerii de implementare ai proiectului

Consorţiul de implementare

Fundaţia HEKS (Zurich, Elveţia), agenţie lider/aplicant

HEKS – Hilfswerk der Evangelischen Kirchen der Schweiz(Fondul de întrajutorare al bisericii evanghelice)Seminarstrasse 28, CH8042 Zurich, ElveţiaHEKS Programme Manager: Matthias Herren, e-mail: [email protected]

Fundaţia FAER coordonator local şi responsabil implementare

Strada Apelor nr 5, 545300 Reghin, RomâniaFAER Coordonator proiect: Ioan Vlasa, e-mail: [email protected]

Coordonator local şi responsabil pentru componentele: Educaţie (jud. MS, AB, CV, HR), Calificare, angajare şi îmbunătăţirea veniturilor (jud. MS, CJ) și Locuinţe (jud. MS).

Fundaţia Creştină Diakonia Cluj

Strada Zambilei nr 7, 400427 Cluj-Napoca, RomâniaDIAKONIA Coordonator proiect: Arthur Sarosi, e-mail: [email protected]/cj

Responsabil pentru componentele: Educaţie (jud. CJ, BH, SJ) și Sănătate (jud. CJ, BH)

Experienţa HEKS în România

HEKS are o experienţă vastă în România. Încă dinainte de revoluţia din 1989, HEKS oferea sprijin social şi implementa proiecte pentru ajutor de urgenţă (de exemplu după cutremurul din 1977). După anul 1990, datorită contactelor deja formate, HEKS era în poziţia favorabilă dezvoltării activităţilor sale; la început pro-gramul era focusat pe ajutor umanitar (1990-1991), apoi focusat pe dezvoltarea rurală (1992-2007) şi dezvoltarea serviciilor sociale (1990 – prezent).

Experienţa FAER în domeniul incluziunii sociale pentru romiVizând cooperarea cu populaţia de etnie romă, Societatea de Finanţare FAER IFN SA acordă sprijin pentru comunităţi prin furnizarea de microcredite destinate iniţierii sau dezvoltării de mici activităţi generatoare de venit. În 2011, Fundaţia FAER şi-a extins cooperarea cu populaţia de etnie romă prin schiţarea şi implemen-tarea unui proiect social în domeniul suportului pentru acces la educaţie.

Experienţa Diakonia în domeniul incluziunii sociale pentru romiDiakonia asigură programe sociale pentru copiii romi din comunităţile din judeţul Cluj, Bihor și Sălaj, supravegheaţi de asistenţi sociali, pedagogi şi voluntari. Aceste programe includ şi activităţi de creştere a responsabilităţii părinţilor și asistență socială pentru familie, educație pentru sănătate șiIgienă (prin parteneriat cu medicii de familie). Mai mult, în județul Cluj, Diakonia oferă servicii de îngrijire la domiciliu, inclusiv pentru persoanele neasigurate.

Experienţa HEKS în domeniul incluziunii sociale pentru romiÎn ultimii 10 ani, HEKS şi-a construit o expe-rienţă solidă în implementarea proiectelor des-tinate etniei rome din Europa de Est. Momen-tan HEKS implementează astfel de proiecte în Ungaria, Serbia (cofinanţate de SDC) şi Alba-nia. Proiectele punctează activităţi similare: promovarea educaţiei de bază prin programe Şcoală după Şcoală şi suport pentru preşco-lari sau burse, educaţie vocaţională, angajări şi îmbunătăţirea veniturilor, infrastructură şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.

Fundaţia elveţiană HEKS este agenţia de întrajutorare şi dezvoltare a Federaţiei Bisericilor Protestante Elveţiene şi parte a reţelei ecumenice de dezvoltare, ajutor de urgenţă şi apărarea drepturilor omului.

Fundaţia pentru promovarea Agriculturii şi Economiei Regionale FAER a fost înfiinţată în 1992 (SDC fi-ind cofondator) cu scopul de a asista şi promova dezvoltarea rurală în judeţele Mureş, Bistriţa Năsăud şi Suceava. FAER a devenit o importantă agenţie pentru dezvoltare din regiunile mai sus numite, activităţile sale principale fiind: cursuri profesionale pentru adulţi şi creditarea activităţilor generatoare de venit.

Misiunea Fundaţiei Creştine Diakonia este de a proteja viaţa, de a sprijini şi îngriji bolnavii şi persoanele cu dizabilităţi, de a întări simţul individual şi colectiv al responsabilităţii pentru comunitate. De asemenea, Diakonia implementează programe sociale, medicale şi educaţionale şi doreşte să iniţieze programe pentru persoanele cu dizabilităţi mentale.

Fundaţia HEKS România Strada Govora nr 10, Cluj Napoca, jud. ClujDirector: Ţapu Emanuel, e-mail: [email protected] pentru monitorizare, dezvoltare, sustenabilitate, advocacywww.heks-eper.ro

Misiunea Fundaţiei este de a susţine persoanele din România care au nevoie de ajutor economic şi social. Proiectele implementate se adresează grupurilor marginalizate şi vulnerabile. Pentru implementarea aces-tora, HEKS colaborează cu diferite organizaţii non-guvernamentale partenere din ţară. Valorile creştine HEKS/EPER presupun respect pentru oamenii de toate culturile şi religiile. HEKS/EPER ajută persoanele în nevoie, indiferent de rasă sau religie.

7 8

Partenerii de implementare Alţi parteneri naţionali implicaţi

Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Strada Mihai Viteazu nr 16, Alba Iulia, RomâniaCoordonator: Ignat Nicolae Călin, e-mail: filantropia_ortodoxa@yahoo.comwww.filantropiaortodoxa.roResponsabil pentru componenta: Educaţie (jud. AB)

Ministerul Educaţiei prin Inspectoratele Şcolare din MS, CJ, BH, AB, CV, SJ, HR

Şcoli şi centre de zi din regiunea proiectului, asociaţii de părinţi

Consiliile Locale şi Judeţene din regiunea proiectului

Reprezentanţi localităţilor partenere

Comunităţile rome şi reprezentanţi ai etniei rome, lideri ai comunităţii

Mediatori şcolari şi mediatori sanitari de etnie romă

Casa Corpului Didactic

Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă şi diverşi furnizori de calificare acreditaţi

Medici de familie din localităţile selectate

ONG-uri care implementează proiecte similare – pentru coordonarea reţelei

Fonduri partenere naţionale sau internaţionaleFundaţia Creştină Diakonia Covasna

Strada Grof Miko Imre nr 13, Sf.Gheorghe, RomâniaCoordonator: Makkai Peter, e-mail: [email protected]/sfgheResponsabil pentru componenta: Educaţie (jud. CV)

Asociaţia “Caritas – Asistenţă socială” ramură a organizaţiei Caritas Alba Iulia

Strada Trandafirilor nr 64, Târgu Mureş, RomâniaCoordonator: Laszlo Ludescher, e-mail: [email protected] pentru componenta: Educaţie (jud. HR)

Misiunea asociaţiei este de a dezvolta comunităţile din judeţele Alba şi Mureş. Scopul asociaţiei este de a oferi servicii comunitare-sociale, medicale, culturale şi educaţionale, în spirit creştin, pentru rezolvarea problemelor comunităţilor. Beneficiarii asociaţiei sunt copiii cu risc crescut de abandon şcolar şi familial, pentru care au fost instituite măsuri de protecţie de tip rezidenţial, care au suferit forme de abuz / neglijare, care provin din familii dezorganizate, copiii dotaţi.

Organizaţie non-profit care are la bază sistemul de valori creștine. Acționează pentru întărirea simţului civic, de răspundere individuală și colectivă şi urmăreşte dezvoltarea sistemului de servicii sociale și insti-tuționale, reprezentând serviciul caritativ al Eparhiei Reformate din Ardeal.

Misiunea organizaţiei Caritas Alba Iulia este promovarea carităţii şi dreptăţii sociale. Obiectivele sale constau în promovarea de concepte şi orientări în politica socială, reintegrarea în societate a celor săraci şi marginalizaţi, dezvoltarea comunitară, cooperarea cu autorităţile locale şi naţionale.

MODELE DE BUNE PRACTICI

II. MODELE DE BUNE PRACTICI

11 12

1. EDUCAȚIEObiectivul general: o mai bună integrare a copiilor romi în sistemul de educaţie, prin acordarea de sprijin educaţional suplimentar prin intermediul unor programe precum “Şcoală după Şcoală”, “Grădiniţă Estivală”, activităţi interculturale educaţionale, pregătiri pentru examinări și promovarea cooperării între şcoli şi părinţi.

Obiectivul general al programului „Şcoală după Şcoală” este acela de a favoriza incluziunea socială a copiilor romi prin creşterea performanţei academice, diminuarea fenomenului de abandon şcolar şi absen-teism nemotivat, integrare şi socializare.

În prima fază, s-a implementat o etapă pilot, pe parcursul căruia au fost identificate şi abordate cele mai eficiente me-canisme de implementare, atât din punct de vedere educaţional cât şi organizatoric. Etapele pilot au constat în:• organizarea a două sesiuni de „Grădiniţă Estivală” (în august 2011 şi august 2012) cu un număr total de 240 bene-

ficiari • organizarea unui program „Şcoală după şcoală” (în perioada octombrie 2011- iunie 2012) cu 48 beneficiari.• realizarea de studii sociale ale familiilor beneficiarilor precum şi a comunităţilor din care aceştia provin.

Cum s-au selectat localităţile unde s-a implementat programul

1.1. Ce înseamnă programul „Şcoală după școală”

ETAPELE PENTRU DEMARAREA PROGRAMULUI

*Aceste intervenţii se pot realiza prin construirea de alianțe cu instituţiile de stat relevante (inspectorate școlare, Ministerul Educației, administraţii locale) și părțile interesate din societatea civilă, prin promovarea schimbului de experiență, activităţi de advocacy, dar şi prin finanţări suplimentare (fonduri UE).

Cifre iniţiale:

• Programele „Şcoală după Şcoală” şi „Grădiniţă Estivală” (implementate inițial în judeţele Mureş, Cluj, Bihor) au avut inițial un total de 15 - 20 de grupe.

• Aproximativ 4.000 de elevi au beneficiat de spri-jin educaţional direct (800 de elevi pe an).

• Mediatorii şcolari romi, educatorii, profesorii şi alte cadre didactice au beneficiat de training (100 - 200 persoane).

• Prin acţiunile organizate în comun cu toţi elevii şcolilor participante, între 3000 - 4000 elevi au beneficiat de educaţie incluzivă - sprijin edu-caţional.

Cifre după extensia proiectului:

Programul „Şcoală după Şcoală” se extinde și este reprodus în 7 județe (Mureș, Cluj, Bihor, Alba, Covasna, Sălaj şi Harghita).

• Numărul de grupe planificate a fost extins la pes-te 100, cu mai mult de 2400 de beneficiari anual.

• Proiectul oferă şi „Suport pentru promovarea examenelor”, pentru elevii de clasele a 7-a şi a 8-a. Beneficiarii din şcolile partenere au fost spri-jiniţi de profesori specializaţi, cu ajutorul consul-taţiilor de grup, pentru a promova

Testarea Naţională de la sfârşitul gimnaziului.• Mediatorii școlari, educatorii, învăţătorii, profe-

sorii și alți membri ai colectivului educațional au beneficiat de cursuri de specialitate şi instruire în metodele de predare interculturale și orientate spre incluziune. Cursurile au fost realizate în parteneriat cu diverşi furnizori, printre care și Casa Corpului Didactic.

• Datorită activităților interculturale comune cu școlile, toți copiii și profesorii din școlile

participante au beneficiat de activităţi educațio- nale incluzive (minim 5000 de elevi / an şcolar).• Un accent a fost pus pe incluziunea acestui pro-

gram la nivel de sistem educaţional, pe încura-jarea implicării şi finanţării locale*.

1. Definire criterii de selecţieS-au ales următoarele criterii de selecţie: procentul populaţiei rome, eterogenitatea în cadrul comunităţii rome, nivelul de trai, nevoia de programe edu-caţionale, angajamentul administraţiilor locale şi al şcolilor, disponibilitatea pentru co-finanţare.

2. Preselecţia localităţilorPasul 1: evaluarea comunităţilor de romi prin analiza recensământului naţional din 2002 şi 2011 şi prin intervievarea reprezantanţilor comunităţii rome: primari, profesori, mediatori şcolari şi lideri ai comu-nităţilor cu scopul de a evalua nevoile şi nivelul de pregătire pentru o astfel de cooperare.Pasul 2: trimiterea unei invitaţii de colaborare fiecărui Consiliu Local prezent pe listă. Scrisoarea conţine o scurtă prezentare a proiectului şi a programului „Şcoală după Şcoală”, menţionând şi responsabilităţile părţilor contractante (Consorţiul de implementare al proiectului, Consiliul Local şi şcoala).

3. Selecţia finală a localităţilorS-au organizat mai multe întâlniri cu reprezentanţii Consiliilor Locale care şi-au exprimat interesul pentru cooperare. Principalele puncte de discuţie au fost modul de colaborare, contribuţia organizatorică

şi financiară a consiliilor, disponibilitatea luării unui angajament pe termen lung. Mai mult decât atât, posibilitatea de continuare a activităţilor dincolo de finalul proiectului a fost un punct important al discuţiilor purtate, proiectul intenţionând să creeze modele durabile pentru astfel de activităţi educaţio-nale.În cele din urmă, localităţile selectate au fost acelea care:

• au prezentat un interes real pentru implementarea unor astfel de programe edu- caţionale;• erau dispuse să contribuie financiar;• şi-au luat angajamentul de a respecta pe deplin

şi de a sprijini proiectul, nu numai financiar ci şi din punct de vedere al contribuţiei comunităţii şi al resurselor umane.

4. Încheiere acorduri de parteneriatProcesul de selecţie a fost încheiat cu Acorduri de Parteneriat semnate între toţi partenerii interesaţi (administraţia locală, şcoala, reprezentanţii con-sorţiului), acord care descrie responsabilităţile, obligaţiile, precum şi gradul de implicare al fiecărui partener.

Toate elementele educaţionale incluse în proiect au fost stabilite conform Legii Educaţiei nr.1/2011, a Metodologiei de organizare a programului „Şcoală după şcoală” M.OF 738/2011, dar şi în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii Inspectoratelor Şcolare din judeţele în care proiectul îşi desfăşoară activitatea.

13 14

Acorduri de parteneriat - roluri şi responsabilităţi

1. Parteneriate cu Consiliile judeţene şi locale

Reprezentanți ai consorţiului de implementare și ai Consiliilor județene şi locale au avut diverse întâlniri cu scopul punerii în aplicare a proiectului și a unei posibile colaborări. Sprijinul oferit de președinții Consiliilor a fost unul direct - prin intermediul biroului specializat în problema minorităților și grupurilor vulnerabile, dar și indirect, prin cooperare cu consiliile locale.

2. Parteneriate cu municipalități (consilii locale)

Consorţiul a semnat acorduri de parteneriat cu fiecare dintre Consiliile locale din localitățile unde proiectul urma sa fie implementat. În aceste Acorduri au fost stipulate următoarele sarcini și responsabilități pentru consiliile locale:

• de a oferi contribuții financiare (10 % anul 1, 25% anul 2, 40% anul 3 respectiv 50% în anii 4 şi 5);• de a gestiona bugetul alocat pentru programul „Şcoală după Şcoală”;• de a asigura un contact permanent cu reprezentanții Consorțiului și școlilor;• de a contracta servicii de catering și achiziționarea de materiale didactice;• de a colabora în campanii de publicitate și de strângere de fonduri, cu scopul de a crește finanțarea

viitoare pentru activități educaţionale suplimentare.

Opinie juridică privind organizarea şi finanţarea programului „Școală după Școală”

Odată cu implementarea şi punerea în practică a programului „Şcoală după Şcoală”, partenerii au întâmpinat unele dificultăţi referitoare la formele de plată şi organizare. Cu scopul clarificării, s-a apelat la specialişti din domeniul public şi juridic, care au emis următoarele concluzii în urma analizei mai multor Ordine şi Metodologii ale Ministerului Educaţiei Naţionale, astfel: I. O unitate administrativ teritorială (primărie) poate plăti cadre didactice în afara normei didactice de 40 de ore pe săptămână pentru realizarea unui program „Şcoală după Şcoală” urmărind următorii paşi:1. Adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local privind aprobarea finanţării din bugetul local a proiectului „Şcoală după Şcoală” care să prevadă suma care se alocă precum şi ce anume se va asigura din suma respectivă. Potrivit art 17 lit.a, din Ordinul nr 5349/2011, finanţarea programului „Şcoală după Şcoală” se poate face din bugetul autorităţilor locale, iar resursele umane implicate în derularea programului pot fi, potrivit art 13 alin 1 lit a, cadre didactice din şcoală.2. În baza Hotărârii de Consiliu Local, Primăria poate face virament către unitatea şcolară prin for-mularul Deschidere de Credite, în Trezorerie, document în baza căruia se alocă suma pentru plata resurselor umane (cu specificaţia plată drepturi SDS conform HCL).3. Unitatea şcolară fiind Ordonator terţiar de credite, virează ulterior sumele cuvenite fiecărui cadru didactic.

3. Parteneriate cu Inspectoratele Şcolare Județene și școli

Principalele roluri și responsabilități ale Inspectoratelor Şcolare Județene constau în:

• Menține contactul permanent cu reprezentanții Consorțiului de implementare;• Dezvoltă diferite campanii de informare cu privire la acțiunile de interes comun;• Contribuie cu experiența și cunoștințele lor, în scopul de a ajuta echipele de lucru ale Consorțiului în

organizarea de diferite programe;• Contribuie cu specialiști în domeniul educației - pentru cursuri de formare profesională organizate de

proiect - şi consultanţă în organizarea și desfășurarea de activități educaționale;

Principalele roluri și responsabilități ale școlilor, incluse în acordul de parteneriat:

• Organizează activitățile educaţionale ale programului “Şcoală după Şcoală”;• Desemnează persoana de contact responsabilă de coordonarea activităților;• Desemnează profesorul și mediatorul școlar / tutorele (echipă de 2 persoane pentru fiecare clasă), care

sunt responsabili de furnizarea programului „Şcoală după Şcoală” și de ghidarea beneficiarilor;• Păstrează evidențe, portofoliul pentru fiecare elev, întocmește rapoarte, precum și alte lucrări necesare

pentru a monitoriza progresul copiilor;• Desemnează activitățile beneficiarilor, în scopul de a preveni și / sau reduce abandonul școlar și pentru a

îmbunătăți rezultatele școlare și competențele sociale ale beneficiarilor;• Organizează întâlniri periodice cu părinții beneficiarilor, cu scopul de a preveni orice abatere de la calea

de învățământ a elevilor;• Menține legătură permanentă cu reprezentanţii Consorțiului;

Concluzia arată că există cadrul legal pentru finanţarea integrală sau parţială din bugetul local al unităţilor administrativ teritoriale, a tuturor cheltuielilor aferente programului „Şcoală după Şcoală”, iar decizia alocării resurselor financiare în acest sens aparţine în exclusivitate autorităţilor locale (consilii locale şi primari), în funcţie de voinţa acestora, strategia locală şi resursele financiare disponibile.

II. O unitate administrativ teritorială (primărie) poate acoperi costurile unui program „Şcoală după Şcoală”, altele decât cele legate de salariile personalului didactic, tot prin adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local prin care se aprobă suma şi ce anume se va asigura din suma respectivă.III. Cu privire la modalitatea legală prin care implementarea programului „Şcoală după Şcoală” poate fi realizată în parteneriat de către Inspectoratul Şcolar, Primăria Locală şi un ONG, aceasta este prevăzută de art 18 din Ordinul nr 5349/2011.

15 16

1. Selecţia locaţiilor

• Această etapă a început în faza de concepere a proiectului, când au fost culese informații legate de situația socio-economică a romilor din județele partenere;

• După semnarea contractului de finanțare cu au-toritatea finanțatoare și a acordului tripartit, lista a fost revizuită și actualizată în conformitate cu informațiile obținute de la Consiliile Județene și de la Inspectoratele Școlare Județene;

• Următorul pas a fost negocierea cu autoritățile publice locale și cu școlile locale.

2. Încheierea acordurilor de parteneriat

• Parteneriat cu autorități publice localePotrivit proiectului, programele socio-educative de tip afterschool și centre de zi, pot fi demarate în locațiile selectate doar în condițiile în care autoritățile publice se angajează să cofinanțeze o parte din cheltuieli pe toată durata de desfășurare. În zonele rurale, mai puțin dezvoltate, unde necesi-tatea unor astfel de programe este evidentă și bine justificată, acest lucru s-a dovedit destul de dificil întrucât bugetul autorităților publice locale este mult mai redus decât în zonele urbane. Procesul de nego-ciere cu autoritățile publice locale s-a desfășurat pe parcursul primelor luni de implementare a proiectului și a constat în întocmirea de către partener a unei pro-puneri de colaborare la care a fost anexată descrierea proiectului, dar și în susținerea ulterioară a acestei propuneri în fața Consiliilor Locale.

• Parteneriat cu școlile localeDupă obținerea sprijinului din partea autorităților publice locale, a fost inițiat dialogul cu reprezentanții școlilor locale în vederea încheierii de colaborări. În cazul programelor de afterschool, aceste colaborări prespun asigurarea spațiilor necesare derulării activităților cu copii, acoperirea costurilor de întreți-nere a acestor spații, medierea relației cu părinții și colaborări cu cadrele didactice pentru selecția și evaluarea copiilor. În cazul programelor de tip centru de zi, colaborările cu școlile locale presupun sprijin în selecția și re-crutarea grupului țintă, medierea relației cu părinții și colaborări cu cadrele didactice pentru evaluarea copiilor participanți.

• Parteneriat cu instituții publice localePentru buna desfășurare a proiectului au fost atrase instituții publice relevante precum Inspectorate Școlare Județene (ISJ), Direcția de Asistență Socială și Medicală (DASM), Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Acestea au rolul de a sprijini și controla activitatea Fundației, asigurându-se că beneficiarii primesc serviciile la standardele stipulate de lege.

• Parteneriat cu alte ONG-uriAcolo unde a fost posibil dialogul cu alte ONG-uri cu profil similar, s-a încercat încheierea de colaborări cu acestea în vederea maximizării rezultatelor. De exemplu, în localitatea Bonțida, Fundația World Vision a fost de acord să se implice în implementarea proiectului, oferindu-se să sprijine financiar încă 10 copii pe lângă cei 24 sprijiniți de Fundația Creștină Diakonia prin proiect. În alte localităţi au fost impli-cate ONG-uri locale cu profil educaţional-cultural sau asociaţii de părinţi. Pe lângă sprijinul adus organizării, aceste ONG-uri au facilitat şi mecanismul de co-fi-nanţare şi angajare a resurselor umane.

3. Recrutarea resursei umane

Recrutarea personalului din cadrul echipei de imple-mentare s-a realizat în funcție de tipul de program, respectiv afterschool sau centru de zi. Pentru pro-gramele de tip afterschool au fost angajați câte un pedagog pentru fiecare locație și un mediator școlar (unde a fost posibil) sau un îngrijitor copii.

1. Selectarea localităţilor • Prima etapă - culegerea de informații despre

situația socio-economică a romilor şi a grupurilor vulnerabile din localităţile cu cel mai mare procent de cetăţeni de etnie romă;

• Analiza de date şi preselecția localităților pentru implementarea proiectului;

• Planificarea programului conform Metodologiei de organizare a claselor de tip „Şcoală după Şcoală” şi planificat în urma discuţiilor şi protocoalelor de colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş;

2. Organizarea programului

• Se vor organiza grupe – iar fiecare grupă va in-clude 24 de beneficiari, de care se ocupă 2 cadre didactice - un învăţător şi un mediator şcolar;

• Elevii rămân la program după orele de curs, timp în care beneficiază de un prânz şi activi-tăţi educaţionale (sprijin la efectuarea temelor, aprofundare sau recuperarea unor chestiuni ale materiei studiate), dar şi de activităţi ludice şi de socializare;

3. Selecţia beneficiarilorEtape de selecţie:

• Directorii și cadrele didactice responsabile cu ele-vii din clasele 1 - 4 au întocmit o listă cu copii care se confruntă cu probleme sociale și educaționale, respectiv care provin din familii de romi cu un niv-el de trai mai scăzut sau din grupuri vulnerabile;

• S-au realizat anchete sociale prin completarea unor chestionare (privitor la condiţiile de tari, locuire, venituri, nivel de studii) de către familiile beneficiarilor;

• S-au evaluat anchetele sociale și s-a facut o ierar-hizare în funcție de punctajul obținut;

• S-au completat fișe de evaluare de către cadrele didactice;

• S-a stabilit punctajului final (anchetă socială + fișă de evaluare);

• La final s-a obținut acordul familiei pentru inclu-derea elevului în program (cerere de înscriere + şi semnarea unui contract cu şcoala);

4. Demersuri pentru organizarea claselor

Aşa cum este menţionat şi în acordul cadru încheiat între Consiliul Local – partener – şcoli:

1. Primăriile au avut responsabilitatea de a: • contracta serviciile de catering şi achiziţiile de ma-

teriale didactice necesare unei bune desfăşurări a programului educaţional

2. Şcolile au avut responsabilitatea de a:• implementa programul• asigura spaţiul necesar desfăşurării activităţilor • desemna cadrele didactice responsabile pentru

acest proiect

5. Mecanismul financiar

Mecanismul financiar al proiectului este consituit pe baza unor raportări şi viramente lunare.

• Şcolile şi primăriile partenere au obligaţia de a transmite toate deconturile finaciare şi documen-tele aferente, dar şi rapoarte de activitate ale cadrelor didactice, liste de prezenţă ale elevilor la program şi orice alte documente relevante;

• Partenerul de implementare virează o rată lunară, conform contractului şi documentaţiei de rapor-tare depuse de parteneri;

• În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii de-partamentului financiar al Inspectoratului Şcolar Judeţean, angajarea de către şcoli şi plata cadre-lor didactice cu ora, prin sistemul de salarii deja existent a fost stabilită drept cea mai convenabilă metodă pentru toate părţile implicate.

1.2. Modele de implementare a programului “Şcoală după Şcoală”

MODEL 1 MODEL 2“Şcoală după Şcoală” în şcoli, program implementat de şcoli

‘Şcoală după Şcoală” în şcoli, program implementat de ONG local

17 18

În principiu, echipele de la fiecare locație au fost selectate în funcție de specificul comunității: vorbitori de limba română, maghiară sau romă. Acolo unde co-munitatea este mixtă (ex. Huedin), s-a decis angajarea a doi pedagogi în cadrul programului afterschool, unul pentru grupa română și unul pentru grupa maghiară.

4. Etapele de selecţie a beneficiarilor

• Obținerea unei liste de propuneri din partea direc-torilor și cadrelor didactice din cadrul școlilor lo-cale cu copii din clasele 1 - 4, care se confruntă cu probleme sociale și educaționale, respectiv care provin din familii de romi, cu situație financiară precară și/sau cu mai mult de 2 copii în întreținere, copii care provin din familii monoparentale sau care au părinții plecați la muncă în străinătate și sunt lăsați în grija bunicilor sau a fraților mai mari, copii proveniți din familii care trăiesc din venituri sub venitul minim garantat, copii care trăiesc în condiții necorespunzătoare pentru buna lor dezvoltare, copii ai căror părinți au un nivel foarte scăzut de educație (inclusiv analfabeți) și copii care sunt în risc de a abandona școala;

• Realizarea de anchete sociale prin completarea unui chestionar de către familiile de unde provin copiii propuși de școală;

• Evaluarea anchetelor sociale și ierarhizarea aces-tora în funcție de punctajul obținut;

• Completarea fișelor de evaluare de către cadrele didactice din școli din clasa cărora provin copii anchetați și stabilirea punctajului final (anchetă socială + fișă de evaluare);

• Obținerea acordului familiei pentru includerea co-pilului în program (cerere de înscriere + contract de prestări servicii);

• Alcătuirea grupelor de copii pentru fiecare locație.

• Procesul de selecţie şi organizare este similar cu modelul “Şcoala după Şcoală” implementat de ONG-uri locale.

• La centrele de zi, programul cu copii se des-fășoară zilnic, suprapunându-se cu semestrele școlare, de L - V, între orele 12.00 – 17.00 și începe diferențiat pentru fiecare grupă de vârstă școlară, imediat după ce copiii termină cursurile de la școală.

• Programul constă în 15 - 20 de minute de activi-tăți recreaționale; spălatul mâinilor; servirea unei mese calde; spălatul dinților; rezolvarea temelor și alte activități didactice; activități creative.

Întrucât implicarea părinților în educația copiilor este crucială pentru obținerea rezultatelor aștep-tate și pentru creșterea eficienței serviciilor furnizate, programul include:

• Activități extra pentru părinți - ședințe, seminarii tematice și vizite la domiciliu prin care se ur-mărește dezvoltarea unei relații de bună comuni-care cu aceștia și acordarea de sprijin în creșterea și educarea copiilor.

• Pentru a evita crearea unei relații de dependență de asistență, părinții sunt stimulați să depună eforturi pentru funcționarea programului ce constau în ore de voluntariat. Astfel, rând pe rând părinții participă la activitățile programului, fie prin supravegherea copiilor sau curățarea spațiilor, fie prin participarea la organizarea unor evenimente pentru copii.

• Pentru a crește șansele de integrare ale copiilor în comunitatea școlară, anual sunt organizate activi-tăți împreună cu ceilalți copii de la școlile de unde provin – joint activities. Aceste tipuri de activități le oferă oportunitatea de a interacționa cu grupul nevulnerabil și în alte contexte decât școala.

MODEL 3“Şcoală după Şcoală” în centre de zi

19 20

1.3. Rezultate obţinute în cadrul liniei Educaţie (până în decembrie 2017)

EDUCAŢIE

Grădiniţa Estivală 2475 beneficiariŞcoală după Şcoală 7795 beneficiariActivităţi interculturale 18.000 beneficiariCursuri cadre didactice 125 beneficiariCursuri personal non-didactic 68 beneficiariConsultaţii promovare examene 237 beneficiariParteneri 94 localităţi

1.4. Impactul programului “Școală după Școală”

În anul școlar 2013-2014 În anul școlar 2016-2017

21,5 grupe cu 516 copii 102,5 grupe cu 2.426 copii

• Analizând chestionarele completate de personalul angajat în școlile și centrele de zi incluse în program, la începutul și finalul fiecărui an școlar, pentru ultimii doi ani școlari (2015-2016 și 2016-2017) s-au obser-vat rezultate similare privind impactul programului și chiar o îmbunătățire a unor indicatori în anul școlar 2016-2017.

Pentru competențe evaluate (sociale, de învățare, exprimare orală, citire, vocabular, matematică și scriere) în fiecare an s-au putut observa următoarele:

• Numărul copiilor care “au nevoie de sprijin intensiv” și al celor care “au nevoie de sprijin” scade de la evaluarea inițială (septembrie) până la evaluarea finală (iunie);

• Numărul copiilor evaluați la un nivel “mediu” sau “bun” crește de la evaluarea inițială (septembrie) până la evaluarea finală (iunie).

• Doar în cazul competențelor de integrare socială, procentul copiilor evaluați la un nivel “mediu” rămâne constant, la 50%, în fiecare an, dar procentul celor care “au nevoie de sprijin intensiv” scade și în acest caz, de la 2.98% în septembrie 2015 la 0.31% în iunie 2017.

În ceea ce privește categoria copiilor evaluați la un nivel “mediu”, care reprezintă majoritatea beneficiarilor din proiect, se poate observa o creștere a procentului aferent acestei categorii și de la anul școlar 2015-2016 la anul școlar 2016-2017:

De la 58.58% la 60.57% pentru competențe sociale;

4,47%

4,51%

0,78%

0,36%

32,43%

33,12%

22,72%

20,61%

47,83%

47,83%

58,58%

60,57%

15,28%

14,53%

17,93%

18,46%

AU NEVOIE DE SPRIJIN INTENSIV

AU NEVOIE DE SPRIJIN

MEDIU BUN

COMPETENȚE SOCIALE 2015-2016

COMPETENȚE SOCIALE 2016-2017

Inițial - sept. 2015


Final - iunie 2016

Final - iunie 2017



MEDIU BUN

21 22

De la 56.05% la 60.44% pentru competențe de învățare;

11,91%

13,28%

1,23%

0,45%

39,03%

40,46%

24,08%

21,59%

36,50%

35,72%

56,05%

60,44%

12,56%

10,55%

18,64%

17,52%

COMPETENȚE DE ÎNVĂȚARE 2015-2016

COMPETENȚE DE ÎNVĂȚARE 2016-2017



Final - iunie 2016

Final - iunie 2017

De la 54.56% la 57.98% pentru exprimare orală;

9,03%

1,23%9,77%

0,49%

34,17%

37,24%

24,79%

24,05%

38,19%

39,70%

54,56%

57,98%

17,86%

14,04%

19,42%

17,48%

EXPRIMARE ORALĂ 2015-2016

EXPRIMARE ORALĂ 2016-2017



Final - iunie 2016

Final - iunie 2017



MEDIU BUN



MEDIU BUN





MEDIU

MEDIU

BUN

BUN

23 24

De la 53.66% la 55.01% pentru citire;

18,77%

17,58%

1,88%

0,90%

32,94%

33,68%

25,05%

25,02%

34,24%

35,55%

53,66%

55,01%

14,05%

13,19%

19,42%

19,07%

CITIRE 2015-2016

CITIRE 2016-2017



Final - iunie 2016

Final - iunie 2017

De la 55.28% la 57.34% pentru vocabular;

11,76%

2,01%

14,76%

0,63%

38,38%

40,23%

24,72%

24,62%

34,11%

37,24%

55,28%

57,34%

12,75%

10,77%

17,99%

17,41%

VOCABULAR 2015-2016

VOCABULAR 2016-2017



Final - iunie 2016

Final - iunie 2017



MEDIU BUN



MEDIU BUN



MEDIU BUN



MEDIU BUN

25 26

De la 52.33% la 57.78% pentru matematică;

20,52%

17,90%

2,27%

0,99%

36,76%

40,18%

25,97%

25,50%

30,42%

31,81%

52,33%

57,78%

12,30%

10,11%

19,43%

15,73%

MATEMATICĂ 2015-2016

MATEMATICĂ 2016-2017



Final - iunie 2016

Final - iunie 2017

De la 52.40% la 57.42% pentru scriere;

14,17%

2,78%

17,15%

0,94%

34,56%

34,64%

27,01%

24,74%

34,56%

38,67%

52,40%

57,42%

13,72%

12,52%

17,81%

16,90%

SCRIERE 2015-2016

SCRIERE 2016-2017



Final - iunie 2016

Final - iunie 2017



MEDIU BUN



MEDIU BUN



MEDIU BUN



MEDIU BUN

27 28

Impactul programului “Școală după Școală” este reflectat foarte bine și de evoluția copiilor din catego-ria celor care “au nevoie de sprijin intensiv”. Procentul copiilor din această categorie a scăzut atât de la evaluarea inițială până la cea finală din același an școlar, cât și în anul școlar 2016-2017, comparativ cu anul școlar 2015-2016:

• De la 4.47% în septembrie 2015 la 0.36% în iunie 2017 pentru competențe sociale;• De la 11.91% în septembrie 2015 la 0.45% în iunie 2017 pentru competențe de învățare;• De la 9.77% în septembrie 2015 la 0.49% în iunie 2017 pentru exprimare orală;• De la 18.77% în septembrie 2015 la 0.90% în iunie 2017 pentru citire;• De la 14.76% în septembrie 2015 la 0.63% în iunie 2017 pentru vocabular;• De la 20.52% în septembrie 2015 la 0.99% în iunie 2017 pentru matematică;• De la 17.15% în septembrie 2015 la 0.94% în iunie 2017 pentru scriere.

În ceea ce privește copiii de gimnaziu incluși în programul “Școală după Școală”:

• Procentul celor cu note între 4 și 5 a scăzut de la 10% în 2015-2016 la 8% în 2016-2017;• Procentul celor cu note între 5 și 6 a scăzut de la 4% în 2015-2016 la 3% în 2016-2017;• Procentul celor cu note între 6 și 7 a scăzut de la 24% în 2015-2016 la 20% în 2016-2017;• Procentul celor cu note între 7 și 8 a crescut de la 28% în 2015-2016 la 31% în 2016-2017;• Procentul celor cu note între 8 și 9 a scăzut ușor, de la 25% în 2015-2016 la 24% în 2016-2017;• Procentul celor cu note între 9 și 10 a crescut de la 9% în 2015-2016 la 14% în 2016-2017.

Impactul programului “Școală după Școală” este reflectat și de notele copiilor. În clasele primare, copiii nu primesc note, ci calificative: “FB” (foarte bine), “B” (bine), “S” (satisfăcător) “I” (insuficient). În anul șco-lar 2015-2016, aproape 4% aveau “I”, dar rezultatele lor s-au îmbunătățit, în anul școlar 2016-2017 doar 1% primind acest calificativ. Aproximativ 30% primesc “S” (27% în 2015-2016, respectiv 32% în 2016-2017), 40% “B” (42% în 2015-2016, respectiv 40% în 2016-2017) și în jur de 27% “FB”.

CALIFICATIVE 2015-2016

NOTE 2015-2016

CALIFICATIVE 2016-2017

NOTE 2016-2017

27%

25% 24%

9% 14%4% 3%

27%27%

24%20%

32%

42%

28% 31%

40%

4%

10% 8%

1%

BFB

SI

BFB

SI

7 spre 88 spre 9

6 spre 75 spre 6

9 spre 10

4 spre 5

7 spre 88 spre 9

6 spre 75 spre 6

9 spre 10

4 spre 5

29 30

1.5. Asigurarea calității programului “Școală după Şcoală” Cum asigurăm calitatea programului “Școală după Școală”

• Începând cu anul 2016, reprezentanţi ai Centrului de proiecte Internaționale din cadrul Universității de Pedagogie din Zurich au evaluat trei dimensiuni ale programului “Școală după Școală”: implementarea programului, aspecte pedagogice și didactice, precum și asigurarea calității. Pe baza recomandărilor primite, au fost implementate o serie de măsuri pentru asigurarea calității programului:

• Utilizarea unui chestionar ca instrument de monitorizare a calității programului, formarea de grupuri de sprijin pentru personalul didactic implicat în program (“peer support groups”);

• Pregătirea unui portofoliu al profesorilor; • Identificarea standardelor minime necesare pentru asigurarea calității programului “Școală după

Școală”.

Chestionarul folosit pentru monitorizarea calității programului a fost completat lunar de către personalul implicat in programul Școală după școală din județul Mureș, în perioada februarie-mai 2017.

Prin intermediul acestui chestionar, au fost evaluate patru dimensiuni ale muncii personalului didactic impli-cat: colaborarea și schimbul de informații cu învățătorii și profesorii din școală, utilizarea resurselor, auto-re-flecția și prevenirea epuizării (“burnout”). Principalele rezultate obținute analizând datele colectate au fost:

• Toți profesorii consideră utilă colaborarea și schimbul de informații cu alți profesori sau angajați ai școlii, privind copiii incluși în program;

• Principalele subiecte de colaborare sunt: temele copiilor (91%), activități libere/jocuri (53%), organizarea de evenimente (49%), rezolvarea unor situații (43%);

• 84% consideră resursele materiale disponibile ca fiind suficiente pentru desfășurarea activităților din cadrul programului “Școală după Școală”;

• Profesorii consideră ca aspectele sensibile care trebuie îmbunătățite sunt: abilitățile emoționale și so-ciale ale copiilor, abilitățile profesorilor în ceea ce privește anumite competențe (de exemplu, munca cu copii cu cerințe educaționale speciale), comportamentul copiilor, educația părinților;

• Cu privire la factorii care îi împiedică să-și atingă obiectivele, profesorii au menționat și timpul, mediul social din care provin copiii, indiferența părinților, comportamentul copiilor;

• Majoritatea profesorilor consideră că nivelul ridicat al stresului nu afectează calitatea activității lor și aproximativ jumătate au menționat că recurg la diverse metode pentru a reduce epuizarea (“burnout”).

1. Standarde minime privind implementarea programului

1. Activităţile programului “Școală după Școală” se desfăşoară într-o școală sau un centru de zi. 2. Există o formă de cooperare formală agreată între consiliul local și ONG.3. Procesele financiare sunt agreate și formulate.4. Directorii școlilor sau directorii centrelor de zi implică propriul personal administrativ.5. Programul cuprinde trei activități principale: servirea mesei, sprijin pentru activități de învățare și

activități recreative.6. Selecţia copiilor se face pe baza criteriilor de selecție stabilite.7. În cadrul programului, sunt oferite alimente sănătoase și nutritive. 8. Prezența copiilor este monitorizată zilnic.9. Diferitele activităţi oferite în cadrul programului se pot desfășura confortabil și în siguranță în spațiul

disponibil și/sau spațiul poate fi rearanjat pentru a satisface diferitele nevoi ale programului (de ex. Spații pentru jocuri, arte creative, muncă individuală/în linişte și mâncare/socializare).

10. Se creează un mediu primitor, sigur din punct de vedere emoțional și confortabil pentru copii.11. Programul oferă spațiu de depozitare adecvat și convenabil pentru echipamente, materiale și lucrurile

personale ale copiilor și ale personalului.12. Programul furnizează produsele necesare și facilități pentru spălarea mâinilor. Personalul îi învață

pe copii și promovează practicile de sănătate și de igienă, inclusiv spălarea mâinilor, mai ales după folosirea toaletei sau înainte de servirea mesei.

13. Există truse de prim ajutor, disponibile în orice moment.14. Nu este permisă utilizarea de tutun, alcool sau droguri în cadrul programului.15. La includerea în program, personalul pregătește un dosar pentru fiecare copil, care conține cel puțin

următoarele documente: Documentele de identitate ale copilului și ale membrilor familiei; Solicitarea părintelui/reprezentantului legal privind includerea în program; Contractul între familie și scoala / cen-tru de zi; Evaluarea școlară realizată de către învățător/profesor; Evaluarea psihologică.

2. Standarde privind calificarea personalului

1. Existența a cel puțin 2 profesori/îngrijitori pentru un grup de 24 de copii.2. Personalul are calificarea și experiența corespunzătoare pentru a lucra cu copiii și poate intracționa eficient cu persoane provenind din diferite culturi și medii socio-economice. Se recomandă ca cel puțin una din cele 2 persoane care se ocupă de o grupă să aibă calificare pedagogică, iar cealaltă să aibă cel puțin studii liceale.3. Existenţa unei fișe de post pentru personal, care include competențe, aptitudini, atitudini. 4. Existența unui psiholog care are cel puțin activități săptămânale cu copiii. (recomandare).

Pentru a monitoriza calitatea programelor educaţionale de sprijin și a programelor de instruire pentru personal, proiectul colaborează cu Centrul pentru Proiecte Internaționale în Educație de la Universitatea din Zurich, Elveţia. Institutul are competenţe în formarea cadrelor didactice, colaborare, schimb de experienţă – instrumente folositoare pentru îmbunătăţirea calităţii suportului educaţional.

31 32

3. Standarde privind calitatea procesului de predare - învățare

1. Se recomandă elaborarea unui plan de activitate lunar (întocmit la începutul fiecărei luni) cu privire la modul în care sunt implementate activitățile programului. Raportul lunar de activitate ar trebui să includă informații despre nivelul de realizare al activităților menționate în planul lunar de activitate (activități de învățare, comportament și deprinderi de viață).2. Se utilizează un instrument de monitorizare pentru a colecta informații despre progresul copiilor, atât în ceea ce privește procesul de învățare, cât și comportamentul.3. Nevoile de formare sunt evaluate anual și training-urile sunt organizate conform nevoilor identificate.4. Există un program de formare de bază disponibil pentru noii angajați.5. Constituirea unei rețele informale, care cuprinde personalul implicat în program, cu acces la documente comune (bază de date cu materiale utilizate în training-uri, fișe de activităţi, materiale de la psihologi, din cadrul grupurilor de sprijin, activităţi din portofoliul profesorilor, idei de activități etc.).6. Există suficiente materiale pentru copiii incluși în program. Materialele sunt potrivite pentru intervalul de vârstă al copiilor din program.7. Personalul programului “Școală după Școală” comunică cu învățătorii/profesorii și administrația școlii pentru a identifica nevoile copiilor și pentru a monitoriza progresul acestora.

4. Standarde privind colaborarea cu părinții

1. Întâlniri regulate cu părinții (minim 2/ an) pentru a dezvolta o relație de încredere cu familiile și pentru a împărtăși realizările copilului cu familia sa.2. Evenimente informale cu părinții (minim 2/ an), în cadrul cărora se pot discuta diverse subiecte (de ex. alimentația sănătoasă, comportamentul social).3. Programul promovează oportunități de implicare a familiilor și a copiilor în comunitate.4. Programul comunică în timp util cu familiile despre orice problemă academică, fizică, socială, emoțională sau comportamentală.

33 34

2. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


Obiectivul principal al acestui domeniu de intervenție este acela de a îmbunătăţi accesul la serviciile so-ciale şi de sănătate pentru grupul ţintă.

Rezultate obţinute în cadrul liniei Sănătate și asistență socială(până în decembrie 2017)

• O precondiţie pentru accesul la asistenţa socială şi serviciile de sănătate este înregistra-rea personală adecvată. Prin urmare, în primă instanţă, proiectul sprijină persoanele de etnie romă să se înregistreze în mod corespunzător (certificate de naştere şi cărţi de identitate).

• Cu scopul de a îmbunătăţi această situaţie, proiectul şi-a propus să implementeze un model inovativ de Servicii de îngrijire la domi-ciliu oferite de romi pentru romi. Pentru a putea realiza acest lucru, primul pas este de a pregăti profesional romii şi de a-i integra în sistemul de îngrijire la domiciliu.

• Cea de-a treia componentă a acestei linii vizează diverse servicii de consiliere şi sensi-bilizare cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor şi îmbunătăţirea stării de sănătate, promovarea

igienei, a alimentaţiei corecte, prevenirea sar-cinilor, planificare familială, îngrijirea copiilor, precum şi îmbunătăţirea accesului la servicii sociale şi medicale. Toate aceste servicii vor fi oferite de către Diakonia (asistenţă socială şi îngrijire la domiciliu), medici generali şi doctori de familie, precum şi alţi experţi din domeniu. Grupul ţintă îl constituie aproximativ 2500 de romi din 10 locaţii ale judeţelor Cluj şi Bihor. Asistenţa la domiciliu va fi practicată în 5 lo-caţii, pentru 1000-2000 persoane.

• Serviciile de consiliere, asistență socială și îngrijire la domiciliu sunt prestate sub formă integrată, prin metoda managementului de caz și sunt adresate cu precădere familiilor din care provin copiii incluși în componenta educaționa- lă.

Asistență socială

Obținere de documente de identitate 111 beneficiariAcces la servicii sociale și medicale 3200 familiiConsiliere pentru dobândirea unor drepturi 2500 vizite la domiciliuServicii integrate furnizate prin metoda managementului de caz

327 cazuri

Parteneri 18 localități

Sănătate

Instruire îngrijitori bolnavi la domiciliu 8 persoaneCampanii de sănătate 155 evenimenteVaccinare 138 copiiContracepție și planning familial 123 femeiProgram îngrijire la domiciliu 369 beneficiariServicii de îngrijire la domiciliu 5835 viziteParteneri 18 localităţi

35 36

3. CALIFICARE, ANGAJARE ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA VENITURILOR


Obiectivul principal: de a creşte veniturile familiilor participante prin îmbunătăţirea abilităţilor lor profe-sionale, promovarea spiritului antreprenorial şi al microîntreprinderilor, stimularea antreprenoriatului şi ocuparea de locuri de muncă.

Cifre iniţiale:

• Anual, aproximativ 100-200 de persoane din 10 locaţii beneficiază de pe urma acestui capitol.• Anual, 50-60 de persoane beneficiază de cursuri de pregătire profesională vocaţională.• 10-30 de familii pe an, din judeţele Mureş şi Cluj, vor avea acces la piaţa de microcredite, cu scopul

de a realiza investiţii generatoare de venit. În acest fel, va fi creat un model de sprijin al accesului la microcredite pentru persoanele din grupul țintă.

Această linie a beneficiat de o extensie, obiectivele fiind:

• Calificare

Scopul principal este de a favoriza capacitatea de inserție profesională a grupului țintă. În afară de formarea profesională pe termen scurt, proiectul facilitează accesul la diferite stagii la companii și sprijin pentru învățământul profesional pe termen lung (în școli profesionale, școli tehnice și școli secundare). Aproximativ 300 de persoane îşi vor îmbunătăţi calificarea profesională în urma acestor intervenţii.

• Ocuparea forței de muncă

Scopul este de a conecta beneficiarii de afaceri locale și sectorul public, pentru a facilita integrarea lor pe piața muncii. Principalele activități constau în crearea de rețele cu companii private și instituții publice și medierea de locuri de muncă. Cu scopul de a răspunde mai bine cerințelor de pe piața locurilor de muncă, nevoile sectorului de afaceri sunt evaluate și legate de învățământul profesional. În plus, o cartografiere a romilor șomeri calificați din regiunea proiectului va facilita inserţia profesională. Proiectul va oferi cel puțin 100 – 200 de medieri pentru obţinerea de locuri de muncă.

37 38

Procedura detaliată pentru activitatea de mediere:

ÎNREGISTRAREA BENEFICIARILOR CA PERSOANE ÎN CĂUTAREA UNUI

LOC DE MUNCĂ

PREGĂTIREA BENEFICIARILOR PENTRU PARTICIPAREA LA INTERVIUL DE ANGAJARE

PROGRAMAREA INTERVIULUI DE ANGAJARE

ACORDAREA SUPORTULUI PENTRU ANGAJARE

PREGĂTIREA BENEFICIARILOR PENTRU PARTICIPAREA LA

BURSA LOCURILOR DE MUNCĂ

ASISTAREA BENEFICIARILOR PENTRU ÎNTOCMIREA

FORMALITĂȚILOR DE ANGAJARE

MONITORIZAREA INSERȚIEI BENEFICIARILOR LA LOCUL DE

MUNCĂ

STABILIREA CONCORDANȚEI DINTRE OPTIUNILE BENEFICIARILOR ȘI CERINȚELOR DE OCUPARE A LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE

ÎNTOCMIREA BAZEI DE DATE CU LOCURILE DE MUNCĂ VACANTE

ANALIZA OPȚIUNILOR PROFESIONALE ALE BENEFICIARILOR

CONTACTAREA POTENȚIALILOR ANGAJATORI

• Lanțul valoric de dezvoltare a pieţei muncii creat cu scopul unei mai bune integrări a romilor în lanțuri-le valorice existente - ca sub-furnizori sau prestatori de servicii.

În baza unei analize, vor fi proiectate cooperări formale și/sau informale care să conducă la noi oportu-nități generatoare de venituri pentru romi.

Acest lucru se întâmplă prin mediere și prin susținerea financiară a cooperării între sectorul de afaceri și romi (de exemplu, obţinerea de co-finanțare pentru diverse investiții).

• Ocuparea forței de muncă, antreprenoriat și dezvoltarea afacerilor cu scopul de a promova afacerile conduse de romi, oportunitățile de auto-angajare prin asistarea romilor, care pot demonstra resursele și aptitudinile necesare pentru a opera activități agricole, meșteșugărești și/ sau servicii.

Proiectul facilitează acestui grup de beneficiari accesul la microcredite şi suport tehnic. Principalele criterii de selecție se bazează pe potențialul de afaceri, capacitățile individuale și experiența familiilor care aplică.

Ținta este ca 30-50 de antreprenori romi vor beneficia de această oportunitate, susținând la rândul lor 50-100 de noi locuri de muncă.

Rezultate obţinute în cadrul liniei Calificare, angajare şi îmbunătățirea veniturilor (până în decembrie 2017)

Cursuri 317 participanţiMedieri 475 participanţi

Locuri de muncă 121 noi angajaţiCredite 50 crediteSuma 559.000 CHF

39 40

4. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE LOCUIT

Obiectivul principal este de a demonstra eficacitatea şi eficienţa costurilor modelului de lucru prin care familiile beneficiare sunt implicate/ responsabilizate în a-și îmbunătăţi propriilor condiţii de locuit.

Modelul propus de proiect presupune oferirea de:

• asistență tehnică și materiale de construcții, pentru romii care îşi îmbunătăţesc în mod individual condiţiile de locuit;

• programul lucrează cu un buget redus și vizează îmbunătățirea condițiilor de locuit în așezările de romi care nu corespund standardelor. Aproximativ 25-30 de familii/ an beneficiază de acest program;

• activitățile de lobby la nivel local asigură accesul egal la infrastructura publică, cum ar fi: drumuri, apă curentă, electricitate, canalizare și autorizaţii.

Rezultate obţinute în cadrul liniei: Îmbunătățirea condițiilor de locuit

Case integrale 22Construire/renovare + băi 41

Băi 21

41 42

Parteneri

Fundaţia HEKS

Fundaţia FAER

Fundaţia Creştină Diakonia Cluj

Fundaţia HEKS România

Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba

Fundaţia Creştină Diakonia Covasna

Asociaţia “Caritas – Asistenţă socială” ramură a organizaţiei Caritas Alba Iulia

Proiectul Incluziune socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a romilor şi a altor grupuri vulnerabile, implementat în cadrul Fondului tematic pentru Incluziunea Romilor și a altor grupuri vulnerabile din Programul de Cooperare Elvețiano-Român.

Proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

www.incluziune-sociala.faer.ro

MANUAL DE BUNE PRACTICIÎN DOMENIULINCLUZIUNII SOCIALE

MANUAL DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL INCLUZIUNII SOCIALE

MANUAL DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL INCLUZIUNII SOCIALE · 11 12 1. EDUCAȚIE Obiectivul general:...

Documents

Transcript of MANUAL DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL INCLUZIUNII SOCIALE · 11 12 1. EDUCAȚIE Obiectivul general:...