Management Eu

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

PARTEA a III-a

MANAGEMENTUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

CONDUCATOR PROIECT,

Prof.Univ.dr.ing. MIHAIL TOMA

ABSOLVENTI,

DRUG PETRU-RAZVAN

PURCARU IOAN-ALEXANDRU

-BUCURESTI IULIE 2013-

CUPRINS

CAPITOLUL 1

DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA DE DEVIZ

1.1.Antemasuratoarea pe 2 stadii fizice

1.2.Deviz oferta pentru un stadiu fizic:

Lista cuprinzand cantitatile de lucrari F3

1.3.Liste cuprinzand consumul de resurse :

1.3.1.Lista cuprinzand consumul de materiale F6

1.3.2.Lista cuprinzand consumul de mana de lucru F7

1.3.3.Lista cuprinzand consumul de ore functionare utilaje F8

CAPITOLUL 2

MANAGEMENTUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

2.1. Populatia santierului si structura sa

2.1.1. Structura populatiei dupa domeniul de activitate

2.1.2. Structura populatiei dupa calificarea personalului

2.1.3. Structura populatiei dupa domicilul stabil

2.1.4. Structura populatiei dupa calificarea personalului nelocalnic

2.2. Stabilirea dotarilor social-administrative

2.3 Dotari social-administrative pentru organizarea de santier

2.4. Proiectul de organizare de santier; plan de organizare de santier(sc 1:200)

CAPITOLUL 3

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII IN MUNCA

3.1. Aspecte generale

3.2.Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca

3.3.Fisa individuala de intretinere

CAPITOLUL 1:

DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA DE DEVIZ

1.1.Antemasuratoarea pe 2 stadii fizice


1.2.1Lista cuprinzand cantitatile de lucrari F3


1.3.1.Lista cuprinzand consumul de materiale F6

1.3.2.Lista cuprinzand consumul de mana de lucru F7

1.3.3.Lista cuprinzand consumul de ore functionare utilaje F8

1.3.4.Lista cuprinzand consumul privind transporturile F9

1.1 ANTEMASURATOAREA PE 2 STADII FIZICE

TAMPLARIE

PARDOSELI

1.1.1ASPECTE GENERALE ANTEMASURATOARE

Antemasuratoare reprezinta piesa scrisa care sta la baza elaborarii documentatiei tehnico-economice de deviz si implicit la baza evaluarii costului unei constructii. Prin antemasuratoare se estimeaza cantitatile de lucrari pentru fiecare articol ce urmeaza a se executa intr-o categorie de lucrari din cadrul unui obiect de constructie.

Articolele cuprinse in antemasuratoare se refera la: Articole de deviz propriu-zise; Articole de diferente; Articole de procurare.De asemenea, prin antemasuratoare se precizeaza si alte elemente necesare intocmirii

documentatiei de deviz, cum ar fi: Nominalizarea variantelor articolelor de lucrari de transport; Completarea cu articole; Stabilirea unor diferente si elemente de calcul la cheltuielile de transport si

manipulare, pentru material vagonabil precum si sporuri la manopera si ore functionare utilaje.

Pentru fiecare articol cuprins in antemasuratoare se precizeaza elementele ce il caracterizeaza: simbol, articol, denumire,calcul cantitate.

Antemasuratoare se intocmeste de catre proiectant pe parti de obiect de constructie (ansambluri,subansambluri sau elemente) corespunzatoare stadiilor fizice si in ordinea etapelor tehnologice de realizare stabilite anterior.

Detalierea unui obiect de constructie in parti de obiect corespunzator stadiilor fizice, se realizeaza de catre proiectant de comun acord cu tehnologul, executantul.

Antemasuratoare se elaboreaza pe baza analizarii si masurarii proiectului tehnic, materializandu-se printr-o lista de articole de lucrari grupate pe parti de obiect corespunzatoare stadiilor fizice, punandu-se in evidenta pentru fiecare articol de lucrare o serie de elemente caracteristice ce il definesc si il delimiteaza (simbol sau cod, denumirea articolului, calculul cantitatii, cantitatea, unitatea de masura si rotunjirea cantitatii).

Cea mai importanta etapa in elaborarea unei antemasuratori o reprezinta incadrarea articolelor de lucrari in indicatoarele de norme de deviz aferente.

Pentru corecta efectuare a acestor operatii trebuie sa se cunoasca tehnologia de executie a lucrarilor de constructii, deoarece in functie de modul de realizare a lucrarilor se impune alegerea acelor norme de deviz care corespund cel mai bine situatiei reale de executie.

In cazul in care un articol de lucrare nu isi gaseste corespondent direct sau prin asimilare la nivelul articolelor de deviz normale, se recurge la elaborarea unor norme locale proprii situatiei de executie implicate.

O alta operatie deosebit de importanta in elaborarea antemasuratorilor o reprezinta evaluarea-masurarea conform proiectului, cat mai corecta a cantitatilor de lucrari.

Cu cat lucrarile de constructii se incadreaza in normele de deviz si preturile corespunzatoare ale acestora sunt in conformitate cu situatia reala (constructiva, tehnologica, organizatorica, economica) cu atat costul estimat in etapa de proiectare va corespunde costului obtinut prin executie.

De maniera si corectitudinea in care se intocmeste antemasuratoarea unui proiect depinde calitatea documentatiei de deviz si implicit costul produsului de constructie.

ANTEMASURATOARE

TAMPLARIE:

05.01.CK 11 E

Ferestre metalice executate din profile de otel laminat pentru constuctii industiale.

UM=mp

NTi=1.37 ore/mp

S05.01=2,10m×12,00m×9bucati×2 fatade=453,6mp

ROTUND 454 mp

05.02.CK 14 G

Usi metalice confectionate din profiluri de otel la hale industriale in 2 canaturi cu

suprafata tocului intre 7 si 15 mp inclusiv.

UM=mp

NTi=4.55 ore/mp

S05.02=4×4,0m×3,0m=48mp

ROTUND 48 mp

05.03.CM 05 G

Geamuri tase simple montate pe tamplarie matelica de 4-6mm grosime cu chit de

miniu si bagheta metalica,la ochiuri peste 1mp.

UM=mp

NTi=0.59 ore/mp

S05.03=S05.01×2×0,8=454×2×0,8=726,4mp

ROTUND 727 mp

PARDOSEALA:

06.01 CG 32 D

Umplutiri in straturi compactate(pietris(balast)compactat).

UM=mc

NTi=0.46 ore/mc

V 06.01=49m×108m×0.30m=1587,6mc

ROTUND 1590 mc

06.02.CG 18 B

Pardoseala din beton turnat pe loc B150 (Bc10) in camp continuu cu scliviseala de

2mm executata direct pe beton proaspat turnat.

UM=mc

NTi=0.69ore/mp

S06.02=S06.01=49m×108m=5290mp

ROTUND 5300 mp

06.03.CG 07 C

Plinte executate cu mortar din ciment marca M100T de 10 cm inaltime la perete.

UM=m

NTi=1.20ore/mp

L06.01=2×49m+2×108m−4×4m=298m

ROTUND 300 mp

06.04.CG 07 C

Pardoseli industriale din beton de uzura de minim 5 cm grosime executate cu mozaic

de marmura cu granulatie 0-15mm.

UM=mp

NTi=1.97ore/mp

S06.04=S06.02=5300mp

ROTUND 5300 mp

06.05.CZ 01 05 A

Preparare beton B150 (Bc 10) cu ciment M30 Granulatie pana la 16mm in instalatii

centralizate.

UM=mc

V 06.01=S06.02×0.1m×1,008=5300mp×0.1m×1,008=534,24mc

ROTUND 535mc


Lista cuprinzand cantitatile de lucrari F3

Structura si continutul cheltuielilor

STRUCTURA CHELTUIELILOR DIRECTE SI INDIRECTE

STRUCTURA CHELTUIELILOR DIRECTE

Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu materialele, manopera, utilaj si transport privind activitatea direct productiva (cheltuielile legale direct de realizare a produsului de constructie).

M-reprezinta cheltuielile aferente consumurilor de resurse materiale, in care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu preturile de la furnizri, fara T.V.A;

m-reprezinta cheltuieli aferente consumurilor cu mana de lucru, in care se cuprinde valoarea manoperei muncitorilor direct productive; din acesti bani se platesc salariile muncitorilor pe baza cantitatilor de lucrari reale executate;

U-reprezinta cheltuieli aferente consumurilor cu utilaje de constructii, in care se cuprinde valoarea rezultata din totalul orelor de functionare a utilajelor respective si din tariful mediu orar corespunzator functionarii;

t- reprezinta cheltuieli aferente consumurilor privind transporturile si se structureaza astfel:

a) valoarea transporturilor auto,CF, navale, ale materialelor, prefabricatelor, confectii etc. De la producator sau furnizor la depozitul intermediar, precum si de la depozitul intermediar la locul de punere in opera in raza de actiune a mijloacelor de ridicat, inclusiv taxele aferente acestor costuri;

b) valoarea transporturilor cu utilaje de constructii de la baza de utilaje la punctul de lucru si retur;

c) valoarea transporturilor tehnologice in masura in care acestea nu sunt cuprinse in articole distincte (transport de pamant, beton, mortar, moloz rezultat din demolari).

STRUCTURA ALTE CHELTUIELI DIRECTEAceste cheltuieli sunt reglementate prin prevederi guvernamentale. CAS-Contributiile de asigurari sociale; Sanatate-Contributiile de asigurari sociale de sanatate CASS; Contributiile pentru concedii de boala si indemnizatii; Fond de risc-contributii la fondul de risc si accidente; Contributiile la fondul de garantare a salariilor; Camera de munca-comisionul la Inspectoratul Teritorial de

Munca.

STRUCTURA CHELTUIELILOR INDIRECTE

Cheltuielile indirecte si structureaza in urmatoarele capitole:A. Cheltuieli de interes general si de executare a lucrarilor:

-Plata salariilor personalului de conducere, tehnic, economic, etc. inclusiv impozitul, CAS-ul si fondul de somaj aferent acestora;

-Cheltuieli cu protectia muncii;-Cheltuieli cu masuri PSI;-Cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe de interes general;-Cheltuieli privind transportul muncitorilor;-Cheltuieli pentru reclame, pliante, etc.-Cheltuieli pentru calamitati;-Cheltuieli pentru costul lucrarilor de deratizare,etc.-Cheltuieli pentru intretinerea santierului,etc.

B. Cheltuieli administrativ-gospodaresti: -Cheltuieli de birou: hartie, tus, imprimanta, etc.

-Cheltuieli de PTTR, telefon, internet, etc. -Cheltuieli pentru utilitati: energie electrica, energie termica, apa, canal,

salubrizare; -Cheltuieli pentru reparatii curente la cladiri.C. Cheltuieli neproductive:

-Cheltuieli pentru intreruperi din cauze interne si externe;-Cheltuieli pentru lipsurile din inventar.

D. Cheltuieli privind asigurarea lucrarilor de constructii: -Aceste asigurari sunt obligatorii; -Sunt reglementate prin contract- la conditii speciale de contractare- si trebuie

executate pe perioada de executie a lucrarilor.


1.3.1.Lista cuprinzand consumul de materiale C6

1.3.2.Lista cuprinzand consumul de mana de lucru C7

1.3.3.Lista cuprinzand consumul de ore functionare utilaje C8

CAPITOLUL 2

ORGANIZAREA DE SANTIER PRIVIND

EXECUTIA LUCRARILOR




2.1.3. Structura populatiei dupa domicilul stabil



2.3 Dotari social-administrative pentru organizarea de santier

2.4. Proiectul de organizare de santier; plan de organizare de santier(sc 1:200)


Nc= Personal muncitor ce isi desfasoara activitatea in constructii;

NCP= Personal muncitor direct productiv;

NCp= 26 persoane

NC=N CP ⋅1.11=26 ⋅1,11=28,86⟹29 persoane

1.11-reprezinta spor de 11% personal TESA

NI=Personal ce isi desfasoara activitatea in instalatii pentru constructii;

N I=NCP ⋅0,30 ⋅1,22=26 ⋅0,30 ⋅1,22=9,52⟹10 persoane

NM=Personal ce isi desfasoara activitatea in montaj utilaje;

NM=0 persoane

NTESA=Personal tehnic-economic-social-administrativ

NT0=total muncitori din activitatea de constructii

NT0= Nc+NI+ NM=29+10+0=39 persoane


N1=Personal muncitor cu grad inalt de calificare avand categoria de incadrare ≥ 4;

N1 = 0,50 Nc + 0,62 NI + 0,71 NM=

=0,5 29+0,62 10+0,71⋅0=20,7 20persoane

N2=Personal muncitor cu grad mediu de calificare medie si necalificat cu categoria < 4 ;

N2 = 0,40 Nc + 0,20 NI + 0,14 NM =

=0,4 29+0,20 10+0,14 0= 13.6 14 persoane

N3=Personal tehnic, economic, social si administrativ(TESA);

N3 = 0,1 Nc + 0,18 NI + 0,14 NM=

0,1 29+0,18 10+0,14 0=4,7 5 persoane

NT0= N1+N2+ N3=20+14+5=39 persoane

2.1.3.Structura populatiei dupa domiciliul stabil

PERSONAL LOCALNIC= 60% PERSONAL DIN IMPREJURIMI,NAVETISTI(< 60 Km; < 1 ora)=30%PERSONAL DIN ALTE LOCALITATI, NELOCALNICI, NEFAMILISTI= 10%

FAMILIST= 0%

NEFAMILIST= 10%

Personal localnic=60%

N11 = 0,6 N1 = 0,6 20=12 12 persoane

N21 = 0,6 N2 =0,6 14=8,4 8 persoane

N31 = 0,6 N3 =0,6 5 = 3 3 persoane

NT1 = N11+N21+N31 = 12+9+3 = 23 persoane

NT1=0,6⋅NT0=0,6⋅39 23 persoane

Personal din împrejurimi=30%

N12 = 0,3 N1 = 0,3 20 = 6 6 persoane

N22 = 0,3 N2 = 0,3 14 =4.2⟹ 5 persoane

N32 = 0,3 N3 = 0,3 5 = 1.5 1 persoana

NT2 = N12+N22+N32 = 6+5+1 = 12 persoane

NT2=0,3 NT0=0,3 39 12 persoane

Personal nelocalnic familist=0%

N13 =0 ⋅N1 = 0 persoane

N23 =0⋅N2 = 0 persoane

N33 =0⋅N3 = 0 persoane

NT3 = 0 persoane

Număr membri de familie

Nmf = 1,7 NT3 = 1,7⋅0 = 0 persoane

Personal nelocalnic nefamilist=10%

N14 = 0,1⋅N1 = 0,1 ⋅20 = 2⟹2 persoane

N24 = 0,1⋅N2 = 0,1⋅14 = 1.4⟹1 persoana

N34 = 0,1*N3 = 0,1⋅5 = 0.5⟹1 persoană

NT4 = N14+N24+N34 = 2+1+1 = 4 persoane

NT4=0,1⋅ NT0=0,1⋅39 4 persoane


N11= personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare≥ 4 localnic

N12= personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare≥ 4 nelocalnic

N14= personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare≥ 4 din imprejurimi

N21=personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria< 4 localnic

N22= personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria< 4 nelocalnic

N24= personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria< 4 din imprejurimi

N31=personal TESA localnic

N32= personal TESA nelocalnic

N34= personal TESA din imprejurimi

Nmf=1,7*NT3=0

Populatia santierului este de:

P= NT0+ Nmf= 39+0=39 persoane

P=NT1+ NT2+ NT3+ NT4+ N1neloc=23+12+0+4=39 persoane

Tip personalNr. de

persoane

Structura dupa domiciliul stabil

Localnic

i

(60℅)

Din

imprejurimi

(30℅)

Nelocalnici

Familisti

(0℅)

Nefamilisti

(10℅)

Personal muncitor cu

calificare având

categoria de încadrare ≥

4

N1 = 20 N11 = 12 N12 =6 N13 = 0 N14 = 2

Personal muncitor cu

calificare medie ºi

necalificat cu categoria

< 4

N2 = 14 N21 = 8 N22 = 5 N23 = 0 N24 = 1

Personal TESA N3 = 5 N31 = 3 N32 = 1 N33 = 0 N34 = 1

Total personal NT0 = 39 NT1 = 23 NT2 = 12 NT3 = 0 NT4 = 4

Membrii de familie Nmf = 0 - -Nmf=

1.7xNT3=0-

Populaþie șantier P = 39 P1 = 23 P2 = 12 P3 = 0 P4 = 4

CONSTRUCTII SOCIAL-ADMINISTRATIVE PENTRU POPULATIA

SANTIERULUI

Pentru populatia santierului trebuie asigurate conditii normale de munca si viata pe

toata durata desfasurarii santierului.

Necesitati social-administrative pentru populatia santierului:

Spatii de cazare

Alimentatia

Necesitati de igiena si sanatate

Necesitati cultural sportive, recreative

Necesitati tehnico-administrative

Cerinte specifice de santier

Organizarea de santier in Romania cuprinde 3 faze:

Instalarea santierului: dotari minime privind organizarea de santier pentru atacarea

lucrarilor.

Dezvoltare organizarii de santier pe masura estimarii lucrarilor de constructii.

Lichidarea organizarii de santier prin dezafectarea acesteia.

Necesitatile social-administrative pentru populatia santierului se asigura astfel:

Constructii fixe cu caracter definitiv reprezantand baza tehnico-materiala a unitatii de

constructii

Constructii ce fac parte din obiectivul de investitie ce se realizeaza, priorotar fiind

folosite pentru organizarea de santier si eliberate odata cu predarea obiectivului

Inchirieri din zona sau preluari de constructii din amplasamnetul santierului

Obiecte de organizare de santier cu caracter mobil, demontabil si/sau transportabil

Constructii provizorii nerecuperabile

Proiectarea organizarii de santier din punct de vedere al asigurarii necesitatilor

populatiei trebuie sa ia in considerare pentru fiecare santier in parte disponibilitatile si

conditiile specifice reale ale santierului si ale investitiei(amplasament, valoarea lucrarilor,

durata de executiei lucrarilor, forta de munca necesara). Organizarea de santier este

suportata la nivelul devizului general si al devizului oferta pentru obiectiv de investitie,

reprezentand o cota procentuala din valoarea totala a lucrarilor.

Clasificarea constructiilor dupa destinatie pentru asigurarea necesitatilor populatiei

santierului:

Pentru functii sociale : vestiare, dormitoare, grupuri sanitare, puncte de sanatate,

cantina

Pentru functii tehnico-administrative si culturale: birouri, laboratoare,cluburi

gradinite, scoli

Pentru functii auxiliare anexe: gherete de paza, depozit pentru cazarmament, pichete

PSI, chioscuri cu diverse functii

Tipuri de constructii:

Containere multifunctionale Container multifunctional pe bamie

Constructiile pentru organizarea de santier se pot diferentia dupa sistemul constructic

astfel:

Structuri pe schelet (din lemn, metal sau beton cu inchideri din panouri usoare)

Structuri cu pereti portanti prefabricati

Constructii din elemente spatiale prefabricate

Constructii din celule spatiale prefabricate din beton

Constructie armonica-prelata din panza cauciucata fixata pe niste sisteme metalice de

sustinere

Constructii gonflabile si pneumatice-prin umflarea unei membrane

Constructii pliabile

Vagoane mobile sau autovagoane(vagoane tractate cu rol de dormitor, birou)

NECESARUL DE DOTARI SOCIAL-ADMINISTRATIVE

Dotarile pentru organizarea de santier se aleg in functie de suprafata

Sdotarenec =S i ,dotare ∙r i ,dotare [m2]

Si , dotare=indici de suprafata [m2/unitate de folosinta(persoana)]

Sdotarenec ≤Sdotare

ef

Alegerea dotarilor se realizeaza in raport cu numarul de utilizatori si cu capacitatea dotarii:

Nr.buc.dotare= Nr. Utilizatori dotare(ri) [buc]

Nr .bucnec≤ Nr .buc

ef

ri= numar persoane sau utilizatori la nivelul unui tip de dotare

Stabilirea dotarilor social administrative pentru organizarea de santier

Nr

crt

Obiecte social-administrative necesare Obiecte social-administrative adoptate

Denumirea obiectului

U.F.

(pers)

Indice de supraf.

(m2/pers)

Numar persoane aferente

Supraf. necesara

(m2)

Tip obiect proiect

tip

Unitate de

folosinte

Nr. bucati

Supraf.

efectivă

(m2)

Amplasament

obiecte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Birouri 1 3 N3=5 15

Container

2.435x6.065

4 – 6

birouri 1+1=2 2x14,77=29,54

Santier

2 Vestiar 1 0,65 N1+N2=

20+14=34

22,1 Container

2.435x6.065

20

persoane

2 2x14,77=29.54

Santier

3 Grup sanitar 1 0,3 N1+N2=

20+14=34

10,2 Container

2.435x6.065

40

persoane

1 14,77 Santier

4 Dormitoare 1 8,69 NT4=4 34,75

Container

2.435x6.065

3 – 8

paturi 1 14,77 Santier

2.3 Dotari social-administrative pentru organizarea de

santier

Dotarile social-administrative pentru organizarea de santier:

Birouri

Vestiare

Dormitoare

Grupuri sanitare

1.Container multifunctional tip ISO cu destinatia birouri:

Dimensiuni 6065x2435x2560 mm

Greutate totala,neechipat 3,5 t

Greutate totala, echipat:8,81 t

Varianta I: birou pentru 4 persoane: 2 buc

Birouri

Grup sanitar

Dulapuri

Cuier haine

2.Container multifunctional tip ISO destinatia vestiare:




Varianta I:vestiar pentru 20 persoane: 1 buc

Dulap vestiar

WC

Dus

Lavoar

Banca

3.Container multifunctional tip ISO cu destinatia dormitor:




Varianta II:dormitor cu 3 sau 3x2 paturi suprapuse: 1 buc

Pat pentru o persoana

Noptiera

Dulap

Masa cu scaune

Grup sanitar

Cuier haine

Frigider

4.Container multifunctional tip ISO cu destinatia grup sanitar:




Varianta II:grup sanitar tip A pentru 40 de persoane 1 buc

Cabina dus

Cabina WC

Dus

Spalator-lavoar

2.4 Proiectul de organizare de şantier

Proiectul de organizare de santier

1. ASPECTE GENERALE

Organizarea si conducerea executiei lucrarilor de constructie-montaj, in vederea

realizarii produsului de constructie, reprezinta o componenta a sistemului de management a

oricarui operator economic ce executa lucrari de constructii, constituid o ceringta esentiala a

desfasurarii normale si eficiente a intregului sistem productiv de constituire.

Organizarea executiei lucrarilor si implicit a santierelor de constructii trebuie astfel

conceputa, realizata si planificata astfel incat sa respecte termenele contractuale de predarev

si punere in functiune a obiectivelor de investitii, sa asigure conditii adecvate de munca si

viata personalului, o calitate corespunzatoare a lucrarilor si deplina securitate si sanatate in

munca. Rezolvarea acestor deziderate impune respectarea

reglementarilor nationale, armonizate celor europene si ce;lor pretinse de o organizare si o

conducere moderna si eficienta, care sa conduca la realizarea de lucrari ce sa satisfaca

exigentele de performanta caliatativa si economice pretinse.

Organizarea executiei lucrarilor si a santierului de constructii se materializeaza la

nivel conceptual in cadrul proiectului de organizare de santier P.O.S.

Proiectul de organizare de santier trateaza conceptia de ansamblu a organizarii de

santier , tinand seama de specificul si de natura lucrarilor, de volumul de lucrari si de

valoarea acestora, dar si de durata de desfasurare a executiei aferente obiectivului de

investitie sau numai a obiectului de constructie ce urmeaza sa fie realizat.

Proiectul de organizare de santier reprezinta principalul instrument de coordonare a

tuturor actiunilor implicate in realizarea obiectivului sau obiectului de constructie.

Realizarea corespunzatoare a proiectului de organizare de santier si implicit a unei

calitati adecvate organizarii de santier, creeaza premizele pentru:

Reducerea duratelor de executie

Utilizarea eficienta si cu maxim de randament a tuturor resurselor disponibile

Asigurarea unor conditii optime de munca si viata pentru personal

Cresterea productivitatii muncii

Imbunatatirea calitatii executiei lucrarilor

Limitarea riscurilor de producere a accidentelor de munca

Diminuarea risipei de materiale in cadrul santierului

Reducerea costurilor de productie

Proiectul de organizare de santier P.O.S. reprezinta o documentatie tehnico-

economica ce se

aliniaza principiilor generale de concepere si de realizare a proiectelor de profil din domeniul

constructiilor, cuprinzand un ansamblu de piese scrise si piese desenate ce rezolva

problemele tehnologice si organizatorice din cadrul santierului de constructii.

Proiectul de organizare de santier se elaboreaza in doua etape independente:

Proiectul de ansamblu al organizarii lucrarilor sub foram proiectului de organizare

faza I, care se

intocmeste de catre proiectantul lucrarilor de baza.

Proiectul de organizare al executiei lucrarilor, sub forma proiectului de organizare

faza II, care se

elaboreaza de catre operatorul economic executant.

2. PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER –faza I

Proiectul de organizare de santier faza I, se intocmeste de catre proiectantul general al

obiectului de investitie, reprezentand un proiect ce trateaza conceptia de ansamblu a

organizarii lucrarilor. Pornind de la documentatia aferenta, proiectantul, in cadrul descrierii

lucrarilor din capitolul 1 al proiectului tehnic, face o serie de referiri asupra unor aspecte

legate de organizarea de santier axandu-se pe urmatoarele elemente:

Descrierea amplasamentului si a termenelor de finalizare a executiei

Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier

Curatenia in santier si serviciile sanitare

Descrierea sumara a organizarii de santier

In capitolul 2 se elaboreaza caietele de sarcini pentru executia lucrarilor, sa face

descrierea scrisa a lucrarilor, ordinea de executie a acestora, descrierea solutiilor tehnice si

tehnologice folosite, care sa asigure exigentele de performanta calitative prescrise.

In capitolul 3 al proiectului tehnic sunt prezentate listele cantitatilor de

lucrari, necesare cuantificarii valorii si duratei estimative a executiei lucrarilor, iar in

capitolul 4 se reda graficul general de realizare a lucrarilor.

Devizul general elaborat de proiectant in capitolul 5 (cheltuieli), subcapitolul 5.1

Organizare de santier, cuprinde cheltuieli estimate ca fiind necesare contractantului in

vederea crearii conditiilor de desfasurare a activitatii de constructii-montaj. Aceste cheltuieli

se estimeaza de catre proiectant in baza unui deviz ce tine seama de tehnologia de executie si

de graficul de lucru aferent lucrarilor de baza, de amplasamentul obiectivului, de

posibilitatile de bransare la utilitati, de caile de acces auto si de caile ferate, de spatiile,

terenurile sau amenajarile existente ce pot fi utilizate de constructor.

Cheltuielile estimate pentru organizarea de santier sunt structurate in devizul general

in subcapitolele:

5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier

5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii de santier

Organizarea de santier pentru executia lucrarilor de constructii-montaj aferente

achizitiilor publice este supusa procedurii de licitatie-ofertare atat sub aspectul desfasurarii

acesteia cat si sub aspectul costului lucrarilor de organizare.

In aceste conditii Proiectul de organizare de santier si implicit organizarea de

santier, revin spre elaborare si detaliere operatorului economic executant de lucrari de

constructii caruia i s-a adjudecat contractul de lucrari.

3.PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER-faza II

Organizarea de santier se materializeaza la nivel conceptual in cadrul proiectului de

organizare de santier.

Proiectul de organizare de santier trateaza conceptia de ansamblu a organizarii

santierului de constructii tanand seama de specificul, volumul, natura, amploarea si de durata

lucrarilor de constructii-montaj aferente obiectivului de investitie sau obiectului de

constructie ce urmeaza a fi executat.

Proiectul de organizare de santier trateaza si cuprinde urmatoarele aspecte:

Obiectele de constructie ce urmeaza a fi executate la nivelul obiectivului de investitie

Procedeele tehnologice adecvate pentru executia lucrarilor, in concordanta cu

proiectul tehnologic, precum si dotarile si organizarea corespunzatoare a acestor

procedee.

Planificarea executiei lucrarilor intr-o succesiune logica tehnologico-organizatorica si

desfasurarii acestora.

Se pun in evidenta duratele optime de executie a lucrarilor tinand seama de termenele

contractate si de caracteristicile reale ale santierului.

Se trateaza problema fortei de munca

Posibilitatile de racolare a firtei de munca din zona santierului si posibilitatile de

cazare pentru personalul nelocalnic si transportul local al personalului din

imprejurimi.

Se evidentieaza necesarul de materiale cat si amenajarile impuse pentru depozitarea si

conservarea materialelor, eventuale constructii pentru depozitare.

Se nominalizeaza sursele de aprovizionare si modalitatile prin care se realizeaza

acesta

Se elaboreza grafice diferentiale si integrale de aprovizionare si consum, stocuri

pentru principalele materiale.

Aspecte privind utilajele de constructii si mijloacele de utilizare ale acestora, dar si

constructiile si amenajarile privind parcarea, intretinerea sui repararea acestora.

Sursele de utilitati precum si retelele aferente acestora.

Se pun in evidenta retelele aferente acestora.

Caile de circulatie si transport in interiorul santierului, definitive si provizorii.

Unitatile de productie auxiliare necesare defasurarii lucrarilor de constructii sau

mentinerea celor cu care colaboreaza santierul.

Sistemul propriu de control in vederea asigurarii calitatii lucrarilor de constructii

Trateaza problemele legate de protectia si siguranta muncii in cadrul santierului.

Trebuie sa cuprinda si sa prevada masurile si dotarile privind prevenirea si stingerea

incendiilor(P.S.I.)

Masuri de paza si siguranta

Lista obiectelor de organizae de santier (disponibile si necesare)

Planificarea executiei lucrarilor de organizare de santier.

Documentatia de deviz privind costurile aferente organizarii de santier.

Proiectul de organizare de santier se intocmeste in baza urmatoarelor documente:

Proictul tehnic si caietele de sarcini

Autorizatia de constructie

Aprobarea investitiei si deschiderea finantarii la nivelul bancii finantatoare

Acorduri si avize intre executant si autoritatile locale:politie, primarie, domeniul

public

Deschiderea lucrarilor de constructii trebuie anuntata Inspectoratului de Stat in

Constructii si Amenajarea Teritoriului

Raportul de constatare pe teren

Lista cu disponibilul de obiecte de santier a constructorului

Proiectul de organizare de santier cuprinde urmatoarele piese scrise si desenate:

A. Piese scrise

Memoriu tehnic justificativ.

Necesar de forta de munca, materiale, utilaje si mijloace de transport.

Grafice de executie a lucrarilor de constructii.

Lista cu dotari pentru organizarea de santier.

B. Piese desenate

Planul de situatie al santierului cu incadrarea acestuia in zona la scara planului

topografic.

Planul de organizare la nivel de obiectiv de investitii.

Planul de organizare la nivelul obiectelor de constructii

Planul de organizare al bazei de productie auxiliare

Planul de organizare al grupului de cazare

Planul de organizare al executiei lucrarilor pe timp friguros(doar daca se lucreaza pe

timp friguros).

Planuri de detalii de executie si de dotari aferente organizarii de santier si unitatilor

de productie auxiliara.

Organizarea de santier aferenta executiei lucrarilor de constructii pentru

realizarea structurii analizate:S+P+6E este redata in planul de organizare de

santier anexat proiectului.

2.4 Proiectul de organizare de şantier

CAPITOLUL 3

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII IN SI

SANATATII IN MUNCA

3.1. Aspecte generale

3.2.Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca

3.3.Fisa individuala de intretinere

3. 1 ASPECTE GENERALE

3.1 Aspecte generale

Securitatea si sănătatea in munca constituie un ansamblu de activităţi institutionaEzate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii in desfăşurarea procesului de munca, apărarea vieţii, integrităţii fizice si psihice, sănătăţii lucratorilor si a altor persoane participante în procesul de munca.

Securitatea si sănătatea in munca este reglementata prin legea nr. 319 din 14 iulie 2006. Legea securităţii si sanatatii in munca, transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru securitatea si sănătatea in munca.

Legea are ca scop instituirea de masuri privind imbunatatirea securităţii si sanatatii in munca a lucratorilor si se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentanţilor lucratorilor din toate sectoarele de activitate publica si privata, deci si in sectorul de construcţii (cu excepţia forţelor armate, politiei, cazurile de dezastre, inundaţii si protecţiei civile).

Legea stabileşte principiile generale referitoare la:

• prevenirea riscurilor profesionale• protecţia sanatatii si securităţii lucratorilor• eliminarea factorilor de risc si accidentare• informarea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii• instruirea lucratorilor si a reprezentaţilor lor precum direcţiile generale pentru îndeplinirea acestor principii.

In vederea asigurării condiţiilor de securitate si sănătate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale, legea stabileşte obligaţii specifice atât pentru angajatori cat si pentru lucratori.

Normele de securitate si sănătate in munca

Normele, reglementările si răspunderile stabilite prin lege privind securitatea si sănătatea in munca reprezintă un sistem unitar de masuri aplicabile tuturor participanţilor la procesul de munca.

Normele de prevenire a riscurilor, precum si de protecţie a sanatatii si securităţii lucratorilor se axează atât pe aspectele referitoare la asigurarea securităţii in munca cat si k cele de sănătate in munca.

Normele de securitate si sănătate in munca au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidente si/sau de îmbolnăvire profesionak, existenţi in sistemul de munca pentru fiecare din componentele acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de producţie - mediul de munca).

In domeniul securităţii si sănătăţii in munca se delimitează si se definesc următoarele categorii de norme:

a) norme generale de securitate si sănătate in munca

b)norme specifice de securitate in muncac) instrucţiuni proprii de securitate in muncad) norme privind sănătatea si igiena muncii

a) Norme generale de securitate si sănătate in munca

Cuprind reguli, principii si masuri generale de prevenire a accidentelor in munca si a bolilor profesionale aplicabile in toate sectoarele de activitate ale economiei naţionale. Normele generale de securitate si sănătate in munca se detaliază pe activităţi sau grupe de activităţi distincte in cadrul normelor specifice de securitate si sănătate a muncii si al instrucţiunilor proprii de securitate a muncii.

b) Norme specifice de securitate si sănătate in munca

Cuprind reguli si masuri pentru fiecare sector de activitate din economia naţionala (inclusiv pentru sectorul de construcţii).

Normele specifice de securitate a muncii se emit de către Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale in baza unei metodologii distincte.

c) Instrucţiuni proprii de securitate in munca

Au ca scop detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale, a celor specifice, a standardelor si a altor acte normative in domeniu, in funcţie de caracteristicile proceselor de munca. Instrucţiunile proprii de securitate in munca se elaborează, in mod obligatoriu, de către angajator (persoane fizice sau juridice, romane sau străine, ce isi desfăşoară activitatea pe teritoriul României).

d) Norme privind sănătatea lucratorilor in munca

Se elaborează de către Ministerul Sanatatii si Familiei, având caracter obligatoriu si urmăresc asigurarea sanatatii salariaţilor in procesul de munca.

Normele generale, normele specifice, standardele si instrucţiunile proprii de securitate precum si normele de sănătate in munca se revizuiesc periodic, in concordanta cu modificările de natura legislativa sau a celor datorate procesului tehnic.

Clauze privind securitatea si sănătatea in munca, conform legii, trebuie prevăzute obligatoriu in toate documentele oficiale ce se refera la procesele de munca:

• in contractele colective de munca încheiate la nivelul agenţilor economici;• in contractele individuale de munca;• in convenţiile civile;• in convenţiile internaţionale• in contractele bilaterale incheiate intre persoane juridice romane si parteneri străini

3.2. INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Instruiea in domeniul securităţii si sănătăţii in munca are ca scop insusirea

cunoştinţelor si formarea deprinderilor de securitate si sănătate in munca.

Instruirea lucratorilor in domeniul securităţii si sănătăţii in munca la nivelul întreprinderii si/sau al unităţii se efectuează in timpul programului de lucru.

Perioada in care se desfăşoară instruirea este considerata timp de munca. Fiecare angajator are obligaţia sa asigure baza materiala corespunzătoare unei instruiri adecvate. La instruirea personalului in domeniul securităţii si sănătăţii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistata de calculator.

Angajatorul trebuie sa dispună de un program de instruire, testare, pe meserii sau activităţi.

Instruiea personalului in domeniul securităţii si sănătăţii in munca trebuie sa se facă in deplina stare de sănătate a lucratorilor, fiind interzisa instrukea persoanelor in stare de oboseala, de ebrietate, sau a persoanelor bolnave.

Este strict interzisa introducerea in munca a persoanelor neinstruite.

Instruiea lucratorilor se va efectua atât in baza documentelor legislative cat si a normelor specifice si a instrucţiunilor proprii

Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire suficienta si corespunzătoare domeniului securităţii si sănătăţii in munca, in special sub forma de informaţii si instrucţiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau.

Instrukea lucratorilor in domeniul securităţii si sănătăţii in munca cuprinde conform HGE. nr. 1425J11 octombrie 2006 (pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii si sănătăţii in munca nr.319/2006) trei faze:

• Instrukea introductiv-generala• Instrukea la locul de munca• Instrukea periodica

INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA

Instruiea introductiv-generala se face:

la angajarea lucratorilor lucratorilor detaşaţi de la o unitate la alta lucratorilor delegări de la o unitate la alta

Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice întreprinderii si/sau unitarii respective, riscurile pentru securitate si sănătate in munca, precum si masurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul întreprinderii si/sau unitarii, in general.

Instruirea introductiv-generala se face de către:

angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii in munca

lucratorul desemnat un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecţie serviciul extern de prevenire si protecţie

Instruiea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de maxim 20 de persoane.

Durata instruirii introducti-generale depinde de specificul activităţii si de riscurile pentru securitate si sănătate in munca, precum si de masurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul întreprinderii si/sau unitarii, in general.

Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.

Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica de instruire aprobata de către angajator.

In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, următoarele probleme:

a) legislaţia de securitate si sănătate in muncab)consecinţele posibile ale necunoaşterii si nerespectarii legislaţiei de securitate si

sănătate in munca;c) riscurile de accidentare si imbolnavke profesionak specifice unitariid)masuri la nivelul unitarii privind acordarea primului ajutor in caz de

accidentare,stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.

e) masuri caracteristice firmelor de constructii-montaj si a tematicii de instruire: importanta însuşirii regulilor sănătăţii si securităţii muncii in constructii-montaj importanta respectării disciplinei in munca, a prevederilor regulamentului de

organizare si funcţionare, a codului muncii, a legislaţiei si a altor reglementari referitoare la securitatea si sănătatea in munca

drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in vigoare

reguli de circulaţie care trebuie respectate pe teritoriul şantierelor, insistând asupra locaţiilor de trecere periculoase precum si asupra folosirii numai a cailor de acces amenajate;

respecterea semnelor convenţionale si a plăcutelor avertizoare interzicerea staţionarii sau a trecerii prin raza de acţiune a macaralelor,podurilor

rulante, si a utilajelor in funcţiune. reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele

greutăţilor admise pericolul pe care ii reprezintă fumatul sau existenta focului deschis in unele locuri reguli privind manipularea si depozitarea materialelor inflamabile, explozibile

sitoxice; necesitatea purtării si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului individual

de protecţie prevăzut in HGR nr.1048/9 august 2006. obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de sănătate si de securitate

si interzicerea improvizaţiilor; interdicţia muncitorilor de a lucra in alt loc decât acela in care a fost repartizat sa

lucreze; se interzic in mod deosebit intervenţiile la instalaţiile electrice, lucrările de sudura,

manevrarea utilajelor si ajutajul la repararea utilajelor interzicerea executării de reparării sau lucrări de întreţinere a utilajelor in timpul

funcţionarii lor (ungere, curăţire); noţiuni generale de electrosecuritate, ventilaţie si iluminat; interzicerea aglomerării de materiale pe cai de acces, schele si platforme delucru; notiuni generale de igiena a muncii, insistandu-se asupra igienei individuale;

Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea riguroasa pe baza de teste, a insusirii cunoştinţelor predate in timpul instruirii.

Rezultatele verificării vor fi consemnate in fisa individuala de instruire cu datele prevăzute in imprimat si cu semnarea documentului de către cel instruit, de cel care a efectuat instruirea si de cel care care a verificat însuşirea cunoştinţelor.

In cazul in care, la verificarea cunoştinţelor, se constata ca lucratorii nu sunt suficient de instruiţi se repeta instructajul pana la asimilarea cunoştinţelor.

Lucratorii nu vor putea fi angajări daca nu si-au insusit cunoştinţele prezentate in instruirea intro ductiv-generala.

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

Instruirea la locul de munca se face după instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitatea si sănătatea în munca, precum si masurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru si/sau fiecărei funcţii exercitate.

Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea locului de munca sau in cadrul întreprinderii si/sau unităţii.

Instruirea la locul de munca se face de către conducătorul direct al locului de munca, individual sau in grupe de maximum 20 de persoane.

Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sănătate in munca si de masurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru si/sau fiecărei funcţii exercitate.

Durata instruirii k locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si si se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de munca respectiv, împreuna cu:

angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii in munca lucratorul desemnat un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecţie serviciul extern de prevenke si protecţie

Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor de instruire întocmite de către angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii in munca si care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Instruirea la locul de munca va cuprinde:

a) informaţii privind riscurile de accidentare si imbolnavke profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru.

b)prevederile instrucdmiilor proprii ekborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru.

c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.

d) instrukea k locul de munca va include obligatoriu demonstrării practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfăşura si exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de akrmare, intervenţie, evacuare si prim ajutor.

e) prevederi ale reglementarilor de securitate si sănătate in munca privind activităţile specifice ale locurilor de munca din sectorul de constructii-montaj si ale firmelor de profil, cuprinse in tematicile specifice de instruke:

descrierea echipamentului de protecţie a muncii si de lucru specific meseriei, a mijloacelor individuale de protecţie si a modului corect de utilizare a lor, precum si obligativitatea folosirii acestora in timpul muncii;

organizarea ergonomica a locului de munca, păstrarea ordinei, curăţeniei si a disciplinei in timpul lucrului;

corectitudinea executării operatiunăor la principalele faze ale lucrărilor si ordinea executării lor pentru asigurarea deplinei securităţi a muncitorilor in timpul procesului de munca., insistandu-se asupra celor dificile si periculoase, si in mod special a celor executate la inaltime;

evidenţierea zonelor cu risc de accidentare sau îmbolnăviri profesionale si indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente;

obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a păstrării lor Mbere, interzicandu-se depozitarea materialelor pe aceste cai;

interdicţia de a executa alte lucrări decât cele pentru care muncitorul este calificat si are instrucatjul făcut.

interdicţia de a lucra cu scule defecte, improvizate sau alte scule decât cele cu care este dotat locul sau de munca si pentru care este instruit;

necesitatea verificării sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protecţie inainte de începerea lucrului, aratandu-se pericolul pe care ii reprezintă pentru securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protecţie a muncii defecte;

modul de efectuare a transportului in interiorul şantierului in condiţii de securitate si mijloacele de transport care pot fiutilzate.

mijloace de prim ajutor in caz de acidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul unde sunt amplasate acestea si accesul la ele;

reguli stabilite prin proiectele de execuţie

La terminarea instructajului se face o verificare riguroasa pe baza de teste, a cunoştinţelor si a deprinderilor insusite si formate in timpul instruirii. Instructajul ca fi consemnat in fisa individuala de instruire cu datele cuprinse in imprimat, si cu semnarea documentului de cel instruit, de cel care a efectuat instructajul si de cel care a verificat insusirea cunoştinţelor.

începerea efectiva a activităţii la postul de lucru de către lucratorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de către şeful iearbic superior celui care a făcut instruirea si se consemnează si se semnează in fisa de instruire individuala, la rubrica "Admis la. lucru".

INSTRUIREA PERIODICA

Instruirea periodica se realizează in următoarele forme:

1. instruirea periodica programata2. instruirea periodica suplimentara3. instruirea zilnica nereglementata

1.INSTRUIREA PERIODICA PROGRAMATA

Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop reîmprospătarea si actualizarea cunoştinţelor in domeniul securităţii si sanatatii in munca in perioada considerata.

Instruirea periodica se face de către conducătorul locului de munca.

Intervalul intre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, in funcţie de condiţiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.

Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai mare de 12 luni.

Instruirea periodica se va completa obligatoriu si cu demonstraţii si cu demonstraţii practice.

Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care si-a asumat atribuţiile in domeniul securităţii si sănătăţii in munca si vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Validarea însuşirii se face prin completarea rubricilor din "fisa de instruire individuala" ii fiecărui lucrator si prin semnarea cestora de către cei instruiţi, cel care a efectuat instruirea si cel care a verificat instruirea.

Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care a efectuat instruirea si prin sondaj de către angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protecţie/ serviciile externe de prevenire si protecţie, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmând astfel ca instruirea a fost făcuta corespunzător.

2.INSTRUIREA PERIODICA SUPLIMENTARA

Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in următoarele cazuri:

când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare când au apărut modificări ale prevederilor de securitate si sănătate in munca privind

activităţi specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv apariţiei de noi riscuri in unitate.

la reluarea activităţii după accidente de munca; la executarea unor lucrări speciale; la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului

existent; la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru

Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileşte in instrucţiuni proprii de către conducătorul lucului de munca respectiv, împreuna cu:

angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii in munca lucratorul desemnat un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecţie serviciul extern de prevenire si protecţie

Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor intocmite de către angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii in munca/lucratorul desemnat/ serviciul intern de prevenire si protecţie/ serviciul extern de prevenire si protecţie si aprobate de către angajator si care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Rezultatele instruirii periodice suplimentare se consemnează prin completarea rubricilor din 'fisa de instruire individuala'''a lucratorilor, iar validarea se va face prin semnarea fisei de cel instruit, cel care a instruit si de către cel care a verificat instruirea.

3.INSTRUIREA ZILNICA NEREGLEMENTATA

Intruirea zilnica nu este reglementata prin legislaţia in vigoare, dar este recomandata pentru reîmprospătarea cunoştinţelor si masurilor de securitate si sănătate in munca referitoare la activitatea zilei de lucru, fiind o instruire implicita activităţii productive.

Inainte de începerea programului zilnic, conducătorul punctului de lucru va efectua odată cu transmiterea sarcinilor de producţie, un scurt instructaj privind lucrările care urmează a se executa in ziua respectiva. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistandu-se asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de protecţie necesare si se vor face atenţionări asupra masurilor si mijloacelor de prevenire a accidentelor de munca ce trebuie adoptate si respectate.

Acest instructaj se va efectua pe echipe si meserii cu şefii formaţiilor de lucru si muncitorii componenţi.

Durata acestei instruiri nu va depăşi 10-15 minute, excepţie făcând lucrările cu grad ridicat de risc si periculozitate, unde durata poate sa fie majorata pana k stabilirea detaliata a masurilor de prevenire si protecţie.Instructajul zilnic nereglementat nu se consemnează in fisele de instruire individuala ale lucratorilor.

3.3. FISA DE INSTRIURE INDIVIDUALA PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Fisa individuala de instruire

Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securităţii si sănătăţii in munca se consemnează in mod obligatoriu in 'Fisa de instruire individuala", cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.

Completarea fisei de instruire individuala se va face cu un pix cu pasta sau cu stiLou, imediat după verificarea instruirii, in toate rubricile, fără corecturi sau omisiuni.

După efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semnează de către lucratorul instruit si de către persoanele care au efectuat si verificat instructajul. Fisele de instruire care nu conţin semnaturile in original, duplicatele, copiile după fise sau fisele care au menţiunea "indescifrabil" sunt lipsite de validitate.

Pentru persoanele aflate in intrepridere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileşte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si funcţionare, reguli privind instruirea si insotirea acestora in întreprindere si/sau unitate.

Pentru lucratorii întreprinderii si/sau unitarii din exterior, care desfăşoară activităţi de baza de contract de prestări de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activităţile specifice întreprinderii si/sau unitarii respective, riscurile pentru securitatea si sănătatea in munca, precum si masurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul întreprinderilor si/sau unitarii, in general.

Instruirea prevăzuta in aliniatele precedente se consemnează in 'Fisa de instruire colectiva", conform modelului prezentat in anexa nr. 12 din HG 1425/2006 .

Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va păstra de către angajate/ lucrator desemnat/ serviciul intern de prevenire si protecţie care a efectuat instruirea si un exemplar se păstrează de către angajatorul lucratorilor instruiţi sau, in cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului.

Reprezentanţii autorităţilor competente in ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate si sănătatea in munca vor fi insotiti de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se intocmi fisa de instructaj.

Fisa de instruire individuala privind securitatea si sănătatea in munca este structurata astfel:

datele personale ale lucratorului instruirea la angajare (instruirea introductiv-generala, instruirea la locul de munca,

admis in lucru) instruirea periodica

instruirea periodica suplimentara rezultatele testelor accidente de munca sau îmbolnăviri profesionale suferite sancţiuni aplicate pentru nerespectarea reglementarilor de securitate si sănătate in munca controlul medical periodic testarea psihologica periodica reglementari legislative (obligaţiile angajatorilor si obligaţiile lucratorilor prevăzute in

Legea 319/2006)

Fisa de instruire individuala va fi păstrata de către conducătorul locului de munca si va fi insotita de |PcopiEaleTîsek>r de aptitudini, completate de către medicul de medicina muncii in urma examenului medical la angajare.

NUMELE SI PRENUMELE_____________________________________________________________

Data si locul naşterii___________________________________________________________________

Calificarea_________________ _ _ _ ____________Funcţia_____________________________________

Locul de munca______________________________________________________________________

Autorizaţii (ISCM, s.a.)_________________________________________________________________

Traseul si durata de deplasare la / de la serviciu

INSTRUIREA LA ANGAJARE

Instruirea introductiv generala

a fost efectuata la data de________________________________________________________________

timp de __ ore, de către_____________

având funcţia de________________________________________________________________

Conţinutul instruirii

Semnătura Semnătura celui Semnătura celui

celui instruit care a efectuat instruirea care a verjlcat

însuşirea cunoştinţelor

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

a fost efectuata la data de________________________________________________________________

timp de_____ore, de către__________________________________i__________________________________________________

având funcţia de_______________________________________________________________________

Conţinutul instruirii

Semnătura Semnătura celui Semnătura celui

cehi i instruit care a efectuat instni irea care a verficat

însuşirea cunoştinţelor

Admis la lucru

Numele si prenumele___________________________________________________________________

Funcţia (şef sectie, atelier, şantier etc.)______________________________________________________

Data si semnătura

Management Eu

Documents

Transcript of Management Eu